Home / Tag Archives: puscarie

Tag Archives: puscarie

Criminalul din Sărățeni a fost reținut și propus pentru arestare preventivă

Bărbatul din Sărățeni, care și-a ucis consăteanul marți seara, va ajunge acolo unde merită, după gratii.

”S-a dispus ieri, începând cu ora 15, reținerea unui bărbat de 24 de ani din Sărățeni, pentru săvârșirea infracțiunii de omor. Acesta a lovit în mod repetat cu mâinile, picioarele și cu o sapă pe un consătean de-al său în vârstă de 39 de ani. Pe fondul consumului de alcool, s-au luat la ceartă, motivul fiind necunoscut deocamdată. Astăzi, bărbatul în cauză va fi propus pentru arestare preventivă”, a declarat, pentru Est News, prim-procurorul Sorin Armeanu, care se ocupă de caz.

Acesta a mai precizat că autorul omorului de marți este trimis în judecată și în alte dosare. În luna ianuarie individul certat cu legea a mai bătut doi cetățeni, unul suferind leziuni foarte grave, pentru care a fost internat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași. Vecinii criminalului spun că și tatăl acestuia a avut aceleași apucături. A stat închis 11 ani pentru că și-ar fi omorât ginerele.

Vă reamintim că echipajul de la Ambulanță care a ajuns la locul crimei a găsit victima în spatele porții gospodăriei sale, într-o baltă de sânge, cu otoragie și plagă retro-auriculară dreapta, fără puls și fără respirație. Bărbatul ucis de consăteanul său nu era căsătorit, era un om harnic, dar consumator de alcool, ca și agresorul. (Mihaela NICULESCU)

Al cincilea violator de la Văleni a ieșit din pușcărie. Procurorii nu au contestat eliberarea condiționată

Un alt membru al grupului violatorilor de la Văleni a fost pus în libertate de Judecătoria Vaslui, după ce acesta a îndeplinit fracția de două treimi impusă de lege. Fără a fi contestat de procurori, așa cum se întâmplă de regulă, Paul Burlacu este cel de-al cincilea agresor sexual al elevei de la Muntenii de Sus pus în libertate de instanță înainte de ispășirea integrală a pedepsei.

Seria eliberărilor condiționate în cazul grupului de violatori de la Văleni care a scandalizat opinia publică continuă. După ceilalți patru prieteni ai săi, care au ieșit de după gratii în 2016 și anul acesta, a venit rândul lui Paul Burlacu să părăsească Penitenciarul Vaslui înainte de ispășirea integrală a celor 8 ani și opt luni la care a fost condamnat în anul 2015 pentru viol în formă agravantă și lipsire de libertate. Tânărul s-a bucurat de prevederile legale, cum ar fi recursul compensatoriu și condițiile grele de detenție în care a fost nevoit să-și ispășească pedeapsa. Chiar dacă procurorii nu au contestat hotărârea luată de judecători la propunerea comisiei de liberări condiționate din cadrul Penitenciarului Vaslui, Paul Burlacu va trebuie să respecte, în următorii trei ani, programul de supraveghere al poliției, precum și principala condiție impusă de instanță, cea de a nu se apropia de tânăra pe care a violat-o ori de a comunica cu aceasta sau rudele.

Însă, seria eliberărilor condiționate nu se oprește aici. Și Petrică Bolboceanu, al șaselea membru al grupului de violatori, a obținut avizul comisiei Penitenciarului Vaslui de a ieșit din pușcărie. Însă, acesta va mai avea de așteptat, întrucât cazul său va fi judecat abia la începutul lunii viitoare. (Ionuț PREDA)

”Măcelarul” din Ghermănești vrea acasă

După ce a ucis un bătrân în vârstă de 88 de ani, cu 12 lovituri de cuțit, criminalul Costică Ciobotaru din satul Ghermănești, s-a săturat de pușcărie și vrea acasă. Acesta a făcut cerere la Tribunalul Vaslui pentru a cere înlocuirea arestării preventive cu o pedeapsă mai ușoară, cererea fiindu-i respinsă de către judecători.

În dimineata zilei de 25 iunie, Costică Ciobotaru a rămas fără bani, după o noapte de distracții la discotecă. În drum spre casă, s-a gândit că poate face rost de niște bani de la bătrânul Ion Vizitiu, care îl mai primea la el în curte și îi mai dădea de mâncare. Criminalul știa că bătrânul are bani puși deoparte. Refuzul bărbatului de a îi da bani l-a enervat la culme pe Costică, care a pus imediat mână pe un cuțit, înfingându-l de 12 ori în Ion Vizitiu. Bătrânul a murit chiar în ziua în care împlinea vârsta de 88 de ani. (Ionuț PREDA)

Penitenciarul Vaslui, vizitat de sindicaliști de la mai multe pușcării din Republica Moldova

Penitenciarul Vaslui a fost vizitat, la sfârșitul săptămânii, de 30 de sindicaliști de la mai multe pușcării din Republica Moldova, în perspectiva încheierii unui acord de colaborare între sindicate. Oaspeții au vizitat și unitatea de detenție vasluiană pentru a vedea atât condițiile de cazare ale deținuților cât și pe cele de muncă în care își desfășoară activitatea angajații penitenciarului.

O delegație de 30 de sindicaliști de la Penitenciarul nr. 9 Pruncul din Chișinău, Penitenciarul nr. 7 Bender dar și din alte închisori din Republica Moldova a vizitat Penitenciarul Vaslui, sub coordonarea Larisei Frija, președintele Asociației Sindicale din Penitenciarele din Basarabia.

Întâlnirea a fost organizată de reprezentanții Sindicatului Megas din cadrul Penitenciarului Vaslui care, împreună cu directorul unității, i-au întâmpinat pe vizitatori cu pâine și sare, conform tradiției. Ulterior, delegația a mers la clubul unități, acolo unde i-a fost prezentată o scurtă istorie a Penitenciarului Vaslui, clasificarea, regimurile și categoriile deținuților ce sunt custodiați.

Cum era și firesc, s-au purtat discuții și despre activitățile sindicale desfășurate de Sindicatul Megas de la înființare și până în prezent, rolul sindicatelor în sistemul penitenciar din România. Totodată, s-a luat în calcul și posibilitatea încheierii pe viitor a unui protocol de colaborare între Sindicatul Megas Vaslui și sindicatele din sistemul penitenciar din Republica Moldova”, ne-a declarat președintele Sindicatului Megas Vaslui, Gabriel Mititelu.

Spre finalul vizitei, oaspeții au fost duși pentru a vizita secțiile de deținere, cabinetul medical și sala de tratament a deținutilor, magazinul alimentar pentru persoanele private de libertate, biblioteca, camera pentru acordare vizită on-line deținuti, birouri supraveghetori și birouri pavilion administrativ. Scopul a fost acela ca delegația să vadă atât condițiile de cazare ale deținuților cât și pe cele de muncă în care își desfășoară activitatea angajații penitenciarului. (Ionuț PREDA)

Un bărbat din Zorleni, căutat de autoritățile luxemburgheze, și unul din Murgeni, căutat de cele franceze, înhățați de polițiștii vasluieni

Doi bărbați, unul de 49 de ani, din comuna Zorleni, și altul de 17 ani, din Murgeni, pe numele cărora au fost emise mandate europene de arestare, au fost identificați ieri de polițiștii vasluieni și duși la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași.

Polițiștii vasluieni au identificat pe raza comunei Zorleni, județul Vaslui un bărbat în vârstă de 49 de ani, domiciliat în aceeași localitate, pe numele căruia autoritățile judiciare luxemburgheze emiseseră mandat european de arestare. Individul era cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de furt, după ce a spart o mașină în 2013.

În cursul aceleiași zile, polițiștii din cadrul IPJ Vaslui au depistat pe raza orașului Murgeni un tânăr de 17 ani pe numele căruia autoritățile franceze au emis un mandat european de arestare. Acesta era căutat de către autorități după ce a evadat dintr-un penitenciar de pe teritoriul statului francez, unde executa o măsură privativă de libertate, pentru comiterea a 24 infracțiuni de furt din societăți comerciale, în perioada 2015 – 2017.

Cei doi au fost prezentați la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași. (G.P)

Olimpic național, în prezent medic rezident imobilizat în scaun cu rotile, model de viață pentru deținuții Penitenciarului Vaslui

Un medic rezident de la Spitalul de Neurochirurgie Iași, imobilizat într-un scaun cu rotile în urma unui nefericit accident suferit la scurt timp de la absolvirea liceului, a fost prezentat drept un model de viață pentru cei peste o sută de deținuți ai Penitenciarului Vaslui care au participat la o întâlnire cu tânăra care a fost olimpică națională la chimie. La cei 27 de ani ai săi, Bianca Spînu le-a transmis persoanelor private de libertate prezente că ”Vreau să vedeți abilități, nu dizabilități!”

Întâlnire emoționantă în Clubul Penitenciarului Vaslui, acolo unde peste o sută de deținuți au avut plăcerea și onoarea de a cunoaște o personalitate locală care, cu adevărat, poate reprezenta un model de luptător, în ciuda dificultăților apărute pe parcursul vieții. Persoanele private de libertate au rămas cu adevărat surprinse când, în fața lor, în cadrul activității semestriale ”De vorbă cu personalități locale”, a apărut o tânără de 27 de ani imobilizată într-un scaun cu rotile. Ulterior, au aflat că modelul de viață prezentat este un medic rezident care, în ciuda unui accident nefericit suferit la un an de la absolvirea Liceului ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui, nu a renunțat la țelul său de a deveni un profesionist care poate ajuta oameni.

Bianca nu ocupă vreo funcție publică, nu dansează, nu pictează, dar, cu voința și puterea de care dă dovadă, ar putea muta munții din loc. Bianca Spînu, fostă elevă a Liceului ”Mihail Kogălniceanu” Vaslui, promoția 2010, fostă olimpică națională la chimie, admisă apoi la Facultatea de Medicină și Farmacie ”Grigore T.Popa” Iași, a trecut în anul 2011 printr-un accident cumplit care i-a schimbat radical viața. Imobilizată într-un scaun cu rotile, Bianca și-a continua studiile medicale și, în prezent, este medic rezident Radiologie și Imagistică Medicală la Spitalul de Neurochirurgie ”Profesor doctor Nicolae Oblu” Iași. Deviza Biancăi este ”Vreau să vedeți abilități, nu dizabilități!”. Exemplul Biancăi, o luptătoare cum rar întâlnești, ne demonstrează tuturor că handicapul și neputința sunt adesea doar în mintea noastră”, ne-a declarat, ieri, purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Reprezentanții Penitenciarului Vaslui susțin că, prin astfel de acțiuni, se urmărește promovarea adevăratelor valori sociale și umane, precum dorința de cunoaștere și perfecționare, munca, studiul, perseverența, corectitudinea și pasiunea. ”Contactul nemijlocit cu aceste personalități care, prin efort propriu susținut, au obținut recunoașterea colectivității, precum și prezentarea directă a unor aspecte de viață care le-au marcat acestora existența, pot constitui subiecte de reflecție și pot canaliza resursele individuale ale celor prezenți în scopul adoptării unor conduite acceptate din punct de vedere social”, a conchis Nicolae Toma.

Șoferi încarcerați în Penitenciarul Vaslui și elevi de la un liceu, învățați cum să se ferească de pușcărie

Mai mulți șoferi încarcerați în Penitenciarul Vaslui și elevi de la Liceul ”Ștefan Procopiu” participă, la acest început de săptămână, la o serie de activități menite să-i ajute să nu ajungă după gratii din cauza unor infracțiuni comise pe legislația rutieră. În cadrul întâlnirilor, atât specialiștii de la Poliție cât și cei condamnați prezintă cazuri din viața reală care au condus la întemințarea unor conducători auto iresponsabili.

Cinci deținuți din Penitenciarul Vaslui condamnați pentru nerespectarea legislației privind circulația pe drumurile publice vor veni în aceste zile în fața viitorilor șoferi, spunându-și poveștile de viață, dar și acele experiențe trăite care au avut un final nefericit, activități la care participă, evident, și specialiști ai Poliției Județene. La cursurile teoretice sunt prezenți și elevi de la Liceul ”Ștefan Procopiu”, cărora le sunt prezentate exemple din realitate, menite să condiționeze asumarea și învățarea unor atitudini și comportamente dezirabile social și evitarea comportamentelor delincvente.

Proiectul, care se desfășoară la sediul Bibliotecii Județene și a unei școli de șoferi, vizează valorificarea experiențelor de viață ale deținuților, conștientizarea efectelor negative pe care încarcerarea le are asupra individului și va încerca a evidenția importanța respectării regulilor și a legilor comunității în care cu toții trăim. Atât deținuții cât și celelalte persoane participante la activități vor fi sprijiniți să-și analizeze propriile alegeri, să conștientizeze nevoia de dezvoltare a abilităților de comunicare a problemelor personale, de contactare și colaborare cu instituții specializate, să își dezvolte noi abilități de interacțiune socială, să atingă un nivel optim de control emoțional în situații de impas existențial”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

În cadrul activităților, vor fi analizate și prezentate situații concrete de viață specifice alegerilor greșite, care i-au adus în condiția de deținut, și de a lua astfel contact cu mediul penitenciar. Astfel, vor fi expuse lecții de viață trăite de persoanele private de libertate prezente la activitate, cu conștientizarea greșelilor făcute și sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica analizată.

Totodată, pentru elevi se dorește și realizarea unei activități de prevenire a comportamentelor deviante în rândul tinerilor, prin transmiterea unor informații corecte cu privire la consecințele privării de libertate, consolidarea în rândul minorilor și a tinerilor a informațiilor corecte privind privarea de libertate și condițiile reale de viață din penitenciar, în cadrul unui spirit civic activ, critic și responsabil. (Ionuț PREDA)

Asta înseamnă să fii cu adevărat șmecher – Fenechiu și-a petrecut în libertate ultimele cinci zile de pușcărie, cu prietenii și rudele

Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, a demonstrat, ajutat și de sistem, ce înseamnă să fii cu adevărat șmecher, după ce și-a petrecut în libertate ultimele cinci zile de pușcărie, cu prietenii și rudele. După ce a făcut doar trei ani și jumătate de închisoare din cele două pedepse contopite de cinci ani și șase luni, Fenechiu a revenit în Penitenciarul Vaslui doar pentru a-și lua rămas bun de la colegii de celulă și a semna documentele de eliberare condiționată.

Conducerea Penitenciarului Vaslui i-a dat voie fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, cu acceptul Administrației Naționale a Penitenciarelor, să-și petreacă ultimele cinci zile de închisoare în afara gratiilor, după ce i-a aprobat acestuia cererea unei permisii în acest sens. Revenirea în unitatea de detenție vasluiană a coincis cu eliberarea sa condiționată din închisoare, după ce a ispășit trei ani și jumătate din cei cinci ani și șase luni la care fusese condamnat definitiv în primăvara acestui an. Astfel, când presa aștepta ca acesta să iasă pe ușa penitenciarului odată cu eliberarea condiționată, Relu Fenechiu a coborât dintr-o mașină cu numere de înmatriculare de Vaslui și intrat în unitatea de detenție. Ulterior, după aproximativ o oră, fostul ministru al transporturilor a ieșind zâmbind pe aceeași ușă a Penitenciarului Vaslui, oferind declarații ziariștilor.

Fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, condamnat în luna martie la cinci ani și jumătate de închisoare în urma contopirii a două pedepse pentru fapte de corupție, a fost eliberat condiționat în urma unei hotărâri definitive a Tribunalului Vaslui. Magistrații vasluieni au respins, astfel, ca nefondată, contestația făcută de procurori la decizia Judecătoriei Vaslui, care hotărâse eliberarea condiționată a lui Relu Fenechiu.

Judecătoria Vaslui a dispus în 29 iunie eliberarea condiționată a fostului ministru al Transporturilor Relu Fenechiu, admițând astfel propunerea Comisiei de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Vaslui, care a constatat că Fenechiu îndeplinește condițiile de a ieși din penitenciar anterior executării integrale a pedepsei pe care o avea de executat.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani și jumătate de închisoare pe fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu pentru mai multe fapte de corupție, în urma contopirii a două pedepse – una de cinci ani, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, și una de trei ani și zece luni, pentru trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. De fapt, magistrații vasluieni au admis cererea formulată în instanță de Relu Fenechiu. (Ionuț PREDA)

Bărbatul din Popeni care și-a violat fiica de 11 ani, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare, limita minimă prevăzută de noul Cod Penal

Bărbatul de 34 de ani, din Popeni, arestat preventiv după ce și-a abuzat sexual fiica de 11 ani în timp ce mama copilei se afla la serviciu, a fost condamnat definitiv la cinci ani de închisoare pentru viol. Pedeapsa este cea mai mică prevăzută de noul Cod Penal, în condițiile în care autorul a mers în instanță pe acordul de recunoaștere, iar procurorii nu au contestat hotărârea dată, în luna mai a acestui an, de către instanța de fond.

Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv pe Lică Melinte la cinci ani de închisoare, după ce și-a violat fiica în vârstă de 11 ani într-un moment în care soția sa nu era acasă. Astfel, magistrații ieșeni au respins recursul făcut de către bărbatul de 34 de ani și au menținut sentința dată inițial de către instanța de fond, respectiv Judecătoria Bârlad. De asemenea, Curtea de Apel Iași îl obligă pe tatăl fetei să-i plătească acesteia daune morale de 50.000 de lei. În plus, după ispășirea pedepsei, Lică Melinte nu va avea voie, pe o perioadă de trei ani, să comunice ori să se apropie la o distanță mai mică de o sută de metri de fiica sa.

Sentința dată de magistrații bârlădeni și menținută de Curtea de Apel Iași este cea mai mică prevăzută de Codul Penal pentru infracțiunea de viol a cărei victimă are sub 14 ani și este membru al familiei. Bărbatul a mers pe acordul de recunoaștere, ceea ce a făcut ca limitele pedepsei să fie reduse cu o treime. Totodată, procurorii nu au contestat hotărârea Judecătoriei Bârlad.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, fata de 11 ani a fost violată de către tatăl său în locuința conjugală, profitând de faptul că soția sa se afla la serviciu la un magazin din comună. Abuzul sexual a fost confirmat și de către medicii legiști, în urma unei expertize de specialitate. Pe timpul cercetărilor, anchetatorii au stabilit că bărbatul ar mai fi încercat încă odată să-și violeze fiica. Abia a doua oară, fata de 11 ani a povestit mamei sale că a fost abuzată sexual, femeia sesizând Poliția. Totodată, pentru securitatea sa, copila a fost internată pentru o scurtă perioadă de timp într-un centru al Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui, unde a fost inclusă într-un program ce vizează remiterea traumei suferită.

Bărbatul de 34 de ani a fost arestat preventiv, la mijlocul lunii decembrie 2016, de către magistrații Judecătoriei Bârlad, măsura fiind menținută pe toată durata procesului. (Ionuț PREDA)

Fostul subprefect Sergiu Marian a ieșit din pușcărie cu un an și jumătate mai devreme

Fostul subprefect al județului, Sergiu Marian, a fost eliberat condiționat din închisoare, unde a stat încarcerat în ultimii doi ani și jumătate pentru fapte de corupție, după ce ar fi făcut retrocedări ilegale de teren în perioada cât a fost la conducerea Prefecturii Vaslui. Sergiu Marian mai este condamnat într-un alt dosar de corupție la șase ani și opt luni de închisoare, însă sentința nu este definitivă.

Tribunalul Vaslui a dispus eliberarea condiționată din penitenciar a fostului subprefect al județului din perioada 2005-2009, Sergiu Marian, condamnat în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, infracțiuni comise în perioada cât a ocupat funcția publică de conducere în Prefectura Vaslui. Punerea în libertate a fostului subprefect Marian s-a făcut la solicitarea acestuia, după ce a ispășit fracția prevăzută de lege. În fapt, magistrații de la Tribunalul Vaslui au menținut hotărârea dată inițial de judecătorie, care a acceptat cererea comisiei de liberare condiționată a Penitenciarului Vaslui. În fapt, Sergiu Marian a stat efectiv în închisoare doi ani și jumătate.
Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv pe Sergiu Marian, pe 28 ianuarie 2015, la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, fapte pe care le-ar fi comis în anul 2007, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar. În același dosar, au mai fost condamnați definitiv și fostul șef al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Vaslui, Mihai Hudum, la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și instigare la fals, și fostul director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), Daniel Prunilă, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Magistrații ieșeni au admis apelul procurorilor DNA, după ce instanța de fond de la Tribunalul Vaslui îi condamnase inițial pe Sergiu Marian și pe Mihai Hudum la câte trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în condițiile în care amândoi inculpații aveau în antecedente câte o condamnare cu suspendare pentru fapte similare.
Potrivit rechizitoriului DNA, în cursul anului 2007, Sergiu Marian, în calitate de subprefect al județului Vaslui, a urmărit să dobândească anumite suprafețe de teren în condiții avantajoase, concepând un plan potrivit căruia terenurile respective urmau să fie scoase din patrimoniul ADS Vaslui și retrocedate unor persoane cu care urma să încheie ulterior contracte de vânzare-cumpărare. Deși persoanele respective nu aveau dreptul la reconstituire pe respectivele amplasamente, au stabilit anchetatorii, Sergiu Marian ”avea în vedere că putea să influențeze procedura de retrocedare, stabilind în mod unilateral, în funcție de propriile interese, locația terenurilor ce urmau a fi retrocedate”.
Procurorii DNA au mai stabilit că, ”prin scoaterea nelegală din patrimoniul ADS a suprafețelor de teren ce totalizau 21 de hectare a fost produs un prejudiciu de 228.904 lei, respectiv 54.000 de euro, în dauna statului. Această sumă reprezenta, potrivit anchetatorilor, diferența de valoare existentă dintre terenurile retrocedate ilegal și cele la care foștii proprietari erau îndreptățiți.
Sergiu Marian mai este condamnat într-un alt dosar de corupție la șase ani și opt luni de închisoare, însă sentința nu este una definitivă. Ca și în speța pentru care a stat în închisoare, fostul subprefect este acuzat că, tot în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței.
(Ionuț PREDA)

Judecătoria Vaslui îl scoate din pușcărie, înainte de termen, pe fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu

Fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, un deținut de lux al Penitenciarului Vaslui, a fost eliberat condiționat de Judecătoria Vaslui, deși a fost condamnat la cinci ani și jumătate de închisoare în martie anul acesta în urma contopirii a două sentințe. Hotărârea nu este una definitivă, putând fi atacată cu contestație în termen de trei zile de la comunicare.

Judecătoria Vaslui a dispus eliberarea condiționată a fostului ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, după ce acesta a fost condamnat, în urmă cu trei luni, la cinci ani și jumătate de închisoare în urma contopirii a două sentințe date de instanțele de judecată pentru fapte de corupție. Acesta a efectuat până acum 3 ani și 6 luni de închisoare.

În fapt, magistrații vasluieni au admis propunerea Comisiei de liberare condiționată din cadrul Penitenciarului Vaslui, care au constatat că Fenechiu îndeplinește condițiile de a ieși din pușcărie anterior executării integrale a pedepsei pe care o avea de executat.

Însă, sentința dată de Judecătoria Vaslui nu este una definitivă, putând fi atacată cu contestație în termen de trei zile de la comunicare.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat, pe 9 martie 2017, la cinci ani și jumătate de închisoare pe fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, pentru mai multe fapte de corupție, în urma contopirii a două pedepse, una de cinci ani, pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, și una de trei ani și zece luni, pentru trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. În fapt, magistrații vasluieni au admis cererea formulată în instanță de Relu Fenechiu, în prezent deținut în Penitenciarul Vaslui.

Judecătorii au contopit toate pedepsele primite de fostul ministru al Transporturilor atât în ianuarie 2014, în dosarul ”Transformatorul”, cât și în noiembrie 2016, în speța în care, în calitate de deputat, ar fi primit 620.000 de euro de la o firmă de software pentru „sprijinul promis și acordat în câștigarea și derularea unor proiecte” derulate de Ministerul Justiției și o societate farmaceutică, cu acționar majoritar Ministerul Sănătății. Practic, magistrații Tribunalului Vaslui au reținut pedeapsa cea mai grea, de cinci ani, din dosarul ”Transformatorul”, la care au mai adăugat un spor de șase luni, pedeapsa rezultantă fiind de cinci ani și jumătate.

Relu Fenechiu a fost condamnat, inițial, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la cinci ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată. Fostul ministru al Transporturilor a fost găsit vinovat de instanță pentru că, în perioada 2002-2005, prin firmele sale, ar fi vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției.

Fenechiu a fost condamnat, de asemenea, în dosarul “Siveco”, după ce și-a recunoscut vinovăția într-un dosar în care era acuzat de DNA Ploiești de trafic de influență în formă continuată și spălare de bani. (Ionuț PREDA)

Tânărul din Ciocani care și-a ucis soția a fost condamnat. Iată ce a decis instanța!

Tânărul din Ciocani care, în urmă cu jumătate de an și-a ucis soția în prezența fetiței sale de șase ani și apoi a ajuns în stare gravă la spital după ce și-a tăiat gâtul cu intenția de a se sinucide, a fost condamnat la nouă ani de închisoare. Instanța l-a mai obligat pe bărbatul de 26 de ani și la plata a 400.000 de lei daune morale către copiii săi și mama victimei.

Tribunalul Vaslui l-a condamnat la nouă ani de închisoare pentru omor pe Vasile Uiuroc, cel care, în urmă cu jumătate de an, și-a ucis soția cu zeci de lovituri de cuțit în prezența fiicei sale în vârstă de șase ani. De asemenea, instanța l-a obligat pe tânărul de 26 de ani la plata a câte 100.000 de lei daune morale către cei trei copii ai săi, precum și către mama fostei sale neveste.

Hotărârea judecătorilor vasluieni, care i-au admis și solicitarea mamei victimei, de plată de către autorul crimei a 7.500 de lei daune materiale, nu este una definitivă, putând fi atacată cu apel atât de procurori cât și de către Vasile Uiuroc.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, tânărul de 26 de ani și-a ucis soția, cu zeci de lovituri de cuțit, în locuința comună a acestora din localitatea Ciocani. Crima s-a consumat în seara de 29 noiembrie 2016, sub privirile fetiței de șase ani a celor doi soți.

După ce și-a înjunghiat nevasta, Vasile Uiuroc și-a tăiat gâtul cu același cuțit, cu intenția de a se sinucide. Cei doi soți au fost găsiți a doua zi dimineață de către mama femeii, care a alertat autoritățile. Transportat la spital în stare gravă, bărbatul a fost recuperat de către medici ca apoi, după două săptămâni, să fie arestat preventiv pentru omor. (Ionuț PREDA)

Bătrâna de 80 de ani condamnată la cinci ani de închisoare după ce a omorât în bătaie un bărbat care a vrut să o violeze a murit în spital

Bătrâna de 80 de ani condamnată, luna trecută, la cinci ani de închisoare pentru omor după ce a ucis în bătaie un bărbat cu 22 de ani mai tânăr care a vrut să o violeze în timp ce se afla la băut în locuința femeii cu un fiu de-al acesteia, a murit în spital. În aceste condiții, apelul făcut la sentința dată de Tribunalul Vaslui nu se va mai judeca, cauza rămânând fără obiect.

Cazul bătrânei de 80 de ani, din Tăcuta, condamnată de instanța de fond la cinci ani de închisoare pentru că l-a omorât pe cel care vroia să o violeze, nu va mai fi judecat de Curtea de Apel Iași. Dosarul va fi clasat de către magistrați pe motiv că nu mai are obiect, în condițiile în care Profira Angheluță a murit înainte de a se judeca apelul făcut atât de către ea cât și de procuror, ambele părți considerând pedeapsa prea mare.

Într-adevăr, femeia a murit la Spitalul Județean Vaslui, după ce i s-a făcut rău acasă. Probabil, pe lângă vârstă, și condamnarea sa la închisoare cu executare i-a înrăutățit starea de sănătate”, ne-a declarat primarul comunei Tăcuta, Florin Ionel.

Tribunalul Vaslui a condamnat-o pe Profira Angheluță, pe 20 aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare pentru omor, fiind acuzată că și-a ucis cu consătean care ar fi încercat să o violeze în urmă cu un an și jumătate. Instanța de judecată a mai obligat-o pe femeie să achite și cheltuielile de judecată, în valoare de 3.000 de lei, sentința nefiind, însă, una definitivă.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, bătrâna de 80 de ani l-a lovit de mai multe ori cu picioarele pe bărbatul de 56 de ani, după ce acesta s-a împiedicat și a căzut în curtea locuinței femeii. În urma loviturilor primite, victima a murit în foarte scurt timp, fără a mai putea fi salvată de către echipajul medical solicitat la numărul de urgență 112. Anterior crimei, bărbatul ar fi început să o mângâie pe bătrână și să o tragă de fustă, într-un moment în care cei doi rămăseseră singuri în casa femeii. Fiul acesteia era plecat să cumpere o sticlă de băutură, lăsându-l pe consăteanul său să-l aștepte în locuința mamei sale. În acel moment, bărbatul de 56 de ani s-ar fi năpustit asupra femeii, potrivit declarației dată de aceasta anchetatorilor, cu scopul de a o viola. Lovită de mai multe ori cu pumnii, bătrâna a reușit să scape și să iasă din locuință pentru a striga după ajutor. Bărbatul a ieșit după bătrână, însă s-a împiedicat în curte din cauza stării avansate de ebrietate în care se afla. Profitând de situație, femeia a început să-l lovească pe agresor până când acesta nu a mai mișcat. Ulterior, a sosit și fiul bătrânei, care a anunțat ambulanța, însă echipajul medical a constatat decesul bărbatului de 56 de ani. (Ionuț PREDA)

Trei bărbați căutați de polițiști în țară, dar și în Italia, au ajuns după gratii

În cadrul activităților desfășurate în această săptămână de polițiști, au fost puse în aplicare trei mandate de executare a pedepsei cu închisoarea. Unul din mandate a fost emis de autoritățile italiene pe numele unui bărbat cu dublă cetățenie.

Polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Vaslui au fost sesizați de către polițiștii de frontieră cu privire la faptul că l-au identificat, la intrarea în țară, pe Gheorghe B., de 26 de ani, bărbat cu dublă cetățenie, româno-moldovenească. Pe numele acestuia, autoritățile judiciare italiene au emis mandat european de arestare, bărbatul fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri. Bărbatul fost prezentat ieri la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași, care a dispus, în baza semnalării emise de Biroul SIRENE Italia din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională, reținerea acestuia pentru 24 ore. Acesta urmează să fie prezentat la Curtea de Apel Iași.

Polițiștii Secției 3 Poliție Rurală Bârlad l-au identificat pe raza comunei Fruntișeni pe Ion V., de 48 de ani, din aceeași localitate. Pe numele acestuia Judecătoria Bârlad a emis mandat de executare a pedepsei de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de distrugere. Bărbatul a fost condus în vederea încarcerării la Penitenciarul Vaslui.

De asemenea, polițiștii Serviciului de Investigații Criminale Vaslui au pus în aplicare mandatul de executare emis de Judecătoria Bârlad pe numele lui Andrei S., de 28 de ani, din municipiul Bârlad. Bărbatul a fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate. S. Andrei a fost condus la Penitenciarul Vaslui, în vederea executării pedepsei dispuse. (G.P)

Deținuții de la Penitenciarul Vaslui sărbătoresc Dragobetele prin cântec, joc și voie bună

Zeci de deținuți de la Penitenciarul Vaslui vor sărbători românește ”Ziua îndrăgostiților” la români, prin cântec, joc și voie bună. Activitățile specifice vor fi organizate în clubul pușcăriei, acestea putând fi urmărite prin intermediul postului de televiziune cu circuit închis de către toții cei aflați după gratii.

Ziua de Dragobete a devenit una tradițională la Penitenciarul Vaslui, unde deținuții vor ”petrece” românește și în acest an. Astfel, cei mai talentați pușcăriași au pregătit un variat program artistic pentru colegii lor. Dacă o parte dintre aceștia vor urmări ”pe viu” spectacolul, majoritatea deținuților vor putea să-și vadă colegii prin intermediul televiziunii cu circuit închis în timp ce vor interpreta cântece și poezii de dragoste. Ansamblurile de muzică și dansuri populare românești, constituite la nivelul Penitenciarului Vaslui, au pregătit, pentru un grup de 80 de deținuți prezenți în sală, o suită de dansuri și un program de muzică populară.

Dorim ca prin aceste acțiuni să oferim o mângâiere, o speranță, pe ici pe colo poate o lacrimă și foarte multă căldură. Ne dorim ca “Dragobet”, zeul bunei dispoziții și al iubirii, să ofere persoanelor private de libertate un moment de descătușare emoțională, o deschidere pentru o primăvară sufletească, un început pentru o renaștere din propriul marasm, o șansă pentru descoperirea identității personale și, cel mai important, o speranță pentru perioada de după liberare. Prin desfășurarea acestei activități, urmărim cunoașterea și popularizarea tradițiilor și a folclorului nostru românesc, dezvoltarea unui cadru favorabil de petrecere a timpului liber pentru deținuți, derularea unei acțiuni de reintegrare socială adaptată la specificul așezământului de detenție și la resursele materiale și umane disponibile, promovarea unui climat psihosocial pozitiv care să satisfacă nevoile educaționale și de socializare ale persoanelor încarcerate, creșterea nivelului de informare și cultură generală, dezvoltarea și stimularea expresivității, a creativității, și crearea sentimentului de valorizare persoanelor private de libertate”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Pe lângă deținuți, la Penitenciarul Vaslui vor susține un program artistic Ansamblul ”Hora Vasluiului” și trupa ”Dance Factory”, din Vaslui. (Ionuț PREDA)

Dosarul Microsoft: Dorin Cocos, Gheorghe Stefan si Dumitru Nicolae “Niro” s-au predat la Politie. Gabriel Sandu a fost ridicat de politisti din trafic

Dorin Cocos, Gheorghe Stefan si Nicolae Dumitru s-au predat la Politie dupa ce magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie au dispus joi, definitiv, majorarea pedepselor primite pe fond de cei 3 inculpati in dosarul Microsoft. Fostul ministru al Comunicatiilor, Gabriel Sandu, a fost depistat de catre politistii prahoveni in trafic, luni seara, in apropierea orasului Mizil, unde Sandu are domiciliul legal, fiind ridicat de catre agenti pentru a fi dus la penitenciar, anunta News.ro.

Dorin Cocos s-a predat primul la Politia Capitalei si urmeaza ca politistii Serviciului de Investigatii Criminale, Biroul de Urmariri sa il transporte la Penitenciarul Bucuresti – Rahova unde va intra intr-o perioada de 21 de zile de carantina. La finalul acestei perioade se va stabili daca va fi incadrat intr-un regim de detentie de maxima siguranta, semideschis sau deschis.

La scurt timp s-au predat si omul de afaceri Nicolae Dumitru si Gheorghe Stefan la Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov.

In momentul in care s-a predat politistilor, Gheorghe Stefan a spus ca, in afacerea Microsoft sunt peste o suta de oameni implicati iar “adevaratii hoti au baut sampanie in Bamboo”.

“Am acceptat banii, cand mi s-a propus, pentru campania electorala. Sa finanteze campania. Sa ia materiale promotionale, cum se facea. Pentru campania prezidentiala, in 2009. (…) Daca eu eram condamnat pentru ca am acceptat banii pentru partid era o condamnare corecta pentru trafic de influenta politica. Sa stiti ca in dosarul asta sunt o suta de implicati! O suta! Va spun, sunt frustrat ca adevaratii hoti, care au furat banii din Microsoft, sunt liberi si au baut sampanii in Bamboo”, a spus Gheorghe Stefan in momentul in care s-a predat la Inspectoratul de Politie al Judetului Ilfov.

Fostul ministru al Comunicatiilor Gabriel Sandu, a fost depistat de catre politistii prahoveni, luni seara, in apropierea orasului Mizil, unde Sandu are domiciliul legal, fiind ridicat de catre agenti pentru a fi dus la penitenciar. Masina in care se afla Gabriel Sandu a fost oprita, luni seara, la intrarea in orasul Mizil, de un filtru al Politiei care se afla in zona de mai mult timp si care nu fusese instituit special in acest scop, potrivit unor surse din Politia Prahova.

In contextul in care, la Inspectoratul de Politie Judetean Prahova au ajuns, luni dupa amiaza, documentele privind condamnarea definitiva a fostului ministru al Comunicatiilor la inchisoare cu executare si avand in vedere ca acesta are domiciliul in orasul Mizil din judetul Prahova, politistii l-au ridicat pe fostul demnitar.

Acesta a fost dus la sediul Politiei pentru efectuarea documentelor si a procedurilor necesare in vederea incarcerarii in penitenciar. Gabriel Sandu va fi dus la Penitenciarul Margineni, pentru executarea pedepsei.

Inalta Curte a majorat luni pedepsele dispuse in dosarul Microsoft, cea mai grea sentinta fiind pronuntata in cazul lui Gheorghe Stefan ‘Pinalti’, care a primit 6 ani de inchisoare. Gabriel Sandu a primit 3 ani de inchisoare cu executare, iar Dumitru Nicolae “Niro” si Dorin Cocos au fost condamnati amandoi la cate 2 ani si 4 luni de inchisoare cu executare.

Sursa: hotnews.ro

Autoritățile caută soluții pentru reintegrarea deținuților după eliberarea lor din Penitenciarul Vaslui

Zeci de reprezentanți ai mai multor instituții publice din județ, inclusiv ai unor organizații neguvernamentale, s-au întâlnit, joi, la Penitenciarul Vaslui, pentru a găsi soluții în privința deținuților după ce aceștia vor ieși din pușcărie, în vederea reintegrării acestora în societate.

Penitenciarul Vaslui a organizat, în clubul din incinta unității, o întâlnire de lucru cu reprezentanți ai instituțiilor publice și organizațiilor neguvernamentale locale privind problematica reintegrării sociale a deținuților. Proiectul a constat într-o dezbatere și un dialog între specialiștii unității, deținuți participanți și invitații care au competențe instituționale și care și-au manifestat disponibilitatea pentru recuperarea acestor persoane. Dialogul a fost axat pe o prezentarea obiectivă a nevoilor de asistență a celor aflați în pușcărie și a suportului necesar ce trebuie oferit pentru reintegrarea acestora în viața comunității după ce vor ieși de după gratii.

Dezvoltarea și extinderea rețelei de parteneriate între administrația penitenciară și alte instituții și organizații neguvernamentale care desfășoară activități destinate persoanelor custodiate, precum și identificarea unor soluții practice pentru tipurile de probleme cu care se confruntă persoanele private de libertate au fost principalele obiective urmărite în cadrul întâlnirii. Experiența europeană a arătat că singura modalitate viabilă de a reduce infracționalitatea este prin implicarea comunității. Colaborarea cu reprezentanții instituțiilor locale în desfășurarea activităților destinate reintegrării sociale a deținuților, investiția în formarea și perfecționarea profesională a personalului responsabil, stimularea activităților de voluntariat și, nu în ultimul rând, sensibilizarea opiniei publice cu privire la problematica infracționalității, constituie alternative viabile de acțiune pentru prevenirea recidivei și creșterea calității vieții în detenție, precum și premisele unei comunități mai sigure”, a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

În urma întâlnirii, au fost structurate nevoile reale ale deținuților și activitățile pentru care este nevoie de sprijinul ONG-urilor. Totodată, au fost identificați noi colaboratori care pot îmbogăți oferta de programe și activități educative, de asistență psihologică și socială de la nivelul penitenciarului sau care pot contribui la reintegrarea socială a persoanelor care ispășesc pedepse privative de libertate.

În final, participanții au stabilit un calendar de activități pentru semestrul al doilea al acestui an, pe baza unor planuri comune de măsuri, centrate pe facilitarea reintegrării persoanelor private de libertate. Toți partenerii și-au manifestat reala disponibilitate de a oferi deținuților, țintit pe nevoile reale ale acestora, activități și programe axate pe educație, formare profesională, dezvoltare personală, identificarea unor soluții practice pentru tipurile de probleme cu care se confruntă persoanele private de libertate. (Ionuț PREDA)

Peste 100 de elevi au intrat în pușcărie, în cadrul săptămânii „Școala Altfel”

Peste 100 de elevi din patru unități de învățământ din municipiul reședință au vizitat Penitenciarul Vaslui în cadrul săptămânii „Școala Altfel”, pe lângă întâlnirile cu o parte dintre deținuți și vizitarea închisorii adolescenții având posibilitatea să cunoască și oferta educațională pentru sistemul penitenciar.

La fel ca majoritatea instituțiilor publice din județ, nici Penitenciarul Vaslui nu a scăpat de vizita elevilor în cadrul săptămânii „Școala Altfel”. Astfel, 100 de cursanți de la liceele „Ștefan Procopiu” și „Mihail Kogălniceanu”, Liceul cu Program Sportiv și Gimnaziul „Ștefan cel Mare” au intrat, doar pentru câteva ore, în incinta pușcăriei, unde s-au putut întâlni atât cu deținuți cât și cu cadre ale penitenciarului. Persoanele private de libertate le-au povestit elevilor ce înseamnă sistemul carceral și care au fost cauzele care au condus la condamnările lor.

Prin desfășurarea acestei activități, s-a dorit realizarea prevenirii primare a fenomenului delincvenței și infracționalității din rândul minorilor si tinerilor, garantarea unei experiențe pedagogice constructive pentru persoanele private de libertate dar și pentru ceilalți participanții la activitate. De asemenea, s-a urmărit consolidarea în rândul minorilor și a tinerilor a informațiilor corecte privind privarea de libertate și condițiile reale de viață din penitenciar. Acest aspect s-a realizat prin discuții interactive purtate într-un spirit civic, critic și responsabil, conștientizarea consecințelor faptelor săvârșite de persoane private de libertate aflate în stare de detenție. Nu în ultimul rând, s-a încercat conștientizarea în rândul elevi a faptului că doar o informare corectă despre anumite fapte, vicii sau fenomene psihosociale poate orienta și consolida promovarea unor comportamente prosociale adecvate”, a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Reprezentanții Penitenciarului Vaslui le-au prezentat celor peste 100 de elevi și oferta educațională din sistemul penitenciar. În urma activității de informare și popularizare a acestei oferte, grupurile de liceeni s-au arătat interesate de munca de penitenciar și au dorit să o cunoască mai mult prin observarea directă a activității unui lucrător de penitenciar. (Ionuț PREDA)

Bârlădean condamnat pentru pornografie infantilă. Bărbatul este cercetat și pentru furt de ulei de la Mândra SA, unde era angajat

de Marian MOCANU

Ionel Daniel Simiciuc, în vârstă de 37 de ani, a fost condamnat la un an și patru luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de pornografie infantilă. Chiar dacă, deocamdată, a scăpat de închisoare, bârlădeanul ar putea ajunge totuși după gratii, el fiind cercetat și în alt dosar, al furtului de ulei de la ”Mândra” SA.

La începutul anului trecut, Ionel Daniel Simiciuc, în vârstă de 37 de ani, din Bârlad, s-a pomenit acasă cu procurorii DIICOT, interesați de conținutul calculatorului personal. Bărbatul era monitorizat de ceva vreme de polițiștii Biroului de Combatere a Criminalității Organizate Vaslui, în a căror sarcină este urmărirea accesărilor site-urilor specializate în pornografie cu minori. La percheziție, în calculatorul bărbatului au fost descoperite trei filme pornografice cu minori. Asta în ciuda faptului că Simiciuc, bărbat însurat, avea chiar el un copil mic.

Trimis în judecată pentru comiterea a trei infracțiuni de pornografie infantilă în formă continuată, Ionel Daniel Simiciuc și-a aflat ieri sentința. Judecătorii Tribunalului Vaslui l-au condamnat la un an și patru luni de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității. Sentința nu este definitivă, ea putând fi contestată în termen de 10 zile de la comunitare.

Chiar dacă, deocamdată, a scăpat de închisoare, bârlădeanul ar putea ajunge totuși la închisoare. El mai este judecat într-un alt dosar, în care, împreună cu alte zece persoane, este acuzat de furt calificat și constituire de grup infracțional organizat. Cei unsprezece au fost prinși la începutul anului trecut de către polițiștii bârlădeni că furau ulei și srot de floarea soarelui chiar de la fabrica la care erau angajați, Mândra SA Bârlad. Gruparea acționa în schimbul de noapte când, după ce acopereau cu o salopetă camerele de supraveghere video, încărcau tone de ulei într-o autoutilitară strecurată ilegal în curtea fabricii. De această dată, este de așteptat ca judecătorii să nu mai fie atât de blânzi, dat fiind gravitatea acuzațiilor Simiciu et comp ar putea petrece până la șapte ani în spatele gratiilor. Sentința în dosarul „Mândra” ar putea fi dată la începutul lunii aprilie.

Radian Cojocaru, șeful bandei de hoți din Bârlad, condamnat definitiv

de Marian MOCANU

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins apelul formulat de Radian Cojocaru împotriva sentinței date de judecătorii bârlădeni. Cel considerat unul din șefii bandei de hoți și tâlhari din Bârlad, care au terorizat municipiul, va executa trei ani de închisoare pentru furt și tâlhărie calificată.

În luna august a anului trecut polițiștii bârlădeni au reușit să-l prindă pe Radian Cojocaru, un tânăr de etnie rromã, recidivist, care ajunsese să tâlhărească, fără nici o jenă, oamenii pe stradă. Pe 2 august, după – amiaza, Cojocaru a furat mai multe bunuri de la un bărbat pe care, după comiterea faptei l-a amenințat cu bătaia, lovind și o altă persoană care a încercat să intervină în apărarea victimei. În urma cercetărilor, polițiștii au stabilit că individul face parte dintr-o adevărată grupare de hoți și tâlhari, formată din zece persoane cu vârste între 18 și 44 de ani. Aceștia, unii dintre ei recidiviști, au pătruns în mai multe societăți comerciale și locuințe de pe raza municipiului Bârlad și din Epureni, de unde au furat tot ce au găsit. Lista lucrurilor furate este lungă și diversă, de la telefoane mobile, turbojet, sistem home-cinema, televizoare LCD, lanterne, aragaz, ceasuri radio sau telecomenzi, unelte electrice, lanțuri, pompe, case de marcat, ciocane, cafea, alimente, vin, țigări sau ochelari de soare, până la sârmele din exteriorul balcoanelor, ori becurile de la stâlpii de iluminat stradal ale comunei Epureni. În total, daunele provocate de banda de hoți depășește 30.000 de lei.

La începutul lunii decembrie a anului trecut, judecătorii bârlădeni au dat primele sentințe în acest caz, pentru patru dintre hoți, care și-au recunoscut faptele. Radian Cojocaru, unul din cei considerați capul grupării, a fost condamnat la o pedeapsă cu executare de trei ani de închisoare, în timp ce celălalt șef la bandei, Costel Cosmin Vaishutt a primit nu mai puțin de cinci ani și zece luni de închisoare. Alți doi membri ai rețelei au fost achitați, după ce s-au împăcat cu victimele lor care și-au retras plângere.

Radian Cojocaru a contestat sentința, la Curtea de Apel Iași, iar vineri, 25 martie, magistrații au dat sentința definitivă: „Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul C.R. împotriva sentinței penale nr. 392/22.12.2015 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 4290/189/2015, pe care o menține”. În aceste condiții, Cojocaru va rămâne după gratii în următorii doi ani, dat fiind faptul că, din pedeapsă se va scade perioada petrecută de acesta în arest preventiv, circa șapte luni.

Liber la muncă în pușcărie. Penitenciarul Vaslui angajează, din sursă externă, 16 agenți și un ofițer

Penitenciarul Vaslui angajează, după mulți ani, personal din sursă externă, în acest sens fiind scoase la concurs un post de ofițer și 16 posturi de subofițeri, două dintre acestea cu dedicație specială pentru femei, în sectorul operativ al închisorii.

Oportunitate adevărată pentru cei care doresc să muncească la stat pentru salarii motivante. Penitenciarul Vaslui a dat drumul la angajări din sursă externă, pentru prima dată în ultimii ani. Astfel, sunt scoase la concurs în această primăvară 17 posturi, din care 16 de subofițeri și unul de ofițer psiholog. Cu excepția unui post de asistent medical pe stomatologie, celelalte locuri de muncă pentru subofițeri sunt în sectorul operativ. Ca o noutate, două dintre posturile acestea sunt cu dedicație specială pentru femei.

Cei care aspiră să lucreze în penitenciarul vasluian vor trebui să îndeplinească, desigur, ca la orice concurs, o serie de condiții. În primul rând, vor trebui să treacă o etapă preliminară, care va consta într-o testare psihologică. Ulterior, candidații vor intra în concursul propriu zis care, pentru început, va consta într-un interviu. Apoi, vor da proba sportivă de verificare a aptitudinilor fizice: alergare viteză 50 de metri, alergare rezistență 1.000 de metri bărbați și 800 de metri femei, flotări bărbați, în 20 de secunde, și abdomene femei, în 30 secunde. Concursul va continua cu proba practică de verificare a abilităților de utilizare a calculatorului, nivel I, și, pentru postul de asistent medical stomatologie, cu proba practică de verificare a aptitudinilor necesare îndeplinirii atribuțiilor de serviciu. În final, cei care vor trece de toate aceste teste vor susține proba scrisă pentru examinarea cunoștințelor teoretice.

Termenul limită de depunere a dosarelor de candidat complete, cu excepția fișei medicale și a chitanței aferente taxei de concurs, este 12 aprilie 2016. (Ionuț PREDA)

Aproape trei ani de închisoare pentru furtul unei căruțe cu porumb

de Marian MOCANU

Prinși, de către un polițist la furat porumb, membrii unei familii din Vinderei au sărit la bătaie la acesta, care, pentru a-i potoli, a tras trei focuri de avertisment în aer. După ce inițial fuseseră condamnați la pedepse cu suspendare de către judecătorii bârlădeni, Petre și Angelica Munteanu au primit sentința definitivă: câte doi ani, opt luni și 20 de zile de închisoare, soțul cu executare, iar soția, cu suspendare. Fiica lor, Nicoleta Ariton, s-a ales și ea cu doi ani și jumătate de închisoare cu suspendare, după ce, inițial, primise doar o pedeapsă de un an de închisoare cu suspendare!

În august 2012, un administrator al unei societăți agricole din comuna Grivița a anunțat politiștii din comună că într-unul din lanurile cu porumb se aflau mai multe persoane cu două căruțe, care îi furau recolta. Până la sosirea polițistului, una din căruțe a dispărut, omul legii prinzându-i în fapt pe ocupanții celei de-a doua căruțe, membrii unei familii din satul Docani, comuna Vinderei. Cei trei pofticioși la munca altuia au încercat și ei să dispară, și, fiind opriți de polițist, au sărit la ceartă la acesta. Mai mult, l-au și lovit peste brațe pe polițist, care, pentru a se apăra, a folosit arma din dotare cu care a tras trei focuri de avertisment în aer. Hoții de porumb, Petre și Angelica Munteanu, în vârstă de 44, respectiv 42 de ani, și fiica lor, Nicoleta Ariton, în vârstă de 22 de ani, s-au ales cu dosar penal pentru tâlhărie și ultraj contra autorității. Judecătorii bârlădeni au achitat tânăra și i-au condamnat pe părinți la câte doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei. În urma apelurilor făcute de procurorii parchetului de pe lângă Judecătoria Bârlad, cazul a ajuns la Curtea de Apel Iași, care, zilele trecute, a dat sentința definitivă. Cel care efectiv l-a lovit peste brațe pe polițist, Petre Munteanu a fost condamnat la doi ani, opt luni și 20 de zile de închisoare cu executarea pedepsei, în timp ce soția sa, Angelica, a primit aceeași pedeapsă, dar cu suspendarea executării acesteia. În plus, Angelica a fost obligată de magistrați, să frecventeze un program de reintegrare socială derulat de Serviciul de Probatiune Vaslui și să presteze 60 zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Judecătorii ieșeni au majorat și pedeapsa acordată inițial fiicei celor doi hoți, Nicoleta Ariton, la doi ani și jumătate de închisoare, cu suspendarea pedepsei. Practic, dacă judecătorii bârlădeni consideraseră că tânăra nu s-a implicat în conflictul cu polițistul care le-a prins la furat, cei ieșeni au fost de altă părere, schimbând încadrarea faptelor pentru care tânăra a fost trimisă în judecată, din furt, în tâlhărie și ultraj. Sentința este definitivă.

Încă un membru a rețelei de țepari bârlădeni, condamnat

de Marian MOCANU

Timp de mai mulți ani o rețea de „șmecheri” din Bârlad a înșelat zeci de societăți comerciale din întreaga țară, înființând firme în contul cărora au achiziționat marfă folosind cecuri fără acoperire. După ce principalii membri ai rețelei au fost condamnați, la sfârșitul anului trecut, la pedepse cuprinse între 5 și 13 ani de închisoare, a fost dată sentința și ultimului țepar. Vasile Marian Covalea a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare pentru înșelăciune în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat. El a fost extrădat din Republica Ecuador, unde ispășea o pedeapsă pentru trafic de droguri.

La începutul lunii decembrie 2014, magistrații Tribunalului Vaslui au finalizat un dosar ce era pe rolul instanței de judecată de mai bine de trei ani, în cazul unor bârlădeni care au înșelat peste 60 de societăți comerciale din întreaga țară. Gheorghe Zlate, Ovidiu-Marian Zlate, Ciprian-Andrei Budui, Ion Gogiu, Gabriel-Dumitru Ghibirdic, Mihai Chirilă, Lică Poiană, Ionel Andrei, Nicolae Angheluță și Costică Toma au primit ani grei de închisoare, între 5 și 13 ani cu executarea pedepselor, pentru înșelăciune și constituirea de grup infracțional organizat.

Un alt membru al rețelei a încercat să scape imediat după ce procurorii DIICOT au deschis ancheta, fugind în străinătate, acolo unde a continuat șirul activităților infracționale. Vasile Marian Covalea a fugit din țară doar pentru a fi arestat în Republica Ecuador pentru trafic de droguri. În luna ianuarie 2009 el a fost depistat la un control în aeroportul Guayaquil având ascunse în stomac pastile de cocaină cu o greutate totală de 518 grame. Condamnarea sa în Ecuador este și motivul pentru care dosarul a fost disjuns din cel principal, al fraților Zlate & comp, dar și al întârzierii cu care a putut fi audiat. Covalea a fost extrădat în vara trecută, continuând într-un penitenciar românesc executarea pedepsei primită pentru trafic de droguri în Ecuador. La aproape opt ani ani de la descoperirea și prinderea rețelei de țepari, judecătorii au dat sentința și în cazul lui Vasile Marian Covalea, acuzat de înșelăciune în formă continuată și constituire de grup infracțional organizat. El a fost condamnat la trei ani și opt luni de închisoare cu executare, sentință pe care o va executa după ispășirea pedepsei primite pentru trafic de droguri în Ecuador. Sentința nu este definitivă, putând fi contestată la Curtea de Apel Iași.

Nu mai puțin de 34 societăți comerciale înșelate de Covalea s-au constituit parte civilă, acesta urmând a plăti mai multe despăgubiri, de peste 337 mii lei, la care se adaugă dobânda legală calculată până la data plății efective, cu titlu de daune materiale. Metoda folosită de șmecherii bârlădeni, dintre care unii erau recidiviști, era simplă: aceștia înființau societăți comerciale cu acte în regulă pe numele unora dintre ei, luau diverse mărfuri de la furnizori, pe care în primă fază le achitau, ulterior sporind comenzile, pentru plata cărora lăsau cecuri fără acoperire, după care dispăreau, înființând alte societăți, cu care reluau ciclul infracțiunilor. Marfa astfel dobândită o vindeau chiar și la jumătate de preț, pentru a obține profituri imediate.

Sentință păstrată pentru Dragoș Aurel Vasile Drosu – bătăușul recidivist din Bârlad.

de Marian MOCANU

După ce a încercat să tâlhărească doi adolescenți, Dragoș Aurel Vasile Drosu, s-a opus arestării lovind un polițist și provocând daune mașinii de poliție. Condamnat la opt ani și opt luni de închisoare pentru tâlhărie calificată și ultraj, individul a contestat fără succes sentința dată de judecătorii bârlădeni. Drosu este un obișnuit a penitenciarelor, fiind condamnat de mai multe ori fie pentru furt, fie pentru loviri sau alte violențe.

În luna aprilie a anului trecut, Dragoș Aurel Vasile Drosu, în vârstă de 24 de ani, la doar câteva zile după ce fusese eliberat din închisoare a încercat să jefuiască doi adolescenți. În timp ce tinerii se deplasau pe strada Ioan Luca Caragiale din Bârlad, au fost acostați de Drosu, care, prin amenințare, le-a luat telefoanele mobile. Identificat în scurt timp de polițiști, recidivistul s-a opus cu vehemență arestării și a lovit cu capul în gură pe unul dintre polițiști, după care a rupt oglinda retrovizoare de la mașina poliției. Acuzat de tâlhărie calificată și ultraj, Drosu a fost condamnat, de către judecătorii bârlădeni, la o pedeapsă de opt ani și opt luni de închisoare, cu executare. În plus, acesta va trebui să ispășească și un rest de pedeapsă de 145 de zile rămasă neexecutată de la ultima condamnare, când a fost eliberat condiționat. Dealtfel, individul este mai obișnuit cu viața din pușcărie decât cu cea din libertate, suferind mai multe condamnări, pentru furt sau loviri și alte violențe, încă de când avea 14 ani!

Drosu a contestat decizia judecătorilor bârlădeni, prima dată, fără succes, la Tribunalul Vaslui, apoi la Curtea de Apel Iași, instanță care prin sentința definitivă pronunțată ieri, confirmat pedeapsa inițială. Rămâne de văzut dacă și după ispășirea acestei pedepse pe care o execută la penitenciarul de maximă siguranță Iași, individului îi va veni mintea la cap și se va liniști!

Fostul director al SISEE Moldova, Marchidan Ion, eliberat de judecătorii vasluieni după ispășirea a jumătate din pedeapsă

de Marian MOCANU

Condamnat la șase ani de închisoare, în același dosar în care a fost condamnat și fostul ministru Relu Fenechiu, Ion Marchidan, fost director al SISEE Moldova, a fost eliberat de judecătorii vasluieni după doar doi ani de detenție. Prejudiciul în dosarul „Transformatorul”, dosar în care au fost date nu mai puțin de șase condamnări, este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro).

Fost ministru a transporturilor, Relu Fenechiu, a fost deținut de lux al Penitenciarului Vaslui, după ce a primit o condamnare de cinci ani de închisoare, cu executare, pentru fapte de corupție. Încet, încet, acoliții săi, condamnați în același dosar – „Transformatorul”, sunt eliberați, înainte de termen. Este cazul lui Ion Marghidan, fost director general al SISEE Moldova în perioada 2004 – 2005, condamnat la șase ani de închisoare, sentință rămasă definitivă în urma deciziei 702/2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României -Secția Penală. Pe 3 martie, după executarea a mai puțin de jumătate din sentință, judecătorii Tribunalului Vaslui au admis contestația formulată de fostul director general Marchidan împotriva sentinței dată de Judecătoria Vaslui pe 22 decembrie 2015, de respingere a eliberării condiționate. Astfel, Ion Marchidan a fost eliberat condiționat „anterior executării integrale a pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 702/2013 a Înaltei Curți de Justiție și Casație-Secția Penală, mandat de executare nr. 126/2014 emis de către Tribunalul București-Secția I Penală”, așa cum se arată în sentința dată de judecătorii vasluieni.

Ion Marchidan a fost acuzat de abuz în serviciu în formă calificată și continuată, nu mai puțin de 15 acte materiale, și abuz în serviciu contra intereselor publice dacă funcționarul public a obținut pentru altul un avantaj patrimonial, în forma continuată – alte 7 acte materiale. Conform procurorilor DNA, „în perioada 2002 – 2005, în calitatea lor de directori generali ai SISEE Moldova, respectiv de director comercial, inculpații Turbatu Ioan, Mărghidan Ion și Andronache Petru și-au îndeplinit, cu știință, în mod defectuos atribuțiile de serviciu cu privire la efectuarea unor tranzacții cu componente ale sistemului energetic (transformatoare de putere, întrerupătoare etc.), cu firmele La Roca, Fene Grup, Euro Plus și Tehnorom. Toate firmele sunt din Iași și îi au ca asociați sau administratori pe inculpații Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan. Astfel, în urma unor proceduri de achiziție publică fictive, cu complicitatea inculpaților Fenechiu Relu, Fenechiu Lucian și Damian Mihai Bogdan, s-ar fi acceptat livrarea de produse pentru sistemul energetic necorespunzătoare calitativ, fiind vechi, uzate, de proveniență incertă, iar prețul de achiziție era aproximativ similar cu cel al unui produs nou. Potrivit rechizitoriului, prejudiciul total este de circa 7,6 milioane de lei (1,7 milioane de euro) și reprezintă valoarea echipamentelor necorespunzătoare achiziționate, aflate, în proporție de 99%, și acum pe stoc”.

Șase ani de închisoare – sentința violatorului din Munteni de Jos

de Marian MOCANU

Gigel Moroșanu, bărbatul în vârstă de 58 de ani din Muntenii de Jos, acuzat că ar fi întreținut relații sexuale cu o minoră, a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare și o pedeapsă complementară, de doi ani, în exercitarea unor drepturi. Este prima condamnare în cazul unui violator pe baza unor declarații formulate de victimă și a unor expertize psihiatrice, în care actul sexual incriminat este cel oral!

Chiar în perioada în care violatori din Văleni erau condamnați la ani grei de închisoare, un alt caz reținea atenția opiniei publice. O minoră în vârstă de 13 ani, aflată în plasament familial la o familie din Muntenii de Jos, a reclamat faptul că ar fi fost supusă la perversiuni chiar din partea capului familiei, Gigel Moroșanu, în vârstă de 58 de ani. Fapta a fost anunțată chiar de soția suspectului, care a sesizat că fetița avea un comportament depresiv, devenise apatică și refuza să comunice. A devenit și mai suspicioasă în momentul în care a observat o schimbare și în comportamentul soțului, care devenise extrem de posesiv cu fetița. De altfel, în aceeași perioadă, femeia a părăsit domiciliul conjugal, susținând că nu mai poate locui alături de un violator. Ulterior, fetița a fost consiliată de psihologi, aceasta povestind faptul că Gigel Moroșanu ar fi obligat-o să întrețină raporturi sexuale orale cu el.

Moroșanu a fost arestat preventiv pe data de 30 iulie și cercetat, ulterior fiind trimis în judecată, sub acuzația de viol, chiar dacă, în urma examenului medical, a rezultat faptul că victima este virgină. Pe tot parcursul cercetării, bărbatul a susținut că nu este vinovat, la mijloc fiind o răzbunare a soției sale, între timp plecate de la domiciliu. La un moment dat, poate pentru a scăpa de arestul preventiv, ori în speranța că va avea parte de o sentință cu suspendare, Gigel Moroșanu a anunțat că dorește să meargă pe procedura simplificată a recunoașterii vinovăției. La primul termen de judecată acesta s-a răzgândit, motivând că nu vrea să fie etichetat pe restul vieții de o faptă pe care nu a comis-o. La mijlocul săptămânii trecute, magistrații vasluieni au dat sentința în acest dosar.

Moroșanu a fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare și la plata, către partea vătămată, a nu mai puțin de 25.000 lei daune morale! Sentința nu este definitivă, ea putând fi contestată la Curtea de Apel Iași. Cazul este o premieră pentru justiția vasluiană, fiind pentru prima dată când o persoană este condamnată pentru fapte penale grave doar pe baza declarației victimei și a unor expertize psihiatrice, fără a exista și probe materiale care să susțină aceste acuzații.

Peste 50 de deținuți de la Penitenciarul Vaslui au făcut declarații de dragoste de Dragobete

Peste 50 de deținuți de la Penitenciarul Vaslui au marcat Ziua Îndrăgostiților în varianta autohtonă prin participarea, timp de două ore, la o serie de acțiuni organizate în clubul închisorii, cea mai importantă fiind concursul tematic „De Dragobete se iubește românește”, în care pușcăriașii au compus declarații de dragoste.

Dragobetele nu a trecut nemarcat nici în acest an în Penitenciarul Vaslui. Astfel, peste 50 de deținuți selectați de către reprezentanții închisorii au participat la activități culturale prin care au marcat ziua îndrăgostiților la români. Pe lângă vizualizarea de filmulețe despre semnificația acestei sărbători, pușcăriașii au compus declarații de dragoste pentru o persoană apropiată, pe care apoi le-au citit în fața colegilor.

Prin activitatea desfășurată, ne-am propus să contribuim la informarea și sensibilizarea persoanelor private de libertate cu referire la semnificația zilei de Dragobete în tradiția poporului român, umbrită astăzi de globalizarea sărbătoririi Sfântului Valentin. Considerăm că a fost un bun prilej pentru cunoașterea și popularizarea tradițiilor și a folclorului nostru românesc, contribuind și la diminuarea efectelor negative ale încarcerării asupra persoanelor private de libertate. Cu alte cuvinte, Dragobet, zeul bunei dispoziții și al iubirii, a oferit persoanelor private de libertate participante un moment de descătușare emoțională, o deschidere pentru o primăvară sufletească, un început pentru o renaștere din propriul marasm, o șansă pentru redescoperirea identității personale și, cel mai important, o speranță pentru perioada de după liberare”, a declarat purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Vaslui, Nicolae Toma.

Cele mai bune declarații de dragoste au fost premiate de către conducerea penitenciarului cu diplome. (Ionuț PREDA)

Ministrul Justiției a vizitat Penitenciarul Vaslui, dorind să îmbunătățească condițiile din pușcărie

Ministrul Justiției, Raluca Prună, susține că îmbunătățirea condițiilor de detenție este o prioritate pentru actuala guvernare astfel încât orice persoană care execută o pedeapsă să o facă „într-un mod demn”, o soluție a depopulării închisorilor fiind „consolidarea probațiunii în România”.

Deținuții aflați în Penitenciarul Vaslui și nu numai ar putea să-și ispășească pedepsele în condiții mult mai bune. Cel puțin asta își dorește ministrul Justiției, Raluca Prună, care s-a aflat, ieri, timp de câteva ore, într-o vizită de lucru la noi în județ, principalul obiectiv vizat fiind pușcăria din Vaslui. Totuși, pentru a crește nivelul de trai din penitenciare, demnitarul din fruntea Justiției crede că trebuie întocmit un plan de măsuri concrete cu privire la creșterea gradului de confort din penitenciare, mai ales că actualul Executiv a elaborat un memorandum prin care s-a solicitat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) amânarea luării unei decizii pilot cu privire la sancționarea României. „Avem multe hotărâri ale CEDO care condamnă România pentru condițiile precare de detenție din penitenciare. De aceea, este o prioritate nu numai pentru mine, ci și pentru Guvern, îmbunătățirea condițiilor de detenție. Acum trei săptămâni, a trecut prin Guvern un memorandum prin care am cerut la CEDO să amâne luarea unei decizii pilot. Însă, pentru acest lucru, trebuie să venim cu un plan de măsuri concrete cu privire la ceea ce vrem”, a declarat Raluca Prună.

Una dintre problemele din penitenciare și reclamată des la CEDO de către deținuți este cea a aglomerației din camerele de detenție, motiv pentru care ministrul Justiției crede că ar trebui îmbunătățit serviciul de probațiuni de pe lângă instanțe. „Nu putem construi penitenciare de pe o zi pe alta și, de aceea, cred că dacă vom consolida biroul de probațiuni și probațiunea în România atunci vom rezolva și problema suprapopulării din penitenciare. Nu în cele din urmă, vom rezolva situația persoanelor aflate în condamnare care merită, ca orice cetățean, să-și execute pedeapsa într-un mod demn, finalitatea fiind să ne întoarcem în societate, nu să fim pierduți pentru societate”, a conchis Raluca Prună.

Pe lângă penitenciar, ministrul Justiției a vizitat și Tribunalul Vaslui, precum și biroul de probațiuni. (Ionuț PREDA)

În 2015, DNA și Agenția Națională de Integritate au făcut ravagii în județul Vaslui

de Marian Mocanu

Mai mulți aleși locali, dar și foști sau actuali șefi ai unor instituții publice au avut de-a face cu legea. Mai mulți primari din județ au fost găsiți incompatibili de Agenția Națională de Integritate (ANI), unii dintre ei având și probleme penale, fiind acuzați de DNA pentru fapte de corupție, sau, în cazul primarului de la Voinești, pentru braconaj. În decursul anului trecut au fost și două premiere: Găbișor Tofan, primarul de la Stănilești, este primul primar suspendat din funcție în timpul mandatului, în timp ce Mircia Vlasă, primarul comunei Pungești, va trebui trebui să dea socoteală concetățenilor, în cadrul unui referendum decis în instanță. Tot anul trecut, un fost subprefect al județului Vaslui a ajuns în închisoare pentru fapte de corupție, iar fostul secretar al Prefecturii, Cătălin Cupșan, a fost condamnat cu suspendare. Sfârșitul anului a fost marcat de arestarea preventivă a unui ofițer de poliție acuzat de nu mai puțin de 26 de fapte de corupție. După condamnarea fostului deputat de Vaslui, Dragoș Iftime, un alt parlamentar, Dan Bordeianu, este în prezent judecat pentru fapte de corupție, alături de soția sa și primarul comunei Deleni.

sergiu-marian

Sergiu Marian

În decursul anului trecut, aleși locali sau persoane care cândva aveau un cuvânt important de spus în viața județului Vaslui au avut de-a face cu legea. Fie că a fost vorba de incompatibilități descoperite de Agenția Națională de Integritate, sau de fapte de corupție instrumentate de Direcția Națională Anticorupție, 2015 a fost marcat de mai mute scandaluri politice.

Anul trecut a debutat cu condamnarea, în premieră, a unui fost înalt funcționar public, Sergiu Marian, fost subprefect a județului Vaslui. După ce, anterior, primise o pedeapsă cu suspendare, în ianuarie acesta a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, după ce ar fi făcut retrocedări ilegale de terenuri. În septembrie, Sergiu Marian a primit o nouă condamnare pentru fapte similare, pedeapsa fiindu-i majorată cu încă cinci ani.

În același dosar, Vasile Cătălin Cupșan, fostul secretar al Prefecturii Vaslui, a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce l-ar fi ajutat pe Sergiu Marian să își favorizeze fratele să cumpere terenuri agricole din apropierea municipiului Huși la prețuri mici.

În februarie 2015, patru medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui au fost acuzați de fapte de corupție, în urma unei descinderi a procurorilor DNA la cabinetele acestora. Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu sunt acuzați de luare de mită, falsificare de înscrisuri și întreruperea ilegală a cursului sarcinii și riscă până la zece ani de închisoare. Șefa secției de ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gabriela Rusu, acuzată de abuz în serviciu, pentru că nu a verificat activitatea celor trei medici, a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Procesul medicilor șpăgari continuă, urmând a fi audiați toți cei 150 de martori din dosar, astfel că o soluție va fi dată cel mai devreme în vara acestui an.

Tot la începutul anului trecut, primarul Bârladului, Constantin Constantinescu a fost acuzat de conflict de interese, pentru că ar fi acordat mai multe lucrări în valoare de peste 1,2 milioane de lei unor constructori cu care firma sa a avut relații comerciale. Primarul Constantinescu și-a recunoscut vina și a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. În toiul scandalului, el și-a dat demisia din funcția de primar, pe motive de stres emoțional. Ulterior, unul dintre constructorii anchetați de procurorii anticorupție – Viorel Dumitrașc, a cărei firmă a obținut de-a lungul anilor cele mai importante lucrări finanțate de la bugetul public, s-a sinucis.

În iulie, Găbișor Tofan, primarul comunei Stănilești, a fost eliberat din funcție în urma unui ordin a prefectului județului Vaslui. În anul 2013, Tofan a fost declarat incompatibil de către Agenția Națională de Integritate, care a constatat existența unui conflict de interese în materie administrativă. Primăria Stănilești a executat mai multe lucrări chiar cu firma primarului, unde fiul acestuia era administrator. Chiar dacă a contestat în instanță, Găbișor Tofan a pierdut procesele, astfel că a fost demis.

Un alt fost primar al aceleiași comune, Liviu Arhip, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, fiind acuzat că a fraudat bugetul UE cu peste 230.000 de euro, alături de reprezentanții societății care trebuia să execute un drum în zonă. Primarul a încetat din viață, în timp ce dosarul era încă pe rol.

ANI a urechiat bine primarii

gabisor tofan stanilesti

Gabisor Tofan

Tofan nu a fost singurul ales local declarat incompatibil de către ANI, primarul comunei Puiești, Costel Moraru, Aurelian

Miler, primarul comunei Voinești, Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni, Vasile Zanfir, de la Deleni, Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești, sau Vasile Puiu, de la Vetrișoaia, intrând în atenția agenției respective.

Vasile Puiu și-a angajat soția la primărie, iar Miler și Simiuc erau, în același timp și primari și administratorii unor societăți comerciale susceptibile de a avea relații contractuale cu primăria, lucru interzis de lege.

Costel Moraru are chiar două acuzații. Una pentru că a încercat să-și rezerve pentru sine postul de secretar al primăriei pe care o conducea și o alta pentru că era și comerciant! De altfel și primarul comunei Voinești, Aurelian Miler, în afara problemelor cu ANI, mai are și alte probleme de natură penală. El a fost surprins, chiar înaintea Crăciunului 2015, la braconat de mistreți, pe timpul nopții, fiindu-i întocmit dosar penal.

Gelu Pecheanu, primarul comunei Drânceni, a fost găsit în stare de incompatibilitate de inspectorii ANI pentru că ar fi dat 77 de hectare de pășune în concesiune asociației agricole condusă de fiul său.

Deputat și primar penal

Vasile Zanfir

Vasile Zanfir

Cele mai mari probleme cu legea le are însă primarul comunei Deleni, Vasile Zanfir. În noiembrie 2015, ANI l-a declarat incompatibil: „La data de 12 iulie 2012, a semnat, în calitate de primar, dispoziția prin care și-a prelungit suspendarea de drept a raportului de serviciu din calitatea de funcționar public de execuție în aparatul de specialitate al Primăriei Comunei Deleni (ca urmare a validării alegerii acestuia în funcția de Primar al Comunei Deleni) pe întreaga durată a mandatului de 4 ani cât îndeplinește funcția de primar (iunie 2012 – iunie 2016), asigurându-și pentru sine un folos material, constând în menținerea postului de funcționar public până la revenirea acestuia în funcția publică.

Dan Bordeianu

Dan Bordeianu

Anterior, Vasile Zamfir, a fost și în atenția procurorilor DNA. El a fost trimis în judecată în vara anului trecut, alături de deputatul PSD Dan Bordeianu, fiind acuzat că a decontat ilegal 17 facturi societății Ecoloc Huși, ce aparține soției deputatului, reprezentând lucrările unui drum, care nu a fost finalizat și executat potrivit proiectului. Potrivit DNA prejudiciul în cauză este de 4 milioane de lei. Dosarul se află pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție. Dan Bordeianu este al doilea deputat vasluian judecat pentru fapte de corupție, după Dragoș Iftime, administratorul firmei Koket, carea fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare pentru evaziune fiscală.

Un alt actual primar, Dumitru Roman, edilul comunei Dimitrie Cantemir, este judecat pentru că ar fi recepționat doar pe hârtie mai multe drumuri ce trebuiau modernizate din bani europeni. Este vorba de un proiect SAPARD derulat în anul 2003, în valoare de 3,6 milioane de lei. Roman, în calitate de membru al comisiei de recepție a lucrărilor, a semnat procesul verbal de finalizare a lucrărilor de construcție, deși acestea nu erau executate integral.

Referendum la Pungești, căștigat în instanță

mircia vlase pungesti

Mircia Vlase

În sfârșit, un alt primar, Mircia Vlase, din Pungești, este eroul unei noi premiere în județul Vaslui. În urma unei sentințe judecătorești rămase definitive, dată de Curtea de Apel Brașov, în comună urmează a avea loc un referendum de demitere a primarului, referendum cerut de locuitorii din comună. In 2013, peste 1.000 de locuitori au comunei au semnat o petiție pentru destituirea primarului, pe motiv că acesta urmărește doar interesele personale. Oamenii din Pungești îl acuzau pe primar că, în ciuda opoziției față de firma americană Chevron, care urma să înceapă explorări în zonă pentru exploatarea prin metoda fracționării hidraulice, a gazelor de șist, Vlase a pus la dispoziția firmei în cauză propriul teren. Inițial, Prefectura Vaslui a respins cererea cetățenilor din Pungești, însă un ONG a contestat în instanță această decizie, având, într-un final, câștig de cauză. Referendumul pentru demiterea primarului va avea loc chiar în preajma alegerilor locale din acest an, însă, chiar dacă va fi demis, Mircia Vlase are dreptul să candideze pentru un nou mandat, respectiv pentru perioada 2016 – 2020.

Polițist acuzat de 26 de infracțiuni

iulian munteanuSfârșitul anului 2015 a fost marcat de arestarea unui cunoscut ofițer de poliție, comisarul șef Iulian Munteanu, șeful Biroului Poliției Rutiere a Municipiului Vaslui. Fostul șef al Poliției Rutiere a municipiului Vaslui a fost arestat preventiv pe 19 decembrie, în urma unei descinderi a procurorilor DNA, care l-au acuzat de comiterea a 26 de infracțiuni de corupție, printre care dare și luare de mită, trafic de influență, fals intelectual, fals în înscrisuri oficiale și abuz în serviciu. Potrivit procurorilor DNA Iași, din 2013 până în prezent, Iulian Munteanu, în calitate de șef al Biroului Rutier Vaslui ar fi determinat mai mulți agenți de poliție din subordinea sa aplice sancțiuni pentru contravenții prevăzute de Codul rutier mai blânde decât care s-ar fi impus, mergând de la reducerea cuantumului amenzii până la înlocuirea cu avertisment, ori chiar să evite aplicarea vreunei sancțiuni. În unele situații, Munteanu a pretins de la conducătorii auto favorizați foloase necuvenite, inclusiv scânduri sau lemne de foc. Totodată, susțin anchetatorii, i-a determinat pe subordonați să falsifice procesele verbale de constatare, în unele situații chiar prin suprascriere, pe baza cărora s-a stabilit natura sancțiunii.

Alături de Munteanu, în același dosar sunt acuzați și Mihai Axente, comisar-șef de poliție în cadrul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția Rutieră București, dar și alți doi polițiști vasluieni, cercetați în libertate, sub control judiciar. Este vorba de șeful Serviciului Rutier Vaslui, Ioan Vârlan, și ofițerul Augustin Brat, acuzați de abuz în serviciu.

Preot condamnat pentru trafic de etnobotanice, eliberat înainte de termen

de Marian MOCANU

Gabriel Bucică, un preot din Constanța implicat în trafic de substanțe etnobotanice, a fost eliberat din închisoare. În luna mai 2013, judecătorii vasluieni l-au condamnat pe Bucică la patru ani de închisoare cu executare, sentință rămasă definitivă în urma hotărârii Curții de Apel Iași. După numai puțin de trei ani de la arestare, preotul taximetrist, numit așa pentru că, în timpul liber practica și această profesie, a fost eliberat. Asta și pentru că, în închisoare, în mod subit, și-a descoperit talentul literar, publicând nu mai puțin de două cărți. Ceilalți complici, inclusiv bârlădeanul Iustin Buga, rămân în continuare după gratii, poate și pentru că nu au talent literar!

Magistrații Judecătoriei Vaslui l-au condamnat, în luna mai 2013, pe Gabriel Bucică, un preot din Constanța, acuzat de inițiere, constituire, aderare sau sprijinire sub orice formă a unui grup în vederea săvârșirii de infracțiuni, la patru ani de închisoare cu executare și la trei ani de detenție pentru efectuare de operațiuni cu produse susceptibile a avea efecte psihoactive. În același dosar au fost condamnați de judecătorii din Vaslui și Inga Pascal și Gabriel Sergiu Știrbu, la trei ani de închisoare cu executare, precum și Simona Elena Tofănel la doi ani de închisoare cu executare. Pentru alte trei persoane din aceeași acuză, Marius Sebastian Costan, Cătălin Ioan Moraru și Marius Iustin Buga, magistrații au decis cercetarea separată într-un alt dosar.

Gabriel Bucică a fost ridicat pe 7 februarie 2013 de la locuința sa din Constanța după ce, potrivit anchetatorilor, în cursul anului 2012, preotul ar fi livrat etnobotanice lui Marius Iustin Buga, de 30 de ani, din Vaslui, considerat liderul grupării. Etnobotanicele, preluate din portul Constanta, erau ambalate în colete cu cărți ale căror pagini erau decupate. Apoi primea comenzi pe net, în mesaj cifrat, sau pe telefonul personal și trimetea coletele prin curierat rapid sau uneori le ducea personal la Vaslui, zonă de unde era originară soția sa. Procurorii au mai stabilit că, după ce primeau marfa de la Constanța, liderul grupării împreună cu alți patru membri, Cătălin Ioan Moraru, de 19 ani, Sergiu Gabriel Știrbu, de 17 ani, Marius Sebastian Costan, de 19 ani, toți din Vaslui și Inga Pascal, de 21 de ani, din Republica Moldova, o porționau și o vindeau adolescenților contra sumei de 10 lei pliculețul. În urma efectuării a șapte percheziții, procurorii au găsit la domiciliile suspecților 675 plicuri cu „vise”. În total, peste două mii de tineri ar fi folosit drogurile livrate de fostul preot.

Ulterior arestării, Bucică a fost suspendat și apoi  caterisit de către Arhiepiscopia Tomisului. După ce a executat mai puțin de trei ani de închisoare, din cei patru la care fusese condamnat, Bucică a fost eliberat înainte de termen. Asta nu doar datorită bunei purtări, dar și pentru că, după gratii, fostul preot și-a descoperit brusc talentul de scriitor, publicând două cărți. Din câte se pare, această practică a devenit comună pentru infractorii condamnați, cel mai „clasic” exemplu fiind Dan Voiculescu, patronul „Antenelor”, care, în doar un an a scris nu mai puțin de opt cărți, pentru fiecare din ele putând beneficia de o reducere a pedepsei cu câte o lună de închisoare.

16 ani și jumătate de închisoare pentru tâlharul ucigaș din Boțești

de Marian Mocanu

Pentru că a aplicat o metodă văzută în filmele cu gangsteri, torturând și tâlhărind doi bătrâni având cagulă pe cap, Andrei Ionuț Bălu din Boțești va sta după gratii nu mai puțin de 16 ani și jumătate. Pedeapsa este atât de mare pentru că, în urma bătăilor, una din victime a decedat. În plus, Bălu va trebui să achite, drept daune materiale și morale, o sumă de aproape trei ori mai mare decât cea pe care a furat-o.

La sfârșitul lunii octombrie 2013, doi tineri, Andrei Ionuț Bălu și Constantin Dăscălescu, în vârstă de 20, respectiv 21 de ani, au intrat noaptea în locuința unor bătrâni din comuna Boțești. Cei doi au forțat ușa locuinței. Pentru a nu fi recunoscuți purtau cagule negre. După ce i-au torturat pentru ca aceștia să le spună unde au banii, cei doi au plecat cu suma de 10.800 lei și un telefon mobil. În urma loviturilor primite, administrate cu pumnii și picioarele, unul din bătrâni, Gheorghe Dobre, a murit, iar soția acestuia, Veronica, a fost internată în spital, fiind diagnosticată mai multe traumatisme.

Au fost descoperiți de polițiști după trei zile, timp în care cei doi chefuiseră și jucaseră marea parte a banilor la „păcănele”.

Constantin Dăscălescu a fost condamnat, anul trecut, la 14 ani de închisoare, sentință rămasă definitivă. Își execută în prezent pedeapsa în penitenciarul de maximă siguranță din Iași. În cazul celuilalt tâlhar, Andrei Ionuț Bălu, procesul a durat mai mult, nu doar pentru faptul că acesta era deja închis în Centru de reeducare Târgu Ocna pentru săvârșirea unor furturi, dar și pentru că acesta nu a recunoscut că ar fi lovit victimele. A fost nevoie de mai multe expertize medicale și audierea victimei care a supraviețuit pentru ca judecătorii Tribunalului Vaslui să ajungă la o concluzie.

Ieri, magistrații l-au condamnat pe Andrei Ionuț Bălu la o pedeapsă de 14 ani și două de închisoare pentru tâlhărie urmată de moartea victimei și pentru vătămare corporală gravă. La această sentință i-au adăugat și pedeapsa primită anterior pentru furt, de doi ani și patru luni de închisoare, rezultând o condamnare totală de 16 ani și 6 luni de închisoare cu executare. El va fi obligat să plătească, pe lângă cheltuielile de spitalizare pentru victima supraviețuitoare în sumă de peste 5.000 de lei, și daune materiale în sumă de 20.000 lei, reprezentând cheltuielile cu înmormântarea victimei. În plus, va trebui să returneze victimelor suma de 7.600 lei, partea sa de prejudiciu cauzat. Sentința nu este definitivă, ea putând fi atacată la Curtea de Apel, însă este greu de crezut că magistrații ieșeni vor fi mai blânzi, dat fiind gravitatea faptelor. În consecință, locuitorii din Boțești au scăpat, ani buni, de cel care îi teroriza și amenința.

Hoț recidivist, prins în flagrant

de Marian MOCANU
 
Un bărbat din Tanacu și-a făcut un obicei în a-și face „aprovizionarea” de prin cămările altora. Gheorghe Istrate din Tanacu a fost prins joi noapte după ce dăduse iama prin două magazine sătești. Individul, care mai avusese o condamnare tot pentru furt, a fost arestat preventiv, riscând o condamnare de 2 – 7 ani de închisoare.
 
În noaptea de joi spre vineri, Gheorghe Istrate s-a hotărât să-și reia fostele îndeletniciri și să „controleze” rafturile magazinelor din sat. Prima dată, speriat de alarma care se declanșase, nu a apucat să fure decât banii din casă și țigări, așa că s-a hotărât să mai încerce odată, la alt magazin. A forțat ușa și a început să fure tot ce-i cădea la mână. Polițiștii, alertați de primul furt, l-au surprins asupra faptului, așa că l-au „condus” la Postul de Poliție Tanacu, pentru audieri. Individul, care la 40 de ani, mai are deja două condamnări tot pentru furturi, atât din magazine cât și din locuințele vecinilor, a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, fiind acuzat de comiterea infracțiunii de furt calificat, faptă pentru care riscă între 2 și 7 ani de închisoare.
Istrate fusese eliberat din închisoare cu mai puțin de un an în urmă, după ce ispășise o altă pedeapsă de trei ani de închisoare comisă, pentru că furase, atât de la un bar din sat, cât și de la o vecină, vin și țuică. Anterior, Gheorghe Istrate mai avusese alte condamnări, de fiecare dată tot pentru furt.

Doctorițele șpăgare vor fi judecate în stare de arest preventiv!

de Marian MOCANU

La aproape jumătate de an de la izbucnirea scandalului în cazul celor trei medici din cadrul Secției de Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, procurorii DNA au finalizat cercetările și au întocmit rechizitoriul. Două dintre acuzate, Doina Andrei și Simona Botez sunt încă în stare de arest preventiv. Judecătorii Curții de Apel Iași au respins marți contestația formulată de Doina Andrei și Simona Botez împotriva menținerii măsurii arestului preventiv. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei trei medici ginecologi, cele două doctorițe și medicul Andrei Tănăsescu, dar și asistenta Gabriela Marcela Rusu, riscă ani grei de închisoare. În sarcina lor sunt reținute mai multe capete de acuzare de luare de mită, campioană fiind Doina Andrei, cu 25 de astfel fapte materiale, dar și pentru alte infracțiuni, inclusiv de fals intelectual sau sustragere de înscrisuri.

După ce, pe data de 5 august, judecătorii vasluieni au decis prelungirea stării de arest preventiv în cazul doctorițelor Doina Andrei și Simona Botez, care se află după gratii încă de la jumătatea lunii februarie, decizia a fost menținută și de judecătorii Curții de Apel Iași. Anterior, în alte patru rânduri, judecătorii vasluieni fuseseră de părere că cele două doctorițe pot fi judecate și în stare de arest la domiciliu, chipurile pentru că faptele lor nu prezintă un mare pericol social. De fiecare dată aceste decizii au fost anulate de judecătorii Curții de Apel Iași. De această dată, cele două doctorițe își punea speranțele într-o preschimbare a acestei măsuri privative de libertate cu o alta mai ușoară, de arest la domiciliu sau chiar control judiciar. Speranțele erau bazate nu doar pe perioada relativ lungă în care au stat în arest preventiv, dar și pe faptul că, deja, s-a dispus începerea efectivă a procesului. Din păcate, cazul violatorilor din Văleni face, cel puțin în acest caz, victime colaterale. Nici un magistrat nu a mai riscat o eliberare care să fie anulată de instanța superioară, riscând astfel să intre în atenția opiniei publice. În aceste condiții, de respingere din partea magistraților Curții de Apel Iași, a contestației formulate împotriva deciziei judecătorilor vasluieni de menținere a măsurii arestului preventiv, Doina Andrei și Simona Botez vor rămâne, în următoarele 30 de zile, cazate la Penitenciarul Bacău.

Obrazul medicilor vasluieni, pătat de trei doctori ginecologi

Scandalul celor trei medici ginecologi acuzați de luare de mită a izbucnit la începutul lunii februarie a acestui an, atunci când un pacientă a reclamat la Direcția Națională Anticorupție faptul că i s-au cerut bani drept mită pentru o întrerupere de sarcină. Imediat, procurorii DNA au organizat un flagrant, doctorița Simona Botez fiind prinsă la scurt timp după ce a primit suma de 1.500 lei de la un investigator sub acoperire.

Au urmat percheziții și la cabinetele celorlalți doi doctori ginecologi, inclusiv la cele particulare, de unde s-au ridicat mai multe documente. Doina Andrei a încercat să disimuleze banii pe care-i primise mită în timp ce era de gardă la spital, trimițându-și asistenta să taie mai multe chitanțe justificative. Cele două au fost reținute preventiv, însă judecătorii vasluieni nu au fost de acord cu arestarea preventivă, eliberându-le sub control judiciar, interzicându-le însă dreptul de practică medicală. Procurorii au contestat această decizie, iar magistrații Curții de Apel au decis arestarea preventivă a Doinei Andrei și Simonei Botez.

Medicul Adrian Tănăsescu, aflat în vizorul anchetatorilor de mai multă vreme, și care se pare că a colaborat cu procurorii, a fost cercetat în stare de libertate, sub control judiciar.

Ulterior, zeci de persoane, multe dintre ele foste paciente care, voit sau nevoit, au dat diverse sume de bani sau cadorui drept atenții celor trei medici, au fost audiate de procurori. De aici și numărul mare de capete de acuzare de luare de mită. Mai mult decât atât, pe parcursul cercetărilor au ieșit la iveală și detalii cu privire la felul în care erau tratate, ori modul peiorativ cum se exprimau cele două doctorițe în convorbirile dintre ele în legătură cu pacientele.

Pedepse exemplare pentru violatorii din Văleni

de Marian MOCANU
Judecătorii vasluieni au dat sentința în cazul celor șapte tineri din Văleni acuzați de viol și lipsire de libertate. Au fost date condamnări cuprinse între cinci ani și opt luni și opt ani și patru luni de închisoare, cea mai aspră pedeapsă fiindu-i dată lui Silviu Burada, inițiatorul violului și cel mai vehement contestator al elevei violate. În fața judecătoriei, zecile de vasluieni aveau păreri împărțite, unii fiind mulțumiți de sentințele acordate, alții cerând chiar și „jugănirea” (castrarea) violatorilor. La doar două ore după pronunțarea sentinței, cei șapte violatori din Văleni au fost ridicați de acasă și transportați în arestul IPJ Vaslui, conform deciziei judecătorilor, de „arestare de îndată”.
La sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, o fată în vârstă de 18 ani, din Muntenii de Sus, elevă a unui liceu din Vaslui, a fost luată cu forța de pe stradă și violată de șapte tineri din Văleni. Cazul nu doar că a făcut înconjurul României și a lumii, dar, mai mult, a atras atenția opinie publice, care și-a manifestat oprobiul cu privire la astfel de fapte. La mai bine de nouă luni, judecătorii vasluieni au dat sentința: pedepse cuprinse între opt ani și patru luni și cinci ani și opt luni de închisoare pentru fiecare din tinerii acuzați de viol și lipsire de libertate. Cea mai gravă pedeapsă i-a fost aplicată lui Silviu Burada, în vârstă de 21 de ani, cel care a luat tânăra de pe stradă, cu promisiunea că o duce acasă și cel care și-a chemat „prietenii” să profite de nurii fetei. Tot Burada este și cel care, prin intermediul familiei și prietenilor, a exercitat presiuni asupra victimei, în speranța că aceasta își va retrage plângerea. Alți trei partticipanți la viol au fost condamnați la 6 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă și 3 ani de închisoare pentru lipsire de libertate în mod ilegal. Instanța a aplicat un spor de 1 an închisoare la pedeapsa cea mai mare, de 6 ani, urmând ca inculpații să execute, în final, 7 ani de închisoare cu executare. Este vorba de Silviu Avădanei (22 de ani), Petrică Bolboceanu (23 ani) și Paul Andrei Burlacu (28 ani). Ceilalți trei acuzați, care au mers pe care recunoașterii faptelor în fața judecătorilor, respectiv Ionuț Bogdan Boicu (21 ani), Alin Dumitru Rotaru (19 ani), și Ioan Surliac (20 ani), au fost condamnați la o pedeapsă totală de câte cinci ani și opt luni de închisoare cu executare.
Chiar dacă sentința nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la o instanță superioară, judecătorii au dispus arestarea preventivă a celor șapte. Tot ieri mandatele de arestare au și fost puse în practică de către polițiștii vasluieni, cu sprijinul lucrătorilor de la Jandarmerie. Trebuie menționat că ieri, la pronunțarea sentinței, nici unul dintre acuzați nu a fost prezenți în sala de judecată, astfel că mandatele de arestare preventivă au fost puse în aplicare la locuințele celor șapte violatori din Văleni.
Conform deciziei judecătorilor, victima violatorilor urmează să primească suma de 50,000 lei drept daune morale, sumă mai mică chiar decât cea oferită inițial de familiile acuzaților. Aceștia, în luna aprilie, au chemat fata la un notar din Negrești, oferindu-i o sacoșă cu nu mai puțin de 100.000 lei, bani cu care ar fi vrut să-i cumpere onoarea fetei și libertatea tinerilor violatori din Văleni.
După ce, timp de două luni, victima violului a primit consiliere psihologică, aceasta s-a prezentat ieri pentru susținerea probelor orale din cadrul examenului de bacalaureat, examen pe care, din cauza șocului și a presiunilor exercitate de membrii familiilor și a prietenilor violatorilor, îl ratase în prima sesiune, cea din iulie.
Vasluienii, nemulțumiți de sentință!
foto violatori 1Ca și vineri, atunci când, timp de nouă ore, s-a scris ultimul act din procesul violatorilor din Văleni și ieri, în fața Judecătoriei Vaslui, sute de vasluieni s-au adunat pentru a-și manifesta dezaprobarea cu privire la faptele tinerilor vălenari. La aflarea sentinței, o parte din cei circa două sute de vasluieni au răsuflat ușurați, convinși că justiția și-a făcut datoria. Alții însă au fost nemulțumiți de pedepsele prea mici acordate.
„Nu credeam că vor primi nici măcar atât! Mi se pare corectă decizia judecătorilor, dacă au greșit, să plătească. Chiar dacă sunt foto violatori 3băieți tineri, nu trebuie avut milă, între cinci și șase ani de închisoare mi se pare o pedeapsă corectă pentru ceea ce au făcut. Ei nu s-au gândit la fată, la părinții acesteia, când au luat-o cu forța de pe stradă? Și părinții sunt vinovați, cum și-au crescut ei băieții? Săracii părinți, au muncit numai ei știu cum, și le-au dat bani copiilor, și drept răsplată, iată ce au făcut!”, era de părere o vasluiancă.
„Trebuiau să le dea pedeapsa maximă, 12 ani de închisoare!. Am și eu nepoată, și să pățească ea așa ceva… Judecătorii au fost prea blânzi, dar așa e legea. Nici închisoarea pe viață nu ar fi prea puțin pentru animalele acestea, care și-au bătut joc dce o biată fată”, ne-a declarat un alt vasluian, în timp ce un altul considera că „Nici jugănirea (castrarea) nu este destul pentru animalele acestea. Ar trebui să putrezească în închisoare. Nu doar pentru fapta lor, dar ne-au făcut județul de rușine. Părinții lor sunt oameni gospodari, dar nu și-au crescut bine copiii”.
Sentința dată azi de judecătorii vasluieni nu este definitivă, ea poate fi contestată la Curtea de Apel Iași.

Artiștii din Penitenciarul Vaslui, invitați la expoziție de profil

de Marian MOCANU

Deținuții din Penitenciarul Vaslui își vor putea expune lucrările de artă realizate în timpul detenției la cea de-a VI-a ediție a Expoziției regionale de obiecte artizanale relizate de deținuți. Expoziția este organizată la Târgu Ocna, județul Bacău, în perioada 14 – 16 august, lucrările urmând a fi expuse în aer liber, pe Aleea meșteșugarilor din stațiune. Este vorba de un proiect care are drept scop invocarea artei și culturii ca mijloc de reeducare a deținuților.

În organizarea Penitenciarului Spital Târgu Ocna și a primăriei stațiunii turistice situate în județul Bacău, în perioada 14 – 16 august va avea loc cea de-a VI-a ediție a expoziției regionale de obiecte artizanale realizate de către deținuți. Expoziția regională, organizată în fiecare an în diferite orașe, prezintă lucrări realizate de deținuți din penitenciarele din regiunea de N-E, respectiv Penitenciarul Spital Târgu Ocna, Centrul Educativ Târgu Ocna, Penitenciarul Iași, Penitenciarul Vaslui, Penitenciarul Bacău și Penitenciarul Botoșani.

Vor fi expuse lucrări de artă, tablouri pictate pe lemn și sticlă, sculpturi în lemn și piatră, dar și obiecte de artizanat, realizate de deținuți în cadrul atelierelor de terapie ocupațională „Artă după gratii” organizate la nivelul fiecărei unități de detenție
L
ucrările vor fi expuse în standurile special amenajate, pe Aleea meșteșugarilor din zona piațetei Parcului Măgura din stațiunea Târgu Ocna, fiind prezentate chiar de deținuții artiști. Pentru aceștia, participarea la această expoziție nu este doar o recompensă, dar poate și un prilej de afirmare ca artiști, cu atât mai mult cu cât în aceeași perioadă se desfășoară Zilele Orașului Stațiune Târgu Ocna, fiind așteptată o mare afluiență de turiști. Pe lângă scopul artistic și cultural, manifestarea mai are și un alt scop, acela de folosire a acestor valori ca mijloc de reeducare și recuperare socială a deținuților.

Firma lui Dan Bordeianu, prejudiciu de aproape un milion de euro – Pe deputatul violator îl paște din nou pușcăria

de Marian MOCANU

Deputatul PSD Dan Bordeianu a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată. În același dosar mai sunt judecate persoane din conducerea firmei deputatului, Ecoloc SRL Huși, dar și întreaga conducere a primăriei Deleni – primarul Vasile Zanfir, vicele Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș. Dacă va fi găsit vinovat, deputatul Bordeianu riscă o nouă condamnare, după cea din tinerețe, când a petrecut cinci ani la o școală de corecție pentru comiterea unui viol.

Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție au anunțat irei, printr-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției, trimiterea în judecată deputatului vasluian Dan Bordeianu, în legătură cu niște fapte penale petrecute în perioada 2006 – 2007, pe când era director.

Este vorba de implementarea defectuoasă a unui proiect realizat din fonduri publice la nivelul comunei Deleni, proiect având ca obiect „Alimentarea cu apă și amenajare poduri și podețe în localitățile Deleni, Zininca, Bulboaca”, executat de firma actualului deputat, SC Ecoloc SRL Huși.

În același dosar, mai sunt implicați Vasile Zanfir, Tănase Roman, Sandu Dandeș, respectiv primarul, viceprimaruil și secretarul comunei Deleni, dar administratorul societății, Nicoleta Bordeianu, soția deputatului, împreună cu alți trei angajați ai firmei – inginerii Parască Boț, Paul Andrei Dobrea și Mitică Ciobanu – și cu dirigintele de șantier, Ioan Melinte.

Deputatul Dan Bordeianu și soția sa, Nicoleta Bordeianu, au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la abuz în serviciu și fals în înscrisuri sub semnătură privată, iar primarul Vasile Zanfir pentru abuz în serviciu sub semnătură privată. Ceilalți doi funcționari ai primăriei, viceprimarul Tănase Roman și secretarul Sandu Dandeș vor fi judecați pentru complicitate la abuz în serviciu.

Conform procurorilor, pe parcursul derulării lucrărilor, ar fi fost comise o serie de infracțiuni de abuz în serviciu și fals, cu privire la executarea și plata unor lucrări aferente proiectului, derulate în contextul perfectării unui contract între Primăria comunei Deleni, reprezentată de primarul Vasile Zamfir și SC Ecoloc SRL Huși, al cărei administrator era Nicoleta Bordeianu, iar director Dan Bordeianu.

Practic, pentru lucrări neexecutate, ori din realizarea defectuoasă a lucrărilor, dat fiind faptul că nu a fost executat niciun hidrant, nicio cișmea și nici nu există rezerve de apă, așa cum era în proiect, firma deputatului Bordeianu a emis nu mai puțin de 17 facturi fiscale, achitate de beneficiar, primăria Deleni. Dan Bordeianu apărea în acte, în calitate de director, nu doar ca semnatar a unui act adițional la contract, dar și în calitate de delegat pe un număr de opt dintre cele 17 facturi emise de firma deputatului, executantul lucrării, SC Ecoloc SRL Huși.

Toate facturile, considerate nelegale de către procurori, au fost aprobate și date la plată de primarul Vasile Zanfir.

Din câte se pare, proiectul, după ce a primit finanțare, era deja „alocat” cu dedicație firmei viitorului deputat, din probele administrate pe parcursul urmării penale rezultând acest lucru. Astfel, în proiectul de hotărâre a Consiliului local Deleni în vederea aprobării efectuării studiului de fezabilitate în vederea construirii aducțiunii de apă în satele Deleni, Zininca, Bulboaca, viceprimarul Tănase Roman a menționat elemente de detaliu ale investiției, inclusiv valoarea proiectului, detalii care nu aveau cum să fie cunoscute decât de proiectant, care nici nu fusese încă angajat de către beneficiar.

De altfel, poate în semn de recunoștiință, Dan Bordeianu și-a deschis cabinet de parlamentar în comuna Deleni, odată cu alegerea sa ca deputat pe atunci din partea PNL, în anul 2008.

În vederea recuperării prejudiciului calculat la patru milioane lei adus bugetului de stat, procurorii au dispus măsuri asigurătorii, fiind instituit sechestru asigurator asupra bunurilor imobile și mobile aparținând inculpaților. Dosarul se va judeca la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Tratament cu zeamă lungă

de Marian MOCANU

Masa bolnavilor internați în spitale este de multe ori sub orice critică. În același timp, în condițiile unei norme de hrană de două ori mai mici, deținuții primesc o masă mult mai bogată cantitativ, variată și consistentă. Unui bolnav internat într-o unitate spitalicească i se alocă o normă de hrană de 9 lei/zi, unui deținut de 4,66, iar unui beneficiar al Cantinei de Ajutor Social de 12 lei/zi.

Chiar dacă nivelul serviciilor oferite în Spitalul Județean de Urgență Vaslui s-a îmbunătățit simțitor după reabilitarea și modernizarea clădirii, un lucru nu s-a schimbat: hrana bolnavilor. Meniul este foarte sărac nu doar ca diversitate, ci mai ales în calorii, predominând legumele, carnea sau laptele fiind rare sau oferite în cantități foarte mici. Motivul pentru care masa bolnavilor este atât de săracă îl constituie norma de hrană asigurată de Ministerul Sănătății, de doar 9 lei pe zi/bolnav.

Practica demonstrează că și la acești bani s-ar reuși gătirea unor bucate mult mai bogate caloric. Norma de hrană pentru bolnavi este de două ori mai mare decât în cazul deținuților, care primesc doar 4,66 lei/zi. Cu toate acestea, cei din urmă primesc o mâncare mult mai consistentă, carnea, ouăle și lactatele nelipsind din meniu. Acest meniu asigurat „internaților” din pușcării 2.855 calorii, necesarul zilnic a unui organism sănătos.

Bolnavii internați în unitățile spitalicești sunt net dezavantajați în raport cu asistații sociali abonați la Cantina de Ajutor Social Vaslui. Cei peste 340 de vasluieni, asistați sociali sau persoane de vârsta a treia cu venituri mici, de până la 142 lei/membru de familie, beneficiază de o alocație de hrană în valoare de 12 lei zilnic. Din acești bani se reușește oferirea unei mese mai mult decât consistentă. Mai mult, cu ocazia sărbătorilor legale, în special a Paștelui și Crăciunului, abonaților Cantinei de Ajutor Social Vaslui li se asigură pachete de hrană rece care ar stârni invidia nu doar a bolnavilor din spitale, dar și a multor vasluieni care nu beneficiază de acest ajutor.

Tot de o normă de hrană în cuantum de 12 lei beneficiază și copiii aflați în grija Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului, dar și persoanele internate în diferitele centre sociale din subordinea autorităților locale sau județene.

 „Cazarea” în spital, mai scumpă decât la hotel

 Manopera medicilor și plata utilităților pentru o zi de spitalizare costă în jur a 120 lei pe zi, sume evidențiate, la fel ca și costul hranei bolnavilor, pe facturile primite la externare de persoanele internate în spital. Separat, pe aceeași factură, este evidențiat costul medicamentelor și al materialelor sanitare de care a beneficiat pacientul, precum și costurile analizelor medicale efectuate pe perioada spitalizării.

Practic, pentru o zi de stat în spital, costul, doar pentru consultații, acte medicale și cazare, este mai mare decât în cazul unei zile petrecute într-o stațiune balneară, unde, la fel, ai parte de servicii medicale și de tratament. În același timp, costul cazării deținuților din penitencianciare se ridică la doar 535 lei/lună/deținut, de circa 5,5 ori mai mic decât în cazul bolnavilor.

Avocată reținută de DNA

Procurorii DNA Iași au reținut trei persoane, printre care un avocat vasluian și un deținut, pentru fapte privind introducerea ilicită în penitenciar de bunuri – telefoane mobile și băuturi alcoolice, disimulate în produse alimentare.

Potrivit unui comunicat al DNA transmis marți AGERPRES, au fost reținuți : Florin Rotariu, deținut în Penitenciarul Iași, pentru dare de mită și instigare la introducerea, în mod ilicit, de telefoane mobile și alte mijloace de comunicare la distanță, cartele SIM, dispozitive de tip GPS, modem de internet, medii de stocare a datelor și alcool într-un penitenciar, centru de reținere și arestare preventivă, centru de arestare preventivă, centru educativ și centru de detenție, în scopul folosirii lor de către deținuți; avocata Mihaela-Alina Scafaru, din Baroul Vaslui, și Aurel Craiu, pentru complicitate.
Cei trei vor fi prezentați marți Curții de Apel Iași cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
„La 23 aprilie, Florin Rotariu a promis suma de 1.000 euro (promisiune reiterată la 24 aprilie) unui agent de penitenciar din cadrul Penitenciarului Iași, pentru ca acesta din urmă să introducă ilicit în incinta unității de detenție, bunuri (un număr de opt aparate telefonice mobile, un încărcător de telefon și o cantitate neprecizată de băuturi alcoolice) interzise la introducerea în penitenciar, disimulate în produse alimentare. La 26 aprilie, Mihaela – Alina Scafaru, avocat, în baza înțelegerii prealabile cu inculpatul Rotariu (concubinul acesteia) a remis lui Aurel Craiu suma de 1.000 euro și bunurile menționate, în scopul înmânării acestora agentului de penitenciar, lucru care s-a și întâmplat în cursul aceleiași zile”, se arată în comunicat.
DNA precizează că ulterior bunurile respective au ajuns în posesia lui Florin Rotariu.
În cauză procurorii au beneficiat de sprijin de specialitate din partea Serviciului Român de Informații și din partea conducerii Penitenciarului Iași.

Vom reveni cu amănunte.

Vasluienii din „beciul domnesc”

de Marian MOCANU

Din ce în ce mai mulți politicieni de vază ai județului își fac „ucenicia” în penitenciare, condamnați pentru fapte de corupție. Printre hoți, ucigași sau violatorii de rând stau acum nume sonore, foști miniștri, deputați, directori sau subprefecți, alături de oameni de afaceri, iar alții se pregătesc să li se alăture

Ce au în comun Dragoș Iftime, fost deputat, Daniel Drăgan, fost ministru secretar de stat și președintele Agenției Domeniului Statului, Relu Fenechiu, fost ministru, Remus Mitrea, fost director al Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, Sergiu Marian, fost subprefect al județului Vaslui, Cristian David, fost senator și fost ministru de interne, ori procurorul Vasile Șelaru? Cu toții au simțit gustul traiului din spatele gratiilor după ce au fost acuzați și, unii dintre ei, condamnați, pentru fapte de corupție.

La rând stau și alte persoane de vază ale Vasluiului, Vasile Mihalachi, vicepreședintele Consiliului Județean Vaslui, ori Vasile Cătălin Cupșan, fost subprefect, fiind doar doi dintre cei care sunt în prezent judecați pentru tot pentru fapte de corupție. Alții au fost mai norocoși, cum este cazul lui Mitu Rusu, fostul edil de la Codăești, care a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Daniel Drăgăn, fraudă cu domeniile statului

daniel-draganÎn octombrie 2010, Daniel Drăgan fostul președinte al Agențiilor Domeniilor Statului a fost condamnat defintiv la șase ani de închisoare cu executare de Curtea de Apel București, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecințe deosebit de grave.

În aprilie 2009, fostul președinte al Agenției Domeniilor Statului și al Consiliului de Administrație, Daniel Drăgan fusese trimis în judecată de procurorii DNA pentru că, în mod nelegal, a restituit 147 de hectare de teren de lângă localitatea Popești Leordeni, păgubind statul cu peste 88 de milioane de euro. Inițial, acesta fusese achitat de Tribunalul București, însă, în urma apelului, a fost condamnat definitiv la șase ani de închisoare.

Daniel Drăgan a fost eliberat condiționat din Penitenciarul Vaslui în iulie anul trecut, după ce a ispășit două treimi din pedeapsă. La eliberare, fostul ministru secretar de stat a anunțat că nu mai dorește să reintre în politică.

Remus Mitrea, condamnat pentru luare de mită

În luna aprilie a anului trecut, Remus Mitrea, fostul director al Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui a fost condamnat definitiv la opt ani de închisoare pentru comiterea a opt infracțiuni de luare de mită și cinci fapte de spălare de bani.

Practic, în doar doi ani de șefie la APM, între anii 2010 – 2012, Mitrea ajunsese să primească în total mită de peste 1,5 milioane lei. Acesta condiționa eliberarea sau reînoirea autorizațiilor de mediu unor investitori sau oameni de afaceri de diferite sume, care mergeau de la câteva sute de euro la milioane de lei. Administratorului unei firme, Mitrea i-a pretins subcontractarea unor lucrări de construire a unor parcuri eoliene, în valoare de 37.388.724,43 euro. În total, acesta a primit doar 1.486.642,87 lei și 12.000 euro atât în mod direct, în numerar, sau sub formă de contracte de lucrări. Banii primiți erau disimulați sub forma prețului unor contracte de consultanță încheiate între firmele beneficiare ale avizelor de mediu și unele societăți comerciale controlate de fostul director al APM Vaslui.

Dragoș Iftimie, condamnat pentru evaziune fiscală

Dragoș-Iftime-Tot în iunie anul trecut, fostul deputat PDL Dragoș Iftime a fost condamnat definitiv de judecătorii Curții de Apel Iași la șase ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de comiterea mai multor infracțiuni: asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, aderare la grup infracțional organizat, spălare de bani și evaziune fiscală. Alături de el, au fost condamnați tot cu executare și tatăl său, Ionel Iftime directorul general al Koket, vărul său, Ionuț Atofanei Iftime, directorul comercial al firmei, dar și liderul romilor din comuna Grajduri- Iași, Nicușor Napoleon Stănescu, cel cu care familia Iftime a derulat afacerile ilegale.
Potrivit rechizitoriul procurorilor DIICOT Iași, cei trei „s-au asociat în vederea săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și spălare de bani, prin folosirea unor facturi prin care oglindeau operațiuni comerciale fictive cu reprezentanți ai Black Company (Grajduri, județul Iași), societate care în fapt nu avea nicio activitate reală”.

În fapt, romii de la Grajduri achiziționau animale vii din târgurile din județele Moldovei, pe care le livrau abatorului societății Koket, fără a fi înregistrate în evidențele contabile. La rândul lor, cei din conducerea KOKET au falsificat documente și registre contabile prin înregistrarea de operațiuni fictive.

Sergiu Marian, tartorul retrocedărilor ilegale de terenuri

sergiu marian-1În luna ianuarie a acestui an, Sergiu Marian, fostul subprefect al județului Vaslui a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și luare de mită. Odată cu el, a fost condamnat la trei ani de închisoare fostul director al ADS, Mihai Hudum, dar și Daniel Prunilă, fostul director al OCPI Vaslui.

Fostul subprefect Sergiu Marian nu este la prima condamnare, acesta mai primind o pedeapsă anterioară, de doi ani de închisoare cu suspendare și este posibil să nu fie nici ultima, acesta mai fiind judecat într-un dosar asemănător.

Sergiu Marian, uzând de funcția sa, a intervenit în transferarea cererilor de retrocedare făcute de unii vasluieni de la despăgubiri bănești la despăgubiri în natură, ulterior facilitând unor apropiați, inclusiv fratelui său sau fostului prefect Ciprian Iftimoaie, achiziționarea terenurilor respective. Prejudicul adus statului în acest caz a fost estimat la 150.000 lei.

Relu Fenechiu, oaspete al penitenciarului Vaslui

Relu-FenechiuFostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu și fratele său, Lucian, condamnați la cinci ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, au fost transferați, la sfârșitul lunii februarie, de la Penitenciarul Iași la Penitenciarul Vaslui.

Fostul ministru și deputat PNL Relu Fenechiu a fost condamnat pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, acesta având de executat cinci ani de închisoare. Prin firmele sale, a vândut transformatoare și întrerupătoare uzate și vechi la prețuri de produse noi către Sucursala de Întreținere si Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea fostei conduceri a instituției. În același dosar a mai fost condamnat la șase ani de închisoare cu executare pentru abuz în servicu și Ioan Turbatu, fostul director al RENEL Vaslui în perioada 1996 – 2001, ulterior ajuns director general la Electrică SA.

Vasile Șelaru, procuror ajuns în spatele gratiilor

selaruVasile Șelaru, procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, a fost arestat în luna iulie a anului trecut pentru luare de mită, trafic de influență și influențarea declarațiilor. Alături de el, au fost trimiși în fața instanței și doi cunoscuți oameni de afaceri din Bârlad, Octavian Solomon și Liviu Rădescu, care i-au cumpărat favorurile procurorului vasluian.

Potrivit procurorilor DNA, la sfârșitul anului 2013, procurorul Vasile Șelaru i-a promis unei persoane că va face demersuri pentru soluționarea favorabilă a unei cereri de recurs, motivând că are influență asupra mai multor judecători și procurori ieșeni. Șelaru a cerut 13.000 de lei cu împrumut, din care a restituit doar 5.000 lei. Restul de 8.000 lei au fost păstrați de procuror drept plată pentru „serviciile făcute”.

În luna mai 2014, Vasile Șelaru a solicitat unei alte persoane 700 de lei, pentru soluționarea favorabilă a cererii de avizare a unei firme de pază, lăudându-se că are trecere pe lângă polițiștii care se ocupă cu astfel de cereri.

Șelaru și-a vândut serviciile și cu plata în natură, respectiv contra cazării într-o stațiune de pe Litoral. Pentru acest lucru, el a promis unei persoane cercetate pentru fapte penale că va interveni la procurorii bârlădeni, asupra cărora ar avea influență.

Pentru niște găinării, Vasile Șelaru nu doar că a dat cu piciorul unei cariere de 18 ani în magistratură, dar riscă și ani grei de închisoare.

Din fotoliul de ministru, în spatele gratiilor

cristian-davidCristian David, fost senator de Huși și fost ministru de interne, este inculpat într-un megadosar de corupție, tot în cazul unor retrocedări ilegale de terenuri. Acesta a stat aproape trei luni în arest preventiv, zilele trecute judecătorii admițând cererea sa de a fi judecat în libertate, sub control judiciar.

În perioada în care a avut pe mână unul dintre cele mai importante ministere, cel al Administrației și Internelor, David nu s-a zbătut pentru județul care l-a trimis în Senatul României. În schimb, a avut grijă să-și rotunjească veniturile. Potrivit DNA, Cristian David ar fi pretins și ulterior suma de 500.000 de euro în schimbul unor servicii, prin care stabilea unei persoane dreptul de proprietate asupra a 15 ha de teren în intravilanul municipiului Buzău.

Primarul penal

La sfârșitul lunii martie 2013, fostul primar al comunei Codăești, Mitu Rusu a fost condamnat, alături de fostul secretar al primăriei, Valeriu Raba, la trei ani și patru luni de închisoare cu executare, după ce au folosit documente false pentru a obține ilegal subvenții de la Comisia Europeană. Ulterior, în urma apelului, ei doi au scăpat doar cu o condamnare de doi ani de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei.

Potrivit rechizitorului depus în instanță de procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA), cei trei au întocmit și folosit mai multe documente false prin care au reușit să încaseze ilegal subvenții europene, în numele Asociației Crescătorilor de Animale (ACA) Codăești, fonduri derulate prin intermediul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui.

Pentru a intra în posesia subvențiilor de la CE, reprezentanții Primăriei Codăești au falsificat hotărâri ale Consiliului Local, procese-verbale și adeverințe care atestau efectuarea unor lucrări inexistente pentru întreținerea pajiștilor. În total, Mitu Rusu și compania a obținut fără drept peste trei miliarde lei vechi, bani pe care acum trebuie să-i dea înapoi.

Cine urmează?

Pe rolul instanțelor mai sunt dosare în care foști sau actuali demnitari ai județului Vaslui sunt cercetați pentru fapte de corupție. Printre ei, fostul subprefect Vasile Cătălin Cupșan, cercetat pentru abuz în serviciu alături de Sergiu Marian, riscă pedeapsa cu închisoarea pentru că a ajutat familia colegului său să pună mâna ilegal pe 80 ha de teren pe raza comunei Fălciu.

Un alt șef al județului, Vasile Mihalachi, este și el obiectul unui dosar de corupție care se judecă la Tribunalul Iași. Fostul președinte al CJ Vaslui, actual vicepreședinte, este acuzat de abuz în serviciu pentru că, împreună cu Liviu Butnaru, fostul director al ARR Vaslui și alți doi funcționari, a facilitat unor persoane sau firme obținerea de livcențe de transport de persoane intrajudețean în detrimentul altora.

Printre cei ajutați de Mihalachi se află consilierul PNL hușean Cătălin Dogaru. Acesta din urmă a fost ulterior cercetat pentru furt de gaz metan, după ce lucrătorii societății distribuitoare au descoperit că contoarele de gaz de la sediile mai multor firme ale alesului local erau dereglate astfel încât să nu indice adevăratul consum. Dogaru a scăpat de închisoare pentru că a achitat prejudiciul, fiind condamnat doar la plata cheltuielilor de judecată.

La pușcărie din devotament față de soție

Un vasluian riscă ani grei de închisoare pentru dare de mită, după ce a încercat să determine un polițist să “uite”, în schimbul a 500 de lei, că soția sa a condus fără permis pentru a mai exersa în vederea susținerii examenului auto.

Alexandru CROITORU

Doi soți cu domiciliul temporar în comuna Banca au ajuns în fața magistraților pentru o faptă cel puțin bizară. Într-o seară, cei doi s-au gândit să iasă cu mașina proprietate personală la o plimbare, pe un drum comunal. Doamna, care urma cursurile școlii de șoferi categoria B, s-a urcat la volan pentru a mai exersa, supravegheată de soț, tainele șofatului. Din păcate, lecțiile s-au terminat foarte repede, pentru că cei doi au dat nas în nas cu polițiștii care supravegheau traficul rutier.

Femeia a oprit mașina la 30-40 de metri de locul unde se afla echipajul de poliție. Polițistul a mers la mașina respectivă și, în urma verificărilor, a constatat că femeia nu posedă permis și că doar “exersează” șofatul în speranța că va reuși să treacă cu brio examenul auto. Cel aflat pe scaunul din dreapta s-a recomandat polițistului ca fiind soțul femeii aflate la volan, dar nici el nu posedă permis auto. În consecință, polițistul i-a spus femeii că va fi cercetată penal pentru conducere fără permis pe drumurile publice. La auzul acesei vești, soțul, Cristian Blejniuc, s-a apropiat de autoturismul aflat în misiune șI i-a solicitat polițistului să coboare pentru a purta amândoi o discuție, în afara habitaclului. Dându-și seama de ce fel de discuție va fi vorba, acesta și-a pornit înregistrarea audio de pe telefon și a susprins momentul în care Blejneac i-a propus polițistului să se întâlnească mai târziu undeva în localitate și să primească de la el o sumă de bani, pentru a “uita” tot ce a văzut.

Cei doi s-au întâlnit câteva orce mai târziu și Blejneac i-a oferit polițistului suma de 500 de lei. Din păcate pentru acesta, ofițerul de poliție anunțase procurorii anticorupție. Astfel, Blejneac a ajuns în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui acuzat de dare de mită, faptă pentru care riscă ani grei de închisoare.

Primarul de Oșești, amenințat cu pușcăria: Condamnat și inculpat

Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, a fost condamnat de Judecătoria Vaslui la un an de închisoare, cu suspendare, fiind găsit vinovat de conflict de interese. A doua zi după pronunțarea sentinței, edilul s-a pricopsit cu un nou dosar în instanță, fiind trimis în judecată de DNA pentru fraude cu fonduri europene.

Condamnarea lui Grigore Lefter, primarul comunei Oșești, la un an de închisoare, cu suspendare, pronunțată miercuri de Judecătoria Vaslui, vine după ce edilul și-a angajat propriul fiu drept consilier personal.

„În mod direct, învinuitul a întocmit dispoziția nr. 04/01.02.2011, prin care îl numea pe fiul său în calitate de consilier personal, cu un salariu de 1.140 lei/lună“, au anunțat procurorii Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași, la trimiterea în judecată.

A doua zi, același primar a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, dosarul fiind înaintat spre soluționare Tribunalului Vaslui. Grigore Lefter este acum acuzat de fals intelectual, folosire sau prezentare, cu rea credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene și instigare la fals material în înscrisuri oficiale. Odată cu el, au fost trimiși în judecată și Vasile Furcoi, manager tehnic în cadrul proiectului, și Maria Damian,consultant financiar.

Problemele celor trei au pornit la 30 noiembrie 2008, când a fost încheiat contractul de finanțare nerambursabilă PHARE având ca obiect „Modernizare drum interes local 1,815 km, sat Buda, comuna Oșești, județul Vaslui”, al cărui beneficiar era Consiliul Local. Costul total al a fost estimat la 214.551 de euro, din care Oficiul de Plăți și Contractare Phare din cadrul Ministerului Economiei și Finanțelor s-a obligat să acorde maximum 192.835,90 euro, echivalentul a 89,88% din costul eligibil.

Perioada de implementare a proiectului era de 11 luni, termenul limită fiind 15 decembrie 2009, însă recepția la terminarea lucrărilor s-a putut efectua abia pe iulie 2010.

“Documente falsificate”

„Pentru a se ascunde faptul că, la data prevăzută, constructorul nu a finalizat lucrările, iar beneficiarul nu le-a recepționat, procesul verbal de recepție a fost falsificat, fiindu-i modificate data, conținutul și numărul de înregistrare, iar apoi a fost prezentat, în copie, de către inculpatul Lefter Grigore, reprezentanților autorității de implementare și celor ai autorității contractante, pentru justificarea avansului primit, a tranșei intermediare și a tranșei finale. Concret, cei trei inculpați au decis, la propunerea inculpatei Damian Maria, să modifice procesul verbal de recepție la terminarea lucrărilor datat 23.07.2010, astfel încât, din cuprinsul acestuia, să reiasă că recepția avusese loc înainte de expirarea perioadei de implementare a proiectului, pentru a se evita pierderea finanțării”, se arată în rechizitoriul DNA.

Urmând indicații scrise ale Mariei Damian, Vasile Furcoi „a procedat la aplicarea de pastă corectoare de culoare albă pe exemplarul reprezentând o copie la indigo a procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, acoperind mențiunile pe care dorea să le înlăture și efectuând, în locul acestora, mențiunile care creau aparența recepționării lucrărilor în ziua de 14 decembrie 2009”.

Furcoi a modificat numărul de înregistrare al documentului și data întocmirii acestuia, precum și mențiunile privind perioada în care și-a desfășurat activitatea comisia de recepție, trecând ziua de 14 decembrie 2009. De asemenea, a modificat data actului prin care fuseseră desemnați membrii comisiei de recepție, precum și valoarea declarată a investiției.

Grigore Lefter și Vasile Furcoi au întocmit apoi Raportul final privind derularea proiectului, în cuprinsul căruia au atestat că lucrările de modernizare a drumului ar fi fost finalizate în data de 07.12.2009.

Peste 170.000 de euro prejudiciu

Procesul verbal de recepție și Raportul final falsificate au fost depuse, în copie, de Grigore Lefter la Secretariatul General al Guvernului României, anexate ultimei cereri de plată, datată 9 august 2010. Proiectul fiind, astfel, aparent implementat în termenul prevăzut de contract, nu s-a hotărât rezilierea contractului, putând fi justificate sumele plătite cu titlu de avans și plata intermediară, care, în cazul rezilierii contractului din cauza omisiunii beneficiarului de a implementa în termenul stabilit proiectul, ar fi trebuit restituite.

Autoritatea contractantă a efectuat plăți către beneficiar – Consiliul Local Oșești – în valoare de totală de 173.552,31 euro, reprezentând avans și tranșă intermediară de plată. Tranșa de plată aferentă plății finale, în valoare de 19.283,59 euro, nu a mai fost achitată, iarMinisterul Fondurilor Europene s-a constituit parte civilă cu suma de 173.552,31 euro, reprezentând prejudiciul patrimonial.

“În vederea asigurării plății despăgubirilor civile, s-a dispus luarea măsurilor asiguratorii asupra bunurilor aparținând inculpaților Lefter Grigore, Furcoi Vasile și Damian Maria până la concurența sumei de 173.552,31 euro”, se arată în comunicatul DNA.

După patru ani de închisoare: Daniel Drăgan, în așteptarea eliberării

Judecătoria Vaslui a decis, la sfârșitul săptămânii trecute, eliberarea condiționată a fostului șef al Agenției Domeniilor Statului, condamnat la șase ani de închisoare pentru retrocedări ilegale de terenuri în apropierea capitalei. Decizia putea fi contestată de DNA în termen de trei zile lucrătoare, adică până astăzi. În sala de judecată, procurorii au pus concluzii de admitere a cererii de eliberare condiționată.

Judecătoria Vaslui a decis, vineri, eliberarea condiționată a bârlădeanului Daniel Drăgan, fostul șef al Agenției Domeniilor Statului (ADS), aflat după gratii din mai 2010, când a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Concret, el a fost găsit vinovat de retrocedarea ilegală a unei suprafețe de 147 de hectare.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) l-au acuzat pe Drăgan că, în iulie 2007, în calitate de președinte al ADS, a împroprietărit o persoană fizică, fără temei legal, cu 147 de hectare de teren situat într-o zonă mult râvnită, păgubind astfel statul cu peste 88 de milioane de euro. A fost trimis în judecată la 17 aprilie 2009, iar pe 29 ianuarie 2010, a fost achitat, în primă instanță, de Judecătoria Sectorului 1, care a motivat că faptele comise nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii. Tribunalul București a decis însă, trei luni mai târziu, condamnarea lui Daniel Drăgan la șase ani de închisoare, admițând apelul declarat de procurori.

“La data de 26 iulie 2007, Daniel Drăgan și-a îndeplinit înmod defectuos atribuțiile de serviciu prin emiterea unei decizii prin care s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane fizice în mod nejustificat și fără respectarea dispozițiilor legale”, se arată în rechizitoriul DNA.

În motivarea condamnării, magistrații au scos la iveală mecanismul prin care a fost fraudat statul: în calitate de președinte al ADS, Daniel Drăgan a emis, pe 26 iulie 2007, o decizie prin care acorda, în compensare pentru un imobil ce nu i se putea retroceda în natură lui Constantin Nicolaide, 97 de ani, un teren în suprafață 147,14 ha, situat în localitatea Popești-Leordeni. Judecătorii au arătat în hotărârea de condamnare că bătrânul nu mai avea calitatea să solicite reconstituirea proprietății deoarece cu un an înainte își cedase drepturile litigioase către o altă persoană, Maria Nicolaescu. Decizia ADS fusese emisă fără a avea la bază un raport întocmit de Comisia de analiză a solicitărilor de retrocedare.

Cine este Drăgan

Daniel Drăgan este una dintre cele mai cunoscute figuri politice din Bârlad. A candidat la funcția de primar al municipiului în 2000 și 2004, din partea PRM, iar în 2008, din partea PNL. În mandatele 1996-2000 și 2000-2004, a fost consilier local.

În 2006, Daniel Drăgan a fost numit șef al Direcției de Agricultură și Dezvoltare Rurală Vaslui, la scurt timp devenind șeful de cabinet al ministrului agriculturii de la acea vreme, Dan Motreanu, de unde a fost propulsat ca președinte al ADS.

Hoț după gratii

Ionel Enache, 28 de ani, nici bine nu ieșise din închisoare după ce a ispășit o pedeapsă pentru un furt comis la fosta firmă de construcții a primarului Constantin Constantinescu, că s-a apucat iar de „treabă”. Ghinionul l-a urmărit din nou și, vineri, a fost arestat pentru 30 de zile.

Ionel Enache, un bârlădean în vârstă de 28 de ani, preferă traiul după gratii. Altfel nu se explică de ce, la doar câteva zile după ce a fost eliberat din penitenciar, unde a stat pentru furt calificat, s-a apucat, din nou, de fărădelegi. Individul a fost identificat și reținut de polițiștii din cadrul Biroului de Investigații Criminale Bârlad, care, pe 11 aprilie, au desfășurat mai multe acțiuni pe linia combaterii furturilor.

S-a stabilit că, pe 9 aprilie, Enache a intrat într-un restaurant din Bârlad, a pătruns fără drept într-un birou, de unde a sustras două telefoane mobile, pe care le-a vândut în zona Pieței „Sfântul Ilie”. Tot el este implicat într-un furt comis pe 13 februarie, când a sustras mai multe produse dintr-o societate comercială de pe strada Primăverii. Fără nicio jenă, Ionel Enache a luat bunurile respective de pe rafturile magazinului, după care a plecat fără să achite. Prejudiciul creat în urma săvârșirii celor două infracțiuni se ridică la 975 de lei și a fost recuperat în totalitate, bunurile fiind restituite părților vătămate.

„Polițiștii au emis o ordonanță de reținere pentru 24 de ore, apoi Ionel Enache a fost prezentat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad, respectiv Judecătoria Bârlad. Instanța a emis un mandat de arestare preventivă pe 30 de zile, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Bărbatul este cunoscut cu antecedente penale pentru furt, fiind eliberat din penitenciar în cursul lunii februarie anul curent”, ne-a declarată subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui.

Individul are un „CV” impresionant. Pe 25 ianuarie 2008, a fost condamnat de Judecătoria Bârlad la doi ani de închisoare pentru furt calificat, la care i-au adăugat un spor de un an, rămas neexecutat, dintr-o pedeapsă cu suspendare, pronunțată pe 7 martie 2006. Apoi, pe 15 februarie 2011, a fost condamnat, tot pentru furt calificat, la doi ani și șase luni, după ce a fost prins furând din Biserica „Sfântul Spiridon” Bârlad și dintr-o societate comercială. Cea mai proaspătă condamnare, respectiv de un an, a primit-o pe 26 aprilie 2013, după ce a fost prins la furat din fosta firmă de construcții a primarului Constantin Constantinescu, situată la doi pași de sediul Poliției Bârlad.

Un hoț, un escroc și un șofer au ieșit din pușcărie: Primii beneficiari ai noului Cod Penal

Nu mai puțin de 11 complete de judecată s-au întrunit sâmbătă la Tribunalul și Judecătoria Vaslui pentru a analiza sesizările privind aplicarea legii penale mai favorabile condamnaților încarcerați la Penitenciarul Vaslui. 15 deținuți s-au ales cu pedepse reduse, iar trei au fost puși în libertate încă din prima zi de aplicare a noului Cod Penal. Alți șase, minori, vor părăsi penitenciarul, urmând a fi mutați în centre de reeducare sau centre de detenție educative. În total, 148 de deținuți din cadrul Penitenciarului Vaslui au fost propuși la instanțe pentru eliberare, respectiv reducerea pedepselor.
Intrarea în vigoare a noului Cod Penal și noului Cod de Procedură Penală i-a găsit pe baricade pe judecătorii secțiilor penale din cadrul instanțelor, care au fost convocați, sâmbătă, 1 februarie, pentru a judeca sesizările privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul condamnaților care se află în executarea pedepselor. La Tribunalul Vaslui, cinci judecători au avut de analizat 72 de cereri, iar la Judecătoria Vaslui, 76 de cereri au fost împărțite la șase complete de judecată.
În mai bine de jumătate dintre cazuri, magistrații au amânat pronunțarea hotărârilor, fie din lipsă de timp pentru deliberare, fie pentru că mai așteaptă relații de la Penitenciarul Vaslui. Față de trei dintre deținuți, Judecătoria Vaslui a dispus punerea în libertate de îndată.
Este vorba în primul rând despre Nicolae Șefănescu, un individ cu un cazier impresionant, ultima condamnare pronunțată de Tribunalul Craiova fiind de trei ani și nouă luni de închisoare pentru înșelăciune. În urma analizării dosarului, judecătorii au constatat că acesta și-a executat pedeapsa, fiind încarcerat de pe 27 aprilie 2010. Sâmbătă seară, Ștefănescu a părăsit Penitenciarul Vaslui.
El a fost urmat de un tânăr din Vaslui, Constantin Adrian Trufea, care executa o pedeapsă de doi ani și patru luni închisoare pentru infracțiuni la regimul circulației rutiere. El se afla în închisoare de pe 17 noiembrie 2012.
Cel de-al treilea deținut eliberat de îndată din Penitenciarul Vaslui a fost bârlădeanul Ionuț Năstase. Acesta executa o pedeapsă de cinci ani de închisoare pentru furt. Cum, potrivit noului Cod Penal, în cazul infracțiunilor simple de furt limita maximă de pedeapsă este de trei ani, deținutul, care se afla încarcerat din martie 2010, a fost pus în libertate.

Minorii scapă de pușcărie
În cazul altor șase deținuți, judecătorii au decis eliberarea din penitenciar și internarea într-un centru de reeducare sau într-un centru educativ de detenție. Penitenciarul Vaslui este arondat Centrului de Reeducare de la Târgu Ocna, respectiv Centrului de Detenție pentru Minori de la Bacău. Aici vor ajunge trei minori condamnați pentru furt și tâlhărie, doi minori violatori și un traficant de heroină din București.
Printre minorii care vor scăpa de pușcărie se numără și «fratele incestuos» de la Huși, Costel Ciobanu, condamnat la doi ani de închisoare după ce și-a violat sora care suferea de afecțiuni psihice. De menționat că în noul Cod Penal infracțiunea de incest este dezincriminată, relațiile sexuale constrânse între rude de gradul întâi fiind considerate viol sau, după caz, agresiune sexuală.
Potrivit noului Cod Penal, față de minorul care, la data săvârșirii infracțiunii, avea vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani se ia o măsură educativă neprivativă de libertate, în următoarele cazuri: dacă minorul a mai săvârșit o infracțiune pentru care i s-a aplicat o măsură educativă care a fost executată ori a cărei executare a început înainte de comiterea infracțiunii pentru care este judecat; dacă pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de la șapte ani în sus ori detențiunea pe viață.
Măsura internării într-un centru de detenție constă în preluarea minorului de către o instituție specializată, cu regim de pază și supraveghere, unde acesta va urma programe intensive de reintegrare socială, precum și de pregătire școlară și formare profesională. Internarea se dispune pe o perioadă între doi-cinci ani, în afară de cazul în care pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită este închisoarea de 20 de ani sau mai mare ori detențiunea pe viață, situația în care internarea se ia pe o perioadă între 5-15 ani.
Atât la Judecătoria Vaslui, cât și la Tribunal, judecătorii penaliști vor continua analizarea sesizărilor venite din penitenciar, în mai multe dosare așteptându-se noi relații și documente. O parte dintre cereri urmează a primi soluții și în cursul zilei de astăzi.
În cazul Tribunalului, dintre cele 72 de cereri analizate, 15 au fost admise, în sensul reducerii pedepselor încă de sâmbătă, una singură fiind respinsă. În cazul în care nu sunt mulțumiți de noile pedepse, deținuții au la dispoziție trei zile pentru a le contesta la instanțele superioare.

Călin Mihociu, arestat!

Controversatul afacerist Călin Mihociu a ajuns din nou după gratii, după ce magistrații ieșeni au emis un mandat de executare a unei pedepse de 15 ani de închisoare. Sentința a rămas definitivă odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Fosta soție a acestuia, condamnată la cinci ani de închisoare, a fost dată în urmărire generală.
Intrarea în vigoare a noului Cod Penal a grăbit reîncarcerarea afaceristului Călin Mihociu, condamnat la 15 ani de închisoare pentru infracțiuni economice grave. Sentința dată de Tribunalul Vaslui în decembrie 2012 a fost reconfirmată, săptămâna trecută, la Curtea de Apel Iași. Teoretic, Mihociu avea posibilitatea să facă recurs, însă noul cod nu mai prevede această cale de atac, astfel că hotărârea pronunțată de magistrații ieșeni a rămas definitivă. De altfel, sâmbătă, 1 februarie, Curtea de Apel Iași a și emis mandatele de executare a pedepsei pe numele lui Călin Mihociu și a fostei soții a acestuia, condamnată la cinci ani de închisoare.
Duminică, afaceristul a fost ridicat de acasă de polițiștii de la Investigații Criminale. Sânica Mihociu nu a fost încă depistată, existând informații că se află în Italia.
“Pe numele persoanei de sex feminin a fost emis mandat de executare a unei pedepse de cinci ani. Aceasta a fost dată în urmărire generală, nefiind identificată la domiciliul său”, a declarat subcomisar Mihaela Ștraub, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.
Alături de soții Mihociu, în dosarul “Mafia grâului” (652 de tone de grâu au dispărut de la rezervele statului) au mai fost judecați foștii șefi ai Administrației Rezervelor Statului (ARS) Bacău, Francisk Vakulik – director general și Mercedes Tănăselea – director economic. Călin Mihociu, considerat creierul rețelei, a fost găsit vinovat de comiterea a trei infracțiuni grave, fiind condamnat în total la 11 ani pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat în forma instigării, șapte ani pentru abuz în serviciu în formă calificată și 15 ani pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave. În urma contopirii pedepselor, el va executa 15 ani de închisoare.
La Tribunalul Vaslui, Francisk Vakulik și Mercedes Tănăselea au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare, iar Sânica Mihociu, la 11 ani de închisoare. După rejudecare, Curtea de Apel Iași a redus considerabil pedepsele acestora. Astfel, Sânica Mihociu a rămas cu cinci ani, în timp ce pentru Francisk Vakulik și Mercedes Tănăselea condamnarea a fost diminuată de la șapte ani la patru. În plus, pedepsele celor doi foști directori de la ARS au fost suspendate.
Având în vedere că în noul Cod Penal limitele de pedepsă pentru care Mihociu a fost condamnat au scăzut la jumătate, cel mai probabil, acesta va formula o contestație la executare, în vederea “redozării” pedepsei. Fiind recidivist, cu un cazier impresionat, șansele ca afaceristul să scape ușor sunt mici. În 1986, el a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, în 1987, a primit tot trei ani de închisoare pentru furt și furt calificat, în 1996, a intrat iar după gratii pentru comiterea infracțiunilor de fals intelectual și uz de fals, iar trei ani mai târziu, pentru conducere fără permis. În timp ce își ispășea pedeapsa pentru infracțiunea la regimul circulației rutiere, pe numele lui a fost emis un nou mandat de arestare, de această dată pentru contrabandă cu alcool. Mihociu s-a ales astfel cu alți șapte ani de închisoare. O altă condamnare, de cinci ani de închisoare, a primit-o pentru complicitatea la triplul asasinat de la Moara Grecilor (trei basarabeni au fost uciși, în 1998, în motelul patronat de Mihociu, cadavrele acestora fiind descoperite patru ani mai târziu, la Miclești, în curtea unuia dintre cei doi criminali).

100 de deținuți așteaptă eliberarea sau pedepse mai blânde: Mica evadare

Miercuri seară, la Penitenciarul Vaslui, comisiile de magistrați au finalizat evaluarea dosarelor deținuților care se vor bucura de incidența legii mai favorabile, odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal. Aproximativ 10% dintre condamnații încarcerați la Vaslui vor fi eliberați sau li se vor micșora pedepsele. Șase complete de judecată sunt pregătite la Vaslui special pentru soluționarea contestațiilor la executare. Prioritatea zero pentru instanțe o constituie deținuții care urmează a fi puși în libertate de îndată ca urmare a faptului că pedepsele executate sunt mai mari decât limitele prevăzute de noul Cod Penal.
Instanțele vasluiene se află în toiul pregătirilor pentru intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a valului de contestații la executare ce urmează a fi înaintate din penitenciare pentru deținuții care se vor bucura de incidența legii mai favorabile. La nivelul tuturor judecătoriilor s-au luat măsuri speciale pentru soluționarea unor astfel de cereri, zilele acestea fiind convocate colegiile de conducere pentru a se stabili numărul exact de judecători învestiți pentru cauzele respective.
La Judecătoria Vaslui, șase complete urmează a soluționa exclusiv contestațiile la executare care vor fi transmise din penitenciar. Având în vedere că 1 februarie, data la care vor intra în vigoare noul Cod Penal și noul Cod de Procedură Penală, cade într-o zi de sâmbătă, s-a stabilit ca, luni, 3 februarie, să se soluționeze toate contestațiile la executare pentru toți deținuții care au executat pedepse mai mari decât limitele prevăzute de viitoarele normative. Așa cum cere uzanța europeană, aceștia vor fi puși în libertate de îndată.
Ulterior, respectându-se practica repartizării aleatorii, vor fi soluționate și cererile deținuților care urmează a beneficia de o reducere a limitelor pedepsei.
Pe lângă forfota din instanțe, pregătiri intense au loc și în penitenciare. La Vaslui, cele două comisii formate din procurori și judecători pentru a evalua dosarele deținuților și-au încheiat evaluarea miercuri seară. Dosarele a aproximativ 100 de deținuți, ceea ce reprezintă 10% din totalul persoanelor private de libertate din Penitenciarul Vaslui, urmează a fi înaintate instanțelor.
Reevaluarea dosarelor nu înseamnă rejudecare, ci reanalizarea faptelor din perspectiva noilor prevederi penale, persoanele private de libertate bucurându-se de principiul “legii mai favorabile”. Condamnările deținuților care au săvârșit fapte pedepsite mai blând de noul Cod Penal vor fi redozate de judecători, ia deținuții în cauză vor primi noi mandate de executare.

Clemență pentru hoți, tâlhari, escroci
Regândirea sistemului de sancționare a faptelor penale a stârnit multe controverse, cu atât mai mult cu cât limitele pedepselor scad la mai puțin de jumătate în cazul multor infracțiuni. Spre exemplu, dacă în actualul Cod Penal furtul este pedepsit cu închisoare de la unu la 12 ani, în noul cod hoții riscă doar între unu și trei ani. În cazul furtului calificat, pedeapsa maximă este de cinci ani, față de 15 ani, cât este în prezent. La tâlhărie, limita de pedeapsă scade la la 18 ani, la șapte!
Pentru infracțiunile de înșelăciune, diminuarea limitelor de pedeapsă este și mai drastică. În prezent, autorul unei înșelăciuni în formă simplă riscă între șase luni și 12 ani de detenție, în timp ce pentru înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, pedeapsa este cuprinsă între 10 și 20 de ani de închisoare. În cazul infracțiunii de delapidare, pedeapsa maximă scade de la 15 la șapte ani, iar la luare de mită, limita maximă de pedeapsă scade cu doi ani, de la zece la opt ani.
O reducere considerabilă o vom întâlni și pentru cei care constituie grupuri infracționale organizate: limitele de pedeapsă scad de la trei – zece ani, la unu – cinci ani. În cazul grupurilor organizate care comit infracțiuni pentru care pedepsele prevăzute sunt mai mari de zece ani, condamnarea maximă va fi de zece ani, față de 25 de ani, în prezent.
O scădere a pedepselor se înregistrează și pentru infracțiunile la viața sexuală. Dacă, în cazul violului (forma simplă), limitele de pedeapsă rămân neschimbate, trei – zece ani, în cazul violurilor cu victime minore, limita maximă de pedeapsă scade de la 18 la 12 ani! Și în cazul actului sexual cu minor, autorii vor scăpa mai ieftin, limitele scăzând de la trei – zece ani, la unu – cinci ani!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: