Home / Tag Archives: Rusia

Tag Archives: Rusia

Rugbyștii bârlădeni joacă astăzi împotriva rușilor, în semifinalele Rugby Europe U18 Trophy

Cinci rugbyști de la Clubul Sportiv Școlar Bârlad dau piept cu rușii pentru a câștiga biletele pentru finala competiției Rugby Europe U18 Trophy. S-au calificat în semifinale după ce România a învins Cehia cu 39 – 8, iar două din eseurile noastre le-au aparținut bârlădenilor Cosmin Botezatu și Sebastian Munteanu. Competiția, care are loc anul acesta în Franța, este al doilea eșalon valoric continental al acestei categorii de vârstă. Câștigătoarea va promova în grupa de elită, unde evoluează și formații care, geografic, sunt situate dincolo de limitele Bătrânului Continent, ca SUA, Canada sau Japonia.

Rugbyștii bârlădeni convocați sunt Răzvan Gabriel Belehuz (linia a III-a), Marius Costea (mijlocaș la deschidere), Sebastian Munteanu (centru), Cosmin Dănuț Botezatu, Vlad Leica (fundași). Cu toții au participat și la stagiul de pregătire precedente al naționalei de rugby U18, de la Snagov, unde a fost convocat și Iustinian Gabriel Panaite (linia a II-a). Rugbyștii de la CSS Bârlad au întregit până acum lotul naționalei la fiecare acțiune avută.

Începutul de partidă a fost unul pe contre, prima situație de a marca aparținând echipei noastre, care însă a ratat o lovitură de pedeapsă prin Luca Nichitean. Câteva minute mai târziu a venit însă un eseu marcat de Dragoș Ser, transformat de Luca Nichitean și Stejăreii conduceau cu 7-0. Inițiativa a trecut de partea Cehiei și, după o perioadă de presiune, juniorii cehi au găsit drumul către terenul nostru de țintă, un eseu rămas netransformat, la care Stejăreii au răspuns cu aceeași monedă, Constantin Ivanciu urmărind inteligent un balon, pe care l-a culcat pentru a doua încercare trecută în contul echipei noastre. Cehia a redus diferența prin lovitură de pedeapsă a lui Cimprich, dar ecartul s-a mărit din nou în urma unei acțiuni personale a fundașului Cosmin Botezatu, cel care a finalizat cu eseu o cursă de aproximativ 50 de metri, slalomand practic prin întreaga defensivă adversă. Până la pauză Stejăreii au mai înscris un eseu, autor Darius Plăcintar, pe fondul presiunii înaintării noastre și astfel prima repriză am încheiat-o în avantaj, rezultat 22-8, o diferență care putea fi mult mai consistentă, dacă Luca Nichitean nu irosea transformările a trei din totalul de patru încercări marcate. Începutul reprizei secunde a aparținut cehilor, care au avut o situație bună de a marca un eseu prin uvertura Cimprich, cu trecerea timpului însă Stejăreii au revenit, pentru ca între minutele 57 și 67 să înscrie alte trei eseuri, avându-i ca autori pe Sebastian Munteanu, Peter Chiriac și Emanuel Grigore, astfel conturându-se rezultatul final, România-Cehia 39-8.

„Am reușit să stabilim acest lot de 26 de jucători, deși ne-a fost foarte greu să ne hotărâm pentru că toți au muncit foarte mult și meritau să meargă. Credem că am făcut o alegere înțeleaptă și am luat cei mai buni sportivi, sperăm să câștigăm Campionatul European. Dacă reușim să ne impunem ritmul nostru de joc și planul de joc pe care l-am stabilit, cred că o să creștem de la meci la meci. Am avut ocazia să vedem sportivii în cele două turnee de pregătire pe care le-am avut, am văzut nivelul nostru, am reușit să descoperim niște lucruri noi, am văzut cum reacționează sportivii în momentul în care ies din zona lor de confort, cum a fost la Gloucester și la Castres. Ne-am pregătit 10 luni pentru această competiție, simt că jucătorii s-au legat foarte bine, am lucrat foarte mult cu ei pe creșterea unui echipe, teambuilding, sperăm că acest lucru să se vadă în timpul competiției. Ne așteaptă două meciuri foarte grele , jucăm la 3 zile și va fi foarte greu și ca parte de recuperare”, a declarat Horea Hîmpea, directorul tehnic al României U18.

Lotul celor 26 de sportivi:

Stâlp: Alin Manda Voicu (CNAV), Mugurel Gabriel Costea (CS Dinamo), Florian Ciocoiu (ACS Tomitanii), Silviu Staicu (Stade Niortais),

Taloneri: Darius Plăcintar (CSS Viitorul Cluj), Flavian Cuprian (ACS Tomitanii), George Cristian Mocanu (ACS Tomitanii)

Linia a II-a: Pavel George Adrian (CNE Cornu), Constantin Ivanciu (CT Dinicu Golescu),

Linia a III-a: Peter Chiriac (CS Politehnica Iași), Alin Toma (CSS 2 CNE Baia Mare), Răzvan Gabriel Belehuz (CSS Bârlad), Marius Ferariu (CSS Gura Humorului), Dragoș Ser (CSM Olimpia), Ionuț Tudor (CSO Pantelimon)

Mijlocaș la grămadă: Vlăduț Georgian Bocăneț (CSS 2 CNE Baia Mare), Grigore Emanuel (CT Dinicu Golescu)

Mijlocaș la deschidere: Luca Nichitean (CSS 2 CNE Baia Mare), Marius Costea (CSS Bârlad)

Centru: Iulian Crăciun (CNAV), Sergiu Lucaciu (CSM Baia Mare), Sebastian Munteanu (CSS Bârlad)

Aripă: Andrei Micu (CSS Politehnica Iași), Petrică Andrei Mihalache (CNE CSS 2 Baia Mare)

Fundaș: Vlad Leica (CSS Bârlad), Cosmin Dănuț Botezatu (CSS Bârlad)

Staff: Antrenor: Cosmin Cioriciu, Doctor: Cristian Staicu, Preparatori fizici: Ștefan Rusu, Kinetoterapeut: Adrian Purdila și Raul Colea. Director tehnic: Horea Hîmpea, Analist video: Sabin Vasilescu, Manager: Rares Manolache, Antrenor federal: Bogdan Muntean

În cealaltă semifinală a locurilor 1- 4, Germania va întâlni Olanda. (G.P)

Rugbyștii bârlădeni joacă pentru bronz la U20 Rugby Europe Championship, după ce au pierdut cu Portugalia

Nu mai puțin de cinci rugbyști bârlădeni au făcut parte din lotul naționalei de rugby a României U20, care a jucat în semifinalele U20 Rugby Europe Championship, cu Portugalia. Adversara noastră s-a impus cu rezultatul de 21 – 16 și s-a calificat pentru finala competiției, în care va întâlni Spania. Stejăreii vor evolua mâine împotriva Rusiei în partida pentru locurile 3 – 4. Meciul va avea loc de la ora 15:00 pe Stadionul „Arcul de Triumf” din București.

Dintre rugbyștii bârlădeni convocați la lot doi evoluează la Clubul Sportiv Școlar Bârlad: Gabi Rupanu (linia a III-a) și Cosmin Iliuță (aripă). Cristi Chirică (linia a III-a) evoluează pentru CSM Știința Baia Mare, Răzvan Ștefan Iancu (linia a II-a) pentru Baia Mare, iar Ștefan Cucoș (centru) pentru Tomitanii Constanța.

România a intrat ceva mai bine în partidă și până în minutul 20, pe fondul unui joc în care echipa noastră a avut inițiativa, iar portughezii au încercat să ne surprindă pe contra-atac, rezultatul a fost de 6-3, Tudor Boldor concretizând două lovituri de pedeapsă, o tentativă de țintă reușind-o Jorge Abecassis în contul lupilor lusitani, de la aproximativ 40 de metri.

Portugalia a trecut în avantaj după o acțiune susținută, intrările succesive ale jucătorilor Jose Cabral și Manuel Pinto prin defensiva noastră găsindu-și finalizare în cele din urmă, autorul eseului fiind Jose Andrade. Jorge Abecassis a transformat și Jose Cabral a dat din nou emoții echipei noastre, în replică Marius Simionescu mutând jocul în 22-ul advers.

Finalul primei reprize ne-a aparținut și Tudor Boldor a găsit breșa din apărarea adversă, eseu transformat tot de el, astfel că la pauză România se afla în avantaj cu rezultatul de 13-10 și ecartul putea fi mai mare dacă același Tudor Boldor nu rata o lovitură de pedeapsă, distanța însă fiind una considerabilă, 45 de metri față de butul lusitanilor.

După reluare s-a evidențiat din nou centrul portughezilor, Jose Cabral, după care Manuel Pinto a făcut o cursă de aproximativ 70 de metri pentru al doilea eseu al echipei sale, avantajul de 16-15 fiind anulat câteva minute mai târziu de lovitura de pedeapsă a lui Tudor Boldor.

Au urmat momente dificile pentru Stejărei, Iulian Hartig și apoi Silviu Gradinaru văzând cartonașul galben, Portugalia distantandu-se decisiv prin lovitura de pedeapsă a lui Jorge Abecassis. Ultimele minute au fost dramatice, România a pus presiune la limită terenului de țintă advers, însă portughezii s-au apărat eroic pentru a-și menține avantajul de pe tabela de marcaj.

“A fost un meci cu foarte mare încărcătură fizică. Îmi pare rău că nu am reușit să marcăm atunci când am avut ocazia. Am fost aproape de câteva ori, însă nu am reușit să concretizăm în puncte, ori ne-am precipitat, ori s-au făcut greșeli. Din păcate am greșit foarte mult, ei ne-au provocat, iar noi am răspuns, au fost două cartonașe galbene, ceea ce contează mult în economia jocului. Este destul de greu să vorbești la cald despre ce s-a întâmplat la nivel de disciplină în joc. Cred că toți am fost entuziasmați, ne-am dorit foarte mult să câștigăm, simțeam că putem face asta, însă nu am reușit să gestionăm cum trebuie acele momente decisive ale jocului. Cred că la această vârstă nu avem încă acea luciditate în joc, acea maturitate ce poate face diferența în unele momente. Sper însă ca experiența de joc pe care o vom dobândi în viitor să schimbe aceste lucruri. Însă, avem nevoie de astfel de meciuri în care să creștem, meciuri puternice. Vom face analiza meciului cu Portugalia, vom vedea unde am greșit, după care trebuie să lăsăm totul în urmă și să ne concentrăm pe partida de sâmbătă. Trebuie să câștigăm medalia de bronz, echipa merită să fie pe podium la această competiție. Va fi un meci greu cu Rusia, sunt fizici, au o grămadă bună, însă noi trebuie să strângem rândurile și să câștigăm finala mica”, a declarat căpitanul Tudor Boldor.

Câștigătoarea competiției care se desfășoară pe Stadionul „Arcul de Triumf” din București se va califica la World Rugby U20 Trophy, eșalonul secund mondial. (G.P)

Rugbystul bârlădean Robert Gabriel Neagu, în lot pentru meciul Naționalei cu Rusia

Rugbystul bârlădean Robert Gabriel Neagu face parte din lotul de 33 de jucători cu care Lynn Howells va aborda partida cu Rusia, din cadrul Rugby Europe Championship. România va disputa cea de-a treia partidă din cadrul competiției în deplasare, la Soci, sâmbătă.

Fundașul, în vârstă de 25 de ani este legitimat la Steaua București, ocupanta locului doi în SuperLiga CEC BANK. Aflată la egalitate cu prima clasată, în cadrul primului eșalon valoric rugbystic din România, echipa bârlădeanului a fost aproape să cucerească anul trecut Cupa Regelui. A pierdut însă cu 8 – 10 disputa cu CSM Știința Baia Mare, echipă la care sunt legitimați alți trei bârlădeni, Cristian Chirică, Alexandru Țiglă și Alexandru Bucur. Chirică și Țiglă au făcut și ei parte din lotul cu care Stejarii au înfruntat anterior Germania și Spania. România a pierdut în fața nemților cu 38 – 41 și i-a învins pe iberici cu 13 – 3. Ocupă locul doi, cu cinci puncte, în spatele Georgiei care are zece. În clasament urmează Spania, Rusia și Germania, care au câte patru puncte și Belgia care are doar unul.

„Am avut un început de competiție mai greu și trebuie ca până la meciul următor, cu Rusia, să eliminăm acele lucruri care nu au mers bine în joc. Pentru următoarele partide au fost convocați, în mare, aceiași jucători cu care am început pregătirea Rugby Europe Championship. Am chemat și mulți jucători tineri pentru că trebuie să crească alături de jucătorii cu maturitate. Niciun meci nu este ușor, nu mai avem voie să facem pași greșiți. Victoria cu Spania a readus jucătorilor încrederea și un moral mult mai bun pentru următoarele dispute”, a declarat Lynn Howells, antrenorul României.
Dintre jucătorii convocați 11 provin de la Timișoara Saracens, 7 de la CSA Steaua, 5 de la Știința Baia Mare, 2 de la CSM București, un jucător de la CS Dinamo și 7 jucători din Franța. Este de remarcat revenirea în lot, după aproape un an a lui Mihai Macovei, cel care a fost căpitanul Stejarilor în ultimii ani. Acesta s-a accidentat în primăvara anului trecut și a avut o perioada lunga de recuperare.

Lotul celor 33 de jucători convocați:

PILIERI: Constantin Pristaviță (Știința Baia Mare), Alexandru Țăruă (Beziers), Alexandru Gordas (CSA Steaua), Ionel Badiu (Carcassonne), Gigi Militaru (Timișoara Saracens)

TALONERI: Marian Capatana (Timisoara Saracens), Otar Turashvili (Colomiers), Andrei Rădoi (Timisoara Saracens)

LINIA A DOUA: Valentin Poparlan (Timișoara Saracens), Johan Van Heerden (Știința Baia Mare), Ionut Muresan (Timișoara Saracens), Marius Antonescu (Tarbes)

LINIA A TREIA: Viorel Lucaci (CSA Steaua), Eseria Vueti (CSA Steaua), Andrei Gorcioaia (Massy), Vlad Nistor (Albi), Mihai Macovei (Colomiers)

MIJLOCAȘI LA GRĂMADĂ: Valentin Calafeteanu (CSM București), Florin Surugiu (CSA Steaua ), Tudorel Bratu (CS Dinamo)

MIJLOCAȘI LA DESCHIDERE: Jody Rose (Timișoara Saracens), George Oprea (CSM Baia Mare)

CENTRI: Florin Vlaicu (CSA Steaua), Jack Umaga (Timișoara Saracens), Florin Vlăduț Popa (Timișoara Saracens), Sione Fakaosilea (CSM Baia Mare),

ARIPI: Stephen Shennan (Timisoara Saracens), Ionuț Dumitru (CSA Steaua), Mădălin Lemnaru (Timișoara Saracens), Jack Cobden (CSM București)

FUNDAȘI: Cătălin Fercu (Timișoara Saracens), Samoa Luke (Știința Baia Mare), Robert Gabriel Neagu (CSA Steaua)

Partidul Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, a câștigat scrutinul parlamentar din Rusia – exit-poll

Partidul Rusia Unită, al președintelui Vladimir Putin, se clasează pe primul loc în scrutinul parlamentar din Rusia, cu 44,5% din voturi, arată un sondaj efectuat la ieșirea de la urne. 

Partidul Rusia Unită (conservator, centru-dreapta), condus de premierul Dmitri Medvedev, a obținut 44,5% din cele 450 de locuri din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus, potrivit sondajului efectuat de Centrul pentru studierea opiniei publice (VCIOM) și difuzat de agenția Tass.

Pe locul doi se clasează Partidul Liberal-Democrat (LPDR, extremă-dreapta), condus de politicianul ultranaționalist Vladimir Jirinovski, cu 15,3%, urmat de Partidul Comunist (CPRF, extremă-stânga), al lui Ghennadi Ziuganov.

Pe locul patru se situează formațiunea Rusia Dreaptă (extremă-stânga), 8,1% din voturi.

 Alte formațiuni nu depășesc pragul de 5% necesar reprezentării în Parlament. Cu toate acestea, formațiunea de opoziție Partidul Uniunii Democrate (Iabloko, centru-stânga, social-liberal, proeuropean), creditată cu 3,5%, probabil va obține dreptul de a primi finanțare din partea statului.

Prezența la urne în scrutinul parlamentar din Rusia era de 39,5% la ora 18.00.

Peste 111,6 milioane de alegători ruși au fost chemați duminică la urne într-un scrutin care probabil va avea ca rezultat consolidarea controlului partidului Rusia Unită asupra Dumei de Stat.

Alegerile sunt considerate un test înaintea scrutinului prezidențial din 2018.

Unsprezece partide politice și 6.500 de candidați participă la cursa electorală pentru desemnarea celor 450 de membri ai Dumei de Stat.

În paralel, se desfășoară alegeri în 85 de regiuni ruse.

Sursa: mediafax.ro

Liderii rebelilor proruși din Ucraina anunță un armistițiu unilateral

Liderii separatiști din estul Ucrainei au anunțat marți un armistițiu unilateral valabil de la miezul nopții de miercuri, care ar putea reprezenta un pas major în rezolvarea conflictului care a izbucnit cu peste doi ani în urmă, informează site-ul agenției The Associated Press. 

Din aprilie 2014, în cadrul conflictului dintre separatiștiii proruși și trupele Guvernului ucrainean, au fost ucise peste 9.500 de persoane. Statul ucrainean și separatiștii proruși au semnat în anul 2015 acorduri de pace la Minsk, în Belarus, dar acestea nu au fost niciodată respectate.

Alexander Zakharchenko, liderul rebelilor din Donețk, a făcut anunțul despre armistițiu în cadrul unei înregistrări care a fost difuzată marți de televiziunea rusă, reproșând Kievului “lipsa de bunăvoință de a rezolva această problemă într-o manieră pașnică”.

Zakharchenko a declarat că a ordonat trupelor rebele să înceteze focul miercuri la miezul nopții și a cerut Ucrainei să procedeze în același mod.

 Igor Plotnitsky, liderul autoproclamatei Republici Lugansk, a anunțat de asemenea un acord de încetare a ostilităților.
Sursa: mediafax.ro

Handbalistele vasluiene au dus România în sferturile Campionatului Mondial Under 20!

Vasluianca Lorena Ostase, cu șapte goluri marcate în fața Japoniei, a avut o contribuție decisivă la victoria României, scor 32 – 31 (16-13) la Campionatul Mondial Under 20. Calificarea în sferturi a fost posibilă și datorită eforturilor susținute a vasluiencei Soniei Vasiliu pe faza de apărare. Apărătoarea a reușit  să și marcheze un gol. Handbalistele din Vaslui au cucerit cu România titlul de campioane mondiale acum doi ani, la Under 18. Ostase a fost declarată atunci cel mai bun pivot din lume, după ce România a învins cu 32 – 31 Germania. Cinci goluri a marcat Ostase în finală și unul Vasiliu. România va întâlni în sferturi echipa Croației, care a învins Ungaria cu scorul de 26-25 (13-13). Vor avea nevoie să joace la cel mai înalt nivel al lor, pentru că adversarele lor sunt de temut.

Meciul din optimi cu Japonia părea unul extrem de facil pentru România, care a câștigat o grupă puternică în care a învins Spania și a remizat cu Germania. În timp ce japonezele întâlneau România după ce au prins locul patru, ultimul de calificare din faza grupelor. Japonia, care pierduse în grupă cu 23-43 cu Rusia, 18-26 cu Suedia și 25-31 cu Olanda și a învins doar China și Chile a fost aproape să pună capăt visului frumos pe care îl trăiesc vasluiencele.

Începutul de partidă părea să confirme o victorie a României, care conducea cu 11 – 5 după primul sfert de oră. Extremele Fujita și Mitsuhashi, dar și pivotul Ao Reiko, au arătat insă o altă față a Japoniei. La pauză România a intrat în avantaj cu doar trei lungimi, scor 16 – 13. Paradele Iuliei Dumanska și golurile Lorenei Ostase și ale Cristinei Laslo au ținut România în joc în ciuda jocului bun prestat de nipone. În minutul 41 România conducea din nou la o distanță confortabilă de șase goluri, scor 24 – 18. Asiaticele au continuat să forțeze și au micșorat iar diferența la trei lungimi, scor 27 – 24 în minutul 50. Au urmat apoi patru goluri consecutive ale Japoniei care au făcut că scorul să devină 27 – 28. Adversara României conducea pentru prima dată, cu doar cinci minute înainte de finalul partidei. Au urmat apoi trei goluri marcate de interul dreapta Elena Dache, dintre care golul victoriei cu două secunde înainte de final. Sportiva care evoluează la Cetate Deva, în liga a doua, a scos și o aruncare de la 7 metri și o eliminare de două minute. Tot ea marcase și golul ultim cu Germania, care a trimis România pe primul loc în grupă.

Au marcat pentru România: Laslo 7, Ostase 6, Ilie 5, Dindiligan 5, Dache 4, Craiu 2, Vasiliu 1, Stoicănescu 1, Corban 1.

Pentru Japonia au înscris Asuka Fujita — 9 goluri, Reiko Ao — 8, Miki Mitsuhashi — 4, Yuko Kawarabata — 4, Natsuki Tomai — 3, Maaya Watanabe — 2, Erika Yamaguchi — 1. (George PROCA)

Vasluiencele Lorena Ostase și Sonia Vasiliu, prestații convingătoare la Campionatul Mondial de Handbal Tineret!

sonia vasiliu

Sonia Vasiliu

Lorena Ostase și Sonia Vasiliu au avut o contribuție semnificativă la calificarea României în optimile Campionatului Mondial de Handbal Tineret (feminin) din Rusia. Vasluiencele au înfruntat în grupa C adversarele din Kazakhstan, Argentina, Egipt și Germania. Cu evoluții sigure în defensivă, Sonia Vasiliu a avut grijă ca poarta României să fie cât mai puțin accesibilă adversarilor. A și plătit pentru asta în cel de-al doilea meci, când a fost lovită în plex și a părăsit terenul pe targă. A revenit însă în meciul cu Egipt, când a marcat de trei ori și a continuat să aibă prestații reușite. În timp ce Lorena Ostase a fost o veritabilă gură de tun pentru România în faza grupelor, cu nu mai puțin de 22 de goluri marcate. În meciul cu Egiptul a fost cea mai bună marcatoare, cu șapte reușite. O altă demonstrație de forță a oferit-o cu Germania, când a marcat de opt ori. A mai marcat trei goluri cu Argentina și alte patru cu Spania. Cu prestații foarte bune în grupă, România poate spera la calificarea în sferturi după meciul cu Japonia.

Echipa națională de tineret s-a impus fără emoții în primul meci de la Campionatul Mondial din Rusia. Adversara României a fost Kazakhstanul, formație de care tricolorele au trecut cu 43-21 (18-10). Meciul cu Argentina a însemnat al doilea succes de la Campionatul Mondial de Tineret, 23-17 (17-6). Nici Egiptul nu a putut opri asaltul român, în victoria cu 38 – 15 (18 – 9) a fetelor antrenate de Ion Crăciun și Cristi Preda. Româncele erau (cu șase puncte obținute) deja calificate în optimile de finală, unde mergeau primele patru clasate. Asta nu le-a oprit să continue să facă spectacol cu Spania și Germania, adversare extrem de puternice. Au făcut instrucție cu Spania în cel de-al patrulea meci al grupei C, scor 30 – 12 (18 – 6). România conducea cu 7-0 după tot atâtea minute de joc, iar la jumătatea primei reprize tabela de scor arăta un neverosimil 11-1! Tricolorele aveau să întâlnească Germania în ultimul meci, iar miza o reprezenta locul 1 în grupă, care teoretic asigură un culoare mai avantajos către finala competiției. Tricolorele au remizat cu Germania, scor 29 – 29 și au câștigat grupa pentru a întâlni Japonia în optimi. Prima repriză a fost clar dominată de România, care a găsit ușor drumul către gol, în condițiile în care Laslo și Ilie au fost atent marcate de adversare. A fost 5-5 după 14 minute, iar la finalul mitanului 18 – 13. Adversarele au strâns din diferență treptat, au egalat în minutul 48 la 24 și pe final au preluat conducerea, 28-29, cu 36 de secunde rămase din joc. Yuliya Dumanska a fost principalul actor, cu două aruncări de la șapte metri apărate, dar și alte situații de unu la unu. Ultimul gol al întâlnirii a aparținut Elenei Dache, cu 16 secunde înainte de final. (George PROCA)

General american: Rusia transferă trupe mai rapid decât NATO, putând distruge orice țară, inclusiv SUA

Moscova poate transfera mai rapid decât Alianța Nord-Atlantică efective militare, avertizează generalul american Ben Hodges, propunând crearea unui “spațiu Schengen militar” la nivelul NATO și avertizând că Rusia poate distruge orice țară, inclusiv SUA, Germania și Marea Britanie. 

“Rușii pot transfera efective militare semnificative și cantități mari de echipamente foarte rapid, pe distanțe lungi. Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie capabilă să atingă aceste performanțe. În doar trei zile trebuie să fim capabili să transferăm militari și echipamente”, a declarat generalul Ben Hodges, comandantul forțelor americane din Europa.

Peste 31.000 de militari din 24 de țări au participat, în perioada 7-17 iunie, la exercițiul NATO “Anaconda 2016”, desfășurat în Polonia.

“Cel mai mult sunt îngrijorat de libertatea de mișcare (a armatei ruse – n.red). Eu, personal, sunt surprins de fiecare dată când efectuează exerciții militare inopinate. Și puteți înțelege de ce sunt îngrijorat. Începând din anul 2007, Rusia și-a antrenat forțele pentru a putea efectua orice tip de operațiune. O viitoare criză va implica metode militare hibride, inclusiv crearea unui mediu cibernetic dificil”, a adăugat generalul Hodges. 

Ben Hodges consideră că Alianța Nord-Atlantică ar trebui să creeze un “spațiu Schengen de tip militar”, pentru a oferi libertate de mișcare trupelor în statele membre membre NATO. “Este îngrijorător că Rusia a putut transfera rapid 20.000 de militari și cantități mari de echipamente în apropierea unui “stat membru NATO sau în țări precum Georgia sau Ucraina”.

“Rușii au ceea ce numim libertate de mișcare. Se pot deplasa oriunde în Rusia cât de repede doresc”, a subliniat Ben Hodges, citat de BBC News online, explicând că Alianța Nord-Atlantică nu are suficiente avioane militare și sisteme antiaeriene în Europa de Est.

“Rusia este singura amenințare potențială care ar putea distruge Statele Unite, Marea Britanie, Germania, ori orice altă țară. Din cauza capabilităților nucleare. Iar rușii chiar vorbesc mult despre armele nucleare deținute”, a subliniat Ben Hodges.

Sursa: mediafax.ro

Hackeri ruși au accesat rețeaua Partidului Democrat din SUA, obținând date despre Clinton și Trump

Hackeri ai serviciilor secrete ruse au accesat baza de date a Partidului Democrat din Statele Unite, obținând informații despre rapoarte referitoare la opoziție, inclusiv despre Donald Trump, potențialul candidat republican la funcția de președinte al SUA, afirmă surse citate de Washington Post. 

Hackerii ruși au pătruns în baza de date a Comitetului Național al Partidului Democrat, obținând acces la o serie de evaluări despre candidații opoziției.

Hackerii au avut acces la emailuri și la alte tipuri de conversații online, au declarat oficiali din Partidul Democrat și experți citați de ziarul The Washington Post.

Conform surselor citate, au fost accesate neautorizat în ultimul an datele despre candidații la președinție Hillary Clinton și Donald Trump. Nu există indicii că ar fi fost sustrase informații despre donatorii Partidului Democrat. Ambasada Rusiei din Washington a comunicat că nu are informații despre astfel de activități.

Sursa: mediafax.ro

Rusia lansează manevre aeriene în Crimeea în replică la exerciții militare organizate de NATO

Alianța Nord-Atlantică a inițiat marți, în Polonia, cel mai mare exercițiu militar de la sfârșitul Războiului Rece până acum, cu participarea a 31.000 de militari, pe fondul activităților Rusiei, care, în replică, organizează manevre aeriene cu 50 de avioane și elicoptere, în Crimeea. 

Circa 31.000 de militari din 24 de țări NATO și partenere participă, în Polonia, la exercițiul militar Anaconda 2016.

“Scenariul cel mai sumbru care va fi simulat este cel al unui incident nefericit, al unei erori a Rusiei, al unei acțiuni ofensive ruse”, a declarat, pentru ziarul The Guardian, un atașat militar european de la Varșovia.

În cadrul operațiunilor multinaționale care vor dura zece zile, 1.130 de parașutiști militari vor face salturi în orașul polonez Toruń. La exerciții vor participa 35 de elicoptere militare.

În replică, Ministerul rus al Apărării a anunțat că peste 50 de avioane și elicoptere militare vor efectua manevre în sud-vestul Rusiei, pe litoralul Mării Negre, în regiunile Crimeea și Rostov.

“La exercițiile de trei zile participă peste 50 de aparate de zbor, inclusiv elicoptere Mi-28N, Ka-52 și Mi-35M, precum și avioane Antonov-12, Antonov-26, Suhoi-30SM și Suhoi-27”, precizează Ministerul rus al Apărării, conform agenției Tass.

Sursa: mediafax.ro

Oficial SUA: Sistemul antirachetă din România va contracara țări precum Iranul, nu Rusia

Activarea sistemului antibalistic din România va permite apărarea Europei de amenințările unor țări ca Iranul, afirmă Robert Bell, emisarul Pentagonului în Europa, reiterând poziția Statelor Unite că elementele antirachetă de la Deveselu nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. 

“Acum, NATO va avea capacitățile militare de a apăra Europa”, a declarat Robert Bell referindu-se la integrarea elementelor de la Deveselu (județul Olt) în sistemul antirachetă al Alianței Nord-Atlantice.

“Iranul continuă să suplimenteze capacitățile balistice, iar noi trebuie să fim pregătiți. Sistemul antirachetă (din România – n.red.) nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a subliniat Bell.

Sursa: mediafax.ro

Rusia avertizează România cu privire la sistemele antirachetă. “Moscova intenționează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securității”

Moscova este “extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România și Polonia, care sunt interzise prin Tratatul privind Forțele nucleare intermediare (INF), anunță Ministerul rus de Externe, avertizând că Rusia va lua măsuri pentru a se apăra. 

“Suntem extrem de preocupați în legătură cu sistemele antirachetă americane instalate în România și în viitor în Polonia, care sunt interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare”, anunță Ministerul rus de Externe, într-un raport anual de evaluare.

“În mod evident, instalarea acestor sisteme antibalistice în Europa are rolul contracarării Rusiei”, precizează diplomația rusă.

“Moscova intenționează să ia toate măsurile necesare pentru garantarea securității”, subliniază MAE rus, conform agenției Sputnik. 

Rusia a avertizat de mai multe ori că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan “cât nu este prea târziu”. În martie 2015, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul și Coreea de Nord.

Baza antirachetă de la Deveselu (județul Olt) a devenit funcțională în 18 decembrie 2015. După inaugurarea sistemului din România, Ministerul rus de Externe a transmis: “Am exprimat în mod repetat poziția și evaluările privind planul sistemului antirachetă al SUA și am notat că proiectul intră în contradicție cu măsurile de consolidare a securității și stabilității internaționale. Cu toate acestea, Statele Unite și aliații continuă să lucreze la acest program destabilizator și periculos, iar argumentele pe care le aduc devin tot mai puțin credibile. Pe 18 decembrie 2015 au fost finalizate lucrările de construcție la Deveselu, în România. După fixarea și testarea echipamentelor, baza va intra în fază de pregătire operațională în prima jumătate a anului 2016. Instalații de lansare MK 41 (Aegis) sunt utilizate pentru acest sistem antirachetă. (…) Acest lucru ne permite să considerăm prezența lor o încălcare a prevederilor Tratatului INF de către Statele Unite”.

Pe fondul acuzațiilor formulate de Rusia de nenumărate ori în ultimul an, Președinția Statelor Unite a dat asigurări că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF). Însă președintele rus, Vladimir Putin, nu s-a lăsat convins de argumentele NATO. Putin a avertizat că Rusia va consolida capacitățile nucleare strategice ca reacție la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică. “Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, declara Vladimir Putin pe 10 noiembrie 2015. Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară. “Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin.

Președintele Rusiei a atras atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu “foarte periculos”.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul și Coreea de Nord.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa: mediafax.ro

Nave militare ruse efectuează exerciții în Indonezia

Mai multe nave militare ale Flotei ruse din Pacific au ajuns luni în Indonezia, pentru a participa la exercițiul “Komodo 2016”, anunță Roman Martov, purtătorul de cuvânt al Districtului militar estic al Rusiei. 

“Grupul naval din Flota Pacificului este condus de căpitanul Aleksandr Potapov și include nava antisubmarin Amiral Vinogradov, fregata Fotii Krilov și nava de aprovizionare Irkut”, a declarat Roman Martov, citat de site-ul agenției Tass.

Navele ruse se află în Indonezia pentru a participa la exerciții militare în perioada 12-18 aprilie.

Navele militare ruse au părăsit Portul Vladivostok pe 28 martie și vor participa la mai multe exerciții, în cinci țări din zona Asia-Pacific.

Sursa; mediafax.ro

Opt tari, intre care si Romania, se opun proiectului Nord Stream-2, care ar dubla cantitatea de gaze rusesti livrate Germaniei. “Ar avea consecinte destabilizatoare”

Opt guverne europene au semnat o scrisoare in care ridica unele obiectii fata de proiectul gazoductului Nord Stream-2, care ar dubla livrarile de gaze directe intre Rusia si Germania, potrivit unui document consultat de Reuters, scrie Agerpres.

Semnatarii scrisorii, adresata presedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, sustin ca proiectul Nord Stream-2 ar putea avea consecinte geopolitice potential destabilizatoare.
Proiectul Nord Stream-2 ridica anumite riscuri la adresa securitatii energetice in regiunea Europei Centrale si de Est. Acesta ar influenta puternic evolutiile de pe piata gazelor si tranzitul gazelor in regiune, mai ales ruta de tranzit via Ucraina“, se arata in scrisoarea datata 7 martie.
Copia scrisorii consultata de Reuters este semnata de premierii Cehiei, Estoniei, Ungariei, Letoniei, Poloniei, Slovaciei, Romaniei si de presedintele Lituaniei.
Gazoductul Nord Stream-2 a generat dezbaterii aprinse la summitul european din decembrie, dupa o scrisoare similara trimisa Comisiei Europene. Atunci, presedintele Consiliului European, Donald Tusk a declarat ca decizia finala cu privire la legalitatea proiectului va fi luata de Comisia Europeana. Gazprom livreaza deja gaze naturale Germaniei via o serie de conducte amplasate in Marea Baltica, denumite Nord Stream. Anul trecut, Gazprom si un grup de companii europene, respectiv E.ON, Wintershall, Shell, OMV si Engie, au semnat un acord pentru realizarea proiectului Nord Stream-2, ce presupune construirea a inca doua conducte pe langa cele doua deja existente, astfel incat capacitatea sa de transport ar urma sa se dubleze, pana la 110 miliarde de metri cubi pe an.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Vladimir Putin ordonă începerea retragerii forțelor ruse din Siria: “Obiectivele au fost atinse”. Reacția lui Bashar al-Assad

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat, luni după-amiază, începerea retragerii “celei mai mari părți” a forțelor ruse din Siria, afirmând că obiectivele operațiunilor au fost atinse. 

Vladimir Putin a declarat, în cadrul unei ședințe organizate la Kremlin, cu membri ai conducerii armatei ruse, că retragerea efectivelor ruse din Siria va începe marți.

“Cred că obiectivele stabilite de Ministerul rus al Apărării au fost, în linii generale, atinse. De aceea, am ordonat începerea retragerii celei mai mari părți a forțelor ruse din Siria începând din 15 martie”, a declarat Vladimir Putin, citat de site-ul agenției TASS.

La reuniunea desfășurată la Kremlin au fost prezenți inclusiv ministrul Apărării, Serghei Șoigu, și cel de Externe, Serghei Lavrov.

“Armata rusă a dat încă o dată dovadă de profesionalism și de muncă de echipă”, a subliniat Putin, precizând că bazele militare ruse din Tartus și Khmeimim “își vor continua normal activitățile”.

“Militari ruși vor rămâne în Siria pentru monitorizarea aplicării acordului de încetare a focului”, a adăugat Putin.

Rusia a lansat în octombrie 2015 operațiuni militare în Siria, în principal raiduri aeriane, pentru susținerea Administrației Bashar al-Assad. Moscova susține că vizează exclusiv poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic, deși Occidentul denunță raiduri care au vizat grupuri insurgente siriene.

Decizia de începere a retragerii efectivelor a fost luată la doar două săptămâni de la intrarea în vigoare a unui armistițiu în Siria.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășește, conform estimărilor ONU, 270.000 de morți.

Președinția Siriei: Rusia va continua să ofere susținere Administrației Bashar al-Assad

Administrația Bashar al-Assad va continua să beneficieze de susținerea Moscovei, a anunțat luni seară Președinția Siriei, imediat după ce Rusia a decis începerea retragerii “celei mai mari părți” a forțelor militare.

“Siria și Rusia au convenit, în cursul unei conversații telefonice între președinții Bashar al-Assad și Vladimir Putin, să diminueze numărul forțelor aeriene ruse, în contextul încetării ostilităților”, a transmis luni seară Președinția siriană.

“Partea rusă va continua să susțină Siria în combaterea terorismului”, a adăugat Președinția de la Damasc, care îi consideră “teroriști” atât pe membrii rețelei fundamentaliste Stat Islamic, cât și pe insurgenți.

“Începerea retragerii forțelor ruse intervine în contextul succesului înregistrat de armata siriană, susținută de forțele aeriene ruse, în restabilirea securității în multe regiuni din Siria”, precizează instituția.

Sursa: mediafax.ro

Ahmet Davutoglu îndeamnă Occidentul să nu lase Turcia singură în fața ingerințelor Rusiei în Siria

Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a cerut Occidentului să nu permită continuarea bombardamentelor ruse în Siria, explicând că autoritățile turce nu vor putea face față valului de refugiați și rugând-o pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, să nu lase Turcia singură. 

“Raidurile aeriene ruse în Siria nu trebuie tolerate cu ideea că Turcia va accepta oricum refugiații care fug de bombardamente”, a declarat Ahmet Davutoglu la întâlnirea cu Angela Merkel.

“Cele mai recente evoluții ale crizei siriene reprezintă o tentativă de a exercita presiuni asupra Turciei și asupra Europei în privința refugiaților”, a adăugat Davutoglu, referindu-se la intensificarea raidurilor antiteroriste ruse în regiunea siriană Alep, situație care a generat un nou val de refugiați spre teritoriul turc.

“Să nu ne lăsați singuri. Nu este posibil ca urgența imigranților să ajungă doar pe umerii Turciei”, i-a spus Ahmet Davutoglu Angelei Merkel, potrivit ziarului italian Corriere della Sera. 

Relațiile dintre Turcia și Rusia sunt într-o perioadă de criză majoră. În noiembrie 2015, armata turcă a doborât un bombardier rus, la frontiera cu Siria, incident care a deteriorat puternic relațiile cu Moscova. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a impus sancțiuni economice și a amenințat Turcia după acest incident.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășește 250.000 de morți.

O coaliție condusă de Statele Unite efectuează raiduri aeriene în Siria și Irak, vizând poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic. Din coaliție fac parte țări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franța, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită și Turcia. În septembrie 2015, Rusia a lansat raiduri aeriene în Siria, pentru susținerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite și NATO au acuzat Rusia că atacă poziții ale insurgenților susținuți de Occident. Moscova susține că vizează exclusiv poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic.

Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, a afirmat, zilele trecute, că tensiunile din Siria sunt generate de activitățile Alianței Nord-Atlantice.

Sursa: mediafax.ro

Alianța Nord-Atlantică se află la originea tensiunilor din Siria, acuză Rusia

Tensiunile din Siria sunt generate de activitățile Alianței Nord-Atlantice, acuză Igor Konașenkov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării, citat de site-ul agenției TASS. 

“Tensiunile din Siria, aflate în creștere, au la origine acțiuni ale Alianței Nord-Atlantice”, a afirmat Igor Konașenkov , reacționând la afirmațiile secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, care a acuzat că raidurile ruse efectuate în Siria subminează eforturile de pace.

“Înainte de inițierea operațiunilor ruse în Siria, țări membre NATO acționau în această țară și pretindeau de trei ani că eliminau teroriști internaționali“, a declarat Igor Konașenkov.

“Și, în tot acest timp, nimeni din Occident nu se gândise să lanseze negocieri de pace pentru Siria. Așteptau doar prăbușirea țării, după scenariul aplicat în Libia, unde aceleași state NATO au vrut să implementeze democrația occidentală…”, a ironizat oficialul rus. Libia este în stare de anarhie începând din 2011, când o revoltă susținută de NATO a provocat înlăturarea regimului Muammar Kadhafi.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășește 250.000 de morți.

O coaliție condusă de Statele Unite efectuează raiduri aeriene în Siria și Irak, vizând poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic. Din coaliție fac parte țări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franța, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită și Turcia. În septembrie 2015, Rusia a lansat raiduri aeriene în Siria, pentru susținerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite și NATO au acuzat Rusia că atacă poziții ale insurgenților susținuți de Occident. Moscova susține că vizează exclusiv poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic.

Sursa: mediafax.ro

Proteste violente la Chisinau provocate de partidele pro-ruse / Manifestantii au patruns in cladirea Parlamentului dupa ce guvernul Filip a fost votat / In fruntea lor se afla Andrei Nastase, Igor Dodon si Renato Usatii/ Mihai Ghimpu a fost batut

Parlamentul de la Chisinau a dat, miercuri, votul de incredere Guvernului condus de Pavel Filip (PD), anunta Unimedia.info, precizand ca pentru noul executiv si-au dat votul 57 de deputati din majoritatea parlamentara nou formata. Sute de manifestanti s-au adunat apoi in fata cladirii Parlamentului, cerand anularea votului. Protestul, organizat de Partidul Socialistilor condus de Igor Dodon, cat si de Partidul Nostru al lui Renato Usatii (ambii sustinuti de Rusia), precum si de Platforma Demnitate si Adevar, a degenerat in violente, manifestantii atacand fortele de ordine si intrand in Parlament.

Informatia pe scurt (sursa: Radio Chisinau):

  • Mii de oameni protesteaza, miercuri seara, la sediul Parlamentului din Chisinau fata de votarea Guvernului Pavel Filip de catre noua majoritate parlamentara si cer alegeri anticipate.
  • Protestatarii au reusit sa patrunda in cladirea Legislativului si au inceput  sa distruga o parte din mobilier, iar unii dintre scutieri au fost scosi afara, unde au fost deposedati de echipamentul din dotare si au fost agresati fizic, potrivit reporterului Radio Chisinau.
  • Manifestatia, care continua si la aceasta ora, este organizata de partidele pro-ruse conduse de Igor Dodon si Renato Usatii, precum si de Platforma Demnitate si Adevar, care cer dizolvarea Parlamentului si organizarea de alegeri anticipate.
  • Liderul Platformei DA Andrei Nastase a venit la un moment dat in fata protestatarilor si le-a cerut sa se retraga si sa nu devasteze sediul parlamentului, dar nu a fost ascultat. Potrivit lui Andrei Nastase deputatii si membrii cabinetului de ministri ar fi parasit pe ascuns sediul parlamentului. Oamenii scandeaza “Noi nu cedam”, “Acum ori niciodata”, “Afara”.
  • Legislativul de la Chisinau a investit miercuri guvernul condus de Pavel Filip, cu votul a 57 de deputati, in cadrul unei sedinte speciale care a durat doar o jumatate de ora din cauza protestelor. Opozitia parlamentara a contestat legitimitatea sedintei de investitura, invocand grave incalcari de procedura. 00.15 Se anunta proteste masive pentru joi dimineata

    Liderii Platformei DA (Nastase), grupul de initiativa al Maiei Sandu, PSRM (Dodon) si Partidul Nostru (Usatii) au anuntat ca vor continua protestele joi dimineata, incepand cu ora 09.00 – 10.00, ca sa obtina declansarea alegerilor anticipate, scrie Agora.md.

    Anterior, liderul Platformei DA, Andrei Nastase, i-a chemat pe liderii politici Igor Dodon si Renato Usatii la un “armistitiu”. “Trebuie sa uitam de culori politice, sa ne unim si sa curatim tara de banditi”, a spus el.

    Tot joi dimineata, la ora 10.00, presedintele Parlamentului, Andrian Candu, a chemat liderii protestatarilor la discutii.

    UPDATE 00.10 Dupa Mihai Ghimpu, si Corina Fusu (ministrul Educatiei) a fost agresata de protestatari: “Mi-au ars cativa pumni in spate”

    Ministrul in exercitiu al Educatiei, Corina Fusu, a fost si ea agresata de protestatari atunci cand a incercat sa iasa din Parlament, scrie Agora.md. “Mi-au scos bereta si batista pe care mi-am pus-o pe cap ca sa nu ma recunoasca. Am incercat de trei ori sa ies, iar a patra – mi-au ars cativa pumni in spate si au incercat sa-mi scoata paltonul de pe mine, dar au intervenit politistii si m-au luat sub protectia lor”, a declarat ministrul pentru Deschide.MD.

    UPDATE 00.05 Ministrul interimar de Interne, Oleg Balan, pentru Europa Libera: In timpul protestului au fost raniti 5 civili si 8 politisti

    “La moment, cladirea Parlamentului este securizata 100%. Protestatarii, care au patruns prin usa din spate a Parlamentului, prin deteriorarea usii, fortarea cu rangi metalice, au fost evacuati din acea scara. Distrugeri in Parlament nu avem decat minimum, usa de la intrare, care a fost fortata cu o ranga metalica. La moment, intreg Parlamentul este luat sub controlul politistilor.

    Cu regret, avem opt politisti care sunt raniti, avem o fractura de mana. Cinci protestatari au fost vazuti cu sange”, a declarat ministrul de Interne.

    UPDATE 23.55 Dodon si Usatii spun ca nu mai conteaza daca Guvernul Filip a depus sau nu juramantul. “Maine la ora 10.00 ne adunam aici in piata si mergem pana la capat”, au comentat ei, potrivit Agora.md.

    UPDATE 23.50 Guvernul Filip a depus juramantul in fata presedintelui

    Serviciul de presa al Presedintiei Republicii Moldova anunta ca membrii noului Guvern au depus juramantul astazi, 20 ianuarie, in fata presedintelui Republicii Moldova, Nicolae Timofti, scrie Unimedia.

    UPDATE 23.40 Cabinetul Filip ar putea depune  juramantul in aceasta noapte, scrie presa moldoveana

    Politik.md relateaza ca mii de politisti au fost mobilizati aproape de miezul noptii in preajma Presedintiei. Se presupune ca Pavel Filip impreuna cu echipa de ministri urmeaza sa depuna juramantul in secret, fapt despre care se vorbeste in randurile oamenilor legii, mobilizati acum cateva minute in zona dintre strada Banulescu Bodoni si Hotelul “Codru”.

    UPDATE 22.32
    Igor Dodon, invitat la un post TV, cheama lumea in strada maine: “Daca vom fi multi, sute de mii, nici ambasada SUA, nici Nuland nu vor ajuta”

    UPDATE 22.28 Jurnalista Lia Ciutac scrie intr-o postare pe Facebook ca microbuze cu protestatari adusi de la Balti (oras unde primar este Renato Usatii) au inceput sa plece. “Microbuzele venite de la Balti isi strang pasagerii. Toti baieti tineri, prea tineri. O doamna (vorbitoare de limba rusa) mi-a zis ca nu am voie sa fotografiez microbuzele. Incercam sa ii lamuresc care este scopul fotografiilor, insa ea nu m-a inteles”, a scris ea.

    UPDATE 22.10 Presedintia moldoveana: Timofti este informat despre ce se intampla. Maine, presedintele va anunta ora si locul unde va fi investit Guvernul

    Presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, va anunta maine, 21 ianuarie, ora, ziua si locul unde va fi investit Guvernul Filip, scrie Unimedia, precizand ca informatia a fost oferita de catre purtatorul de cuvant al Presedintiei, Vlad Turcanu, in cadrul unei interventii la Jurnal TV. “Nicolae Timofti este informat despre ceea ce se intampla. Vom reveni ulterior cu o reactie”, a precizat Turcanu.

    UPDATE 22.00 Dupa ce au reusit sa incercuiasca Parlamentul si, ulterior, sa ii scoata pe toti protestatarii din cladire, politistii le-au cerut manifestantilor sa se deplaseze in Piata Marii Adunari Nationale ca sa protesteze pasnic. Acestia insa au refuzat si manifesteaza in continuare in fata Parlamentului, scandand “Nu plecam!”, relateaza Agora.md, care precizeaza ca protestatarii s-au mai linistit.

    UPDATE 21.50 Sapte politisti si trei civili au fost raniti in cadrul protestelor de la Chisinau, informeaza Publika.md. La fata locului s-au deplasat cinci ambulante.

    UPDATE 21.41: Mihai Ghimpu (PL) a fost scos din Parlament si imbrincit de manifestanti, potrivit Agora.md

    UPDATE 21.15 Protestatarii au fost scosi din sediul Parlamentului, anunta Unimedia.

    Unimedia.info mai relateaza ca deputatii si ministrii care au ramas blocati in cladire au fost mascati in uniforme de politisti si evacuati din sediul Parlamentului.

    Si jurnalistii care au mers la Parlament pentru a relata despre investirea Guvernului Filip au ramas blocati in incinta Legislativului, fiind nevoiti sa urmareasca pe internet protestele de afara. Potrivit Unimedia, acestia au declarat ca au simtit miros de fum, dar nu au putut parasi cladirea Parlamentului.

    UPDATE 21.12:
    MAE roman indeamna la calm si valideaza guvernul Filip, spunand ca a fost investit printr-un “proces democratic”

    UPDATE 21.09: Ambasada SUA la Chisinau cere tuturor partilor sa se abtina de la actiuni care ar incuraja sau provoca violenta

    UPDATE 20.50 Protestatarii inainteaza in continuare, au ajuns deja la etajul doi, transmite Unimedia.

    De asemenea, sute de politisti au fost adusi la Parlament. Acestia au format un cordon. Se incearca dispersarea multimii.

    UPDATE 20.40 Protestatarii avanseaza spre holul central al Parlamentului, scrieAgora.md. Ei au ocupat punctul de control la intrarea din spate a Parlamentului si scarile care duc la al doilea etaj, spre sala de sedinte si sala de conferinte.

    Potrivit Unimedia, politistii sunt lasati sa iasa din Legislativ printr-un cordon format de manifestanti. Protestatarii scandeaza “Victorie!”, “Nu loviti politia!”

    Totodata, in fata Parlamentului au loc imbranceli intre protestatari si un cordon de politie.

    UPDATE 20.20 Reporterii Europa Libera au relatat ca demonstrantii Partidului Socialist si Partidului Nostru au rupt cordonul de politisti si au reusit sa deschida cu forta intrarea din spate, de serviciu.

    UPDATE 20.00 Andrei Nastase, Igor Dodon si Renato Usatii au iesit in fata multimii. Protestatarii striga: Unire moldoveni! Cei trei politicieni si-au indemnat sustinatorii sa pastreze ordinea (Unimedia.info).

    UPDATE 19.55
    Un grup de protestatari a reusit sa intre in cladirea Parlamentului, scrie Agora.md.

    Potrivit publicatiei citate, dupa lungi imbranceli, protestatarii au reusit sa intre in camera de dupa holul ingust de la intrarea din spate a Parlamentului. Unii dintre acestia si-au manifestat intentia de a merge in sala de plen a Legislativului pentru a alege ei premierul.

    UPDATE 19.15 Agora.md noteaza ca, pana in acest moment, protestatarii au reusit sa sparga o usa si sa ocupe un hol mic de la intrarea din spatele Parlamentului.

    Potrivit sursei citate, cineva din randul protestatarilor aflati pe scarile de la Parlament a utilizat spray lacrimogen. Mai mult, in randurile protestatarilor au fost vazute si persoane cu masti antigaz.

    Agora.md mai mentioneaza ca la aceste proteste s-au mobilizat simpatizantii Platformei DA si a Partidului Nostru, condus de Usatii. Varsta medie a acestora este de circa 40 de ani.

    UPDATE 18.50 Manifestantii scot politistii afara. Protestatarii care au reusit sa intre in cladirea Parlamentului incearca sa evacueze politistii baricadati acolo. Acestia sunt luati practic pe sus cate unul si transmisi din mana in mana afara, cu tot cu scuturi, relateaza Agora.md.

    UPDATE 18.30 Radio Chisinau relateaza ca liderul Platformei DA, Andrei Nastase, le cere manifestantilor sa se retraga si sa nu devasteze Parlamentul. Protestatarii refuza insa sa se retraga si scandeaza “Noi suntem puterea”.

    UPDATE 18.20 Protestatarii au deschis fortat usa de la intrarea din spate a Parlamentului. Potrivit Agora.md, mai multi manifestati au reusit sa intre in cladirea Legislativului, scotand cateva scuturi ale politistilor. Cativa manifestanti se afla deja inauntru si incearca sa deschida si a doua usa din interiorul Legislativului.

    UPDATE 18.05: Protestatarii forteaza usa Parlamentului folosind o ranga. Manifestantii le-au interzis reprezentantilor presei sa filmeze, mai relateaza Radio Chisinau.

    UPDATE 17.50 Protestatarii au reusit sa rupa cordonul de politisti si sa forteze usa din spate a Legislativului, dar nu au intrat in cladire. Scutierii s-au pomenit in multime si au loc altercatii cu protestatarii, relateaza Radio Chisinau.

    Potrivit Radio Chisinau, peste 2.000 de persoane protesteaza in fata Parlamentului.

    UPDATE 17.35
    Maia Sandu: “Daca renunti la democratie pentru stabilitate, in cele din urma vei pierde si democratia, si stabilitatea”

    “Daca renunti la democratie pentru stabilitate, in cele din urma vei pierde si democratia, si stabilitatea”, scrie intr-un mesaj postat pe Twitter Maia Sandu, fost ministru reformist al Educatiei si lidera platformei “Un PAS pentru Moldova”.
    UPDATE 17.15 Protestatarii forteaza gardul pentru a intra in Parlament

    Protestatarii au dat jos un gard lateral si au patruns in spatele Parlamentului, relateaza Agora.md. In fata lor se afla un cordon de politisti cu scuturi. Potrivit sursei citate, sunt circa 1.000 de oameni in fata Legislativului. O parte din ei se cearta cu politistii, incercand sa intre in cladirea Parlamentului.

    UPDATE 17.00 Multimea din fata Parlamentului cere anularea votului, relateaza Agora.md. Multimea adunata in preajma cladirii Parlamentului de la Chisinau scandeaza “Anularea votului”, “Hotii”, “Jos Iuda”.

    Parlamentul de la Chisinau a dat, miercuri, votul de incredere Guvernului condus de democratul Pavel Filip, anunta Unimedia.info, precizand ca pentru noul executiv si-au dat votul 57 de deputati din majoritatea parlamentara nou formata.

    Potrivit Constitutiei, seful statului urmeaza sa numeasca noul Executiv.

    Ulterior, in cel mult trei zile, membrii Cabinetului de ministri vor depune juramantul de credinta in fata presedintelui tarii, iar din acel moment noul executiv isi incepe activitatea oficial.

    In timp ce Legislativul moldovean se intrunea in sedinta speciala pentru votarea Guvernului Filip, sute de oamenii s-au adunat sa protesteze in fata Parlamentului, relateaza ProTV.md. Potrivit site-ului citat, protestatarii nu doreau votarea Guvernului in frunte cu democratul Pavel Filip, ei contestand totodata si modul in care a fost anuntata sedinta Legislativului, cu doar cateva ore inainte.

    Atat Partidul Socialistilor condus de Igor Dodon, cat si Partidul Nostru al lui Renato Usatii, precum si Platforma Demnitate si Adevar condusa de Andrei Nastase au anuntat ca vor mobiliza protestatari in fata Parlamentului pentru a contesta votul.

    Nici sedinta Parlamentului, inceputa la ora 16.00, nu a fost lipsita de incidente. Mai multi deputati socialisti au blocat tribuna de la care candidatul desemnat urma sa prezinte Programul de guvernare. Astfel, Pavel Filip a fost nevoit sa-si spuna discursul din loja Parlamentului, relateaza Agora.md. Socialistii au blocat tribuna dupa ce solicitarea lor de a lua o pauza de trei ore nu a fost sustinuta.

    Liderul PDM, Marian Lupu, a propus ca parlamentarii sa sara peste procedurile de luari de cuvant si intrebari pentru viitorii ministri si sa voteze direct pentru investirea Guvernului Filip. Exceptia de procedura propusa de Lupu a fost acceptata de majoritatea deputatilor prezenti in sala, astfel ca s-a trecut la vot, iar  Guvernul Filip a primit votul de incredere din partea Parlamentului.

    La sedinta extraordinara a Parlamentului s-au inregistrat 68 de deputati, cvorumul fiind asigurat. Intreaga procedura a durat circa 30 de minute.

Sursa: hotnews.ro

Președintele Poloniei: NATO trebuie să suplimenteze prezența militară în estul Europei, pe fondul amenințărilor Rusiei

Alianța Nord-Atlantică trebuie să suplimenteze prezența militară în Polonia și în celelalte state central și est-europene, solicită președintele polonez, Andrzej Duda, semnalând riscuri reprezentate de Rusia și de organizații teroriste precum Stat Islamic. 

“În momentul de față, toate elementele sugerează că avem nevoie de o prezență semnificativă a infrastructurii și trupelor aici, pe teren, în Europa Centrală și de Est. Avem nevoie de un sistem bun de susținere și apărare pentru situația unui act de agresiune”, a declarat Andrej Duda în cursul unei deplasări la Bruxelles.

“Prezența NATO trebuie să fie cât mai permanentă în Polonia pentru a apăra țara și regiunea de agresivitatea Rusiei. Ideea este că trebuie să existe prezență militară NATO și să fie vizibilă”, a subliniat președintele polonez.

Principalul obiectiv al summitului NATO programat la Varșovia în iulie va trebui să fie consolidarea securității țărilor central și est europene, amenințate de Rusia, și a statelor sudice, care se confruntă cu amenințări din partea unor organizații teroriste precum rețeaua Stat Islamic, activă în Irak, Siria, Egipt și Libia, a continuat Duda. “Avem nevoie de consolidarea securității. Alianța Nord-Atlantică trebuie să fie pregătită în mod adecvat pentru contracararea amenințărilor actuale”, a insistat liderul de la Varșovia.

Sursa: mediafax.ro

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget

Statul rus vrea sa vanda peste un sfert din actiunile pe care le detine la concernul petrolier Rosneft, pentru a acoperi gaurile la buget Caderea pretului la petrol atinge Rusia in inima economiei sale. Aproape jumatate din veniturile Rusiei provin din exporturile de materii prime, mai cu seama gaz si petrol. La cca 36 de miliarde de euro evalueaza ministrul de finante rus, Anton Siluanow, “gaura” la bugetul rusesc, provocata prin caderea abrupta a pretului la petrol, in ipoteza in care nivelul actual al pretului se mentine.

Prin urmare, guvernul rus e nevoit sa reia in considerare o solutie dezbatuta mai demult. In 2013, se vorbea de reducerea participatiei statului rus la compania energetica Rosneft, care este de 69,5%. Iata ca vanzarea a 19,5% din aceasta participatie este din nou pusa pe rol. “Trebuie sa construim bugetul cu noi realitati si mijloace diminuate” a declarat Siluanow, citat de Handelsblatt.de.

Potrivit declaratiilor sale, statul rus trebuie sa recurga la rezervele pe care le are, pentru a compensa deficitul bugetar. O parte din participatiile la Rosneft si din fondul de proprietate NWF ar fi doua solutii mentionate de Siluanow.

Guverul rus a construit bugetul 2016 pe baza unui pret de 50 de dolari la barilul de petrol. Acesta insa a atins recent si minimul de cotatie pe bursa de 27 de dolari. La un astfel de nivel, guvernul rus trebuie sa isi revizuiasca incasarile in minus, si anume cu 3 mii de miliarde de ruble (cca. 36 de miliarde de euro).

Din vanzarea a 19,5% participatii la Rosneft, se spera obtinerea a o mie de miliarde de ruble (11,8 miliarde de euro). Rosneft si compania aeriana Aeroflot au fost mentionate inca de anul trecut, de catre presedintele rus Vladimir Putin, drept candidate la partiala privatizare.

Rezervele exprimate au fost insa in privinta unor conditii de piata neprielnice, in care si devalorizarea puternica a rublei isi are rolul ei.

Rosneft este o companie energetica rusa, cu sediul la Moscova, notata la bursa incepand cu 2006. Seful companiei, Igor Serschin, a fost sef-adjunct al administratiei prezidentiale a lui Putin. Actionar majoritar la Rosneft este statul rus, cu 69,5%. Un alt actionar important este compania britanica British Petroleum, cu 19,75% din actiuni.

Caderea puternica a pretului la petrol de anul trecut (cu aceeasi tendinta, se pare, si in 2016) este datorata catorva factori. La o serie dintre ei m-am referit pe larg in articolul din decembrie 2015 “Razboiul petrolului, faza decapitati-i pe rusi”. 

Pe scurt, acestea sunt: ridicarea sanctiunilor la export (inclusiv de petrol) asupra Iranului, un colos petrolier; rivalitatea neostoita la vanzari a tarilor OPEC; legea bugetara adoptata in decembrie 2015 de Congresul american, care elimina restrictiile la exportul american de combustibil (chiar si neprelucrat).

Nu doar Rusia se resimte puternic in urma prabusirii pretului la petrol. In Venezuela s-ar fi declansat vineri “starea de necesitate in economie’, relateaza N-TV.de. relateaza N-TV.de.

Banca Centrala a comunicat o scadere economica a tarii cu 4,5%, in primele noua luni ale anului trecut. Concomitent, rata de inflatie a ajuns la 141,5%, cea mai mare din lume. Presedintele socialist Nicolas Maduro are 60 de zile, pentru a lua masuri de redresare a situatiei.

Statele Unite introduc încă 34 de persoane și entități pe lista sancțiunilor contra Rusiei. REACȚIA Kremlinului

Administrația Barack Obama a decis impunerea de sancțiuni pentru încă 34 de indivizi și entități, din Rusia și Ucraina, în cadrul eforturilor de a exercita presiuni asupra Moscovei pentru ingerințele în criza ucraineană. 

“Măsurile luate astăzi susțin angajamentul Statelor Unite de a căuta o soluție diplomatică la conflictul din Ucraina prin menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei”, a comunicat Departamentul american al Trezoreriei.

Washingtonul subliniază că va menține sancțiunile până când Rusia va implementa deplin angajamentele asumate în cadrul Acordului de la Minsk. “Cerem inclusiv returnarea atribuțiilor Ucrainei pentru controlul asupra frontierei estice cu Rusia”, precizează comunicatul.

Cele 14 persoane sau entități vizate de sancțiuni sunt din Ucraina și Rusia, inclusiv doi membri ai fostei Administrații Viktor Ianukovici.

“Pe listă sunt inclusiv 14 indivizi și entități implicați în evitarea actualului regim de sancțiuni. (…) De asemenea, sunt separatiști care prezintă riscuri pentru securitatea și stabilitatea Ucrainei”, precizează Departamentul Trezoreriei.

Conflictul separatist din sud-estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat cu cel puțin 9.000 de morți. Moscova este acuzată că oferă susținere insurgenților proruși din regiunile separatiste ucrainene Donețk și Lugansk.

Rusia avertizează Statele Unite cu măsuri simetrice după extinderea sancțiunilor

Rusia va analiza posibilitatea adoptării unor măsuri simetrice contra Statelor Unite, după decizia “neprietenoasă” de extindere a sancțiunilor, anunță Kremlinul, avertizând că atitudinea Washingtonului are un impact “devastator” asupra relațiilor bilaterale.

“Sancțiunile impuse marți de Statele Unite reprezintă continuarea atitudinii neprietenoase față de Rusia, o atitudine care are un impact devastator asupra relațiilor bilaterale”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

“În mod evident, pe baza principiului reciprocității, partea rusă va analiza deciziile luate de Statele Unite și va lua în considerare posibilitatea introducerii unor măsuri de retorsiune”, a adăugat Peskov, citat de agenția TASS.

Reprezentantul Președinției Rusiei a exprimat regret că, “în pofida necesității dezvoltării cooperării”, Washingtonul continuă “politici contrare”.

Sursa: mediafax.ro

Turcia anunță că nu ia în serios amenințările lui Vladimir Putin. Davutoglu: “Își amintește de activitățile pe care le avea pe vremea KGB-ului, dar KGB-ul nu mai există”

Turcia nu ia în serios amenințările Rusiei, deoarece “KGB-ul nu mai există”, a declarat premierul Ahmed Davutoglu, după ce președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat că Administrația Recep Tayyip Erdogan se apropie de sfârșit. 

“Guvernul Turciei nu ia în serios pozițiile dure ale președintelui Vladimir Putin și nu va răspunde comentariilor insultătoare și nediplomatice”, a declarat Ahmet Davutoglu, conform ziarului Hurriyet.

“Probabil că Vladimir Putin își amintește de activitățile pe care le avea pe vremea KGB-ului, dar KGB nu mai există de mult timp iar propaganda sovietică ține de domeniul istoriei”, a adăugat șeful Guvernului de la Ankara.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a continuat sâmbătă declarațiile critice la adresa Turciei, pe fondul tensiunilor generate de doborârea unui bombardier rus pe 24 noiembrie.

Cu ocazia Zilei serviciilor secrete ruse, Putin a declarat, referindu-se la Administrația de la Ankara, condusă de președintele Recep Tayyip Erdogan: “Nimic nu este etern sub soare”.

Vladimir Putin afirma joi că doborârea bombardierului rus a fost un “act inamic” al Turciei pentru a face pe placul Statelor Unite, avertizând că forțele ruse vor doborî orice aparat militar turc care va intra în Siria. “Dacă doborârea avionului rus ar fi fost un accident, așa cum susține Turcia, ar fi trebuit să prezinte scuze; în schimb, turcii au căutat susținerea NATO. Nu există nicio posibilitate de a ajunge la un acord cu Turcia. Prin doborârea bombardierului Suhoi Su-24, poate că Turcia a vrut să facă pe placul Statelor Unite, poate că autoritățile turce au vrut să arate Statelor Unite și Uniunii Europene că sunt un partener de încredere”, a adăugat liderul rus, trecând la amenințarea directă a Ankarei. “Dacă până acum aviația militară turcă încălca frecvent spațiul aerian sirian, să o facă și acum!”, a avertizat Vladimir Putin, amintind că Rusia a instalat sisteme antiaeriene S-400 pe teritoriul Siriei.

Relațiile dintre Rusia și Turcia s-au deteriorat grav după ce armata turcă a doborât un bombardier rus, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turcă. Moscova a avertizat că incidentul va avea consecințe grave asupra relațiilor bilaterale.

NATO va trimite sisteme antiaeriene în Turcia, dar va cere evitarea doborârii avioanelor ruse

Alianța Nord-Atlantică va trimite echipamente militare suplimentare pentru supravegherea spațiului aerian turc, dar va impune Turciei reglementări mai stricte, prin care să se evite doborârea din nou a vreunui avion militar rus, afirmă surse NATO citate de site-ul agenției Reuters. 

Potrivit surselor citate, NATO urmează să trimită în Turcia sisteme antiaeriene de interceptare și avioane-radar de tip AWACS.

Sistemele vor avea funcții duble – apărarea Turciei și facilitarea operațiunilor coaliției internaționale conduse de Statele Unite care efectuează raiduri antiteroriste în Siria și Irak.

În plus, prezența NATO va tempera unele acțiuni ale Turciei. “Este o inițiativă care la prima vedere pare a fi o consolidare a susținerii pentru Turcia, dar are și rolul de a constrânge Ankara să se comporte mai inteligent”, explică Nick Witney, fost director al Agenției Europene pentru Apărare, în prezent analist la institutul Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR). 

Asistența militară destinată Turciei urmează să fie aprobată de Alianța Nord-Atlantică vineri. Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, susține că pachetul de măsuri era pregătit de acum zece luni, neavând legătură cu doborârea avionului militar rus de către Turcia, în noiembrie.

Conform unor surse NATO, doborârea bombardierului rus a convins aliații să ofere mai multă susținere Turciei, în același timp reducând tensiunile dintre Moscova și Ankara prin asumarea unui rol mai mare în gestionarea riscurilor în spațiul aerian turc.

“Procedurile NATO de gestionare a amenințărilor sunt mai prudente decât cele ale Turciei”, a explicat un alt oficial NATO.

Un oficial turc a dezvăluit, fără a oferi detalii, că Ankara și NATO intenționează să creeze un sistem prin care problemele din spațiul aerian comun să fie evitate.

Chiar dacă Alianța Nord-Atlantică a susținut public Turcia pe fondul tensiunilor cu Rusia după doborârea bombardierului, unele state NATO au exprimat, în privat, preocupări grave, somând Ankara să aibă o atitudine prudentă.

Relațiile dintre Rusia și Turcia s-au deteriorat grav după ce armata turcă a doborât un bombardier rus, pe 24 noiembrie, la frontiera siriano-turcă. Moscova a avertizat că incidentul va avea consecințe grave asupra relațiilor bilaterale.

Sursa: mediafax.ro

Bagdadul îndeamnă NATO să oblige Turcia să retragă rapid trupele din Irak. Rusia sesizează ONU

Guvernul irakian a cerut, marți, Alianței Nord-Atlantice să exercite presiuni asupra Turciei pentru retragerea militarilor turci trimiși în nordul Irakului, după ce Rusia a catalogat drept “inacceptabilă” prezența contingentului turc, solicitând reuniune a Consiliului de Securitate ONU. 

“Alianța Nord-Atlantică trebuie să își exercite autoritatea pentru a îndemna Turcia să retragă imediat trupele de pe teritoriul irakian”, a declarat premierul Irakului, Haider al-Abadi, potrivit site-ului agenției Reuters.

Haider al-Abadi a discutat prin telefon despre acest subiect cu secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, catalogând trimiterea militarilor turci drept o “încălcare a suveranității” irakiene.

Ankara a argumentat că a trimis trupe în nordul Irakului pentru antrenarea serviciilor de securitate locale. “Misiunile de instruire se desfășoară cu aprobarea Ministerului irakian al Apărării”, a afirmat premierul turc, Ahmet Davutoglu. 

Însă Administrația de la Bagdad susține că nu a fost informată despre aceste operațiuni.

La rândul său, Rusia a cerut organizarea marți seară a unei reuniuni “cu ușile închise” a Consiliului de Securitate ONU pe tema activităților militare desfășurate de Turcia în Irak și Siria.

“Prezența ilegală a unor militari turci în Irak, în apropierea orașului Mosul, reprezintă o sursă majoră de tensiuni”, a transmis Ministerul rus de Externe. “Turcia a trimis trupe fără a cere permisiunea Guvernului de la Bagdad. Considerăm această prezență militară drept inacceptabilă”, a subliniat Moscova. 

Turcia a trimis recent 130 de militari, tancuri și sisteme de artilerie în nordul Irakului, în cadrul misiunii de antrenare a milițiilor tribale care luptă împotriva rețelei teroriste Stat Islamic.

Relațiile dintre Rusia și Turcia sunt tensionate după ce armata turcă a doborât, pe 24 noiembrie, un bombardier rus, la frontiera turco-siriană.

Turcia a anunțat că nu va trimite militari suplimentari în nordul Irakului, explicând însă că nu intenționează să retragă contingentul desfășurat deja.

Sursa: mediafax.ro

Rusia acuză SUA că mușamalizează traficul de petrol din zonele controlate de Stat Islamic către Turcia

Ministerul rus al Apărării a acuzat Statele Unite că mușamalizează traficul de petrol către Turcia din zonele siriene aflate sub controlul grupării Stat Islamic, după ce Washingtonul a apreciat că este vorba despre cantități nesemnificative, relatează AFP în pagina online. 

“Când oficialii americani spun că nu văd cum petrolul teroriștilor este traficat în Turcia (…) miroase rău a dorință de a mușamaliza aceste acțiuni”, a precizat ministerul sâmbătă pe pagina sa de Facebook.

“Declarațiile Pentagonului și Departamentului de Stat par un teatru al absurdului”, adaugă ministerul rus, sugerând Washingtonului “să privească imaginile filmate de (propriile) drone, care au fost de trei ori mai numeroase în ultima vreme în zona frontierei turco-siriene și în zonele petrolifere”.

Emisarul special al SUA și coordonator pentru afaceri energetice internaționale, Amos Hochstein, a declarat vineri că volumul de petrol traficat în Turcia din zonele siriene controlate de gruparea Stat Islamic este “nesemnificativ”, atât ca volum de petrol, cât și de venituri.

Comentariile sale au intervenit după ce Moscova a acuzat Ankara că profită de pe urma petrolului vândut de gruparea SI, alimentând tensiunile după doborârea unui bombardier rus de către aviația turcă, la granița siriană.

Departamentul de Stat a respins acuzațiile Moscovei la adresa aliatului său din cadrul NATO, care îl vizau direct pe președintele Recep Tayyip Erdogan și familia sa, insistând că nu există dovezi în acest sens.

Oficiali NATO estimează că veniturile grupării SI din petrol se ridică la 1-1,5 milioane de dolari pe zi, dar speră că au fost reduse de raidurile aeriene ale SUA, Marii Britanii și Franței. 

Sursa: mediafax.ro

INCIDENT Turcia – Rusia. Lavrov: Doborârea avionului, încălcare gravă a acordului cu SUA. Atacul turc, probabil permis de Washington

Doborârea avionului militar rus este o încălcare gravă a memorandumului ruso-american privind misiunile aeriene antiteroriste în Siria, acuză ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, sugerând că atacul Turciei a fost autorizat de Statele Unite și cerând explicații. 

Șeful diplomației ruse a făcut aceste declarații miercuri seară, după o conversație cu secretarul de Stat american, John Kerry.

“Am discutat despre atacul neprovocat al Forțelor aeriene turce asupra bombardierului rus care efectua misiuni antiteroriste în Siria. Este vorba de o încălcare gravă a memorandumului ruso-american privind securitatea misiunilor aeiene în Siria; prin acest acord, Statele Unite au asumat responsabilitatea de a obliga toți membrii coaliției, inclusiv Turcia, să respecte regulile misiunilor”, a subliniat Lavrov, conform unui comnunicat al Ministerului rus de Externe citat de Itar-Tass.

“Din câte înțeleg, avionul nostru a fost doborât de un aparat de vânătoare de fabricație americană – F-16. Unii membri ai coaliției internaționale coordonate de SUA ne-au transmis că în mod normal Statele Unite trebuie să ofere permisiune pentru astfel de operațiuni. Rămâne de văzut dacă această condiție este valabilă în cazul Turciei, iar, dacă este, aș vrea să știu dacă Turcia a cerut permisiunea Statelor Unite pentru a trimite avioane să doboare bombardierul rus” (…), a precizat șeful diplomației ruse.

Rusia și Statele Unite au semnat acum câteva săptămâni un memorandum care prevede comunicații militare pentru evitarea incidentelor în spațiul aerian sirian.

În urmă cu câteva ore, Lavrov afirma că doborârea avionului militar rus de către armata turcă este o “provocare planificată”, dând asigurări că Rusia nu intenționează să intre în război cu Turcia. “Avem dubii serioase că este vorba de un incident neintenționat; credem că este vorba de o provocare planificată”, declara Serghei Lavrov după o convorbire cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. “Dar nu intenționăm să declanșăm război împotriva Turciei”, a subliniat șeful diplomației ruse. Marți dimineață, armata turcă a doborât un bombardier rus de tip Suhoi Su-24, la frontiera dintre Siria și Turcia. Piloții s-au catapultat, dar unul a fost ucis de insurgenți sirieni, celălalt fiind salvat. Ankara susține că avionul militar rus intrase câteva secunde în spațiul aerian turc, deși nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spațiul aerian turc, iar președintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea “consecințe grave”.

O coaliție condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria și Irak, vizând poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic. Din coaliție fac parte țări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franța, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită și Turcia.

Rusia a lansat la sfârșitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susținerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite și NATO au acuzat Rusia că atacă poziții ale insurgenților susținuți de Occident. Moscova susține că vizează exclusiv poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic, care ocupă regiuni din Irak, Siria, Libia și Egipt, unde a proclamat un “califat islamic”.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășeste 250.000 de morți.

Sursa; mediafax.ro

INCIDENT Turcia – Rusia: Un avion rus de vânătoare, doborât la frontiera cu Siria. Cei doi piloți, împușcați mortal de rebelii sirieni. Un militar rus, ucis în operațiunile de căutare. REACȚIA dură a lui Vladimir Putin

Turcia a confirmat că avioanele sale de vânătoare au doborât marți un avion de război rus, care i-ar fi încălcat spațiul aerian și a ignorat avertismentele repetate, în timp ce Rusia susține că aeronava sa a zburat numai deasupra teritoriului sirian, relatează Associated Press în pagina online. 

UPDATE 22:25 – Rusia a lansat o operațiune pentru căutarea piloților în Siria; un militar rus, ucis de insurgenți

Un militar rus a murit în Siria, în cursul unei operațiuni speciale pentru căutarea piloților militari care s-au catapultat din avionul doborât de Turcia, anunță Ministerul rus al Apărării, citat de Itar-Tass.

Rusia a trimis două elicoptere militare de tip Mi-8 în Siria pentru căutarea piloților avionului Suhoi Su-24.

“Unul dintre elicopterele implicate în operațiune a fost avariat din cauza atacurilor insurgente și a efectuat o aterizare de urgență. Un militar rus a murit. Ceilalți membri ai echipajului au revenit la bază în siguranță”, a transmis Ministerul rus al Apărării, precizând că există indicii că unul dintre piloți ar fi în viață.

UPDATE 19:41 – Barack Obama îndeamnă Turcia și Rusia să ia măsuri pentru evitarea escaladării crizei

Turcia are dreptul să își protejeze suveranitatea, a declarat președintele SUA, Barack Obama, referindu-se la doborârea avionului militar rus, pledând pentru dialog între Ankara și Moscova, în scopul evitării “escaladării” crizei, relatează Bloomberg.

“Administrația Statelor Unite încă apteaptă informații suplimentare despre incident”, a afirmat Obama.

“Turcia, la fel ca oricare țară, are dreptul să își apere teritoriul și spațiul aerian. Dar este important ca turcii și rușii să inițieze dialogul pe tema acestui incident și să ia măsuri pentru a descuraja orice escaladare a situației”, a subliniat președintele SUA.

UPDATE 19:03 – Protest în fața ambasadei Turciei din Rusia, după doborârea avionului militar rus

Sute de persoane au organizat un protest în fața ambasadei Turciei din Moscova, ca reacție la doborârea avionului militar rus de armata turcă, un incident grav soldat cu moartea celor doi piloți, relatează site-ul agenției Itar-Tass.

“Atacul împotriva avionului militar rus m-a înfuriat. Le transmit autorităților turce că vor trebui să suporte consecințele acțiunilor”, a declarat unul dintre protestatari.

UPDATE 17:30 – Cei doi piloți militari ruși au fost omorâți, confirmă o grupare insurgentă din Siria

O grupare insurgentă a etnicilor turci din Siria a anunțat, marți după-amiază, că cei doi piloți militari ruși care s-au catapultat au fost împușcați mortal, informează ziarul Le Figaro.

UPDATE 16:50 – Statele Unite sustin că nu sunt implicate în doborârea avionului rus

Statele Unite anunță că nu sunt implicate în doborârea avionului rus de către aeronave militare turce la frontiera Siriei cu Turcia, relatează Le Figaro în pagina electronică.

“Aliații noștri turci ne-au informat că avioanele lor militare au doborât o aeronavă de vânătoare rusă în apropiere de frontiera siriană, după ce aceasta a pătruns neautorizat marți spațiul aerian turc”, a declarat pentru Reuters un responsabil american al apărării, sub condiția anonimatului.

“Putem confirma că Statele Unite nu erau implicate în acest incident”, a adăugat el.

UPDATE 15:05 –  Vladimir Putin: Doborârea avionului rus va avea “consecințe grave”

Doborârea avionului militar rus este o “lovitură aplicată în spate” de către Ankara și va avea “consecințe grave” pentru relațiile Rusiei cu Turcia, avertizează președintele rus, Vladimir Putin.

UPDATE 14:15 – NATO solicită o reuniune de urgență după doborârea avionului rus de forțele turce

NATO a solicitat o reuniune de urgență pentru marți după ce forțele aeriene turce au doborât un avion de vânătoare al Rusiei, care s-a prăbușit pe teritoriul Siriei, informează site-ul publicației turce Hurriyet.

Rusia a precizat că avionul de tip Su-24 a fost doborât de focuri de artilerie, în timp ce Turcia a afirmat că avioanele sale F-16 au deschis focul asupra aeronavei ruse, după ce a ignorat câteva avertismente. Ministerul rus al Apărării a adăugat că cei doi piloți s-au catapultat, dar a adăugat că Moscova nu este în contact cu ei.

“Analizăm circumstanțele prăbușirii avionului rus”, a anunțat Ministerul rus al Apărării, care a vrut “să sublinieze că avionul s-a aflat deasupra teritoriului sirian tot timpul zborului”.

Înregistrările video publicate de presă arată un avion de război cuprins de flăcări care se prăbușește pe un deal și doi membri ai echipajului care se parașutează. 

Agenția turcă de presă Dogan a relatat că două elicoptere ruse, care zburau la joasă altitudine în regiunea turkmenă Bayirbucak, îi căutau pe cei doi piloți.

Potrivit unui comunicat al armatei turce, avionul a pătruns în spațiul aerian turc în zona orașului Yaylidag, din provincia Hatay, și a fost avertizat de zece ori în decurs de cinci minute.

După producerea incidentului, postul de televiziune CNN Turk a dat publicității o hartă cu parcursul aeronavei rusești surprins pe radar, precizând că imaginea a fost furnizată de armata turcă.

Vinerea trecută, Ministerul turc de Externe l-a convocat pe ambasadorul rus, cerându-i ca Rusia să înceteze operațiunile în Siria împotriva satelor turkmene. Ankara a precizat că acțiunile ruse “nu constituie o luptă împotriva terorismului”, ci bombardarea civililor. Ambasadorul Andrei Karlov a fost avertizat în timpul întrevederii că operațiunile ruse ar putea avea consecințe grave, sublinia ministerul.

Trupele siriene sunt în ofensivă în zona controlată de câteva grupări insurgente, inclusiv aripa Al-Qaida în Siria, Frontul al-Nusra, și de Divizia a 2-a de Coastă, formată din luptători turkmeni locali.

Rami Abdurrahman, directorul Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), a declarat că avionul s-a prăbușit în regiunea munților turkmeni, în provincia Latakia.

Regiunea munților turkmeni a fost vizată în ultimele zile de o ofensivă a forțelor guvernamentale siriene, susținute de raidurile aeriene ruse.

Luna trecută, avioane turce de război au doborât o dronă neidentificată despre care au spus că a încălcat spațiul aerian al Turciei.

În urma unor acuzații anterioare privind intruziunile Rusiei în spațiul aerian turc, Comandamentul European al SUA a trimis pe 6 noiembrie șase avioane de vânătoare ale Forțelor Aeriene americane, de la baza lor din Marea Britanie, la baza aeriană turcă Incirlik, pentru a ajuta Turcia, stat membru NATO, să-și securizeze spațiul aerian.

Cu o zi înainte, Consiliul Nord-Atlantic al NATO a avertizat Moscova că se expune unui “pericol extrem” trimițând avioane în spațiul aerian turc.

Rebeli sirieni afirmă că au ucis unul dintre membrii echipajului avionului rus doborât

Un membru al echipajului avionului rus doborât marți în nordul Siriei a fost atins de focuri de armă rebele în timp ce încerca să-și ghideze parașuta către o zonă aflată sub controlul trupelor guvernamentale, afirmă o grupare rebelă, care susține că l-a ucis, relatează DPA în pagina online.

“În timp ce coborau, ei (membrii echipajului) încercau în mod repetat să-și direcționeze parașutele astfel încât să sosească în teritoriul aflat sub controlul dictatorului Bashar al-Assad”, a declarat Jabir Ahmad, un purtător de cuvânt al brigăzii rebele, într-un mesaj trimis DPA pe Facebook.

Ahmad adaugă că “oamenii noștri din cadrul celei de a 10-a Brigăzi de Coastă de mitraliere au putut să-l lovească înainte să treacă mai departe, iar cadavrul a căzut în zona eliberată”.

“Pilot rus ucis în provincia Latakia de revoluționari… o căutare a celui de-al doilea pilot (este) în curs”, a anunțat gruparea rebelă a 10-a Brigadă de Coastă în mesaje postate pe conturile ei de Twitter și Facebook.

Un consilier juridic din cadrul Armetei Siriene Libere (ASL) a confirmat că pilotul a fost ucis. Era neclar cum a murit pilotul, a declarat Osama Abou Zeid pentru DPA.

Cei doi aviatori s-au parașutat după ce avionul lor de vânătoare a fost lovit în apropiere de frontiera dintre Siria și Turcia, a anunțat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului.

Observatorul, care monitorizează conflictul prin intermediul unor activiști locali, a anunțat că elicoptere rusești efectuau căutări în zona în care s-a prăbușit aeronava, în Munții Jabal al-Turkoman.

Regiunea a fost afectată, în ultimele două luni, de confruntări armate între forțe guvernamentale, susținute de atacuri aeriene ruse, și facțiuni siriene rebele.

Turcia a avertizat anterior împotriva oricărei încălcări a spațiului său aerian de către avioane ruse se vânătoare, care au început să efectueze misiuni de susținere a forțelor guvernamentale siriene de la 30 septembrie.

Sursa: mediafax.ro

Un nou AVERTISMENT din partea lui Vladimir Putin: Rusia își va consolida arsenalul nuclear. Armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică

Rusia va consolida capacitățile nucleare strategice ca reacție la sistemele antirachetă instalate de Statele Unite în Europa de Est, avertizează președintele Vladimir Putin, precizând că armata rusă a dezvoltat armament care poate distruge orice instalație antibalistică. 

“Rusia va lua măsuri de retorsiune în sensul consolidării capacităților forțelor nucleare. De asemenea, vom dezvolta propriile sisteme antirachetă. Am spus de la început că vom dezvolta sisteme de atac pentru distrugerea oricăror instalații antibalistice”, a declarat Vladimir Putin, marți, potrivit Reuters.

“În ultimii trei ani, companiile militare ruse au dezvoltat și au testat cu succes mai multe sisteme avansate capabile să îndeplinească sarcini într-un mediu antibalistic evoluat. Forțele armate ruse au început să primească aceste sisteme de anul acesta“, a subliniat Putin, potrivit site-ului agenției Sputnik.

Potrivit liderului rus, pretextele conform cărora sistemele antirachetă din Europa de Est ar viza amenințările balistice din partea Iranului și Coreei de Nord ascund adevăratele intenții ale Statelor Unite, de a dobândi superioritate militară.

“Adevăratul scop este neutralizarea potențialului nuclear al altor state, inclusiv al Rusiei și al aliaților ei”, a subliniat Vladimir Putin.

La sfârșitul lunii octombrie, Vladimir Putin atrăgea atenția că extinderea sistemului antirachetă al Statelor Unite în Europa de Est reprezintă o amenințare la adresa capacităților nucleare ruse, exprimând preocupare că infrastructura ofensivă a NATO se apropie de frontierele ruse și evocând un scenariu “foarte periculos”. Rusia a avertizat că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștientizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan “cât nu este prea târziu”.

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”, declara recent Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. “Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forțelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus. “Statele Unite și România trebuie să înțeleagă amploarea reală a responsabilității acestui sistem și să își dea seama că pot renunța la acest plan cât nu este prea târziu”, adăuga Mihail Ulianov.

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa: mediafax.ro

Militari ruși, geolocalizați în mai multe locuri, în Siria, de către bloggeri

Un număr mic de actuali sau foști militari ruși au fost geolocalizați în Siria, inclusiv în apropiere de Hama, Alep și Homs, afirmă bloggeri duminică, sugerând că operațiunea Kremlinului în această țară depășește cu mult campania aeriană, relatează Reuters în pagina electronică. 

Moscova a lansat pe 30 septembrie atacuri aeriene cu scopul de a-l susține pe președintele sirian Bashar al-Assad, după patru ani de război civil, însă a anunțat în mai multe rânduri că nu intenționează să desfășoare trupe terestre. Autoritățile ruse au anunțat, în schimb, că-și vor limita ajutorul la formatori, consilieri și echipament militar.

Oficiali americani în domeniul securității și experți independenți au declarat săptămâna trecută pentru Reuters că Moscova și-a suplimentat forțele în Siria până la 4.000 de oameni, de la 2.000 câți erau estimați inițial, iar un oficial american în domeniul Apărării a declarat că lansatoare de rachete multiple și baterii de artilerie cu rază lungă de acțiune împreună cu echipajele lor au fost mobilizate în afara a patru baze folosite de ruși.

Echipa pentru Informații despre Conflict, un grup de bloggeri ruși care efectuează anchete, a anunțat duminică faptul că a folosit rețele de socializare și a geolocalizat trei actuali sau foști militari ruși în Siria. 

“Deși nu dispunem încă de probe incontestabile cu privire la faptul că militari ruși iau parte în mod direct la lupte terestre în Siria, credem că situația observată contrazice afrmații ale unor oficiali ruși potrivit cărora trupe ruse nu iau parte și nu intenționează să ia parte la operațiuni terestre”, afirmă Echipa.

Avioane de vânătoare rusești sunt staționate în vestul Siriei, departe de locurile în care au fost geolocalizați cei trei bărbați.

– Capturi de ecran de pe rețele de socializare

Ministerul rus al Apărării nu a răspuns unei solicitări adresate duminică de Reuters în legătură cu constatările Echipei și nici solicitării de a oferi precizări cu privire la operațiunile sale terestre în Siria.

Echipa a publicat capturi de ecran ale unor conturi aparținând lui Aias Sarîg-Ool, un soldat despre care afirmă că a servit în a 74-a Brigadă Motorizată de Infanterie, și lui Vladimir Boldîrev, despre care sugerează că este un pușcaș marin din cadrul celei de 810-a Brigade Marine.

Capturile arată că cei doi au postat recent fotografii cu etichete geolocalizate în provincia Hama. Pagina lui Sarîg-Ool, pe care acesta apărea anterior într-o imagine în care poza cu o mitralieră grea în cabina a ceea ce Echipa afirmă că era un camion de infanterie, nu mai era disponibilă duminică. Boldîrev nu a răspuns unui mesaj din partea Reuters.

Echipa a publicat, de asemenea, capturi de ecran ale paginii Instagram a lui Ilia Gorelîk, despre care afirmă că a servit în trecut în cadrul forțelor speciale GRU. La sfârșitul lui octombrie el a postat fotografii din Alep, într-una apărând în civil și purtând o pușcă de asalt. Altă imagine, în care poza în ținută de camuflaj alături de alți trei bărbați înarmați, părea că a fost făcută în Homs.

Imaginile nu mai erau disponibile, duminică, pe contul lui Gorelîk.

Echipa, condusă de către Ruslan Leviev, a lucrat anterior să culeagă informații despre militari ruși uciși în Ucraina, iar la sfârșitul lui octombrie a fost prima care a anunțat prima moarte confirmată a unui militar rus în Siria.

Sursa: mediafax.ro

Rusia a trimis sisteme de apărare antirachetă în Siria, pentru a-și apăra forțele aeriene

Rusia a trimis sisteme de apărare antirachetă în Siria, pentru a-și apăra forțele militare din această țară în cazul deturnării unor avioane militare în state vecine sau al unor atacuri aeriene, a declarat comandantul forțelor aerospațiale ruse, citat de portalul Sputnik. 

Comandantul forțelor aerospațiale ruse, Viktor Bondarev, a declarat într-un interviu pentru cotidianul Komsomolskaya Pravda, că unitățile militare ruse care acționează în Siria trebuie protejate în fața oricărui pericol.

“Am evaluat toate amenințările posibile. Am trimis acolo nu doar avioane de vânătoare, avioane de atac la sol, bombardiere și elicoptere, ci și sisteme de apărare antiaeriană, pentru a face față oricărei situații, cum ar fi de exemplu deturnarea unui avion de război pe teritoriul unei țări vecine cu Siria sau un atac aerian asupra obiectivelor noastre. Trebuie să fim pregătiți”, a precizat Bondarev.

Forțele aeriene ruse au început la 30 septembrie o operațiune militară împotriva grupării Stat Islamic în Siria, la decizia președintelui rus Vladimir Putin și la cererea omologului său sirian, Bashar al-Assad. Raidurile aeriene ruse vizează obiectivele militare, centrele de comunicații, transporturile, precum și stocurile de arme, muniții și combustibil ale grupării Stat Islamic.

De la începutul campaniei militare, forțele aeriene ruse au efectuat peste 1.600 de zboruri și au atacat peste 2.000 de obiective ale Statului Islamic și ale grupării Frontul al-Nusra, aripa siriană a rețelei al-Qaida.

Sursa: mediafax.ro

 

Tratat de transparență între Moscova și Occident: Rusia, survolată de avioane militare din Statele Unite și Canada

Avioane militare americane și canadiene vor efectua, în cursul acestei săptămâni, zboruri de recunoaștere deasupra Rusiei, în virtutea unui tratat menit să stimuleze transparența între Moscova și Occident, pe fondul tensiunilor actuale, informează International Business Times și agenția Itar-Tass. 

“În intervalul 2-6 noiembrie, în cadrul Tratatului Cer Deschis, avioane militare canadiene și americane vor efectua zboruri de observare deasupra Rusiei”, a declarat Serghei Rijkov, șeful Centrului pentru Reducerea Riscului Nuclear din cadrul Ministerului rus al Apărării.

Zborurile de recunoaștere vor fi efectuate pe trasee stabilite în comun de forțele aeriene din Rusia, Canada și Statele Unite, a adăugat oficialul rus, precizând că Rusia va efectua zboruri similare deasupra teritoriului Germaniei.

Avioane americane și ucrainene au efectuat zboruri de recunoaștere deasupra Rusiei în martie, în virtutea aceluiași acord.

Tratatul Cer Deschis prevede o serie de măsuri pentru creșterea transparenței și încrederii între Rusia și țări occidentale.

Tensiunile dintre NATO și Rusia s-au amplificat în ultimii ani, pe fondul ingerințelor ruse în estul Ucrainei și, recent, în conflictul din Siria.

Sursa: mediafax.ro

Rusia a atacat 94 de poziții teroriste în Siria. Coaliția condusă de SUA a întrerupt bombardamentele

Coaliția internațională condusă de Statele Unite nu a mai efectuat de patru zile raiduri aeriene în Siria, în timp ce aviația militară rusă a bombardat 94 de obiective “teroriste” în ultimele 24 de ore. 

Cel mai recent bombardament efectuat de coaliția internațională coordonată de Statele Unite în Siria a avut loc pe 22 octombrie, în regiunea Mara (nord).

Pentagonul a explicat că pauza este circumstanțială. “Așteptăm din partea serviciilor de informații pozițiile țintelor pe care le putem ataca, pentru a putea reduce cât mai mult daunele civile”, a declarat Jeff Davis, purtătorul de cuvânt al Departamentului american al Apărării, citat de site-ul cotidianului Le Figaro.

O coaliție condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria și Irak, vizând poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic. Din coaliție fac parte țări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franța, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită și Turcia.

În schimb, aviația militară rusă a continuat operațiunile în Siria, bombardând în ultimele 24 de ore 94 de “obiective teroriste”.

Rusia a inițiat pe 30 septembrie raidurile aeriene în Siria, pentru susținerea regimului Bashar al-Assad. Moscova susține că atacă exclusiv poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic, deși opoziția siriană și NATO acuză Rusia că bombardează poziții insurgente.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășeste 250.000 de morți.

Sursa; mediafax.ro

Rusia pledează pentru un acord de asociere între Siria și Uniunea Economică Eurasiatică

Rusia intenționează inițieze discuții pentru semnarea unui acord de asociere a Siriei la Uniunea Economică Eurasiatică după soluționarea conflictului din această țară, informează site-ul agenției Itar-Tass. 

“Suntem deschiși discuțiilor pentru crearea unei zone de liber-schimb cu Siria; încurajăm cooperarea cu Siria”, a declarat ministrul rus al Industriei și Comerțului, Denis Manturov.

“Dar cred că trebuie să așteptăm soluționarea problemelor politice și economice din Siria și să continuăm cooperarea în cadrul unei noi platforme”, a subliniat oficialul rus.

Tratatul care prevede constituirea Uniunii Economice Eurasiatice (UEE) a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015. Noua organizație internațională include Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan și Kîrgîzstan. Structura executivă a organizației – Comisia Economică Eurasiatică – are sediul la Moscova. Organizația a adoptat principiul circulației libere a forței de muncă și vizează constituirea unei piețe unice pentru construcții, retail și turism.

Rusia a lansat la sfârșitul lunii septembrie raiduri aeriene pentru susținerea regimului Bashar al-Assad, anunțând că atacă poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic. Statele Unite și NATO au acuzat Rusia că vizează poziții ale insurgenților sirieni, susținuți de Occident.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășeste 250.000 de morți.

Sursa: mediafax.ro

Rusia cere României și SUA să renunțe la sistemul antirachetă “cât nu este prea târziu”

Rusia avertizează că elementele antirachetă care urmează să fie instalate la Deveselu reprezintă încălcări ale Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), cerând României și SUA să conștiențizeze “responsabilitatea” montării acestor sisteme și să renunțe la plan “cât nu este prea târziu”. 

Decizia de instalare a sistemelor de tip MK-41 (n.red. – Aegis, conform terminologiei NATO) “riscă să devină o provocare gravă la adresa securității internaționale”, a declarat, potrivit Interfax, Mihail Ulianov, director al Departamentului pentru neproliferare și controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

“Acest pas va fi o nouă încălcare flagrantă de către Statele Unite a Tratatului forțelor nucleare intermediare”, a acuzat oficialul rus.

“Statele Unite și România trebuie să înțeleagă amploarea reală a responsabilității acestui sistem și să își dea seama că pot renunța la acest plan cât nu este prea târziu”, a adăugat Mihail Ulianov. 

Moscova a acuzat de multe ori că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia reprezintă încălcări ale prevederilor Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF). În martie, Serghei Riabkov, adjunctul ministrului rus de Externe, afirma că sistemele MK-41 (Aegis) sunt utilizate pentru rachete cu rază medie și lungă de acțiune – sisteme interzise prin Tratatul forțelor nucleare intermediare. Washingtonul a exprimat propriile nemulțumiri privind presupuse încălcări ale Tratatului de către Rusia.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri. Ca reacție la acuzațiile Moscovei, Președinția Statelor Unite a comunicat în mai multe rânduri că sistemul american de apărare antirachetă care va fi amplasat în România nu încalcă Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF).

Ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, a declarat, duminică, în urma vizitei oficiale efectuate în SUA, că până la sfârșitul anului scutul antirachetă de la Deveselu (Olt) va fi operaționalizat, pentru ca România să se încadreze în ansamblul măsurilor de protecție NATO în regiune. “În planul cooperării strategice s-a discutat foarte mult despre importanța facilității de la Deveselu, pe care o vom operaționaliza până la sfârșitul acestui an, acest lucru fiind o dovadă în plus a capacității României de a se încadra în ansamblul măsurilor de protecție al NATO în regiune”, a precizat vicepremierul Gabriel Oprea, în cadrul unei conferințe de presă, în care a prezentat concluziile vizitei oficiale desfășurate, săptămâna aceasta, în Statele Unite ale Americii.

În iulie 2014, Rusia avertiza că are “numeroase nemulțumiri” față de Statele Unite privind Tratatul INF. “Nemulțumirile se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune și în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, argumenta Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenției în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenționează să le instaleze în Polonia și România în cadrul sistemului antibalistic. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, avertiza Moscova.

Sursa: mediafax.ro

Rusia își continuă ofensiva în Siria. Oficial rus: „Raidurile aeriene nu doar că vor continua, ci se vor și intensifica”

Rusia a intensificat, duminică, raidurile aeriene efectuate în Siria, distrugând poziții teroriste, Statul Major al armatei ruse susținând că aproximativ 600 de islamiști încearcă, pe fondul bombardamentelor, să fugă spre Europa, informează CNN. Declarația sa vine după ce în cursul ultimelor zile Kremlinul a fost acuzat că are ca țintă a bombardamentelor pe rebelii care i se opun lui Bashar al-Assad, și nu pozițiile ISIS. „Este rețeta dezastrului”, a comentat Barack Obama.

“Raidurile ruse au redus considerabil capacitățile teroriste”, a declarat generalul rus Andrei Kartapolov, șeful Direcției pentru operațiuni de luptă din cadrul Statului Major al armatei ruse, subliniind că sunt vizate poziții ale grupurilor islamiste Stat Islamic și Frontul al-Nusra.

Începând de miercuri, avioane militare ruse au efectuat peste 60 de raiduri, distrugând circa 50 de poziții ale rețelei teroriste Stat Islamic.

Generalul Andrei Kartapolov a anunțat sâmbătă că Rusia va intensifica raidurile aeriene în Siria.

“Înainte de lansarea bombardamentelor, experți americani ne-au informat că în zonele vizate sunt doar teroriști. După începerea raidurilor aeriene, militanții islamiști au intrat în panică și au început să dezerteze. Aproximativ 600 de mercenari și-au părăsit pozițiile și încearcă să fugă în Europa. Astfel, raidurile aeriene nu doar că vor continua, ci se vor și intensifica”, a spus Kartapolov.

Sâmbătă, bombardamentele ruse s-au concentrat asupra orașului sirian Raqqa, fieful rețelei teroriste Stat Islamic.

Rusia, principalul aliat internațional al regimului de la Damasc, a inițiat miercuri raiduri aeriene în Siria, vizând, oficial, rețeaua teroristă Stat Islamic. Conform unor surse, aviația militară rusă a atacat poziții insurgente, spre nemulțumirea Statelor Unite și a altor țări occidentale, care oferă susținere opoziției siriene. Potrivit Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), o organizație afiliată opoziției siriene, raidurile aeriene ruse s-au soldat cu moartea a cel puțin 39 de civili. În paralel, regimul Bashar al-Assad și coaliția coordonată de Statele Unite au continuat bombardamentele în Siria.

„Rusia a intervenit în sprijinul măcelarului Bashar al-Assad”

Decizia președintelui rus, Vladimir Putin, de a interveni militar pentru susținerea regimului Bashar al-Assad este o “eroare teribilă”, crede premierul Marii Britanii, David Cameron, în timp ce Turcia a catalogat drept “inacceptabile” presupusele atacuri ruse contra rebelilor susținuți de Occident.

“Rusia a intervenit în sprijinul măcelarului Bashar al-Assad, ceea ce este o eroare teribilă pentru Rusia și pentru întreaga lume”, a declarat David Cameron, potrivit BBC, cu ocazia congresului anual al Partidului Conservator, desfășurat în Manchester.

“Intervenția militară rusă va face regiunea mai instabilă, va conduce la intensificarea radicalizării și la amplificarea terorismului. Aș transmite Rusiei următorul mesaj: schimbați direcția, alăturați-vă nouă în atacarea rețelei teroriste Stat Islamic”, a insistat premierul Marii Britanii.

Rusia susține că atacă poziții teroriste în Siria, dar Cameron a exprimat dubii privind acest lucru. “Din ceea ce am văzut până acum, majoritatea bombardamentelor ruse au vizat zone din Siria care nu sunt ocupate de rețeaua teroristă Stat Islamic, ci de opozanți ai regimului”, a spus Cameron.

La rândul său, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a avertizat Rusia că riscă izolarea pe plan internațional.

“Intervenția Rusiei în Siria este o mare eroare. Turcia este întristată și dezamăgită de acțiunile Rusiei”, a spus Recep Tayyip Erdogan, care oferă susținere forțelor opoziției siriene în conflictul cu regimul de la Damasc.

Atacarea insurgenților susținuți de Occident este “inacceptabilă”, a spus Erdogan, conform site-ului ziarului The Washington Post.

Coaliția internațională condusă de Statele Unite a cerut, vineri, Rusiei să înceteze imediat bombardamentele în afara zonelor ocupate de rețeaua teroristă Stat Islamic. În plus, președintele SUA, Barack Obama, a avertizat Rusia și Iranul că implicarea în războiul din Siria nu va contribui la depășirea crizei, acuzând că raidurile aeriene ruse pentru susținerea regimului Bashar al-Assad slăbesc opoziția moderată și consolidează pozițiile rețelei teroriste Stat Islamic. Obama a respins poziția Rusiei, care consideră că toate forțele care luptă împotriva regimului de la Damasc ar fi “teroriști”. “Problema în Siria este Bashar al-Assad și acțiunile brutale asupra poporului sirian; aceste lucruri trebuie să înceteze”, a declarat Obama.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a criticat marți pe omologii săi din SUA și Franța, Barack Obama și Francois Hollande, care fac apel în mod frecvent la înlăturarea liderului sirian Bashar al-Assad. Barack Obama a cerut luni, de la tribuna ONU, înlăturarea regimului din Siria, însă Vladimir Putin a respins ideea, pledând pentru stabilitate în Orientul Mijlociu și în nordul Africii.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent și cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forțele opoziției și grupuri teroriste, inclusiv organizația sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak și Siria / Stat Islamic în Irak și Levant). Bilanțul conflictului depășește 250.000 de morți.

Vladimir Putin a făcut o vizită în Crimeea: “Criminalul se întoarce mereu la scena crimei”

Vladimir Putin, președintele Rusiei, a efectuat luni o vizită în Crimeea, cu ocazia unei întâlniri a membrilor Consiliului de Stat organizată pe tema dezvoltării turismului în Rusia, informează site-ul agenției de presă ucrainene Unian. 

Evenimentul a avut loc luni în orașul Ialta, din sudul Crimeei, și a fost prezidat de Vladimir Putin, ocazie cu care a vizitat și regiunea anexată Rusiei în 2014.

“Prioritățile acestui eveniment constau în dezvoltarea turismului intern perceput ca un catalizator pentru dezvoltarea socio-economică a regiunilor din Rusia și, în special, a Crimeei”, se precizează într-un comunicat al serviciului de presă al Kremlinului.

Refat Ciubarov, liderul mișcării naționale din Ucraina a Tătarilor din Crimeea, a criticat vizita liderului rus pe pagina sa de Facebook.

“Criminalul se întoarce mereu la scena crimei”, a declarat Ciubarov.

Potrivit agenției de presă ucrainene Unian, lucrările de construcție a unui pod peste strâmtoarea Kerci au început, pod care va face legătura între Rusia continentală și Peninsula Crimeea.

În urma protestelor din 2014, Crimeea a primit statutul de regiune autonomă, devenind independentă față de Ucraina, după organizarea referendumului din 16 februarie 2014, fiind ulterior anexată Rusiei pe 16 martie 2014.

Sursa: mediafax.ro

Rusia revendică suveranitatea asupra a 1,2 milioane de kilometri pătrați suplimentari în Arctica

Rusia a revendicat marți, la Națiunile Unite, suveranitatea asupra a peste un milion de kilometri pătrați în regiunea Arctica, într-o zonă bogată în hidrocarburi, informează site-ul ziarului Le Figaro.

Solicitarea oficială formulată de Rusia va accelera cursa revendicărilor într-o zonă nelocuită a Terrei, dar bogată în zăcăminte disputate de ani întregi cu Statele Unite, Canada, Norvegia și Danemarca.

În cererea depusă la Comisia specială ONU pentru delimitarea platoului continental, Moscova a argumentat că, pe baza unor dovezi științifice, ar avea suveranitate asupra a 1,2 milioane de kilometri pătrați suplimentari în regiunea arctică.

Națiunile Unite ceruseră dovezi din partea Rusiei în acest sens în anul 2001.

Dreptul maritim stabilește în prezent că un stat are dreptul la suprafețe aflate la cel mult 200 de mile marine (380 de kilometri de țărmul propriu), oferind posibilitatea exploatării resurselor în aceste limite.

Însă Moscova susține că platoul continental rus din Arctica este mult mai amplu decât se estima până acum.

Sursa: mediafax.ro

Putin APROBĂ extinderea activităților navale ruse în Marea Neagră, în Marea Baltică și în Mediterană

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a aprobat o serie de modificări ale reglementărilor maritime, în sensul extinderii activităților flotei ruse în Marea Neagră, în Marea Baltică și Marea Mediterană, pe fondul consolidării prezenței militare NATO, anunță vicepremierul rus Dmitri Rogozin.

Președintele Vladimir Putin a promulgat duminică o serie de anexe la Doctrina maritimă. Amendamentele la Doctrina navală a Rusiei au devenit necesare din cauza extinderii NATO spre Est și în contextul unificării Crimeei cu Rusia”, a explicat Dmitri Rogozin, potrivit site-ului agenției TASS.

Erau necesare schimbări în contextul modificării situației politice internaționale și al consolidării rolului Rusiei de mare putere navală“, a subliniat Rogozin.

Se pune un accent special pe zonele atlantică și arctică. Suntem atenți la zona Oceanului Atlantic, în contextul extinderii NATO spre Est și construirii infrastructurii militare în apropierea frontierelor ruse“, a explicat Rogozin.

Al doilea element luat în considerare este cel al unificării Crimeei și Sevastopolului cu Rusia. În al treilea rând, există intenția de a relua prezența flotei ruse în Marea Mediterană“, a insistat Rogozin.

Vladimir Putin a participat duminică la ceremoniile organizate cu ocazia Zilei Forțelor Navale ruse, în regiunea rusă Kaliningrad.

Cu această ocazie, comandantul Forțelor navale ruse, amiralul Viktor Cirkov, a anunțat că flota rusă va primi, înainte de sfârșitul acestui an, zece nave militare noi și 40 de ambarcațiuni militare de susținere. “După anul 2015, intenționăm să construim noi submarine din clasa Borei, Iasen și Lada”, a spus Cirkov.

Zilele trecute, Moscova a anunțat că va suplimenta prezența navală în Marea Neagră și în Marea Baltică, pe fondul tensiunilor cu Occidentul din cauza conflictului ucrainean.

Sursa: mediafax.ro

Oficial NATO: Sistemul antirachetă va fi implementat. Elementele antibalistice din România nu vizează Rusia

Acordul nuclear cu Iranul nu elimină amenințarea balistică, afirmă un reprezentant al Alianței Nord-Atlantice, precizând că planul sistemului antirachetă va fi implementat și explicând că elementele antibalistice din România și Polonia nu sunt îndreptate împotriva Rusiei.

“Amenințarea balistică la adresa NATO este în creștere. Numeroase țări dețin sau încearcă să dobândească tehnologie balistică. Acordul internațional cu Iranul nu modifică situația. Sistemul antirachetă va proteja aliații europeni ai NATO de amenințările balistice, deci este justificat atât timp cât rachetele balistice există și au capacitatea de a atinge partea europeană a NATO”, a declarat un oficial NATO, sub protecția anonimatului, pentru agenția rusă Sputnik.

“Scopul este contracararea tuturor amenințărilor din afara zonei euroatlantice. Sistemul antirachetă nu este antirus. Geografia și fizica nu permit sistemului NATO să doboare rachete antibalistice intercontinentale din bazele militare construite în Polonia și România”, a explicat oficialul NATO.

Reprezentantul NATO a făcut aceste declarații ca reacție la afirmațiile ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, care a explicat că Rusia se așteaptă ca Statele Unite și NATO să anuleze planul de instalare a elementelor antibalistice în Europa în contextul acordului marilor puteri cu Iranul în domeniul nuclear.

Potrivit lui Lavrov, Moscova așteaptă ca Administrația Barack Obama să abandoneze planurile de construire a unui sistem antirachetă în Europa, dat fiind că Washingtonul a prezentat proiectul antibalistic ca fiind îndreptat împotriva unor țări precum Iranul și Coreea de Nord, care nu se conformează reglementărilor internaționale. Lavrov a amintit că președintele Statelor Unite, Barack Obama, a declarat la Praga, în anul 2009, că nu ar mai fi necesară crearea unui segment european al sistemului antirachetă dacă va fi soluționată criza nucleară iraniană. “De aceea, astăzi le-am atras atenția colegilor noștri americani asupra acestui fapt și așteptăm o reacție”, a declarat marți Lavrov. “Este clar că acordul cu Iranul va influența situația generală în Orientul Mijlociu, în nordul Africii și în zona Golfului Persic”, a spus șeful diplomației ruse, potrivit agenției TASS.

Iranul și marile puteri din grupul P5+1 (SUA, M.Britanie, Franța, Rusia, China și Germania) au ajuns, marți, la un acord privind programul nuclear iranian.

Rusia a exprimat în mai multe rânduri preocupări în legătură cu elementele antirachetă care vor fi instalate în România, Polonia, Spania și Turcia. În urmă cu trei săptămâni, Nikolai Patrușev, secretarul Consiliului rus pentru Securitatea Națională, afirma că sistemele antibalistice ale Alianței Nord-Atlantice sunt îndreptate împotriva Rusiei și Chinei.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa: mediafax.ro

Noua Strategie Militară a Pentagonului: Statele Unite ar putea fi implicate într-un conflict militar cu Rusia ori China. REACȚIA Rusiei

Armata Statelor Unite trebuie să se reorganizeze pentru a face față “probabilității reduse, dar în creștere” a unui conflict cu Rusia sau China, care ar avea “consecințe imense”, avertizează generalul Martin Dempsey, șeful Statului Major Interarme, prezentând noua Strategie Militară a Pentagonului.

“Armata Statelor Unite trebuie să se organizeze pentru a fi pregătită de un război fără un termen limitat cu organizații teroriste precum Stat Islamic și cu națiuni care folosesc entități pentru a lupta în numele lor”, a subliniat generalul Martin Dempsey, citat de site-ul DefenseOne.com.

“Viitoarele conflicte vor apărea mai rapid, vor dura mai mult și se vor desfășura în zone mai problematice din punct de vedere tehnic. Grupările extremiste violente reprezintă amenințări de securitate urgente la nivel transregional”, subliniază Dempsey.

“Conflictele din lume au luat amploare, iar unele dintre avantajele comparative ale Statelor Unite au început să se erodeze în ultimii ani”, a subliniat Dempsey, principalul consilier pentru Apărare al președintelui Barack Obama.

“Există o probabilitate foarte mare să ne confruntăm cu conflicte de lungă durată, mai dificil de menținut sub control. (…) În contextul acestor factori impredictibili, am putea fi nevoiți să ne adaptăm poziția la nivel global”, atrage atenția generalul Martin Dempsey, menționând “acțiunile agresive” ale Rusiei, Chinei, Iranului și Coreei de Nord.

“Există o probabilitate mică, dar aflată în creștere, ca Statele Unite să fie implicate într-un conflict cu o mare putere, consecințele fiind imense”, avertizează șeful Statului Major Interarme al Statelor Unite, referindu-se la Rusia și China.

“Rusia a demonstrat în mod repetat că nu respectă suveranitatea vecinilor și că este dispusă spre folosirea forței pentru a-și atinge obiectivele. Activitățile militare ruse subminează securitatea regională atât în mod direct, cât și prin forțe subordonate”, a explicat Dempsey, referindu-se la ingerințele Moscovei în estul Ucrainei.

“Activitățile Chinei amplifică tensiunile în regiunea Asia-Pacific”, se arată în Strategia Militară pe anul 2015, cu referire la planurile Chinei de a suplimenta prezența militară regională.

Armata Statelor Unite are un buget anual de aproximativ 600 de miliarde de dolari.

Rusia denunță Strategia militară a SUA, catalogând-o drept “agresivă” și “provocatoare”

Președinția Rusiei a criticat noua Strategie militară a Statelor Unite, catalogând-o drept “agresivă” și “provocatoare”, avertizând că relațiile bilaterale riscă să fie afectate, potrivit site-ului ziarului La Repubblica.

“Noua strategie militară a Statelor Unite este agresivă și provocatoare”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei.

“În mod clar, această strategie nu va ajuta la îmbunătățirea relațiilor dintre cele două țări, pentru că demonstrează lipsă de obiectivitate față de Rusia”, a adăugat Peskov.

“Suntem nemulțumiți de acest document”, a subliniat reprezentantul Kremlinului.

Sursa: mediafax.ro

Oficial rus: NATO încearcă să împingă Rusia spre o nouă cursă a înarmării

Țările membre NATO încearcă să atragă Rusia într-o nouă cursă a înarmării, afirmă Anatoli Antonov, adjunct al ministrului rus al Apărării, citat de site-ul agenției Sputnik.

Antonov a făcut aceste declarații ca reacție la afirmațiile lui Deborah Lee James, secretarul Forțelor Aeriene americane. James a comunicat că Statele Unite intenționează să suplimenteze capacitățile militare aeriene în Europa.”Cred că declarațiile de acest fel trebuie plasate în contextul altor comunicate similare din ultima perioadă. În urmă cu câteva zile, au existat declarații despre rachete americane, despre arme nucleare staționate în țări est-europene”, a spus Antonov.

“Există sentimentul că partenerii noștri din țările NATO ne împing spre o nouă cursă a înarmării”, a adăugat oficialul rus.

Sursa: mediafax.ro

Rusia critică suplimentarea capacităților NATO, inclusiv în România, cerând evitarea unei “confruntări militare”

Ministerul rus de Externe critică planul NATO de a instala echipamente militare suplimentare în state est-europene, inclusiv în România, exprimând speranța că rațiunea va prevala pentru a nu se ajunge la “o confruntare militară” cu “consecințe grave”.

Referitor la informațiile privind suplimentarea capacităților militare în țări est-europene precum România, Bulgaria, Letonia, Lituania, Estonia, Polonia și Ungaria, “putem spune că ni se confirmă că Statele Unite și aliații lor par să submineze principalele prevederi ale Tratatului fondator Rusia-NATO din anul 1997”, precizează Ministerul rus de Externe.

“Washingtonul prezină o serie de argumente pentru justificarea suplimentării capacităților, evocând necesitatea sporirii încrederii între aliații europeni în fața așa-numitei «amenințări ruse». În realitate, atât Statele Unite, cât și țările europene sunt conștiente că «amenințarea rusă» nu este altceva decât un simplu mit”, adaugă diplomația de la Moscova, denunțând o “campanie de propagandă” a NATO care are rolul de a justifica ingerințe occidentale în Ucraina.

Criticând strategia SUA de suplimentare a capacităților militare în țările de pe flancul estic al NATO, Ministerul rus de Externe exprimă speranța că “rațiunea va prevala” și că situația din Europa “nu va aluneca spre o confruntare militară cu consecințe periculoase”.

Oficiali americani au declarat că Pentagonul intenționează să staționeze armament greu și 5.000 de militari în câteva state est-europene, în efortul de disuasiune a unei agresiuni ruse în Europa. Conform surselor citate, necesarul de echipament pentru 150 de militari va fi staționat în fiecare dintre cele trei țări baltice: Lituania, Letonia și Estonia. Echipamente suficiente pentru o companie sau un posibil batalion – aproximativ 750 de militari – vor fi staționate în Polonia, România, Bulgaria și posibil Ungaria.

În replică, generalul Iuri Iakubov, un oficial din cadrul Ministerului rus al Apărării, a declarat că aceste măsuri reprezintă “cele mai agresive acțiuni ale Pentagonului și ale NATO” de după sfârșitul Războiului Rece. “Rusia nu va avea altă opțiune, decât cea a suplimentării trupelor și capacităților militare pe flancul vestic”, a atras atenția Iakubov, citat de Interfax.

Potrivit oficialului militar, Rusia ar urma să trimită tancuri, sisteme de artilerie și unități aeriene în apropierea statelor est-europene membre NATO. De asemenea, va fi accelerat ritmul instalării rachetelor Iskander în enclava rusă Kaliningrad și vor fi trimise trupe suplimentare în Belarus, potrivit Reuters.Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției Rusiei, a evitat comentariile pe această temă. “Nu există declarații din partea Statelor Unite, astfel că deocamdată nu pot comenta. Vom comenta dacă va fi transmis un comunicat oficial din partea Washingtonului”, a spus Peskov.

Sursa: mediafax.ro

MAE român va solicita explicații părții ruse cu privire la cetățenii români care ar fi fost declarați indezirabili

Ministerul Afacerilor Externe a precizat sâmbătă că va solicita explicații părții ruse cu privire la cetățenii români aflați pe lista cu responsabili din state ale UE care ar fi fost declarați indezirabili în Rusia.

“Ambasada României la Moscova a informat Centrala MAE, în cursul serii de vineri, cu privire la existența acestei liste, primite de la Delegația UE la Moscova, căreia i-a fost înaintată de către MAE rus. MAE român va solicita explicații părții ruse cu privire la listarea cetățenilor români”, a afirmat MAE, ca răspuns la o solicitare a AGERPRES.

AFP a informat vineri seară că, după ce trei deputați olandezi, care doreau să efectueze o vizită în Rusia, au fost nevoiți să își anuleze călătoria întrucât MAE rus le-a refuzat viza, ministrul olandez de externe Mark Rutte a anunțat că a primit din partea Moscovei o listă cu circa 80 de responsabili din statele Uniunii Europene care au fost declarați indezirabili în Rusia, printre ei regăsindu-se și liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt.

“Rusia a transmis mai multor ambasade europene o listă cu persoanele care nu mai au dreptul să intre pe teritoriul rus”, a declarat șeful diplomației olandeze într-o conferință de presă. El a adăugat că guvernul de la Moscova ar fi luat această decizie ca represalii în urma sancțiunilor adoptate de UE împotriva Rusiei.

Sursa: agerpres.ro

Tensiuni în creștere cu Rusia: Nave militare NATO fac ample exerciții antisubmarin în Marea Nordului

Alianța Nord-Atlantică a inițiat luni, în Marea Nordului, unul dintre cele mai ample exerciții antisubmarine, invitând, în premieră, Suedia, pe fondul tensiunilor în creștere cu Rusia.

Douăsprezece nave militare, din 11 țări, participă la exercițiul “Dynamic Mongoose”, care va consta în manevre de apărare antisubmarin într-una dintre cele mai ostile mări – unde sunt canioane acvatice și curenți puternici.

Tensiunile dintre Alianța Nord-Atlantică și Rusia s-au accentuat pe fondul crizei din Ucraina, iar țările baltice se tem că vor deveni țintele Moscovei.

Finlanda a depistat un submarin neidentificat în largul coastelor sale săptămâna trecută, în timp ce Letonia detectase luna trecută un submersibil rus în apropierea apelor sale teritoriale.

“Rusia are dreptul să utilizeze mările așa cum îl avem și noi”, a declarat amiralul american Brad Williamson, comandantul exercițiului NATO. “Însă incidentele la care am asistat recent nu sunt în conformitate cu reglementările internaționale și au stârnit preocupări. Exercițiul actual nu este o ripostă, dar are o anumită relevanță”, a spus Williamson, aflat la bordul navei militare USS Vicksburg, care coordonează manevrele militare.

Țările nord-europene au criticat dur Rusia luna trecută, catalogând-o drept o mare amenințare la adresa securității regionale.

Sursa: mediafax.ro

Oficial SUA: Rusia “încearcă să pună presiune asupra unor țări ca România”

Earle Litzenberger, adjunctul misiunii SUA la NATO, crede că Rusia încearcă să pună presiune asupra Aliaților, inclusiv asupra României, dar apreciază că această strategie este contraproductivă și se întoarce împotriva Moscovei, determinând și mai mult NATO să ia măsuri în vederea asigurării securității.

“Rusia încearcă să divizeze NATO și unitatea Alianței. Am explicat foarte clar – și Rusia știe asta – sistemul antirachetă pe care NATO îl amplasează în România este destinat să contracareze amenințările venite din afara Europei, în special din Orientul Mijlociu. Nu este îndreptat împotriva Rusiei și nu schimbă în niciun fel echilibrul strategic nuclear din Europa”, a declarat, miercuri, la București, Earle Litzenberger, adjunctul misiunii SUA la NATO, rugat să comenteze declarațiile oficialilor ruși referitoare la scutul antirachetă din Europa.

Litzenberger a mai precizat că NATO și SUA au încercat în mai multe rânduri să aibă un dialog cu Rusia pe această temă, dar Moscova nu a dorit să discute.

În ceea ce privește amenințările rușilor, adjunctul misiunii SUA la NATO consideră că Rusia “încearcă să pună presiune asupra unor țări ca România”, dar apreciază că acest lucru “se întoarce împotriva ei”. “Cred că este contraproductiv, cred că tot ce fac este să întărească determinarea României și a NATO în a lua măsurile necesare pentru a asigura securitatea Alianței”, a afirmat Earle Litzenberger.

 Referitor la acțiunile de propagandă ale Moscovei, inclusiv în România, oficialul american consideră că spunerea adevărului este replica la această propagandă.

“NATO caută modalități de îmbunătățire a transmiterii mesajelor sale”, la fel și statele membre, arătând că măsurile Alianței “sunt de protejare, nu sunt agresive și nu amenință pe nimeni”, a spus Litzenberger.

Sursa: mediafax.ro

 

Moscova cere explicații după ce Polonia a interzis accesul pe teritoriul său grupului Lupii Nopții

Ministerul rus de Externe a solicitat luni Poloniei explicații în legătură cu decizia de a interzice accesul pe teritoriul său grupului de motocicliști ruși Lupii Nopții, apropiat președintelui rus Vladimir Putin, relatează BBC News Online.

Luni, grănicerii polonezi nu le-au permis motocicliștilor ultranaționaliști din cadrul grupului Lupii Nopții să intre pe teritoriul Poloniei. Aceștia din urmă intenționau să refacă către vest drumul Armatei Roșii spre Berlin.

După ce autoritățile poloneze le-au refuzat accesul, motocicliștii ruși s-au întors în Belarus. Planul clubului de motocicliști ultranaționaliști de a reface către vest drumul Armatei Roșii spre Berlin a fost denunțat ca “provocator” de premierul polonez Ewa Kopacz, iar vineri, Ministerul de Externe de la Varșovia a interzis accesul motocicliștilor în țară, o decizie care a generat nemulțumiri la Moscova. Călătoria – “Către Berlin”, o trimitere la strigătul de luptă al Armatei Roșii, potrivit site-ului clubului – a început sâmbătă – pe un traseu de peste 6.000 de kilometri, prin Belarus, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria – și urma să se încheie în capitala Germană pe 9 mai.

Sursa: mediafax.ro

Rusia: Ramzan Kadirov ordona trupelor sale sa traga pentru a ucide asupra soldatilor rusi care nu au autorizatie pentru a se afla in Cecenia

Liderul cecen Ramzan Kadirov a cerut joi trupelor sa “traga pentru a ucide” in orice soldat rus care nu are autorizatia de a se afla pe teritoriul micii republici din nordul Caucazului, scrie AFP.

“Anunt oficial ca daca, fara autorizatie, (un soldat) se afla pe teritoriul vostru, putin conteaza daca vine de la Moscova sau din Stravropol: trageti pentru a ucide. Trebuie sa ne ia in considerare”, a spus acesta, intr-un videoclip difuzat de televiziunea locala, Groznii TV.

Kadirov pare sa fi facut aceste declaratii intr-o reuniune cu reprezentantii fortelor speciale din Cecenia, care au luptat pentru independenta sa impotriva Rusiei in cursul primului razboi din 1994 – 1996, si apoi la finele lui 1999 in cel de-al doilea razboi.

“Noi nu avem dreptul sa parasim teritoriul pentru a efectua operatiuni antiteroriste impotriva extremistilor in Ingusetia (republica vecina din Caucazul rus, n.r.). Daca sunteti stapanii teritoriului vostru, atunci trebuie sa-l supravegheati”, a continuat el.

Joi seara, Kremlinul a refuzat intotdeauna sa comenteze afirmatiile sale: “Am vazut. Am ascultat. Am citit. Nu voi face comentarii”, a declarat purtatorul de cuvant al presedintelui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, citat de agentia de presa RIA Novosti.

Ministerul de Interne a calificat drept “inacceptabile” afirmatiile liderului cecen.

Plasat in fruntea Ceceniei de Vladimir Putin, Ramzan Kadirov a contestat de mai multe ori autoritatea acestuia in cursul ultimelor luni, mai mult sau mai putin frontal.

Acesta a decis sa treaca la represalii impotriva familiilor combatantilor islamisti dupa violentele din Groznii, o decizie pe care presedintele rus a criticat-o.

“Nu avea dreptul sa faca asta”, declara in decembrie Vladimir Putin. “Toata lumea in Rusia trebuie sa respecte legea in vigoare”.

Sursa: hotnews.ro

Eurodeputat francez: Franța ar prefera ca Ucraina să rămână în afara NATO

Franța ar prefera ca Ucraina să rămână în afara Alianței Nord-Atlantice, afirmă eurodeputatul francez Aymeric Chauprade, membru al partidului de extremă-dreapta Frontul Național, potrivit agenției ruse Sputnik.

“Poziția Franței este foarte clară… nu vrem ca Ucraina să devină membră NATO”, a declarat Aymeric Chauprade.

Potrivit eurodeputatului, partidul francez Frontul Național înțelege importanța menținerii de către Franța a unei relații bune cu Rusia.

Președintele Francois Hollande declara în februarie că pentru Franța este “indezirabil” ca Ucraina să devină membră NATO. Rusia, care se opune vehement admiterii Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, a salutat această poziție, catalogând-o “absolut practică”.

Parlamentul Ucrainei s-a pronunțat în decembrie 2014 în favoarea renunțării la statutul de neutralitate, deschizând calea integrării în NATO. Președintele Petro Poroșenko, aflat miercuri în vizită la Paris, declara în urmă cu câteva luni că aderarea la NATO va fi decisă printr-un referendum organizat în următorii șase ani.

Sursa: mediafax.ro

Eurodeputați: Europa să fie pregătită de război cu Rusia, care vizează Transnistria și țările baltice

Europa trebuie să fie pregătită de război cu Rusia, care continuă o politică externă “agresivă” având ca ținte viitoare “țările baltice și Transnistria”, au afirmat membri ai Parlamentului European în cursul unei dezbateri organizate de Partidul Popular European (PPE).

“Rusia a devenit un adversar al Uniunii Europene, iar următoarele ținte vor fi țările baltice”, a declarat eurodeputatul eston Tunne Kelam.

“Trebuie să arătăm clar că suntem pregătiți de război”, este singura metodă de disuasiune, a afirmat, potrivit agenției Sputnik, Roland Freudenstein, directorul Centrului pentru Studii Europene Martens, acuzând Rusia că pune sub semnul întrebării valorile europene.

“Occidentul trebuie să revină la politica de disuasiune”, a subliniat Freudenstein, adăugând că acest concept trebuie să includă disuasiunea nucleară.

“Președintele Vladimir Putin vrea să distrugă, cel puțin moral și politic, cele două mari organizații euroatlantice: Uniunea Europeană și NATO”, a apreciat Freudenstein.

“Vladimir Putin are o politică externă agresivă. Majoritatea românilor cred că Putin va continua în acest mod până când va anexa Transnistria, după ocuparea teritoriilor din sudul Ucrainei”, a afirmat eurodeputatul român Cristian Dan Preda.

Sursa: mediafax.ro

AVERTISMENT al armatei ruse: Rusia va considera ținte prioritare țările europene care vor găzdui sisteme antirachetă/ NATO respinge acuzațiile Moscovei. RĂSPUNSUL LUI PONTA

Țările europene care vor găzdui sisteme antirachetă ale NATO vor fi ținte prioritare ale Rusiei, avertizează generalul Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse.

UPDATE Oficial NATO: Rusia amplifică tensiunile utilizând capacitățile nucleare pentru intimidare

Rusia amplifică tensiunile prin utilizarea capacităților nucleare ca mijloace de intimidare, afirmă purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu, argumentând că suplimentarea forțelor Alianței Nord-Atlantice în estul Europei este rezultatul acțiunilor ruse.

Oana Lungescu a respins acuzațiile Moscovei privind amplificarea tensiunilor prin exercițiile NATO efectuate în estul Europei. “Aceste acuzații sunt neadevărate. Nu au fost transferate niciun moment arme nucleare în estul Europei. Atitudinea NATO este în concordanță deplină cu Tratatul de neproliferare”, a subliniat oficialul NATO.

“Rusia este cea care a început să utilizeze armele nucleare ca instrument în strategia de intimidare. Rusia a intensificat retorica nucleară și exercițiile nucleare. Bombardiere ruse care pot transporta arme atomice efectuează zboruri în apropierea frontierelor Alianței. De asemenea, Rusia a amenințat că va instala rachete nucleare în regiunile Kaliningrad și Crimeea. Aceste activități și această retorică nu contribuie la transparență și la predictibilitate în contextul modificării substanțiale a mediului de securitate din cauza acțiunilor agresive ale Rusiei în Ucraina”, adaugă Oana Lungescu.

“NATO este o alianță defensivă, astfel că, în replică la acțiunile Rusiei, am suplimentat prezența militară în partea de est a Alianței. Această prezență este prin rotație, este defensivă, proporțională și în conformitate cu angajamentele noastre internaționale. NATO își va apăra statele membre de orice amenințare”, a insistat Lungescu.

UPDATE NATO respinge acuzațiile Moscovei: Sistemul antirachetă din România nu este îndreptat contra Rusiei

Sistemul antibalistic NATO nu este îndreptat împotriva Rusiei, afirmă purtătorul de cuvânt al Alianței, explicând că instalațiile militare din România și Bulgaria nu vor avea capacitatea tehnică de a doborî rachete intercontinentale ruse.

“Sistemul NATO de apărare antirachetă nu este conceput și nu este îndreptat împotriva Rusiei. Nu reprezintă o amenințare pentru capacitățile strategice ruse de disuasiune. Poziționarea geografică și capacitățile tehnice fac imposibil ca sistemul NATO să poată doborî rachete intercontinentale ruse cu ajutorul sistemelor din România și Polonia. Capacitățile tehnice ale acestor instalații sunt prea limitate, numărul avut în vedere este prea mic, locațiile sunt prea mult spre sud și prea aproape de Rusia pentru a face acest lucru”, a explicat Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianței Nord-Atlantice.

“Scopul forței de disuasiune a NATO este protejarea aliaților europeni de amenințarile din ce în ce mai mari reprezentate de proliferarea rachetelor balistice. Acordul-cadru cu Iranul nu modifică situația”, a argumentat Lungescu, respingând și acuzațiile Moscovei privind amplificarea tensiunilor prin exercițiile NATO efectuate în estul Europei. “Și aceste acuzații sunt neadevărate. Nu au fost transferate niciun moment arme nucleare în estul Europei. Atitudinea NATO este în concordanță deplină cu Tratatul de neproliferare”, a subliniat oficialul NATO.

UPDATE Ponta răspunde oficialilor ruși: Nu ne intimidează amenințările și nu ne schimbă strategia!

Premierul Victor Ponta a postat un mesaj în care arată că respinge amenințările și criticile formulate de diverși oficiali ai Federației Ruse, privind țările care vor găzdui sisteme antirachete ale NATO, și afirmă că acestea nu intimidează autoritățile române și nu schimbă strategia României.

“Resping categoric amenințările și criticile formulate de diverși oficiali ai Federației Ruse! Nu ne intimidează și nu ne schimbă strategia!”, a scris Ponta pe Twitter.

UPDATE “Puterile non-nucleare care vor găzdui elemente antirachetă au devenit obiective prioritare ale reacției militare a Rusiei”, atrage atenția Valeri Gherasimov, potrivit Wall Street Journal, explicând că sistemele antibalistice care vor fi montate în România și Polonia reprezintă o amenințare pentru țara sa.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a confirmat că planurile Statelor Unite de a instala sisteme antirachetă în țări europene continuă să fie o sursă de “preocupare gravă” pentru Rusia. “Programul american de apărare antirachetă rămâne o sursă de preocupare gravă. Considerăm aceste acțiuni parte a unui proiect global de a crea riscuri pentru forțele strategice ruse, perturbând echilibrul strategic și securitatea la nivel regional”, a afirmat Lavrov, citat de site-ul agenției Sputnik.

“Previziunile noastre privind sistemul global american de apărare antirachetă se adeveresc. Putem confirma că implementarea arhitecturii americane de apărare antibalistică reprezintă o amenințare la adresa stabilității strategice”, a spus, la rândul său, ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, notând, în cursul unei conferințe pentru securitate desfășurate la Moscova, că scutul antirachetă NATO continuă să se extindă, în pofida acordului nuclear de principiu dintre marile puteri și Iran.

“Este evident că amenințarea rachetelor iraniene, folosită ca pretext de SUA și de alte state membre NATO, a fost o cacealma. În pofida unor decizii substanțiale în negocierile pe tema programului nuclear iranian, nu își face nimeni iluzii privind revizuirea planurilor antirachetă ale Statelor Unite și NATO”, a explicat Șoigu. “Țările NATO încearcă activ să ocupe spațiu geopolitic, sporind consistent potențialul militar în Europa de Est, apropiindu-se de frontierele Rusiei”, a insistat Șoigu.

Valeri Gherasimov, șeful Statului Major al armatei ruse, a amintit că numărul exercițiilor militare efectuate de NATO s-a dublat în ultimul an, apropiindu-se de frontierele Rusiei.

La sfârșitul lunii martie, ambasadorul rus în Danemarca, Mihail Vanin, declara că Rusia va considera ținte legitime toate țările care vor găzdui instalații antibalistice ale Alianței Nord-Atlantice. Ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, a explicat atunci că sistemul antirachetă NATO este pur defensiv și nu are nimic de-a face cu Rusia.

Statele Unite și NATO au explicat de mai multe ori că elementele antirachetă instalate în Europa nu sunt îndreptate împotriva Rusiei, având rolul de a contracara amenințări provenind din țări care nu se conformează reglementărilor internaționale, precum Iranul.

Departamentul american al Apărării a anunțat în 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa: mediafax.ro

Confruntările militare au reizbucnit în estul Ucrainei, unde au fost uciși șapte militari. REACȚIA NATO

Confruntările militare au reizbucnit în estul Ucrainei, în pofida armistițiului aflat în vigoare din 15 februarie, șapte militari ucraineni fiind uciși în ultimele 48 de ore în atacuri insurgente.

UPDATE – NATO exprimă “preocupare” privind luptele din Ucraina, somând Rusia să nu mai alimenteze conflictul

Alianța Nord-Atlantică este “preocupată” de reizbucnirea confruntărilor armate în estul Ucrainei, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, somând Rusia să înceteze alimentarea conflictului.

“Suntem preocupați de noile confruntări militare din Ucraina. Este esențial ca toate părțile să se retragă în spatele liniei frontului în mod verificabil; Rusia trebuie să înceteze alimentarea conflictului”, a declarat Philip Breedlove prin Twitter.

“Un militar ucrainean a fost ucis, iar doi au fost răniți în ultimele 24 de ore, în estul țării”, a declarat, potrivit Reuters, Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene.

Alți șase militari ucraineni au murit în confruntări marți.

Armata ucraineană și insurgenții separatiști se acuză reciproc de intensificarea atacurilor.

Insurgenții proruși au anunțat că au pierdut cel puțin un combatant în ultimele 24 de ore.

“Insurgenții folosesc arme de foc și lansatoare de grenade; marți, s-au înregistrat două atacuri în apropierea satului Piski”, în regiunea Donețk, a spus Lisenko, acuzând Rusia că a mobilizat armament greu și trupe în zona de frontieră Belgorod. “La zece kilometri de frontieră au fost observate 50 de blindate ruse și 2.000 de militari”, a precizat Lisenko.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum, potrivit estimărilor ONU, cu cel puțin 6.100 de morți.

Sursa: mediafax.ro

ACORD între Moscova și Kiev pentru continuarea retragerii armamentului din estul Ucrainei

Miniștrii de Externe rus și ucrainean au ajuns la un acord în vederea continuării retragerii armamentului din estul Ucrainei, luni noaptea, la Berlin, în prezența omologilor lor francez și german, pe fundalul intensificării ostilităților pe teren, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Șefii diplomațiilor din Ucraina, Rusia, Franța și Germania au îndemnat totodată la o consolidare a rolului misiunii observatorilor din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și la retragerea armamentului greu de pe linia frontului, în regiunea ucraineană Donbas (est).

Cele peste patru ore de negocieri, găzduite de către ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier, s-au desfășurat pe fondul unei intensificări a violențelor într-un sat de la Marea Azov. Forțele ucrainene și insurgenții proruși s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului încheiat în februarie în capitala belarusă Minsk.

Negocierile au fost “foarte lungi, foarte intense, iar uneori foarte controversate”, dată fiind situația tensionată de pe teren, a recunoscut Steinmeier la finalul reuniunii, după miezul nopții.

“Toată lumea știe că ne așteaptă un drum lung”, a declarat el, “însă vom face tot ceea ce putem pentru a continua procesul”.

Șeful diplomației germane a subliniat că nu există alternativă la înțelegerile de la Minsk.

Moscova și Kievul au căzut de acord să retragă armamentul de calibru mai mic de pe linia frontului, într-o încercare de a pune capăt conflictului.

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov și omologul său ucrainean Pavlo Klimkin au fost, de asemenea, de acord să sporească susținerea acordată observatorilor internaționali și să creeze grupuri de lucru care să abordeze cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii civili din zona de conflict, în care separatiștii proruși luptă împotriva trupelor guvernamentale din aprilie anul trecut.

Steinmeier a anunțat că noul acord implică retragerea mortarelor și armamentului greu de calibru sub 100 de milimetri, dar și toate tipurile de tancuri.

Acordul îndeamnă, de asemenea, la organizarea unor alegeri locale în zonele ocupate de către rebeli, la continuarea schimbului de prizonieri de război și la o îmbunătățire a situației economice disperate din zona de conflict.

– Intensificarea ostilităților

OSCE, care monitorizează aplicarea armistițiului, a anunțat o intensificare bruscă a ostilităților în weekend.

Într-un interviu pentru presa rusă de stat, după întâlnire, Lavrov a declarat că părțile ar putea să nu ajungă la un acord asupra solicitării Kievului cu privire la înființarea unor forțe de menținerea păcii. El a criticat totodată mai multe măsuri adoptate recent de către Verhovna Rada (Parlamentul ucrainean), apreciind că au erodat armistițiul de la Minsk.

“Am subliniat nevoia de a aplica acordurile de la Minsk integral, nu doar segmentul militar, ci și în sferele politică, economică și umanitară”, a declarat el, citat de presă.

Miniștrii de Externe din cadrul G7 intenționează să continue negocierile cu privire la criza ucraineană marți, în orașul german Lübeck. Lavrov nu va lua parte la întâlnire, deoarece Rusia a fost exclusă din cadrul G8, după ce a anexat Peninsula ucraineană Crimeea anul trecut.

Sursa: mediafax.ro

Rusia condamnă suplimentarea forțelor NATO în România: Bucureștiul “sacrifică stabilitatea regională” – REACȚIA NATO

Planurile Alianței Nord-Atlantice de a suplimenta capacitățile militare din România sunt “conflictuale”, afirmă Aleksandr Lukașevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, considerând că Bucureștiul “sacrifică stabilitatea regională” “de dragul strategilor” din alte părți ale lumii.

Planurile NATO de mobilizare a forțelor militare în România sunt “inadecvate” și “conflictuale”, a spus Aleksandr Lukașevici.

“Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei țări într-un pivot de susținere pentru NATO și SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală și evidențiind caracterul inadecvat și redundant, atât din punct de vedere militar, cât și financiar”, a spus Lukașevici, citat de agenția Sputnik.

În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. “Există tendința de a concluziona că actualele autorități din România, de dragul creșterii importanței în ochii strategilor din alte părți ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menținerea stabilității în regiunea Mării Negre pentru rațiuni tactice”, a spus Lukașevici.

“Este evident că Rusia nu reprezintă nicio amenințare la adresa României sau a altui stat. Astfel că ipoteza caracterului pur defensiv al acestor manevre și cea a așa-numitei amenințări venite din Est nu sunt valide”, a subliniat Lukașevici.

NATO respinge acuzațiile Rusiei, garantând că va apăra România, “un partener de încredere”

Alianța Nord-Atlantică respinge acuzațiile Rusiei privind suplimentarea capacităților militare, dând asigurări că România este partener de încredere care va fi apărat de NATO, potrivit unui comunicat oficial.

“România este un partener de încredere în cadrul NATO, iar NATO își apără toți aliații de orice amenințare”, a reacționat Carmen Romero, un purtător de cuvânt al NATO.

“Oficiali ruși continuă să facă afirmații provocatoare, care sunt lipsite de fundament, inadecvate și care nu contribuie la stabilitatea și predictibilitatea în Europa”, a subliniat Romero.

“Prin acțiunile agresive în Ucraina, Moscova a încălcat legislația internațională și angajamentele asumate prin Tratatul fondator NATO-Rusia. NATO este o alianță defensivă și continuă să acționeze în conformitate totală cu angajamentele asumate prin Tratatul fondator NATO-Rusia”, a subliniat Carmen Romero, potrivit unui comunicat oficial.

“Ca reacție la acțiunile agresive ale Rusiei în Ucraina, NATO a suplimentat prezența militară în partea de est a Alianței. Această prezență este prin rotație și este sub nivelul oricărei definiții rezonabile a forțelor combatante substanțiale. Toate măsurile de suplimentare a forțelor sunt pur defensive, proporționale și conforme cu angajamentele internaționale ale Alianței”, precizează Romero.

În urmă cu câteva zile, Lukașevici afirma că România trebuie să fie conștientă de “responsabilitatea” și de “consecințele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept “periculoase” acțiunile Alianței Nord-Atlantice. “Consolidarea forțelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe. “În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanțiale de luptă» și dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenței unităților NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forțe atât de puternice, trebuie să fiți conștienți de responsabilitatea și consecințele unui astfel de pas”, atrăgea atenția Lukașevici, catalogând drept “periculoase” acțiunile Alianței Nord-Atlantice.

Oficialul rus a amintit că NATO și Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacități militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.

În replică, premierul Victor Ponta transmitea prin Twitter: “Un răspuns fff clar – DA, suntem conștienți că deciziile noastre sunt cele mai bune pt România și partenerii noștri!!”.

Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind staționarea, desfășurarea de operațiuni și tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul și armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staționarea, desfășurarea de operațiuni sau tranzitul forțelor armate străine pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Mircea Dușă, a arătat că proiectul are nevoie și de avizul CSAT. “Este pentru comandamente și pentru prepoziționarea de materiale ale NATO. Trebuie să obținem și avizul CSAT”, a arătat Dușa.

Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziționarea unor produse militare, echipamente și materiale din înzestrarea forțelor armate străine, însoțite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalității de acordare a sprijinului națiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înființare/dislocare a unor comandamente, entități/elemente sau structuri multinaționale la cerințele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziția NATO.

Alianța Nord-Atlantică a anunțat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România și Polonia, și înființarea unor centre de comandă ale Forței de reacție rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia și Estonia. Forța de reacție rapidă, creată pe fondul acțiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenție

Sursa: mediafax.ro

NATO suplimentează prezența militară în Europa pe fondul riscurilor reprezentate de Rusia și China

Alianța Nord-Atlantică va suplimenta prezența militară în Europa, în special în statele estice, aplicând cel mai amplu dispozitiv de apărare colectivă de după Războiul Rece, pe fondul investițiilor făcute de Rusia și China în echipament militar, afirmă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg.

“Sunem pe cale să aplicăm cel mai amplu dispozitiv de apărare colectivă de după încheierea Războiului Rece”, a declarat Jens Stoltenberg, potrivit Euronews.

În mod special, prezența militară este suplimentată în Europa de Est. “Acesta este doar începutul” modului de adaptare la noile realități de securitate din Europa, a explicat Stoltenberg cu ocazia unui seminar desfășurat în Statele Unite.

Potrivit lui Stoltenberg, strategia viitoare a NATO va viza contracararea modelului de “război hibrid” – o combinație de tehnici de război convenționale, de gherilă urbană și cibernetice folosită în prezent în estul Ucrainei.

“NATO trebuie să intensifice sistemele de alertă rapidă situațională, pentru a ști când avem de-a face cu un atac. Tehnicile hibride încearcă să profite de orice deficiență”, a explicat Stoltenberg, îndemnând țările membre ale Alianței Nord-Atlantice să suplimenteze bugetele apărării, în contextul investițiilor masive în echipamente militare făcute în ultimii ani de Rusia și China.

Sursa: mediafax.ro

Comandantul NATO in Europa: Rusia a exercitat presiuni mari asupra Romaniei si Poloniei din cauza scutului antiracheta

Comandantul fortelor NATO in Europa, generalul Philip Breedlove, a afirmat ca Rusia a exercitat “presiuni mari” asupra Romaniei si Poloniei cand au devenit parte a sistemului antiracheta al NATO, urmand ca toate tarile care vor adera la sistemul defensiv sa se confrunte cu aceasta presiune.

“Acesta este doar urmatorul pas”, a spus Breedlove la forumul din Bruxelles organizat de German Marshall Fund, amintind de “presiunea mare” din partea Rusiei asupra Romaniei si Poloniei, scrie Wall Street Journal. “Oricine va dori sa se alature capacitatii defensive se va confrunta cu aceasta presiune diplomatica si politica”.

Comentariile lui Breedlove vin in contextul declaratiei ambasadorului rus in Copenhaga, potrivit caruia, daca Danemarca risca atacuri asupra navelor sale militare daca se va alatura sistemului antiracheta.

“Dacă Danemarca se va alătura sistemului antirachetă, care este controlat de Statele Unite, acest lucru va însemna că navele militare daneze vor fi ținte ale rachetelor nucleare ruse. Este important să se știe acest lucru”, a declarat ambasadorul rus la Copenhaga, Mihail Vanin, într-un interviu acordat publicației Jyllands-Posten. “Nu cred că danezii înțeleg foarte bine situația. Participarea la sistemul antirachetă va fi în detrimentul relațiilor dintre țările noastre. Toate țările care se vor alătura sistemului antirachetă NATO în viitor vor fi ținte ale rachetelor balistice ruse”, a adăugat Vanin.

Sursa: hotnews.ro

SUA acuză Rusia de reprimarea minorităților etnice din Crimeea și promite continuarea sancțiunilor

Washingtonul a acuzat luni Moscova de reprimarea populațiilor minoritare din Crimeea și a promis continuarea sancțiunilor impuse Rusiei în urma anexării acestei peninsule ucrainene acum un an, relatează agenția rusă Tass, în pagina electronică.

“În cursul anului trecut, Rusia a fost implicată într-o reprimare masivă a minorităților naționale din Crimeea, inclusiv a tătarilor”, ai căror membri au fost forțați “să fugă sau să se ascundă”, a acuzat purtătoarea de cuvânt a Departamentului american de Stat, Jennifer Psaki.

“Aceste acte sunt inacceptabile și cerem Rusiei să nu comită alte încălcări”, a adăugat ea, dând asigurări, totodată, că “poziția noastră cu privire la Crimeea nu s-a schimbat”.

“În contextul în care Rusia încearcă să justifice în mod cinic (…) «eliberarea» Crimeei, noi reafirmăm că sancțiunile impuse (ca urmare a anexării) Crimeei vor rămâne în vigoare atâta timp cât va continua ocupația” rusă, a anunțat Psaki.

Sursa: mediafax.ro

 

Rusia efectuează cele mai ample exerciții militare din ultimii ani, pe fondul tensiunilor cu NATO

Mii de militari participă la exerciții în sud-vestul Rusiei, inclusiv în regiunea Crimeea și în apropierea frontierelor Ucrainei, în timp ce flotele militare ruse efectuează manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei și Marea Barents, pe fondul tensiunilor cu Alianța Nord-Atlantică.

Peste 8.000 de militari ai Forțelor terestre vor participa la exerciții în sud-vestul Rusiei, inclusiv în Crimeea și în regiunile separatiste georgiene Osetia de Sud și Abhazia, afirmă oficiali din Ministerul rus al Apărării, citați de International Business Times.

Exercițiile, care vor dura până la începutul lunii aprilie, sunt cele mai ample organizate de Rusia în ultimii ani.

În paralel, flotele militare ale Rusiei efectuează manevre în Marea Neagră, Marea Japoniei și Marea Barents.

natoAproximativ 200 de militari ruși au efectuat exerciții în centrul țării, simulând scene de gherilă urbană.

“Exerciții militare au loc în 19 poligoane din sudul Rusiei, nordul Caucazului și districtul Crimeea, precum și în baze militare ruse din Armenia, Osetia de Sud și Abhazia”, a comunicat Comandamentul sudic al armatei ruse, potrivit agenției Sputnik.

Rusia a avertizat marți că va lua “contramăsuri” față de exercițiile NATO din Marea Neagră, catalogate drept “o provocare”.

Alianța Nord-Atlantică a inițiat marți manevre navale de rutină în Marea Neagră. La exercițiu participă crucișătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart și un submarin turc.

Sursa: mediafax.ro

Angela Merkel a refuzat invitația de a participa la o paradă militară programată la Moscova

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a refuzat invitația președintelui rus, Vladimir Putin, de a participa la o paradă militară organizată la Moscova cu ocazia împlinirii a 70 de ani de la victoria contra regimului nazist german în al II-lea Război Mondial.

Un purtător de cuvânt al Guvernului german a declarat că Angela Merkel a propus în schimb să participe la o ceremonie pentru depunerea de coroane de flori, pe 10 mai, la Moscova. Vladimir Putin a acceptat propunerea.

“Angela Merkel voia să comemoreze evenimentul în mod adecvat și cu demnitate”, a explicat Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german.

“Dar, în contextul acțiunilor Rusiei în Crimeea și în estul Ucrainei, participarea la parada militară era inadecvată”, a adăugat oficialul german.

Sursa: mediafax.ro

Rusia va lua “contramăsuri” față de exercițiile NATO din Marea Neagră: “Aceste exerciții sunt un semnal alarmant, o PROVOCARE”

Manevrele NATO organizate în Marea Neagră sunt “o provocare”, consideră Rusia, avertizând că va lua “contramăsurile necesare”, în contextul manevrelor la care participă nave din mai multe țări, inclusiv din România.

“Rusia va lua contramăsurile necesare ca reacție la suplimentarea prezenței militare NATO în Marea Neagră”, a declarat Aleksandr Grușko, ambasadorul rus la Alianța Nord-Atlantică, citat de Russia Today.

“Aceste exerciții sunt un semnal alarmant, o provocare care este departe de a garanta stabilitatea și a încuraja procesul de pace în Ucraina”, a afirmat, la rândul său, Aleksandr Lukașevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

Alianța Nord-Atlantică a inițiat marți manevre navale de rutină în Marea Neagră. La exercițiu participă crucișătorul american USS Vicksburg, patru fregate – NCSM Fredericton (Canada), TCG Turgutreis (Turcia), ROS Regina Maria (România), ITS Aliseo (Italia) – nava de alimentare germană FGS Spessart și un submarin turc.

Sursa: mediafax.ro

Justitia rusa a decis arestarea a cinci suspecti in cazul asasinarii lui Boris Nemtsov/ Zaur Dadaev, suspect cecen care si-ar fi recunoscut implicarea in asasinat – musulman devotat, socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo

Comitetul de Ancheta din Rusia a depus la instanta cereri de arestare pentru cinci persoane suspectate ca au fost implicate in asasinarea politicianului de opozitie Boris Nemtsov, anunta agentia rusa Interfax. Instanta a decis arestarea tuturor celor cinci suspecti. Potrivit judecatorului, unul dintre suspecti, Zaur Dadaev, a recunoscut implicarea in asasinat atunci cand a fost interogat de anchetatori. Zaur Dadaev, suspectul cecen in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un barbat “extrem de credinios” care a fost socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo cu Profetul Mohammed, a declarat duminica liderul cecen Ramzan Kadirov, potrivit Reuters.

“Comitetul de Ancheta cere in instanta arestarea a cinci suspecti in legatura cu uciderea lui Boris Nemtsov. Ancheta continua”, a scris duminica pe Twitter purtatorul de cuvant al Comitetului, Vladimir Markin.

Potrivit lui Markin, cei retinuti sunt suspectati atat de organizarea cat si de savarsirea crimei. El a mai spus ca anchetatorii continua sa caute persoane ce ar avea legaturi cu asasinatul.

  • Lider cecen: Zaur Dadaev, suspect in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un musulman devotat, socat de caricaturile Charlie Hebdo

Zaur Dadaev, suspectul cecen in cazul asasinatului lui Boris Nemtov, este un barbat “extrem de credinios” care a fost socat de caricaturile din revista Charlie Hebdo cu Profetul Mohammed, a declarat duminica liderul cecen Ramzan Kadirov, potrivit Reuters.

Anchetatorii rusi au precizat saptamana trecuta ca analizeaza posibilitatea ca militantii islamisti sa il fi impuscat mortal pe Nemtov, un liberal, pentru ca acesta a aparat caricaturile din revista franceza de satira Charlie Hebdo.

“Toti cei care il cunosc pe Zaur Dadaev confirma ca este extrem de credincios si ca a fost, ca toti musulmanii, socat de activitatile revistei Charlie si de comentariile venite in sprijinul publicarii acelor caricaturi”, a scris Kadirov pe contul sau de Instagram.

Kadirov a confirmat de asemenea ca Dadaev, unul dintre cei cinci suspecti retinuti pentru asasinatul din 27 februarie al lui Nemtov, fusese embru al politiei cecene si fusese decorat pentru curaj.

  • Instanta a decis arestarea tuturor celor cinci suspecti

Un tribunal din Moscova a decis ca toti cei cinci suspecti in cazul asasinarii lui Boris Nemtsov sa fie mentinuti in arest, informeaza Reuters. Potrivit judecatorului, unul dintre suspecti, Zaur Dadaiev, a recunoscut implicarea in asasinat atunci cand a fost interogat de anchetatori.

Judecatoarea Natalia Mushnikova a declarat ca “implicarea lui Dadaiev in comiterea acestei crime este confirmata, pe langa propria marturie, de totalitatea probelor adunate in acest caz”.

In afara de Dadaiev, justitia rusa a mai arestat doi frati, Anzor si Shagid Gubashev, precum si alti doi barbati, Ramzan Bakhayev si Tamerlan Eskerkhanov.

Doi dintre ei, Dadaiev si Anzor Gubashev, au fost inculpati pentru implicare in asasinat, in timp ce ceilalti trei sunt considerati suspecti.

  • Un barbat suspectat de implicare in asasinarea lui Boris Nemtsov s-a sinucis cand politia a venit sa-l aresteze

Un barbat suspectat de implicare in asasinarea opozantului rus Boris Nemtsov s-a sinucis in momentul in care politia a venit sa-l aresteze, aruncandu-se in aer cu o grenada, relateaza duminica agentia rusa Interfax, citata de Novinite.com.

Potrivit agentiei ruse, incidentul s-a petrecut sambata seara, in Groznii, capitala republicii ruse Cecenia.

Interfax relateaza, citand surse din politie, ca barbatul a aruncat cu o grenada inspre politistii care au venit sa-l aresteze, ca mai apoi sa se arunce in aer cu o a doua grenada.

Informatia nu a fost confirmata oficial de politia rusa, precizeaza Novinite.

***

Boris Nemtsov (55 de ani), fost vicepremier al Rusiei si unul dintre cei mai vehementi critici ai actualului presedinte Vladimir Putin, a fost impuscat mortal in centrul Moscovei, pe 27 februarie.

Directorul Serviciului Federal de Securitate (FSB), Alexander Bortnikov, a anuntat sambata ca doi barbati, identificati ca Anzor Gubashev si Zaur Dadaiev, au fost retinuti sub suspiciunea de implicare in acest asasinat.

Potrivit secretarului Consiliului de Securitate din republica rusa Ingusetia, Albert Barahoiev, alte doua persoane au fost retinute: un barbat care se afla in masina cu Zaur Dadaiev, precum si fratele lui Anzor Gubashev. El a precizat ca fratii Gubashev au locuit mult timp la Moscova, in timp ce Dadaiev lucra in politia din Cecenia.

De asemenea, Interfax a relatat duminica, citand surse din politie, ca un barbat care s-a aruncat in aer cu o grenada, sambata seara, la Groznii, capitala republicii ruse Cecenia, era un alt suspect in cazul asasinarii lui Boris Nemtsov.

Sursa: hotnews.ro

Gen. Ben Hodges (SUA): Vladimir Putin incearca sa detina controlul asupra gurilor Dunarii / Traian Basescu: Confirma analizele noastre

Comandantul trupelor americane din Europa, generalul Ben Hodges, afirma ca Rusia incearca sa detina controlul asupra gurilor Dunarii, ceea ce i-ar oferi o pozitie de forta asupra economiilor sud-est europene, potrivitThe Daily Telegraph.

“Sunt sigur ca Putin vrea sa ne distruga Alianta, nu atacand-o, ci divizand-o”, a spus Hodges, intr-un discurs sustinut la Berlin.

De asemenea, el a afirmat ca Rusia are 12.000 de soldati in Ucraina. “Daca nu credeti nici acum ca Rusia este implicata direct in Ucraina, nu veti crede niciodata. Nu vreti sa o credeti”, a subliniat el.

Fostul președinte Traian Băsescu a afirmat joi că declaratia generalului Hodges legata de evolutiile din Europa de Est este “extrem de importanta” confirma analiza sa si a structurilor romanesti de securitate.

“Am venit să-i atenționez pe cei din conducerea PMP că astăzi a fost o declarație extrem de importantă legată de evoluțiile din Europa de Est. A fost declarația generalului Hodges (Ben Hodges – n.r.), comandantul forțelor americane din Europa, care, sunt convins, în urma informațiilor și a unei analize a afirmat ceea ce afirm eu de doi ani de zile, că ținta lui Vladimir Putin este legată de gurile Dunării”, a spus fostul șef de stat, la plecarea de la sediul central al PMP din Capitală, potrivit Agerpres.

Băsescu a adăugat că acest lucru, venit din partea unui comandant militar, nu este de trecut cu vederea.

“S-a ajuns la aceeași concluzie pe care în analiza mea și a structurilor de securitate românești am tras-o acum doi ani de zile, iar astăzi este confirmată ca analiză de generalul Hodges, comandantul forțelor americane din Europa. Cred că este un semnal care trebuie tras”, a mai spus acesta.

Băsescu nu a dorit să discute despre poziția pe care ar trebui să o aibă președintele Klaus Iohannis.

“N-aș discuta. Eu i-am rugat pe partenerii din PMP să aibă în vedere că nu e joacă cu situația de securitate din regiune”, a mai declarat fostul șef al statului.

Sursa: hotnews.ro

SUA au anunțat că vor lua măsuri dacă Rusia va încălca Tratatul INF

Statele Unite vor lua măsuri de apărare dacă Rusia va încălca prevederile Tratatului forțelor nucleare intermediare (INF), au anunțat marți șeful Statului Major Interarme, generalul Martin Dempsey, și secretarul american al Apărării, Ashton Carter, relatează RIA Novosti.

Exprimându-se în fața Comisiei pentru Apărare din Senatul american, Ashton Carter a dat asigurări că Statele Unite “pot și vor reacționa” în cazul încălcării Tratatului INF de către partea rusă.

Potrivit lui Martin Dempsey, un eventual răspuns al Statelor Unite se va încadra în “prevederile Tratatului INF”.

Washingtonul ia în calcul trei opțiuni, a precizat secretarul american al Apărării.

În cazul în care Statele Unite și aliații săi vor fi amenințați de rachete de croazieră rusești cu rază medie de acțiune, Washingtonul va recurge la apărarea activă. De asemenea, Statele Unite ar putea lua contramăsuri pentru a preveni folosirea unor astfel de arme, ceea ce ar însemna, potrivit lui Carter, “o confruntare militară deschisă”. A treia opțiune ar fi renunțarea la tratat.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de Statele Unite și Uniunea Sovietică în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri.

Sursa: mediafax.ro

Rusia va avea 50 de nave și submarine suplimentare în 2015. Unele ar putea ajunge în Marea Neagră

Forțele navale ruse vor primi 50 de nave și submarine militare noi sau modernizate în cursul anului 2015, dintre care unele probabil vor fi staționate în Marea Neagră, în contextul tensiunilor cu Alianța Nord-Atlantică din cauza crizei ucrainene, informează International Business Times.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunțat anul trecut un plan amplu de modernizare a Forțelor navale.

Potrivit Itar-Tass, forțele navale ruse vor primi anul acesta 50 de nave și submarine noi sau modernizate, inclusiv submersibile cu propulsie nucleară de tip Borei.

“În cursul anului 2015, Forțele navale vor primi două submarine cu propulsie nucleară – Vladimir Monomah și Aleksander Nevski -, două submarine multirol și cinci nave de suprafață”, a confirmat ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, citat de Itar-Tass.

Potrivit site-ului Lenta.ru, cele mai multe dintre cele 50 de nave militare sunt noi, dar vor fi și ambarcațiuni modernizate.

“Perioada de stagnare în dezvoltarea capacităților navale ruse a trecut de mult”, a avertizat amiralul Viktor Șirkov, comandantul Forțelor navale ruse.

Amiralul Viktor Șirkov anunțat în mai 2014 că Flota rusă de la Marea Neagră va primi 30 de nave militare, submarine și ambarcațiuni auxiliare în următorii șase ani. Potrivit Ministerului rus al Apărării, printre navele care vor fi aduse în Marea Neagră figurează șase fregate din clasa Grigorovici și șase submarine cu propulsie hibridă (diesel-electric) din clasa Varșavianka.

Sursa; mediafax.ro

 

RUSIA: Lista celor care au platit cu viata pentru criticarea regimului. Si a celor ramasi sa continue lupta

Boris Nemtov e onorat postum pentru curajul sau de a critica regimul de la Kremlin. Inaintea sa au fost si altii, precum Anna Politkovskaia, Natalia Estemirova sau Boris Berezovski. Toti au avut o moarte violenta. Lista oponentilor vocali nu a fost redusa insa la zero.

Anna Politkovskaia a fost impuscata, in 2006, in blocul in care locuia la Moscova. Jurnalista a criticat regimul Putin si fortele de securitate cecene pentru incalcarea drepturilor omului in aceasta republica. In 2014, un tribunal din Moscova a condamnat cinci barbati din Cecenia pentru asasinat. Eminentele cenusii ale atacului nu sunt cunoscute nici pana astazi.

Alexander Litvinenko, fost agent secret us, a murit la Londra, in noiembrie 2006, in urma unei otraviri cu substanta radioactiva Poloniu 210. Pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin ca ar fi ordonat asasinarea sa. Fostul agent ajunsese sa aiba divergente cu Moscova, emigrase in Marea Britanie si lucrase si pentru serviciul de informatii MI6.

Activista pentru drepturile omului Natalia Estemirova a fost gasita impuscata in Caucazul de Nord, in iulie 2009. Estemirova lucra pentru organizatia Memorial si publicase mai multe rapoarte critice despre disparitia unor civili in Cecenia.

Avocatul Serghei Magnitki, grav bolnav, a murit in chinuri in inchisoare, in noiembrie 2009, fara sa primeasca asistenta medicala de la doctorii penitenciarului. Magnitki ajunsese in arest preventiv la Moscova, dupa ce a formulat mai multe acuzatii grave de coruptie la adresa autoritatilor ruse. Organizatii pentru drepturile omului si rudele avocatului acuza Kremlinul ca ar fi ordonat torturarea sa. Nimeni nu a raspuns pentru moartea lui Magnitki, care a fost condamnat postum, in 2013, pentru evaziune fiscala.

Oligarhul rus multimilionar Boris Berezovski a fost gasit mort in locuinta sa din Ascot, in apropiere de Londra, in martie 2013. Era considerat unul din cei mai mari dusmani ai lui Vladimir Putin si finanta masiv opozitia din Rusia. Autopsia a dovedit ca Berezovski a murit prin strangulare. In martie 2014, un judecator britanic a decis ca nu se poate afirma cu exactitate daca oligarhul a fost asasinat sau daca s-a sinucis.

Cine a mai ramas sa lupte impotriva lui Putin?

Gari Kasparov: fost campion mondial la sah, in varsta de 51 de ani, traieste in strainatate. Se teme ca ar fi arestat pentru participarea la proteste anti Kremlin. Kasparv e considerat forta din spatele opozitiei liberale. Portalul sau kasparov.ru raspandeste neintrerupt critici la adresa lui Putin.

Serghei Udaltov: celebrul critic al regimului de la Moscova a fost condamnat in iulie 2014 la patru ani si jumatate detentie intr-o colonie penitenciar. In prezent, liderul Frontului de Stanga se afla in arest la domiciliu. El a fost acuzat ca a organizat mai multe demonstratii de amploare impotriva lui Putin.

Mihail Kasianov: este, de asemenea, un oponent neobosit al presedintelui rus. Fostul prim ministru din perioada 2000-2004, in varsta de 57 de ani, este cofondatorul partidului Parnas (impreuna cu Boris Nemtov), care a fuzionat cu Partidul Republican in 2012.

Serghei Mitrohin: este presedintele partidului liberal de opozitie Iabloko. Formatiunea pro-occidentala a castigat la alegerile regionale din 2014 multe voturi in plus fata de precedentul scrutin, dar nu a fost suficient pentru a trece pragul electoral.

Alexei Navalnii: s-a facut remarcat prin lupta sa impotriva coruptiei si a economiei de cumetrie din Rusia. Navalnii s-a folosit de unul din site-urile sale pentru a-l transforma intr-un fel de WikiLeaks rusesc, unde deconspira diverse scandaluri si cazuri de coruptie. La alegerile locale din 2013, a surprins Rusia cu cele 27% din voturi castigate. Cu putin timp in urma, Navalnii a fost condamnat la 15 zile arest la domiciliu pentru propagarea unui apel la manifestatii.

Sursa: hotnews.ro

Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria “junk”

Agenția de evaluare financiară Moody’s a retrogradat calificativul acordat datoriilor suverane ale Rusiei în categoria speculativă, nerecomandată investițiilor, pe fondul crizei din Ucraina, al scăderii cotațiilor petroliere și al deprecierii rublei.

Moody’s a retrogradat calificativul Rusiei la Ba1 de la Baa3, cu o treaptă sub categoria recomandată investițiilor. Perspectivele asociate noului calificativ sunt negative, ceea ce înseamnă că ratingul Rusiei ar putea fi coborât din nou în perioada următoare, transmite MarketWatch.

Agenția de evaluare financiară notează, într-un comunicat privind decizia de retrogradare a calificativului Rusiei, că puterea financiară a statului se va diminua vizibil ca urmare a presiunilor fiscale și a scăderii continue a rezervelor valutare, pe fondul ieșirilor de capital și a accesului limitat la piețele de capital străine.

De asemenea, crește riscul ca Rusia să submineze, direct sau indirect, plata datoriilor externe, ca reacție la răspunsul țărilor din Vest la conflictul armat din Ucraina, potrivit Moody’s.

Aceasta este a doua acțiune a Moody’s în privința calificativului acordat Rusiei în mai puțin de două luni. La mijlocul lunii ianuarie, agenția a scăzut ratingul Rusiei la doar un nivel deasupra categoriei “junk”.

Și Standard&Poor’s a retrogradat calificativul Rusiei în categoria speculativă luna trecută, pentru prima oară în ultimii peste 10 ani, citând diminuarea flexibilității politicii monetare a țării și înrăutățirea perspectivelor de creștere economică.

Rusia, cel mai mare exportator de petrol din lume, se află pe punctul de intra în recesiune economică, după ce prețul petrolului a scăzut la cel mai jos nivel din 2009 până în prezent.

În plus, economia rusă a fost afectată de sancțiunile impuse Moscovei de către Statele Unite și Uniunea Europeană, din cauza conflictului din Ucraina, măsuri care au limitat accesul companiilor din Rusia la finanțare pe piețele financiare internaționale și au scăzut interesul investitorilor pentru piața rusă.

Sursa: mediafac.ro

Poroșenko: Suntem pregătiți să introducem legea marțială în țară. IMAGINI cu distrugerile provocate de conflict

Guvernul ucrainean este pregătit să decreteze legea marțială în Ucraina în cazul escaladării conflictului din estul țării, a declarat miercuri președintele Petro Poroșenko, în timpul unei reununi cu liderii administrațiilor regionale, relatează UNIAN, în pagina electronică.

“Pot spune că eu, Guvernul și Verhovna Rada suntem pregătiți să luăm decizia introducerii legii marțiale în țară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acțiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului”, a declarat Poroșenko.

El urmează să participe la negocierile de pace care vor avea loc miercuri în capitala belarusă, Minsk, împreună cu președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande.

Înaintea negocierilor însă s-a înregistrat o intensificare a violențelor în orașul Debalțeve, din regiunea Donețk.

Negocierile ar putea fi complicate și de atacul de marți de la Kramatorsk, care este departe de linia de front. Potrivit OSCE, 16 persoane au fost ucise în acest atac cu rachete, în timp ce miercuri un alt atac într-o stație de autobuz din Donețk a provocat moartea a patru persoane.

Potrivit unor informații neoficiale, negociatorii au încheiat deja un acord înaintea summitului de la Minsk, care include retragerea armamentului greu și monitorizarea internațională a liniei de front.

Sursa: mediafax.ro

 

Vladimir Putin acuză Occidentul că a provocat criza din Ucraina: Au fost încercări de a smulge de la Rusia state care au aparținut URSS

Criza din Ucraina a fost cauzată de Occident, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, pentru un cotidian egiptean, în timp ce lucrează la propunerile franco-germane de încetare a focului între Kiev și rebelii proruși.

La începutul vizitei sale în Egipt, președintele Vladimir Putin și-a reluat atacurile împotriva țărilor occidentale pentru promisiunile lor “deșarte” de a nu extinde NATO cu țări foste sovietice și ignorarea intereselor ruse, relatează BBC News Online.

“Au fost încercări de a smulge de la Rusia state care au aparținut URSS (Uniunii Sovietice) și de a le determina să facă o alegere artificială «între Rusia și Europa»”, a declarat Putin pentru cotidianul egiptean Al-Ahram.

“Noi am avertizat în mod repetat SUA și aliații săi occidentali în legătură cu consecințele dăunătoare ale ingerinței lor în afacerile interne ucrainene dar nu ne-au ascultat”, a continuat președintele rus. El a acuzat țările occidentale că susțin o “lovitură de stat la Kiev”, o referire la îndepărtarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în 2014.

Comentariile sale intervin pe fondul unor noi speranțe privind încheierea unui acord de pace miercuri și în timp ce Rusia neagă acuzațiile că ar trimite trupe și armament rebelilor.

Luptele din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 5.300 de persoane și au determinat alte 1,5 milioane să își părăsească locuințele. Cel puțin nouă militari ucraineni au fost uciși în ultimele 24 de ore, potrivit oficialilor, în timp ce luptele sunt intense în jurul orașului Debalțeve, în apropiere de Donețk.

Cancelarul german Angela Merkel urmează să îl informeze pe președintele american Barack Obama la Washington, în cursul zilei de luni, în legătură cu planul de pace pe care Germania și Franța au încercat să îl încheie cu Ucraina și Rusia.

Merkel și președintele francez Francois Hollande conduc eforturile de revigorare a planului de pace de la Minsk, abandonat pe fondul luptelor din iarnă. Detalii privind propunerile celor doi lideri nu au fost publicate, dar planul ar include instituirea unei zone demilitarizate de 50-70 de kilometri în jurul actualei linii de front.

Sursa: mediafax.ro

Putin: Rusia nu vrea să fie în război cu nimeni și este dispusă să coopereze

Moscova nu vrea să fie în război cu nimeni și este dispusă să coopereze, dar nu va accepta o ordine mondială în care prioritatea este împiedicarea dezvoltării Rusiei, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, citat de agenția Sputnik în pagina electronică.

“Slavă Domnului, nimeni nu duce un război împotriva țării noastre, dar există, desigur, încercări de a împiedica dezvoltarea noastră prin diferite mijloace”, a afirmat Putin sâmbătă la Soci, la congresul Federației sindicatelor independente din Rusia.

El a adăugat că Rusia nu va accepta niciodată o astfel de ordine mondială, subliniind că țara sa nu vrea să fie în război cu nimeni și este dispusă să coopereze.

Putin a reiterat că sancțiunile impuse Rusiei nu vor avea efectul dorit, chiar dacă au un impact negativ asupra economiei țării. “Trebuie să realizăm acest lucru și să depunem toate eforturile pentru a ne consolida suveranitatea, inclusiv în sfera economică”, a precizat președintele rus.

Rusia a fost vizată de mai multe runde de sancțiuni impuse de Uniunea Europeană și Statele Unite, care o acuză că alimentează tensiunile din estul Ucrainei. Moscova a negat în mod repetat că ar avea vreun amestec în conflictul ucrainean și a cerut soluționarea crizei pe cale pașnică.

Sancțiunile occidentale au vizat sectoarele bancar, financiar și energetic, precum și persoane particulare.

Sursa: mediafax.ro

Rusia va prezenta la ONU un proiect de rezoluție privind tăierea finanțărilor grupării Stat Islamic

Rusia va prezenta în curând la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite un proiect de rezoluție privind tăierea finanțărilor de care beneficiază gruparea extremistă sunnită Stat Islamic (SI), a anunțat miercuri un purtător de cuvânt al misiunii ruse la ONU, relatează Interfax.

“Pregătim un proiect de rezoluție și sperăm că va fi adoptat în Consiliul de Securitate al ONU în următoarele zile”, a declarat Aleksei Zaițev.

Potrivit unor diplomați occidentali, proiectul de rezoluție a fost transmis deja reprezentanților celor 15 state membre și va fi prezentat în curând în Consiliul de Securitate.

Rusia propune tăierea finanțărilor obținute de SI din vânzări de petrol și anticihități sau din plata unor răscumpărări, potrivit unor diplomați.

Sursa: mediafax.ro

UE va extinde lista persoanelor sancționate din cauza crizei ucrainene. SUA amenință Rusia cu noi sancțiuni

Uniunea Europeană a decis, joi, introducerea unor noi nume, începând de la 1 februarie, pe lista persoanelor sancționate pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, urmând să fie dispuse noi măsuri.

Miniștrii de Externe ai statelor Uniunii Europene au decis prelungirea cu șase luni, până în septembrie, a sancțiunilor punctuale adoptate în martie 2014 împotriva unor personalități separatiste proruse și ruse, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

“Uniunea Europeană pregătește măsuri suplimentare de sancționare”, a adăugat oficialul UE.

Sancțiunile punctuale, care constau în blocarea activelor și în interdicții de călătorie în spațiul UE, vizează în prezent 132 de persoane.

“Noi nume vor fi adăugate în cel mult o săptămână”, a precizat Mogherini.

Noul ministru grec de Externe, Nikos Kotzias, a cerut eliminarea unei mențiuni privind “noi sancțiuni” din declarația finală a Consiliului Afacerilor Externe.

Statele Unite amenință Rusia cu noi sancțiuni din cauza crizei ucrainene

Statele Unite au amenințat, joi, Rusia cu noi sancțiuni dacă va continua susținerea insurgenților separatiști din estul Ucrainei, salutând noi măsuri anunțate de Uniunea Europeană.

“Acordul miniștrilor europeni de Externe privind extinderea sancțiunilor este un semnal suplimentar că evenimentele din ultimele zile sunt total inacceptabile și că vor avea noi consecințe”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, referindu-se la recentele atacuri din estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Barack Obama, invitat în Rusia la un eveniment la care ar putea participa și Kim Jong-Un

Rusia l-a invitat pe președintele SUA, Barack Obama, la ceremoniile care vor marca 70 de ani de la încheierea celui de-al II-lea Război Mondial, un eveniment la care ar putea participa și liderul Coreei de Nord, Kim Jong-Un, relatează site-ul agenției TASS.

“Au fost trimise invitații liderilor tuturor țărilor care au participat la coaliția împotriva Germaniei naziste”, a declarat Iuri Ușakov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Rusia, Statele Unite, Marea Britanie, China, Franța și alte zeci de țări au participat la alianța militară împotriva Germaniei naziste, în al II-lea Război Mondial.

“Am primit semnale de la Phenian că liderul nord-coreean, Kim Jong-Un, ar putea participa la ceremonii”, precizează oficialul rus.

Statele Unite nu au o relație bună cu Coreea de Nord, iar tensiunile s-au amplificat în ultima perioadă după ce Administrația Barack Obama a atribuit regimului stalinist de la Phenian atacurile cibernetice care au vizat compania Sony.

Sursa: mediafax.ro

Mai mulți polițiști ruși au fost uciși în confruntări cu rebeli la Groznîi, în Cecenia

Mai mulți polițiști au fost uciși joi în confruntări cu rebeli care au atacat un post al poliției rutiere și care au luat cu asalt, după aceea, un imobil care găzduiește instituții ale presei locale, la Groznîi, capitala Ceceniei, în Caucazul rus, au anunțat autoritățile, relatează AFP.

“Există pierderi în rândul personalului”, a anunțat Comitetul Național Antiterorism într-un comunicat difuzat de agenții rusești de presă. Comitetul nu a oferit imediat un bilanț oficial.

Potrivit agenției publice de presă RIA Novosti, care citează o sursă din cadrul poliției locale, cinci polițiști au fost uciși iar mai mulți răniți.

Ministerul de Interne nu a făcut declarații pentru moment.

Comitetul a precizat că un grup de rebeli a atacat un post al poliției rutiere, după care a luat cu asalt “Casa Presei” din Groznîi.

Rebelii se aflau în imobil, blocați de poliție și forțele de securitate, potrivit Comitetului.

Cinci polițiști au fost uciși, iar aproximativ 10 au fost răniți la Groznîi în octombrie, când au încercat să împiedice un tânăr kamikaze să atace o sală de concerte în care se aflau mii de persoane, în timpul unei sărbători locale.

Sursa: mediafax.ro

Germania vrea relansarea dialogului între NATO și Rusia

Berlinul a îndemnat marți la relansarea dialogului direct între NATO și Rusia, acuzată de Occident că susține militar separatiștii din estul Ucrainei, ceea ce Moscova dezminte.

Germania a transmis, în cadrul unei reuniuni la Bruxelles a miniștrilor de Externe din cadrul NATO, un document neoficial în care îndeamnă la o reuniune rapidă a Consiliului NATO-Rusia, a anunțat o sursă diplomatică.

Acest consiliu, creat după încheierea Războiului Rece, s-a reunit de două ori la nivel de ambasadori de la începutul crizei din Ucraina, în martie, însă nu a mai fost convocat din iunie.

“Prin suspendarea completă a Consiliului NATO-Rusia, am redus relațiile (cu Moscova) pe toate fronturile”, și-a exprimat regretul șeful diplomației germane, Franz Walter Steinmeier.

“În prezent, avem practic foarte puține căi de a discuta despre evenimente care survin pe neașteptate, cum ar fi, de exemplu, manevrele militare internaționale, survolurile (avioanelor) sau prezența de nave de război ruse în regiunile îndepărtate ale lumii, și nu avem posibilitatea de a aprecia care este motivația și dacă există motive de îngrijorare”, a adăugat el.

Ministrul german de Externe a afirmat că nivelul comunicării cu Moscova este “inferior” celui din perioada Războiului Rece, considerând necesară relansarea contactelor, cu scopul a se evita situații “ieșite complet de sub control”.

Steinmeier a subliniat că, fără a merge până la convocarea unui Consiliu NATO-Rusia, pot fi reluate reuniunile “la nivel de ambasadori” sau de “experți militari”.

Germania afirmă că a primit sprijinul în special al Italiei și Olandei. Unii aliați, în special Polonia și țările baltice, consideră că a convoca un Consiliu NATO-Rusia în acest stadiu ar fi “un semnal de slăbiciune” față de Moscova, potrivit unui diplomat.

Sursa: mediafax.ro

Rusia acuză NATO că vrea să destabilizeze Europa de Nord

Moscova a acuzat luni NATO că vrea să destabilizeze Europa de Nord printr-o activitate militară mai intensă în țările baltice, adăugând că o aderare a Ucrainei la Alianța Nord-Atlantică ar “submina securitatea în întreaga Europă”.

NATO “încearcă să destabilizeze regiunea cea mai stabilă din lume, Europa de Nord”, a acuzat viceministrul rus de Externe, Alexei Meșkov, într-un interviu pentru agenția Interfax.

“Desfășurarea în continuare a unor exerciții militare și trimiterea de avioane cu capacitate nucleară în statele baltice” vor duce la “distrugerea” stabilității și a securității în această regiune, a subliniat Meșkov.

De asemenea, el a declarat că Alianța Nord-Atlantică nu a oferit “nicio dovadă” privind o prezență militară rusă în Ucraina, acuzând Occidentul că se bazează doar pe informațiile oferite de Kiev.

“Subliniez că o aderare a Ucrainei la NATO va submina întregul sistem de securitate european. Cei care vor împingă Kievul în brațele NATO își asumă mari responsabilități geopolitice”, a avertizat Meșkov.

Noul președinte al Consiliului European, Donald Tusk, și președintele SUA, Barack Obama, au cerut, luni, Rusiei să retragă trupele din estul Ucrainei, în contextul în care administrația prooccidentală de la Kiev și NATO au acuzat de multe ori Moscova că a trimis militari pentru susținerea separatiștilor proruși din estul Ucrainei. Rusia susține că nu a trimis trupe în Ucraina.

Sursa: mediafax.ro

Consiliul Europei și-a exprimat sprijinul pentru ONG-ul rus Memorial, amenințat cu dizolvarea

Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland, și-a exprimat joi, la Moscova, sprijinul pentru principala organizație rusească pentru apărarea drepturilor omului, Memorial, amenințată cu dizolvarea, îndemnând Rusia să “ajute” ONG-urile în loc să “pună presiune” pe ele.

“Memorial este o organizație remarcabilă (…). Este foarte important pentru toate națiunile să-și protejeze trecutul, iar voi ajutați Rusia să facă aceasta”, a declarat Jagland în cursul unei vizite la sediul Memorial.

Fondat în 1989 de către foști disidenți, între care laureatul Premiului Nobel pentru Pace Andrei Saharov, în memoria victimelor represiunii sovietice, Memorial a îmbrățișat lupta împotriva abuzurilor din Rusia, plătind-o uneori cu prețul sângelui, așa cum s-a întâmplat în 2009, când reprezentanta acestui ONG în Cecenia, Natalia Estemirova, a fost asasinată.

“Când am aflat că (ONG-ul) Memorial ar putea fi închis (…), am reacționat imediat și l-am sunat pe ministrul rus al Justiției pentru a-i spune că acest fapt trebuie împiedicat cu orice preț”, a dezvăluit Jagland.

“Fiecare stat membru al Consiliului Europei trebuie să aibă legi care dezvoltă și ajută ONG-urile și nu legi care pun presiune pe ele”, a subliniat el.

Memorial a efectuat modificări în statut sâmbătă, pentru a fi în conformitate cu legea și a scăpa de amenințarea cu dizolvarea.

Acest ONG a fost acuzat la sfârșitul lui octombrie de “încălcări flagrante și repetate ale legislației și Constituției ruse”, iar Ministerul Justiției a cerut Curții Supreme să-l dizolve.

Aceasta din urmă i-a dat pe 13 noiembrie un termen de o lună pentru a se pune în conformitate cu legea, amânând pronunțarea deciziei până la 17 decembrie.

În iulie, justiția rusă i-a impus ONG-ului Memorial să se înregistreze în calitate de “agent străin”, o titulatură care datează din epoca sovietică și care desemnează începând de anul trecut organizațiile ce beneficiază de finanțare din străinătate și întreprind “o activitate politică”.

Sursa: mediafax.ro

Rebelii de la Donețk afirmă că nu sunt îngrijorați de intenția Kievului de a revizui planul de pace

Autoritățile separatiste de la Donețk s-au arătat indiferente față de intenția Kievului de a revizui planul de pace, apreciind că această decizie “nu reprezintă un motiv de îngrijorare”, relatează agenția rusă Tass, în pagina electronică.

“Această decizie care vizează, de asemenea, abrogarea statutului special conferit regiunilor (rebele), nu reprezintă un motiv de îngrijorare. În orice caz, legile adoptate de Kiev (vizând regiunile separatiste) nu ne conveneau”, a declarat președintele “Consiliului Național” de la Donețk, Aleksei Kariakin.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat luni că Ucraina va revizui angajamentele asumate în cadrul planului de pace, întrucât alegerile desfășurate în regiunile separatiste reprezintă “încălcări grave” ale acordurilor de la Minsk.

“Aceste pseudo-alegeri reprezintă încălcări grave ale Protocolului de la Minsk”, semnat între Kiev și separatiști, a declarat Poroșenko, menționând că ar putea renunța la această intenție, dacă separatiștii vor anula rezultatele alegerilor de duminică.

“Nu poate fi vorba de o anulare a rezultatelor alegerilor, în contextul în care sute de cetățeni au așteptat câte 5-6 ore pentru a vota. Poporul a făcut o alegere pe care trebuie să o respectăm”, a subliniat Kariakin.

Liderii separatiști din regiunile Lugansk și Donețk au organizat duminică alegeri generale, nerecunoscute de Administrația de la Kiev.

Moscova a anunțat că “respectă” rezultatele scrutinelor și apreciază, spre deosebire de occidentali, că acest vot “constituie unul dintre punctele importante ale acordurilor de la Minsk” și permite “legitimarea autorităților” separatiste.

La rândul său, Uniunea Europeană a catalogat această inițiativă drept un “nou obstacol” în calea procesului fragil de pace.

Sursa: mediafax.ro

Rusia, Ucraina și UE au semnat un acord privind reluarea livrărilor de gaze rusești

Rusia, Ucraina și Uniunea Europeană (UE) au semnat joi seara, la Bruxelles, un acord privind reluarea livrărilor de gaze rusești, valabil până în martie 2015.

Acordul a fost semnat de miniștrii Energiei ai celor două țări, rusul Alexander Novak și ucraineanul Iuri Prodan, și comisarul european pentru Energie, Günther Oettinger.

Un act adițional la contract a fost ulterior parafat de șeful Gazprom, rusul Aleksei Miller, și cel al Naftogaz, ucraineanul Andrii Kobolev.

“Responsabilitatea politică, logica cooperării și pur și simplu bunul simț economic au prevalat”, a apreciat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în cursul unei conferințe de presă.

“Este un pas important pentru securitatea noastră energetică”, a dat asigurări el, afirmând că nu există “niciun motiv pentru ca oameni din Europa să îndure frigul în această iarnă”.

Barroso a spus că “speră că acest acord va crește încrederea între Ucraina și Rusia”. “Punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk” privind încetarea focului în Estul separatist al Ucrainei “trebuie să fie, în acest moment, prioritatea” noastră, a adăugat el.

Oettinger a precizat că acordul se referă la un total de 4,6 miliarde de dolari, cuprinzând atât plata datoriei la gaze a Ucrainei față de Rusia, cât și plata livrărilor de gaze rusești până martie. Prețul a fost fixat la 385 de dolari pe mia de metri cubi. El a precizat că Ucraina este capabilă să-și achite datoria la gaze față de Rusia.

Sursa: mediafax.ro

NATO: Rusia nu a retras militarii staționați la frontiera cu Ucraina

Alianța Nord-Atlantică nu a constatat “mișcări masive și semnificative” care să confirme anunțul președintelui Vladimir Putin privind retragerea a 17.600 de militari staționați de-a lungul frontierei cu Ucraina, anunță un oficial NATO, citat de AFP.

“Ne-ar fi plăcut să salutăm retragerea trupelor ruse de la frontiera cu Ucraina, pentru că acest lucru ar fi fost un pas în direcția cea bună. Dar, deocamdată, nu am observat mișcări majore și semnificative de trupe”, a precizat oficialul militar NATO.

Președintele Vladimir Putin a ordonat retragerea trupelor ruse staționate la frontiera cu Ucraina. Potrivit Kremlinului, ordinul de retragere vizează 17.600 de militari implicați în ultimele în manevre în regiunea Rostov, situată în sudul Rusiei, în apropierea frontierei cu Ucraina.

“Există în continuare o forță importantă și capabilă, poziționată la frontiera cu Ucraina; militarii și echipamentele grele trebuie retrași”, a subliniat oficialul NATO, cerând Rusiei să înceteze susținerea insurgenților separatiști din estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Mihail Gorbaciov a fost spitalizat

Ultimul lider al fostei Uniuni Sovietice Mihail Gorbaciov a anunțat joi seara că a fost spitalizat, deoarece starea sa de sănătate s-a agravat, relatează postul rus de televiziune Rossia 12, în pagina electronică.

“Starea mea de sănătate era relativ bună în ultimele șapte zile, însă astăzi s-a agravat și am fost spitalizat. În prezent, sunt conectat la un aparat. fiind înconjurat de diverse cabluri”, a declarat Gorbaciov pentru postul rus de radio Russkaia Slujba Novostei (Serviciul rus de știri).

“Îmi cunoașteți caracterul, sunt hotărât să lupt, să trăiesc”, adăugat el.

El a apărut în ultimii ani cu fața umflată și obosit în intervențiile sale publice.Laureatul Premiului Nobel pentru Pace în 1990, fostul președinte sovietic Mihail Gorbaciov, în vârstă de 83 de ani, este foarte respectat în Occident și mult mai puțin apreciat de majoritatea concetățenilor săi, care îl învinovățesc de destrămarea fostei Uniuni Sovietice și de haosul economic și social care au urmat.

Sursa: mediafax.ro

Moscova: Activitatea NATO în Caucazul de Sud constituie o amenințare pentru stabilitatea în regiune

Activitatea militară a NATO în Caucazul de Sud constituie o amenințare la adresa stabilității în regiune și poate provoca consecințe grave, a apreciat miercuri adjunctul șefului diplomației ruse Grigori Karasin, citat de agenția Itar-Tass, în pagina electronică.

“Activitatea militară a NATO în această regiune și programele în domeniul militar pe care Alianța Nord-Atlantică le desfășoară împreună cu Georgia creează o amenințare pentru stabilitatea în regiune și provoacă îngrijorare în rândul statelor vecine”, a declarat diplomatul rus, după o nouă rundă de consultări la Geneva privind securitatea și stabilitatea în Caucazul de Sud.

“Îi îndemnăm pe reprezentanții Georgiei și ai Statelor Unite să analizeze cu atenție acest subiect, deoarece există riscul că echilibrul forțelor în regiune va fi perturbat, fapt ce va duce la consecințe grave”, a adăugat el.

La consultările de la Geneva, desfășurate sub egida Uniunii Europene, ONU și OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), au participat delegații din Abhazia, Georgia, Rusia și Osetia de Sud.

Sursa: mediafax.ro

Băsescu: România va fi apărată în orice scenariu în care ar fi atacată. 99,9% nu va fi o agresiune a Federației Ruse împotriva României. Îl înțeleg pe Poroșenko, dar îl contrazic fără drept de apel

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Cotroceni, că după Summit-ul NATO de la Newport, România a devenit o țară care va fi aparată în orice scenariu în care ar fi atacată. El a adăugat că 99,9% nu va fi o agresiune din partea Federației Ruse împotriva României și l-a contrazis pe omologul ucrainean, Petro Poroșenko, care a spus că Rusia ar putea să ocupe nu doar Kievul, ci și Bucureștiul.

“România are plan de acțiune dacă este atacată”, a spus Băsescu, explicând diferența legată de securitatea României de dinainte și de după Summit-ul de la Newport.

El a spus că Turcia, Polonia și țările baltice aveau un astfel de plan, iar acum, după Summit, are și România unul.

“De pe tot flancul estic, erau Polonia și țările baltice care aveau un plan de contingență (…) deci partea de nord a flancului estic. Partea de sud a flancului estic, care este reprezentată de Turcia, avea, de asemenea, un plan de contingență și un plan de acțiune în cazul în care, în scenariile NATO, Turcia ar fi fost atacată, sau balticii și Polonia”, a precizat Băsescu.

“România și Bulgaria nu aveau un astfel de plan pentru că erau considerate țări în afara riscurilor de a fi atacate militar. Modificarea după acest Summit este că și România are un plan de contingență, un plan de acțiune, în cazul în care este atacată, în condițiile în care militarii de la NATO sub comanda SACEUR, al comandantului unic al forțelor din Europa, au elaborat scenariile prin care România, securitatea României ar putea fi afectată”, a explicat Traian Băsescu.

Șeful statului a afirmat că există scenarii privind atacuri asupra României de pe mare, atac terestru și atac de aviație, iar acest plan de acțiune “vine și dă soluțiile, contramăsurile Alianței pentru a apăra România, alături de propriile ei forțe armate”.

“România este în momentul de față, în urma deciziilor de la acest summit NATO, o țară care va fi apărată în orice scenariu în care ar putea fi atacată”, a subliniat Băsescu.

Totodată, președintele a precizat că, în cel mai scurt timp, structurile militare de la NATO și structurile naționale trebuie să elaboreze disponibilitățile de forțe în interiorul NATO pentru ca România să fie apărată în oricare din scenariile de război în care ar putea fi atacată sau în care ar putea să-i fie afectată integritatea teritorială și suveranitatea”.

Băsescu: 99,9% nu va fi o agresiune a Federației Ruse împotriva României, rămâne restul, irațional

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, că 99,9% nu va fi o agresiune din partea Federației Ruse împotriva României, dar rămâne restul, care ține de un eventual comportament irațional al acelei țări, astfel încat este bine că există, după Summit-ul NATO, un plan pentru apărarea României.

Șeful statului a precizat că unul dintre argumentele pentru a avea un plan de contingență și un plan de acțiune a fost menționarea lanțului de conflicte înghețate care sunt în jurul Mării Negre, Abhazia, Transnistria, Nagorno-Karabah, Crimeea. “Toate aceste conflicte sunt controlate de Federația Rusă și pot fi activate, reîncălzite unul câte unul sau toate odată, ceea ce ar genera o destabilizare consistentă în jurul Mării Negre, cu efecte extrem de negative pentru România”, a spus Băsescu.

Un alt argument a fost acela că, în urma anexării Crimeei, “flota uriașă” rusă de la Sevastopol se află la numai 160 de mile marine de coasta României și poate ajunge aici în șase ore.

Și evenimentele din Ucraina au reprezentat “un argument formidabil pentru noi că Rusia poate desfășura acțiuni iraționale”, a subliniat Băsescu, adăugând că nu se poate exclude posibilitatea ca și asupra României să se manifeste iraționalul unei mari puteri precum Rusia.

El a spus că este de părere că 99,9% România nu va fi atacată, dar există restul, diferența până la 100%, care ține de irațional, de care trebuie ținut cont.

“Sigur, nu sunt un adept al ideii că s-ar putea produce. În proporție de 99,9% acest lucru nu se poate produce, o agresiune a Federației Ruse împotriva României. Dar rămâne un 0,01% care spune că poate lucra în continuare iraționalul și atunci ca șef de stat nu am dreptul să nu iau în considerație această criză de securitate din regiune și să nu cer aliaților noștri ca împreună cu noi să garantăm securitatea României și împotriva iraționalului”, a spus Băsescu.

Băsescu: Îl înțeleg pe Poroșenko, dar îl contrazic fără drept de apel

Președintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Cotroceni, că îl înțelege pe omologul ucrainean, Petro Poroșenko, care a spus că Rusia ar putea să ocupe nu doar Kievul, ci și Bucureștiul, dar îl contrazice fără drept de apel, în condițiile în care NATO își consolidează flancul estic.

“Am înțeles în ce situație este Poroșenko. Președintele Poroșenko e în situația în care a crezut că va putea lichida problema separatiștilor cu amata națională a Ucrainei. A constatat că nu poate, a constatat că e nevoit să încheie încetare a focului care ‘va degenera’ într-un armistițiu și în pierderea controlului pe un teritoriu destul de mare, prin acea autonomizare de care vorbește dânsul. Nu știu ce va mai rămâne din autoritatea Kievului pe aceste teritorii și probabil a încercat să dea o explicație”, a precizat Băsescu, subliniind că îl contrazice “fără drept de apel” pe liderul de la Kiev.

“A făcut o incursiune pe flancul estic, exact acela pentru care NATO, 28 de state își pun la un loc resursele militare ca să apere acest flanc. Oricât ar fi Rusia de mare putere, nu poți face față la 28 de state în care intră Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Germania”, a spus Băsescu.

Președintele a subliniat că nu vrea să se consideră că afirmațiile sale reprezintă “o reacție la declarația dânsului (președintelui Poroșenko) de ieri”. “Dar vreau să vă asigur că acest scenariu nu este valabil”, a punctat Băsescu.

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a avertizat, într-un interviu acordat vineri BBC, că Rusia ar putea ocupa nu numai Kievul, ci și “Vilnius, Riga, Tallinn, București sau alte orașe”, în cazul în care comunitatea internațională nu se solidarizează cu Ucraina.

Referindu-se la declarația președintelui rus, Vladimir Putin, care într-o discuție cu șeful în exercițiu al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat: “Pot să iau Kievul în două săptămâni, dacă vreau”, jurnalistul Stephen Sackur a subliniat că mesajul transmis de acesta este că Rusia are cărțile în mâini, ceea ce nu este cazul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Summit NATO istoric în Marea Britanie – Președintele ucrainean: Un plan de armistițiu va fi semnat vineri, la Minsk/ Rasmussen: Rusia “nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă”

Summitul NATO s-a deschis, joi, la Newport (Marea Britanie) pe fondul tensiunilor cu Rusia, acuzată de agresiune militară în Ucraina. 60 de șefi de stat și de Guvern discută despre criza ucraineană, dar și despre alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak și Siria, a cărei amenințare este din ce în ce mai presantă. Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a anunțat că un plan pentru un armistițiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, și că NATO îi susține pe membrii săi care sunt pregătiți să furnizeze asistență militară Ucrainei.

“Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistițiu”, a declarat Poroșenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.

Grupul de contact, format din reprezentanți ai Kievului, Moscovei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va avea o reuniune vineri în capitala belarusă, la care vor participa și rebelii proruși din estul Ucrainei.

“Dacă întâlnirea are loc, voi da instrucțiuni Statului Major pentru o încetare bilaterală a focului”, a asigurat președintele ucrainean.

Liderii separatiștilor proruși au anunțat, la rândul lor, pe site-ul oficial, că sunt dispuși să ordone vineri încetarea focului, în cazul unui acord la Minsk. Liderii autoproclamatelor republici de la Donețk și Lugansk “sunt dispuși să ordone o încetare a focului vineri, începând cu ora 15.00 (15.00, ora României) dacă se va ajunge la un acord și reprezentanții Ucrainei semnează un plan de soluționare politică” a crizei, au anunțat ei.

Separatiștii au propus propriul plan de pace în mai multe puncte, incluzând în special interzicerea, începând de vineri, de la ora 15.00, a zborurilor militare deasupra teritoriilor revendicate de autoproclamatele republici din Donețk și Lugansk.

Planul propune, printre altele, deschiderea unor culoare umanitare începând de duminică, ora 10.00, pentru a permite transferul refugiaților și a unor echipamente umanitare spre orașele Donețk și Lugansk, cu trenul.

Pe fondul unei posibile detensionări a situației, mai multe explozii au avut loc joi în apropierea portului strategic ucrainean de la Mariupol, pe malul Mării Azov, au relatat jurnaliștii AFP, iar trupele ucrainene au anunțat că au loc confruntări cu blindate ale insurgenților. “Rezistăm, însă este foarte greu cu arme de foc în fața blindatelor”, a declarat Serghei, voluntar în cadrul batalionului Azov, susținător al Kievului, aflat la un punct de control amplasat la ieșirea din partea de est a orașului, unde a fost transportat unul dintre membrii batalionului, rănit în confruntări.

Armata ucraineană a afirmat că artileria rusă a deschis focul asupra pozițiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bezymenne, situată la aproximativ 30 de kilometri est de Mariupol.

Pe de altă parte, președintele Petro Poroșenko a afirmat că Alianța Nord-Atlantică urmează s- adopte o declarație la finalul summitului de la Newport, în care Alianța își anunță susținerea pentru statele membre dispuse să oferă asistență militară Kievului, o decizie ce riscă să provoace criticile Moscovei.

“În declarația sa, NATO va susține măsurile bilaterale din partea statelor membre în vederea acordării de asistență tehnico-militară Ucrainei. Este exact ceea ce așteptam”, a declarat Poroșenko.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, miercuri, un plan de pace în șapte puncte pentru soluționarea conflictului din Ucraina și a reafirmat că Rusia nu este implicată în violențele care au provocat aproximativ 2.600 de morți în aproape cinci luni.

00:00 – NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunță Rasmussen

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunțat joi seara că Alianța Nord-Atlantică va oferi autorităților de la Kiev un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul Apărării, relatează agenția rusă Itar-Tass, în pagina electronică.

22:00 – Rasmussen: Rusia “nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”, într-o conferință de presă susținută la Newport, unde se desfășoară lucrările Summitului Alianței Nord-Atlantice, relatează AFP.

“Rusia luptă împotriva Ucrainei, în Ucraina. Trupele și tancurile rusești atacă forțele ucrainene. Și, deși vorbește despre pace, Rusia nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina.

22:00- Poroșenko, “prudent optimist” în legătură cu încheierea unui armistițiu vineri

Președintele ucrainean Petro Poroșenko s-a declarat “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistițiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranți prevăzute vineri la Minsk, relatează AFP.

21:20 Washingtonul pregătește noi sancțiuni vizând Moscova, în coordonare cu UE

Statele Unite pregătesc – în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană (UE) – noi sancțiuni economice vizând Rusia, acuzată de agresiune asupra Ucrainei, a anunțat Casa Albă în prima zi a Summitului NATO de la Newport, în Țara Galilor, relatează AFP.

“Statele Unite pregătesc noi sancțiuni. Lucrăm în coordonare cu europenii”, a declarat Ben Rhodes, un consilier pentru Securitate Națională al lui Barack Obama, într-o conferință telefonică.

“Dacă Rusia continuă să agreaveze situația (în Ucraina), suntem pregătiți să exercităm o presiune și mai mare”, a adăugat el.

Rhodes nu a oferit detalii despre sancțiunile avute în vedere la Washington.

UE urmează să anunțe vineri după-amiaza o nouă serie de sancțiuni vizând Rusia, decise de către liderii europeni în urma unor informații despre participarea unor trupe rusești la confruntări armate, alături de rebeli proruși, în estul Ucrainei.

Propunerile avansate de către Comisia Europeană (CE) prevăd aprofundarea sancțiunilor economice din faza trei decise la sfârșitul lui iulie și care vizează accesul pe piețe de capitaluri, apărarea, bunurile cu dublă folosință civilă și militară și tehnologii sensibile.

În total, numele a aproximativ 20 de personalități “provenind din cercurile puterii și din anturajul” președintelui rus Vladimir Putin ar putea să fie înscrise pe lista cu persoane vizate de o blocare a averilor și o interdicție de a călători în UE, potrivit unei surse europene.

Uniunea ar putea să-l înscrie pe ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu pe lista de persoane vizate de sancțiuni, pentru atingere adusă suveranității Ucrainei, au anunțat joi surse europene.

20:15 NATO își reafirmă angajamentul față de Afganistan

Liderii NATO și-au reafirmat joi, la Summitul NATO din Țara Galilor, angajamentul de a susține Afganistanul și i-au îndemnat pe cei doi candidați la președinție să coopereze pentru a încheia acordurile de securitate necesare cât mai rapid posibil, anunță organizația într-un comunicat.

Liderii statelor membrelor NATO și ai țărilor partenere în cadrul ISAF și-au reafirmat pregătirea de a lansa o misiune necombatantă în Afganistan după 2014, prin care să ajute la formarea, consilierea și asistarea forțelor afgane de securitate, îndemnând ca demersurile juridice necesare în acest sens să fie semnate “fără întârziere”, se arată în document.

“Nu pot să subliniez suficient cât de important este acest lucru”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat în comunicat. “Fără semnătură nu poate exista misiune. Planificarea noastră este completă, dar timpul este scurt”, a insistat el.

“Misiunea Susținere Hotărâtă post-2014” este unul dintre cei trei piloni ai angajamentului NATO pe temen lung în Afganistan, alături de o contribuție pe termen lung de susținere a Armatei Naționale afgane și de consolidarea pe termen lung a cooperării practice cu Afganistanul, precizează NATO în comunicat.

“Odată cu încheierea misiunii ISAF, în decembrie, vom schimba natura și scopul implicării noastre în Afganistan”, a anunțat secretarul general. “Însă angajamentul nostru va dura, deoarece stabilitatea în Afganistan înseamnă, de asemenea, securitate pentru noi”, a subliniat Rasmussen.

Acest triplu angajament vizează să consolideze câștigurile obținute în cei 13 ani de misiune ISAF, în special în dezvoltarea unor forțe de securitate puternice, profesioniste și capabile, dar și în domeniile educației, sănătății, dezvoltării economice, drepturilor omului și libertăților fundamentale, în special pentru femei, subliniază Alianța Nord-Atlantică în document.

În cadrul întâlnirii, conducătorii ISAF au subliniat importanța continuării susținerii din partea comunității internaționale și a eforturilor susținute de către Guvernul afgan mai ales în privința continuării consolidării responsabilității și contribuției financiare, îmbunătățirea guvernanței și statului de drept și protejarea drepturilor omului pentru toți.

Întâlnirea a oferit totodată posibilitatea de a aduce un omagiu membrilor forțelor afgane și internaționale care au servit în această țară și în alte operațiuni NATO. “Este momentul potrivit să ne amintim ceea ce am sacrificat și ceea ce am realizat”, a declarat secretarul general citat în document. “Curajul, efortul și sacrificiul lor au făcut națiunile noastre mai sigure și au îmbunătățit securitatea globală”, a adăugat Rasmussen.

La această reuniune au participat, de asemenea, ministrul afgan al Apărării Bismullah Khan Mohammadi, lideri din Japonia, state din Asia Centrală și reprezentanți-cheie din comunitatea internațională, ONU și Uniunea Europeană (UE).

18:40 Hollande: Nava Mistral, livrată Rusiei în cazul unui armistițiu și acord politic în Ucraina

Franța va livra o navă de tip Mistral Rusiei, cu condiția ca în estul Ucrainei să fie instaurat un armistițiu și ca la criză să fie găsită o “soluție politică”, a declarat joi președintele francez François Hollande la Newport, în Marea Britanie, relatează AFP.

“Care sunt condițiile? Un armistițiu și o soluție politică. Astăzi (joi), aceste condiții nu sunt întrunite. Cum aș putea să livrez o navă care poate să fie mâine o navă de război, odată ce în Ucraina este criză?”, a spus François Hollande după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.

“Imediat ce condițiile sunt întrunite – este întru totul posibil în octombrie sau noiembrie -, navele vor putea să fie livrate”, a adăugat Hollande, subliniind că acest contract în valoare de 1,2 miliarde de euro reprezintă “ore de muncă pentru șantierele Saint-Nazaire”, în sud-vest.

Președintele francez, care s-a întâlnit cu Poroșenko în cursul Summitului NATO din Țara Galilor, a dezmințit că a fost suspus unor presiuni din partea partenerilor săi occidentali pe tema livrării navelor către Moscova.

“Atunci când a izbucnit criza în Ucraina, eu am avertizat, am apreciat că nu pot fi impuse sancțiuni care să pună în discuție contracte semnate, deci nu am fost supus niciunei presiuni de niciun fel și din nicio parte”, a dat e asigurări.

În plus Hollande a fost foarte prudent în ceea ce privește planul de ieșire din criză propus de către președintele rus Vladimir Putin. “Pentru moment nu există un armistițiu, nu este încă hotărât unul, deci nu este credibil, deoarece nu se acționează în vederea lui. Nu va exista un armistițiu decât dacă este însoțit de un ansamblu de principii care să permită o soluționare politică”, a insistat Hollande.

“Situația din Ucraina este gravă deoarece, în acest moment, în țară se desfășoară operațiuni militare”, a adăugat el.

17:00 O dronă survolează permanent zona hotelului Celtic Manor unde se află în acest moment liderii celor 28 de state membre NATO, însoțiți de 4000 de delegați. Mii de filtre de securitate blochează accesul terestru neautorizat, potrivit trimisului Gândul în Marea Britanie.


Dronă deasupra Celtic Manor // Foto: Anca Simina/ Gândul

16:00 – Președintele ucrainean s-a întâlnit cu liderii occidentali la Newport, înaintea summitului NATO

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și liderii american, britanic, francez, german și italian s-au întâlnit joi la Newport, în Marea Britanie, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO.

15:15 – Rasmussen le cere liderilor afgani să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, i-a îndemnat joi pe rivalii din scrutinul prezidențial afgan, să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară începând de anul viitor, în condițiile în care Alianța își va retrage trupele de luptă până în decembrie, relatează AFP.

“Nu trebuie să ne ascundem, timpul este limitat”, a declarat Rasmussen, la sosirea la Newport, în Marea Britanie, unde va participa, alături de 60 de lideri ai Alianței, la summitul NATO.

“Trebuie să știm foarte rapid dacă aranjamentele de securitate necesare vor fi semnate de Guvernul afgan, deoarece este o condiție prealabilă pentru prezența noastră în Afganistan după 2014”, a adăugat el.

14:15 – Ponta: Toate instituțiile statului au o poziție comună la Summit-ul NATO; e un caz fericit

Premierul Ponta a declarat că este un caz fericit faptul că toate instituțiile statului sunt de acord și lucrează împreună pentru interesul național la Summit-ul NATO, unde România are o poziție coordonată, spre deosebire de “cel mai nefericit caz” privind propunerea României de comisar european.

13:00 – Rasmussen: Planul de pace al lui Putin este contrazis de implicarea rusă în Ucraina

“Implicarea rusă în teren”, în estul Ucrainei, generează îndoieli privind voința reală a Rusiei de a se ajunge la un armistițiu, a declarat joi, la Newport, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

11:50 – Președintele Băsescu a ajuns în Marea Britanie pentru a participa la summit-ul NATO

Președintele Traian Băsescu a ajuns, joi, la ora transmiterii acestei știri, în Marea Britanie, unde va participa la summit-ul NATO, pe agenda reuniunii aflându-se situația din Ucraina, dar și misiunea Alianței din Afganistan în anul 2015.

Sursa: mediafax.ro

UE pregateste noi sanctiuni si a oferit Rusiei un termen de o saptamana pentru a inceta actiunile din Ucraina

Uniunea Europeana a dat duminica un termen de o saptamana Rusiei sa inceteze actiunile in Ucraina, in caz contrar urmand sa adopte noi sanctiuni. “Consiliul European este pregatit sa ia noi masuri pe fondul escaladarii situatiei din Ucraina”, a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles. Comisia Europeana a primit sarcina sa pregateasca “de urgenta” o noua serie de sanctiuni. Acestea trebuie prezentate “in termen de o saptamana”, iar o decizie va fi luata “in functie de evolutia situatiei”, a explicat Van Rompuy, potrivit Mediafax.

“Toata lumea este constienta ca trebuie actionat rapid”, a subliniat Van Rompuy. “Exista o determinare puternica pentru a pune toata presiunea posibila pe Rusia, pentru a reveni la masa negocierilor si a gasi o solutie politica”.

Consultari intre cele 28 de state membre vor incepe luni, “pentru a fi pregatiti intr-o saptamana”.

Cancelarul german Angela Merkel a precizat ca aceste sanctiuni economice vor viza in special sectoarele finantelor si energiei, la fel ca cele adoptate la sfarsitul lui iulie.

Aceste sanctiuni economice “au un impact vizibil asupra economiei ruse”, a dat asigurari Van Rompuy.

UE a decis la 29 iulie sa blocheze accesul Rusiei la pietele sale financiare si a interzis vanzarea catre Rusia a tehnologiilor sensibile in domeniul energiei, armamentului si a bunurilor care pot fi folosite atat in scopuri civile, cat si militare

Sursa: hotnews.ro

CONFLICTUL din Ucraina – Petro Poroșenko: Tancuri rusești au atacat orașul Novosvitlivka, distrugând toate casele. Rebelii proruși anunță o nouă ofensivă DE AMPLOARE în est

Tancuri rusești au atacat orașul Novosvitlivka, din apropiere de Lugansk, distrugând toate casele, și au determinat forțele ucrainene să se retragă, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Petro Poroșenko, relatează Sky News.

UPDATE 19:51 Rebelii proruși anunță că vor lansa o nouă ofensivă de amploare în estul Ucrainei

Rebelii proruși au afirmat sâmbătă că se pregătesc să lanseze o nouă ofensivă de amploare împotriva forțelor guvernamentale în estul Ucrainei, relatează AFP.

“Pregătim o a doua contraofensivă de anvergură”, a declarat premierul separatist Aleksandr Zaharcenko pentru agenția rusă RIA Novosti, adăugând că forțele sale sunt bine echipate.

“Armata ucraineană ne-a lăsat mult echipament, muniții și trofee (…). Am recuperat aproximativ 40 de dispozitive militare în ultimele 24 de ore”, a adăugat el.

Semen Semencenko, comandantul batalionului de voluntari “Donbas”, care luptă alături de armata ucraineană, a afirmat sâmbătă că un acord a fost încheiat cu rebelii pentru ca forțele guvernamentale încercuite de insurgenți la Ilovaisk, în regiunea Donbas, să poată ieși cu condiția să le predea armele rebelilor.

“Ne continuăm atacul și completăm procesul de curățare a zonelor încercuite și ajutăm la formarea unui culoar între Donețk și Lugansk”, cele două bastioane ale rebeliunii asediate de armată, a explicat Zaharcenko.

Armata ucraineană a anunțat la rândul său că nouă soldați au fost uciși în 24 de ore, adăugând că nu are informații despre pierderile suferite de batalioanele de voluntari, în special la Ilovaisk.

La Mariupol, port strategic situat la aproape 100 de kilometri sud de Donețk și viitor obiectiv al insurgenților, locuitorii se pregăteau de lupte. La intrarea estică a orașului, utilajele săpau tranșee în fața unei mulțimi de sute de persoane, venite să cânte imnul ucrainean, arborând drapele naționale.

Liderii separatiști au declarat însă că nu intenționează să intre în Mariupol zilele următoare. “Nu preconizăm să atacăm orașul mâine sau poimâine, dar vom intra în viitorul apropiat”, a afirmat Zaharcenko.

Poroșenko a precizat că tancurile rusești au fost folosite pentru a “distruge fiecare casă” din orașul Novosvitlivka.

El a adăugat, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, înaintea summitului șefilor de state și Guverne din Uniunea Europeană, că în prezent sunt sute de tancuri străine și mii de trupe străine în Ucraina.

La rândul său, Ministerul Apărării de la Kiev a precizat, într-un mesaj postat pe Twitter, că “agresiunea militară directă împotriva estului Ucrainei continuă”.

Sursa: mediafax.ro

CONFRUNTĂRI ÎN UCRAINA: Putin îndeamnă insurgenții să lase militarii ucraineni să iasă din încercuire. Prorușii, dispuși să deschidă un coridor umanitar: “Condiția e ca militarii să se dezarmeze”

Președintele rus, Vladimir Putin, i-a îndemnat pe insurgenți, în noaptea de joi spre vineri, să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiți în zonele unde au loc confruntări, anunță serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenția Itar-Tass.

UPDATE 06:21 Insurgenții proruși, dispuși să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiți

Insurgenții de la Donețk susțin inițiativa președintului rus Vladimir Putin de a permite militarilor ucraineni din zona de conflict să iasă din încercuire, a anunțat vineri dimineața “premierul republicii” Donețk, Aleksandr Zaharcenko, citat de agenția Itar-Tass, în pagina electronică.

“Cu tot respectul față de Vladimir Vladimirovici Putin, președintele acelei țări care, în primul rând, ne oferă susținere morală, suntem pregătiți să deschidem un coridor umanitar pentru militarii ucraineni aflați în încercuire” a declarat Zaharcenko.

“Singura condiția este ca ei (militarii) să se dezarmeze, pentru ca pe viitor aceste arme să nu poată fi folosite împotriva noastră”, a adăugat liderul separatist.

“Îi îndemn pe insurgenți să deschidă un coridor umanitari pentru militarii ucraineni aflați în încercuire, pentru a evita o creștere a numărului de victime”, a declarat Putin.

“Le cer insurgenților să le permită militarilor ucraineni să iasă fără obstacole din zona de conflict, pentru a-i lăsa pe aceștia să se întoarcă la familiile lor. De asemenea, răniții trebuie să beneficieze în mod urgent de îngrijiri medicale”, a adăugat președintele rus.

El a afirmat că mulți dintre militarii ucraineni aflați în încercuire sunt implicați în operațiuni militare “fără voia lor”.

De asemenea, Putin a îndemnat autoritățile ucrainene să înceteze activitățile militare în estul țării și să inițieze negocieri.

“Le îndemn din nou pe autoritățile de la Kiev să înceteze acțiunile militare, să înceteze focul, să înceapă negocieri cu reprezentanții insurgenților și să soluționeze toate problemele doar pe cale pașnică”, a declarat președintele Rusiei.

Potrivit lui Putin, este “evident” că forțele separatiste au obținut “succese considerabile” în contraofensiva lor.

El a menționat, de asemenea, că Rusia este “pregătită să ofere și va oferi” ajutor umanitar regiunii de est a Ucrainei.

Afirmațiile președintelui rus intervin în contextul tensionării situației în estul Ucrainei.

Președintele american, Barack Obama, a declarat joi că “Rusia este responsabilă de violențele din estul Ucrainei. Violența este încurajată de Rusia. Separatiștii sunt antrenați de Rusia. Ei sunt înarmați și finanțați de Rusia”.

Obama și cancelarul german Angela Merkel au “avertizat că un astfel de comportament (al Rusiei) nu poate rămâne fără consecințe”.

Administrația prooccidentală de la Kiev a afirmat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra orașului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Donețk. Kievul a denunțat, de la începutul crizei, prezența unor mercenari și militari ruși pe teritoriul ucrainean.

Aleksandr Zaharcenko, “premierul” autoproclamatei “Republici populare Donețk”, a confirmat că aproximativ 4.000 de mercenari ruși, inclusiv mulți militari activi aflați în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei. Însă Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruși.

Sursa: mediafax.ro

Washingtonul, îngrijorat de o posibilă contraofensivă orchestrată de Moscova în estul Ucrainei. Kremlin: Al doilea convoi umanitar rus pentru Ucraina, trimis “foarte curând”

Statele Unite și-au exprimat miercuri îngrijorarea în legătură cu aparente incursiuni ale unităților militare ruse pe teritoriul ucrainean, apreciind că acestea ilustrează lansarea unei contraofensive orchestrate de Moscova în estul Ucrainei.

Rebelii proruși din Ucraina au recucerit teritorii în estul țării în ultimele zile, în contextul în care Kievul acuză Moscova că trimite tancuri și militari în sud-estul Ucrainei.

“Aceste incursiuni arată că o contraofensivă dirijată de Rusia este probabil în curs la Donețk și Lugank”, a declarat Jen Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

“Bineînțeles, acesta este un important subiect de îngrijorare pentru noi”, a adăugat Psaki.

Ea a afirmat că Washingtonul a “observat reticența Guvernului rus de a spune adevărul, în timp ce militarii săi se află la distanța de 30 de mile (48 de kilometri ) de frontierele Rusiei, pe teritoriul ucrainean”.

Autoritățile de la Kiev au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul Ucrainei, NATO și Polonia afirmând că dețin dovezi, însă Moscova a respins aceste acuzații.

Potrivit Kievului, trupe ruse care au intrat în Ucraina au instalat un “cartier general” în regiunea separatistă Donețk.

Al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei va fi trimis “foarte curând”, anunță Kremlinul

Al doilea convoi umanitar rus va fi trimis în Ucraina “foarte curând”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Moscova era pregătită să trimită convoiul joi, dar așteaptă decizia Kievului și a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), relatează Itar-Tass.

“Al doilea convoi umanitar a fi trimis foarte curând. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean au convenit ieri (marți) asupra necesității acestui pas, în contextul catastrofei umanitare din estul Ucrainei”. a declarat Peskov miercuri seara.

Potrivit purtătorului de cuvânt, “partea rusă era pregătită să trimită convoiul mâine (joi), însă așteptăm decizia Kievului și a CICR, pentru ca operațiunea să se desfășoare în colaborare cu autoritățile de la Kiev și sub egida Crucii Roșii”.

“Din acest motiv, nu putem preciza data exactă când vom trimite convoiul”, a adăugat el.

“Luând în considerare discuția celor doi președinți, sperăm la o cooperare mai constructivă” cu autoritățile de la Kiev, a afirmat Peskov.

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a anunțat luni trimiterea unui al doilea convoi umanitar rus, precizând că Moscova a transmis Kievului “o notă oficială” pe această temă.

El a avertizat miercuri că cel de-al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei “nu va fi și ultimul”.

Un prim convoi, care, potrivit Moscovei, transporta 1.800 de tone de ajutor, a traversat vinerea trecută, după mai multe zile de așteptare, frontiera ruso-ucraineană și a ajuns la Lugansk, fără aprobarea Kievului și fără să fie verificat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).

Kievul a denunțat atunci o “invazie directă” din partea Rusiei.

Sursa: mediafax.ro

ÎNTÂLNIRE bilaterală între președintele Ucrainei și cel al Rusiei. Putin: Vom face totul pentru pace și încetarea vărsării de sânge în Ucraina/ Poroșenko: Toate părțile au susținut planul de pace

Președinții Ucrainei și Rusiei, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, au avut o întrevedere bilaterală cu ocazia summitului regional de la Minsk. Putin a declarat marți seara că Rusia va face totul pentru un proces de pace și pentru încetarea vărsării de sânge în Ucraina, iar Poroșenko a declarat miercuri că toate părțile, inclusiv Rusia, au susținut propunerile sale pentru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei.

UPDATE 02:51 Petro Poroșenko afirmă că toate părțile au susținut planul său de pace pentru estul Ucrainei

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat miercuri că toate părțile, inclusiv Rusia, au susținut propunerile sale pentru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei, după o întâlnire bilaterală la Minsk cu omologul său rus, Vladimir Putin, relatează AFP.

“Strategia de pacificare pe care vrea s-o aplice Ucraina a fost susținută de către toți liderii care au participat la summitului de la Minsk, fără excepție”, a afirmat Poroșenko, potrivit unui comunicat publicat pe contul său de Facebook.

UPDATE 01:23 – Putin: Rusia va face totul pentru un proces de pace și încetarea vărsării de sânge în Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat marți seara că Rusia va face totul pentru un proces de pace și pentru încetarea vărsării de sânge în Ucraina, relatează agenția RIA Novosti.

“Rusia va face totul pentru procesul de pace, dacă acesta va fi lansat (în Ucraina). Acest proces trebuie să înceapă cât mai curând”, a afirmat Putin, după o întrevedere la Minsk cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko.

El a adăugat că în cadrul negocierilor s-a convenit asupra unei noi reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina. Reuniunea urmează să aibă loc în zilele următoare, la Minsk.

De asemenea, președintele rus a comentat arestarea de către serviciile de securitate ucrainene a unor parașutiști ruși. El a confirmat declarațiile unei surse militare ruse, menționând că cei zece militari participau la misiuni de patrulare la frontiera ruso-ucraineană.

“Încă nu am primit un raport din partea Ministerului Apărării, însă am înțeles că acești militari patrulau frontiera și, posibil, au traversat-o accidental”, a afirmat Putin.

Conform Serviciului ucrainean de securitate (SBU), zece parașutiști ruși au fost arestați la Zerkalnîi, la circa 20 de kilometri de frontieră și la 50 de kilometri de bastionul separatist Donețk.

Potrivit Kievului, este vorba despre soldați din regimentul 331 al Diviziei 98 aeropurtate, care are baza în Rusia centrală. Soldații, care aveau asupra lor documente de identitate și arme, au declarat că au fost trimiși în regiunea rusă Rostov, aflată la frontiera cu regiunile ucrainene insurgente Donețk și Lugansk, și trimiși apoi pe teritoriul ucrainean, conform aceleiași surse.

UPDATE 00:45 – Petro Poroșenko a calificat negocierile de la Minsk drept “dificile și complicate”

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a apreciat marți seara că negocierile de la Minsk au fost “dificile și complicate”, relatează agenția rusă Itar-Tass, în pagina electronică

Potrivit Itar-Tass, președinții Ucrainei și Rusiei ar fi ajuns la un acord cu privire la consultări între serviciile de frontieră ale celor două state.

UPDATE 00:00 – Întrevederea dintre Putin și Poroșenko s-a încheiat după aproximativ două ore de discuții

Întrevederea bilaterală dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Petro Poroșenko s-a încheiat, după aproape două ore de discuții cu ușile închise, la Minsk, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția RIA Novosti.

“Întâlnirea s-a încheiat”, a afirmat Peskov, fără a comenta rezultatele acestei întrevederi.

Potrivit unor jurnaliști ai RIA Novosti, președintele ucrainean a părăsit Palatul Independenței, unde a avut loc întrevederea.

Surse din cadrul delegației ucrainene au declarat că Poroșenko s-a îndreptat după întâlnire spre Ambasada Ucrainei de la Minsk.

“O întrevedere bilaterală între președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și președintele rus, Vladimir Putin, a început”, informează un comunicat oficial al Kievului.

Întrevederea a fost confirmată de Președinția Rusiei.

Întâlnirea are loc cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenți inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, și comisarul UE al Comerțului, Karel De Gucht.

Președinții ucrainean și rus, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, și-au strâns mâna marți, la Minsk, înainte de debutul unui summit regional care se anunță dificil, în condițiile în care luptele continuă în estul Ucrainei.

Acest summit, care se desfășoară în prezența unor lideri ai Uniunii Europene, este a doua întâlnire dintre președinții rus și ucrainean, după o scurtă întrevedere la 6 iunie în Franța, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Debarcării din Normandia.

Vladimir Putin și Petro Poroșenko se află la Minsk pentru un summit regional, la care vor participa și Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, și comisarul UE al Comerțului, Karel De Gucht.

Sursa: mediafax.ro

Casa Albă: “Incursiunile Rusiei în Ucraina, o escaladare semnificativă a conflictului. Sunt inacceptabile”

“Incursiunile militare” ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei constituie o “escaladare semnificativă” a conflictului din această țară, a afirmat Casa Albă luni seara, după ce Kievul a anunțat că a reținut militari ruși pe teritoriul său.

“Incursiunile militare ale Rusiei în Ucraina, cu ajutorul artileriei, a tancurilor sau a sistemelor de apărare aeriană, reprezintă o escaladare semnificativă” a conflictului, a scris consilierul prezidențial american pentru Securitatea națională, Susan Rice, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

“Incursiunile repetate ale Rusiei în Ucraina sunt inacceptabile, periculoase și incendiare”, a adăugat ea.

Autoritățile ucrainene au afirmat luni dimineața că un convoi format din “zeci” de blindate și tancuri a trecut frontiera dinspre Rusia în sudul Ucrainei, în apropiere de Marea Azov, și este implicat în lupte cu grănicerii.

Ulterior, armata a anunțat că majoritatea vehiculelor blindate din convoiul care a trecut luni frontiera dinspre Rusia în sudul Ucrainei au fost distrusede artileria și aviația militară ucraineană.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dezmințit aceste informații, denunțând un “război informațional”.

Sursa; mediafax.ro

INTERVIU: Cioloș – Toți producătorii români afectați de embargoul rus sunt eligibili pentru ajutor din partea UE

Toți producătorii români afectați de restricțiile impuse de Rusia vor fi eligibili pentru a beneficia de sprijin, chiar dacă nu fac parte din asociații, a declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul Dacian Cioloș, subliniind necesitatea orientării spre alte piețe, dar și normalizarea relațiilor cu Rusia.

În contextul măsurilor de sprijinire a producătorilor europeni anunțate luni de CE, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ajutorul de 125 de milioane de euro va fi acordat producătorilor în funcție de nevoi, în funcție de cantitățile de legume și fructe retrase de pe piață. Comisarul european a precizat că toți producătorii afectați de decizia Moscovei sunt eligibili pentru a primi ajutor, chiar dacă nu fac parte din organizații de profil, un aspect important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor este limitat.

Totodată, Dacian Cioloș a subliniat că, din datele aflate la dispoziția CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puțin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea și efecte indirecte ca urmare a faptului că în România ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piața rusă.

Comisarul european pentru Agricultură a evidențiat faptul că măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a declarat că CE sprijină producătorii europeni, inclusiv români, în vederea identificării de piețe noi, aceasta fiind o soluție pe termen mediu și lung, alături de normalizarea relațiilor cu Rusia.

Prezentăm interviul acordat de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ce efecte vor avea măsurile anunțate luni de Comisia Europeană?

Dacian Cioloș: Astăzi am anunțat un pachet de măsuri excepționale de sprijin pentru producătorii de fructe și legume perisabile. Pentru mulți producători din țară, în special pentru cei din sectorul legumicol, producătorii de roșii, de castraveți, embargoul rusesc a creat o situație dificilă. Măsurile anunțate astăzi vin în sprijinul lor. Toți producătorii de legume și fructe afectați de restricțiile pe piața rusească vor fi eligibili pentru a beneficia de măsuri de sprijinire a pieței, în cazul în care le consideră necesare, indiferent dacă fac sau nu parte din organizații de producători – un aspect deosebit de important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor de legume și fructe este foarte limitat.

Dincolo de estimări, deciziile de sprijin și de asistență financiară vor fi bazate pe cantitățile efective retrase de pe piață, distribuite gratuit, nerecoltate sau recoltate înainte de coacere, după ce autoritățile fac verificările necesare. Cel mai important este să avem situația exactă de pe teren. Acesta este și motivul pentru care am instituit un sistem de monitorizare permanentă a piețelor și avem întâlniri săptămânale cu experții din statele membre. Este foarte important ca statele membre să transmită Comisiei Europene informații la zi despre situația din sectoarele afectate de aceste restricții.

Reporter: Din totalul de despăgubiri la nivel european, cât vor primi producătorii români?

Dacian Cioloș: Deocamdată, am anunțat măsuri de sprijin pentru producătorii de legume și fructe, acolo unde vorbim despre produse perisabile, care nu pot fi stocate în așteptarea găsirii de noi piețe. Suma totală alocată acestor măsuri de piață pentru acest sector este de 125 milioane de euro. Nu există o repartizare a acestei sume pe stat membru. Sprijinul financiar va fi alocat producătorilor, în funcție de nevoi, de cantitățile de legume și fructe retrase de pe piață intr-un fel sau altul. Atlfel spus, aceste măsuri vor acționa ca o plasă de siguranță. Principalul obiectiv al producătorilor va fi bineînțeles să-și vândă producția pe piață. Însă, dacă acest lucru va fi îngreunat din cauza eventualului surplus de producție, în urma restricțiilor exportului pe piața rusă, producătorii vor putea decide să recurgă la retrageri de pe piață a unei părți a producției, iar măsurile anunțate azi vor compensa financiar aceste cantități retrase.

Reporter: Din datele disponibile la CE, cât de afectate sunt România și celelalte țări europene de embargoul rusesc?

Dacian Cioloș: Exportul pe piața rusă reprezintă în jur de 10 procente din totalul exporturilor europene extracomunitare de produse agricole și agroalimentare. Unele sectoare și unele state membre sunt mai afectate decât altele. Spre exemplu, peste 60 de procente din exporturile agroalimentare din țările baltice aveau această destinație, aproape 30 de procente din exporturile Poloniei, 20 la sută din exporturile Cehiei. Pentru alte state membre precum Germania, Olanda vorbim de cantități și de valori ale exportului foarte mari.

În cazul României, din datele pe care le avem la Comisia Europeană, procentul este mult mai mic, ceea ce înseamnă că România va fi afectată direct mult mai puțin în comparație cu alte state membre. În medie, în 2011-2013, România a exportat către Federația Rusă produse agricole și agroalimentare în valoare de 34 de milioane de euro, dintr-un total al exporturilor extracomunitare de aproape un miliard și jumătate de euro pe an. Aceasta înseamnă că numai 2,3% din exporturile agroalimentare românești au avut ca destinație piața rusească. Pentru România, impactul economic direct al restricțiilor impuse de Rusia este limitat. Sigur, dincolo de acest impact direct, ar mai putea exista efecte indirecte – dat fiind faptul că vorbim despre o piață comună europeană, mai multe produse decât de obicei ajunse pe piețele din România ar putea afecta vânzările producătorilor români. Dar, tocmai de aceea, am avut în vedere aplicarea acestor măsuri de sprijin pe piață pentru toate statele membre, nu doar pentru cele care exportă direct pe piața Rusiei.

Reporter: Pentru ce perioadă se vor acorda despăgubirile?

Dacian Cioloș: Măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele. Azi am alocat 125 de milioane de euro unui set de măsuri care vor fi aplicate în sectorul fructelor și legumelor perisabile până la sfârșitul lunii noiembrie. Săptămâna trecută am aprobat o serie de măsuri pentru producătorii de piersici și nectarine. Foarte probabil, probleme vor mai fi și în alte sectoare. Suntem gata să acționăm când și unde va fi necesar, cu mijloacele cele mai potrivite. Este un proces în desfășurare. Ceea ce mi se pare cel mai important este ca agricultorii români, și toți ceilalți agricultori europeni afectați de embargoul rusesc, să știe că noua Politică Agricolă Comună are toate instrumentele administrative, legislative și bugetare pentru a veni în sprijinul lor. Această decizie a Federației Ruse nu ne-a luat prin surprindere, dovadă că am fost în măsură să activăm rapiddispozitivul de sprijin pentru sectoarele cele mai vulnerabile.

Reporter: Pe lângă despăgubiri cum poate Comisia Europeană să-i ajute pe producătorii europeni?

Dacian Cioloș: Există, într-o primă fază o serie de măsuri de sprijinire a pieței, de la retrageri de pe piață, distribuirea gratuită a produselor în cauză, compensații pentru nerecoltate sau pentru recoltare înainte de vreme. Dincolo de acestea, în funcție de sectoare, analizăm și alte modalități de acțiune. Sectorul agricol european este unul robust si flexibil. Piața rusă este una foarte importantă, dar pentru producătorii noștri, mai există și alte piețe. De altfel, Comisia Europeană sprijină producătorii europeni, inclusiv producători români, printr-o politică de promovare pe piețe noi și, mai ales, prin negocierile comerciale pe care le desfășoară.

Reporter: Cât de rapid pot fi găsite aceste piețe noi pentru producătorii din UE?

Dacian Cioloș: Sunt conștient că găsirea într-un timp foarte scurt a unor piețe alternative este dificilă. De aceea am luat aceste măsuri de sprijin. Pe termen mediu și lung însă, în paralel cu o normalizare necesară a relațiilor cu Federația Rusă, sunt sigur că producătorii noștri vor putea să se orienteze și spre alte piețe.

Sursa: mediafax.ro

Este mai mare decat Pluto, are 9 fusuri orare, detine jumatate din rezerva mondiala de uraniu imbogatit, iar reteaua de gazoducte ar inconjura Terra de 6 ori

Se intinde de la Marea Baltica pana la Marea Bering, are noua fusuri orare si gazduieste cel mai poluat loc de pe planeta. Business Insider a alcatuit un top al lucrurilor interesante din Federatia Rusa.

Rusia este mai mare decat Pluto
Federatia Rusa este cel mai mare stat din lume, intinzandu-se din Kaliningrad, o exclava situata la Marea Baltica, intre Polonia si Lituania, pana la Anadir, pe coasta Marii Bering, de la vest la est si din Pevek, pe malul Marii Siberiene Orientale, dincolo de cercul polar si pana in Derbent, Daghestan, de la nord la sud.
Rusia se invecineaza cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia, Coreea de Nord si are frontiere maritime cu Japonia si Statele Unite, in Alaska, avand o suprafata de 17,09 milioane de kilometri patrati. Planeta pitica Pluto, pana in 2006 considerata a noua planeta a Sistemului Solar, are o suprafata de doar 16,65 milioane de kilometri patrati.
Conductele de gaze si petrol ale Rusiei ar putea inconjura Globul de sase ori
Economia Rusiei se bazeaza pe rezervele enegetice si minerale ale tarii, cele mai mari din lume. Vastul sistem de conducte, care transporta, printre altele, condensat de gaz natural, petrol, gaz petrolier lichefiat sau produse rafinate, are o lungime de 259.913 kilometri, conform Business Insider, citat de Mediafax. Pamantul, in schimb, are o circumferinta ecuatoriala de 40.075 kilometri si o circumferinta meridionala de 40.007 kilometri. Puse cap la cap, conductele rusesti ar putea inconjura planeta de 6,4 ori.
Rusia detine jumatate din rezervele mondiale de uraniu imbogatit
Rusia detine cele mai multe arme de distrugere in masa din lume, cu peste 8.000 de arme nucleare si aproape 20.000 de tone de arme chimice. Din totalul de 1390 de tone de uraniu puternic imbogatit, HEU, detinut la nivel mondial, Rusia controleaza 695 de tone, jumatate, urmata in clasament de Statele Unite, cu 604 tone.
Rezervele de gaz natural ale Rusiei ar umple 13 miliarde de bazine olimpice
Rusia este al doilea producator de gaz natural la nivel mondial si al treilea producator de petrol, dupa Statele Unite si Arabia Saudita. Mai mult de jumatate dintre incasarile bugetare se datoreaza exporturilor de energie, iar rezervele insemnate vor mentine, probabil, dominatia Rusiei si in anii ce vor urma. Statul condus de Vladimir Putin controleaza 32 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a umple 13 miliarde de bazine olimpice, cu un volum de 2.491 de metri cubi fiecare.
Rusia are noua fusuri orare
Rusia obisnuia sa fie impartita in 11 zone cu fusuri orare diferite. Din 2010 insa, la propunerea presedintelui Medvedev, s-a renuntat la doua dintre acestea si s-a adoptat ora de vara si revenirea la timpul initial, toamna, la fel ca in occident. In prezent, ora la Kaliningrad este cu 3 ore inainte fata de Timpul Universal Coordonat, UTC+3, urmata de Moscova, UTC+4, Ekaterinburg, UTC+6, Omsk, UTC+7, Krasnoiarsk, UTC+8, Irkutsk, UTC+9, Iakutsk, UTC+10, Vladivostok, UTC+11 si Kamceatka, UTC+12. Regiunea Sahalin si Republica Sakha se ghideaza dupa cate doua fusuri orare. Bucurestiul se ghideaza dupa fusul orar UTC+2.
Rusia detine 87 de miliarde de barili de petrol, suficient pentru inca 75 de ani
Al treilea producator de petrol la nivel mondial, depasita doar de Statele Unite si de Arabia Saudita, Rusia detine rezerve uriase de petrol, estimate la 87 de miliarde de barili (10 miliarde de metri cubi). In 2012, Rusia consuma in jur de 3,2 milioane de barili de petrol pe zi, astfel ca, in acest ritm, rezervele le-ar ajunge timp de inca 75 de ani.
Noua milioane de calatori folosesc metroul moscovit, zilnic
Metroul din capitala Rusiei are 194 de statii si o lungime a sinelor de 325 de kilometri. Park Pobedi, Parcul Victoriei, este cea mai adanca statie a metroului din Moscova, fiind aflata la aproape 85 de metri in subteran, in timp ce statia Vykhino este cea mai aglomerata. Noua milioane de pasageri folosesc metroul din Moscova in fiecare zi, trafic egal cu cel al metrourilor din Londra si New York la un loc.
Primii 20 dintre bogatii Rusiei au o avere de 227 de miliarde de dolari, mai mult ca PIB-ul Romaniei
Rusia are peste o suta de miliardari in dolari, iar Alisher Usmanov, cel mai bogat om din tara, are o avere estimata la 20 de miliarde $. Primii 20 cei mai bogati rusi au o avere estimata la 227 de miliarde de dolari, mai mult decat PIB-ul Portugaliei, Irlandei sau al Ucrainei. Averea celor mai bogati rusi este de 1,3 ori mai mare decat PIB-ul Romaniei, de 169 miliarde de dolari.
Lacul Baikal contine o cincime din apa dulce de pe glob
Desi este abia al saptelea lac din lume dupa suprafata, lacul Baikal, aflat in sudul Siberiei, are cel mai mare volum. Se estimeaza ca acesta contine in jur de 20% din rezerva de apa dulce lichida de pe glob, 23.615 kilometri cubi. Baikal este si cel mai adanc de pe glob, avand o adancime maxima de 1642 metri. in comparatie, adancimea maxima a Marii Negre este de 2212 metri, in Crimeea, la sud de Ialta.
Rusia a vandut Alaska Americii pentru 7,2 milioane dolari, cea mai ieftina tranzactie imobiliara din istorie
Activitatile Rusiei in regiune se limitau la comertul cu blanuri si misionariat, iar teama ca Alaska ar putea fi usor capturata in cazul unui razboi a determinat autoritatile sa incerce sa o vanda. Tranzactia a avut loc in 1867, cand Statele Unite au achizitionat 1.518.800 de kilometri patrati, pentru suma de 7.2 milioane de dolari, putin peste 120 de milioane, la valoarea de azi. Astfel, americanii au platit putin peste 4 dolari pe kilometru patrat de teren, realizand una dintre cele mai mari si mai ieftine achizitii imobiliare din istorie.
Sursa: incont.ro

Statele Unite acuză Rusia că intenționează să intervină militar în estul Ucrainei

Rusia intenționează să se folosească de pretextul situației umanitare grave din estul Ucrainei pentru a interveni și mai mult în această regiune, afirmă ambasadorul Statelor Unite la ONU, Samantha Power.

“Problema situației grave a locuitorilor din Donețk și Lugansk trebuie rezolvată, dar nu de cei care au creat această situație”, a declarat Power, conform AFP. “Orice intervenție suplimentară a Rusiei în Ucraina este total inacceptabilă și ar fi considerată drept o invazie”, a spus ambasadorul american.

Rusia a propus lansarea unei misiuni umanitare în estul Ucrainei. “Rusia vrea să deghizeze o criză politică în criză umanitară”, a subliniat Power.

Sursa: mediafax.ro

ANALIZĂ: O treime din exporturile românești în Rusia reprezintă vehicule. Dacia și Michelin, în topul furnizorilor

Vânzările de vehicule reprezintă o treime din exporturile românești către Rusia, care au urcat anul trecut cu 500 milioane dolari, la 1,84 miliarde dolari, iar mașinile, aparatele și echipamentele electrice totalizează un sfert din livrări, în top figurând Dacia, ArcelorMittal, Michelin sau Danfoss.

La finele anului trecut, volumul total al schimburilor comerciale ale României cu Federația Rusă a atins aproape 5 miliarde de dolari, în creștere cu 12,7% față de 2012, din care exportul a fost de 1,84 miliarde de dolari, cu 36,1% peste 2012, iar importul a fost de 3,15 miliarde de dlari, în urcare cu 2,5% comparativ cu 2012.

Soldul balanței comerciale a fost de -1,3 miliarde de dolari, în scădere cu 24%, ceea ce plasează însă Rusia pe poziția a șaptea în topul statelor care au contribuit la deficitul comercial.

Potrivit datelor statistice, Rusia este al șaptelea partener comercial al României (dupa Germania, Italia, Ungaria, Franța, Turcia și Polonia), cu o pondere de 3,4% din total, al nouălea partener la export, cu o pondere de 2,8%, și al șaselea partener la import (dupa Germania, Italia, Ungaria, Franța și Polonia), cu o pondere de 4,3%.

În comerțul României cu țările din afara spațiului UE, Rusia a fost al doilea partener comercial după Turcia, cu o pondere de 13,15%, cu exporturi reprezentând 9,18% din total (locul doi), dar importuri de 17,6% (prima poziție dintre statele non-euro). Cu toate acestea deficitul comercial din relația cu Rusia este al treilea ca mărime pe non-UE, solduri negative mai mari înregistrându-se în comerțul cu Kazahstan și China.

În structură, vehiculele reprezintă principala grupă de mărfuri exportate – 33,75%, urmate de mașini, aparate și echipamente electrice -25,7%, produse ale industrie chimice – 12,4% , produse diverse (mobilă) -5,08%, metale comune și articole din acestea – 4,85%, materiale plastice – 4,08%, lemn, cărbune din lemn – 3,98% și produse ale regnului vegetal – 2,8%.

Țițeiul și produsele petroliere domină importurile din Rusia, cu o pondere de 64% în 2013, urmate de gaze naturale – 17,2%, materiale plastice – 3,2%, minereuri – 2,7% și metale comune și articole – 2,3%.

Între companiile românești aflate în top exportatori în Rusia anul trecut se numără Automobile Dacia, Michelin, Kronospan, Egger, ArcelorMittal Galati, Pirelli Tyres Romania, Terapia, Lafarge Ciment Romania și Danfoss România.

De la anexarea Crimeei și luptelor de secesiune din Ucraina, UE a instituit mai multe sancțiuni economice împotriva Rusiei pentru rolul jucat în susținerea acțiunilor separatiștilor din estul Ucrainei. Sancțiunile nu vizează activitățile comerciale, ci mai degrabă industria financiară și unele mari companii și oligarhi care susțin administrația de la Moscova.

Rusia a luat mai multe decizii ca replică la sancțiunile impuse de comunitatea internațională, cea mai recentă vizând interzicerea importurilor de carne de vită, porc, pasăre și pește, precum și la brânză, lapte, legume și fructe provenind din Statele Unite, Uniunea Europeană, Australia, Canada și Norvegia.

Sursa: mediafax.ro

Rasmussen: Statele NATO trebuie să suplimenteze eforturile pentru a contracara Rusia. Ne confruntăm cu cea mai mare provocare de la sfârșitul Războiului Rece

Țările NATO trebuie să intensifice eforturile pentru a contracara acțiunile Rusiei, afirmă secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen, notând că unele state, inclusiv România, au început să ia măsuri pentru creșterea bugetelor destinate apărării.

“Agresiunea rusă împotriva Ucrainei i-a făcut pe unii să ceară ca Alianța Nord-Atlantică să fie mai bine pregătită pentru a contracara astfel de atacuri-surpriză. Sunt de acord în totalitate. De la început, eu am catalogat această criză ca fiind un semnal de alarmă pentru Alianță și pentru toți cei angajați în favoarea unei Europe nedivizate, libere și în pace”, scrie Anders Fogh Rasmussen într-un editorial publicat în Financial Times.

“NATO nu este o entitate individuală. Este o alianță de 28 de națiuni suverane și toate deciziile sunt luate prin consens. Uneori, acest lucru poate necesita timp sau poate genera frustrare. Însă, împreună, suntem mai puternici decât fiecare dintre noi individual. Iar acum ne confruntăm cu cea mai mare provocare de la sfârșitul Războiului Rece; mă aștept ca aliații să facă mai multe pentru securitatea noastră comună”, adaugă secretarul general NATO.

“Încă de la căderea comunismului, NATO a depus eforturi pentru dialogul cu Rusia, sporind cooperarea și îndreptându-se spre un parteneriat strategic. Însă reacția Rusiei a fost să încalce regulile, să alimenteze conflictele în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, să conteste ordinea internațională axată pe reguli. Separatiști susținuți de Rusia sunt implicați în pierderea tragică a avionului companiei Malaysia Airlines. Acest tip de comportament a transformat lumea într-un spațiu mai periculos și mai imprevizibil”, adaugă Rasmussen.

“NATO a avut o reacție rapidă față de anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei. Am suspendat cooperarea la nivel practic cu Rusia, păstrând însă deschise canalele de dialog. Am sporit cooperarea cu Ucraina. Am luat imediat măsuri pentru consolidarea capacităților de reacție, mobilizând mai multe nave, mai multe avioane militare, efectuând mai multe exerciții terestre. Aliații din cadrul NATO au dublat prezența avioanelor de vânătoare deasupra statelor baltice, lansând zboruri de supraveghere deasupra Poloniei și României. Am trimis mai multe nave în Marea Neagră și în Marea Baltică”, amintește Rasmussen.

“O Rusie în ascensiune nu este singura provocare cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu o serie de crize, începând din nordul Africii până în Orientul Mijlociu și Caucaz. Astfel că, începând cu apărarea antirachetă, cu intensificarea capacităților de supraveghere și cu exercițiile comune, aliații din cadrul NATO depun eforturi pentru a se asigura că avem ce este necesar pentru a face față provocărilor în materie de securitate ale secolului 21 și pentru a menține cea mai puternică alianță militară din istoria omenirii. Când spunem că apărarea NATO se bazează pe principiul «toți pentru unul și unul pentru toți», vorbim serios”, a subliniat Rasmussen.

“Însă optimizarea capacității de reacție necesită resurse și o puternică voință politică. În ultimii cinci ani, aliații din cadrul NATO au redus bugetele apărării în medie cu 20%. Rusia a sporit bugetul apărării cu 50%. În timp ce Statele Unite și unii aliați europeni, inclusiv Marea Britanie, au investit semnificativ pentru modernizarea forțelor militare, alte țări trebuie să intensifice eforturile”, insistă Rasmussen.

“În contextul în care economiile noastre au început să își revină, trebuie să inversăm tendința de reducere a bugetelor apărării. Acest lucru nu este ușor, dar este esențial. În mod încurajator, unele țări – precum Polonia, România și statele baltice – au făcut deja pași clari în această direcție. Mă aștept ca viitorul summit să demonstreze că suntem pregătiți să investim mai mult pentru a menține puternice capacitățile noastre”, afirmă secretarul general NATO.

“Acțiunile Rusiei nu trebuie ignorate. Există riscuri la adresa ordinii globale instituite după Războiul Rece. Alianța Nord-Atlantică este mai necesară ca niciodată. Cu ocazia summitului din Țara Galilor, suntem determinați să arătăm că Alianța Nord-Atlantică are o atitudine serioasă”, a încheiat Rasmussen.

Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul român al Finanțelor, fonduri suplimentare de 400 de milioane lei vor fi acordate apărării.

Sursa: mediafax.ro

Lupte sângerose în estul Ucrainei, unde continuă căutarea cadavrelor victimelor catastrofei aeriene

Noi lupte sângeroase au avut loc duminică între forțele ucrainene și separatiștii proruși din estul Ucrainei, dar căutarea victimelor zborului MH17 continuă în pofida acestor confruntări. Șase civili au fost uciși și 13 au fost răniți în 24 ore în luptele de la Donețk, fief separtist din estul Ucrainei pe care forțele ucrainene încearcă să îl izoleze, a anunțat duminică primăria.

În celălalt bastion separatist, Lugansk, trei civili au murit în lupte în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică primăria, care cu o zi înainte avertizase asupra unei situații “în pragul unei catastrofe umanitare”. În acest oraș cu 500.000 de locuitori înaintea ostilităților, apa și electricitatea sunt întrerupte, iar comunicațiile sunt foarte perturbate. Totodată, aprovizionarea cu hrană și carburanți din exterior este aproape imposibilă. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat sâmbătă seara, pe baza mărturiilor refugiaților înainte de a părăsi orașul în ultimele zile, că au loc “bombardamente cu artilerie grea”. “Majoritatea magazinelor sunt închise și oamenii încep să rămână fără hrană”, a anunțat aceasta. Potrivit organizației, bombardamentele se intensifică în jurul Donețk, cel mai mare oraș din această regiune industrială, principalul fief al rebelilor care au proclamat o “Republică Populară”. Sâmbătă, tirurile de artilerie de origine nedeterminată au distrus mai multe clădiri și o școală. O corespondentă a AFP a văzut cadavrul unei femei la fața locului. În total, confruntările din estul Ucrainei au provocat peste 1.100 de morți potrivit ONU de la începutul ofensivei Kievului, în aprilie, care s-a intensificat însă în ultima lună. Forțele ucrainene progresează și încearcă să izoleze separatiștii în bastioanele lor din Donețk și Lugansk.

De la începutul ofensivei, “teroriștii au pierdut trei sferturi din teritoriul pe care îl controlau”, a afirmat duminică un purtător de cuvânt militar, Andrii Lisenko, în cadrul unei conferințe de presă. Forțele ucrainene întâmpină însă o rezistență încrâncenată din partea separatiștilor. Statul Major ucrainean a anunțat că pozițiile sale au suferit mai multe atacuri în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu rachete Grad, o armă imprecisă care lovește zone întinse. Ele au fost vizate, de asemenea, potrivit aceleiași surse, de noi tiruri de artilerie lansate de pe teritoriul Rusiei. În jurul locului unde s-a prăbușit avionul Boeing malaysian, forțele ucrainene și rebelii au promis să respecte un armistițiu dar în ultimle zile s-au auzit permanent explozii în depărtare.

O mică echipă de experți internaționali, care a mers sâmbătă la locul incidentului în căutarea unei părți a fuselajului avionului, a preferat să se întoarcă din drum, tirurile de armament greu părând să se apropie. Principalele căutări efectuate de vineri de zeci de experți au continuat însă. O sută de specialiști din cadrul polițiilor olandeză și australiană, a căror misiune a fost amânată în numeroase rânduri din cauza confruntărilor, au ajuns din nou duminică la locul catastrofei, potrivit OSCE. Vineri și sâmbătă, ei au recuperat fragmente umane ale victimelor și lucruri personale ale acestora, care au fost transportate cu un vehicul frigorific la Harkov, în teritoriul controlat de Kiev, de unde vor fi repatriate în Olanda în vederea identificării. Munca minuțioasă, întreprinsă cu ajutorul câinilor special antrenați se anunță complexă la mai mult de două săptămâni de la catastrofa din 17 iulie care a condus la o creștere a tensiunilor internaționale. Kievul acuză direct insurgenții că au doborât avionul Boeing al Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri dintre care 193 de olandezi, cu o rachetă furnizată de Moscova. Peste 200 de sicrie au fost deja repatriate în zilele care au urmat catastrofei, precum și cutiile negre ale aeronavei.

Separatiștii nu au autorizat folosirea unui avion fără pilot al poliției australiene la locul catastrofei, fapt denunțat de purtătorul de cuvânt militar ucrainean drept o dovadă că insurgenții “nu sunt interesați de o anchetă obiectivă”.

“Utilizarea unei drone ar fi permis descoperirea de noi dovezi și stabilirea faptului că teritoriul este minat”, a denunțat Lisenko. “Ar fi putut dezvălui că teroritii (separatiștii, n.red.) sunt la originea tirurilor care au întrerupt activitatea misiunii” sâmbătă, a adăugat el.

Unda de șoc provocată de această dramă a determinat europenii, până acum divizați și reticenți în a sancționa un important partener comercial, să adopte împreună cu Statele Unite sancțiuni economice fără precedent de la Războiul Rece împotriva Moscova, vizând în special băncile publice.

La Washington, Barack Obama a denunțat în cadrul unei conversații telefonice, vineri, cu Vladimir Putin susținerea puternică pe care Moscova o acordă separatiștilor. Premierul britanic David Cameron a apreciat sâmbătă că NATO ar trebui să își regândească relația pe termen lung cu Rusia și să își consolideze capacitatea de a reacționa rapid la orice amenințare.

Sursa; mediafax.ro

G7 amenință Rusia cu noi sancțiuni: “Acțiunile sale sunt inacceptabile și încalcă dreptul internațional. Condamnăm atacul tragic asupra zborului MH17”

Statele din grupul G7 au condamnat miercuri rolul destabilizator al Rusiei în criza din Ucraina și au amenințat cu noi sancțiuni, dacă Moscova nu-și schimbă atitudinea.

“Rusia încă mai are posibilitatea de a alege calea unei detensionări a situației, fapt ce ar duce la ridicarea sancțiunilor impuse anterior”, afirmă statele membre ale G7 într-un comunicat comun, difuzat de Casa Albă.

“În caz contrar, suntem pregătiți să impunem (Rusiei) un preț mai mare pentru actele sale ostile”, adaugă G7.

Acest anunț al G7, din care fac parte Marea Britanie, Franța, Canada, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite, intervine în contextul înăspririi de către Washington și Uniunea Europeană a sancțiunilor împotriva Moscovei.

“Condamnăm încă o dată anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia și acțiunile destabilizatoare ale acesteia în estul Ucrainei. Aceste acțiuni sunt inacceptabile și încalcă dreptul internațional”, apreciază G7.

“Condamnăm, de asemenea, atacul tragic asupra zborului MH17, soldat cu moartea a 298 de civili inocenți. Cerem o anchetă internațională, rapidă și transparentă”, adaugă statele G7.

Sursa; mediafax.ro

Rusia ACUZĂ: Sistemele antirachetă americane din România sunt o încălcare a Tratatului INF

Acuzațiile Statelor Unite privind încălcarea de către Rusia a Tratatului forțelor nucleare intermediare sunt lipsite de fundament, consideră Ministerul rus de Externe, precizând că sistemele antirachetă care urmează să fie instalate în România și Polonia ar putea fi o încălcare directă a Acordului.

Declarațiile oficialilor americani conform cărora Rusia a încălcat Tratatul forțelor nucleare intermediare (INF) sunt lipsite de fundament, a comunicat miercuri Ministerul rus de Externe, citat de Itar-Tass.

“Acuzațiile sunt lipsite de fundament, la fel ca toate celelalte acuzații făcute în ultima vreme de Washington la adresa Moscovei”, precizează diplomația rusă.

“Avem multe nemulțumiri față de Statele Unite privind acest Tratat. Acestea se referă la rachetele care au caracteristici tehnice similare cu cele ale rachetelor cu rază scurtă și lungă de acțiune și în legătură cu fabricarea de către americani a avioanelor militare fără pilot, care intră în mod clar, conform Tratatului, la categoria rachete de croazieră”, adaugă Ministerul rus de Externe. Sistemele de tip MK 41 cu lansare verticală (echivalentul tehnologiilor de tip Aegis) au fost în centrul atenției în ultima perioadă, în contextul în care Statele Unite intenționează să le instaleze în Polonia și România în cadrul sistemului antibalistic, explică Ministerul rus de Externe. “Aceste sisteme pot lansa rachete de croazieră cu rază medie, iar versiunea terestră poate fi fi considerată o încălcare directă a Tratatului INF”, subliniază Moscova.

Statele Unite au îndemnat marți Rusia să distrugă armamentul interzis prin acordurile ratificate de Moscova, denunțând încălcarea de către partea rusă a Tratatului forțelor nucleare intermediare, datând din anul 1987. “Cerem Rusiei să respecte obligațiile asumate prin acest tratat, să elimine armamentul interzis și să demonstreze acest lucru”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american. “Este o problemă foarte gravă” și a fost evocată în trecut între Washington și Moscova, a precizat Psaki.

“Este un subiect care merită atenția președinților Statelor Unite și Rusiei”, a afirmat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al Casei Albe.

Acordul Forțelor Nucleare Intermediare, semnat de SUA și URSS în 1987 și intrat în vigoare pe 1 iunie 1988, obligă ambele părți să distrugă toate rachetele balistice și de croazieră cu raze de acțiune cuprinse între 500 și 5.500 de kilometri.

Rusia este acuzată că a testat o rachetă cu raza de acțiune de circa 1.000 de kilometri, dar care, modificată, poate atinge distanța de 2.000-3.000 de kilometri.

Departamentul american al Apărării a anunțat pe 1 februarie că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaționale și evaluarea dispozitivelor de apărare, a recomandat Agenției americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eșuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului vor dura aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă va fi luată în funcție de rezultate. Cele patru locații propuse sunt Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) și Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe și mobile) și maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie și lungă de acțiune înainte de a intra în spațiul aerian și în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puțin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) și Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă și medie de acțiune. În prezent, există cel puțin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui “scut antirachetă” NATO în Europa, scopul fiind contracararea amenințărilor reprezentate de țări precum Iranul. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) urmează să fie instalate la baza de la Deveselu (România) și în Polonia. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.

Sursa; mediafax.ro

Moscova cere Kievului să înceteze TIRURILE asupra teritoriului rus: “Se pare că Ucraina se teme de prezența observatorilor OSCE”

Rusia cere Ucrainei să înceteze “tirurile asupra teritoriului suveran rus” și să garanteze securitatea observatorilor OSCE, a anunțat Ministerul rus de Externe, denunțând atacuri de pe teritoriul ucrainean contra unor puncte vamale ruse, relatează agenția Itar-Tass, în ediția electronică.

Potrivit diplomației ruse, “pe 29 iulie, angajați ai punctului vamal rus Gukovo au fost vizați de tiruri efectuate cu lansatoare de grenade și arme automate ale militarilor ucraineni”.

“Se pare că autoritățile de la Kiev se tem de prezența unei misiuni o observatorilor OSCE la Gukovo, chemată să monitorizeze situația la frontiera ruso-ucraineană”, apreciază Moscova.

“Cerem Kievului să înceteze tirurile asupra teritoriului suveran al Federației Ruse și să garanteze securitatea observatorilor internaționali”, a afirmat Ministerul rus de Externe. Ulterior, serviciile vamale ruse au anunțat evacuarea a peste 120 de persoane la punctul vamal Matveev-Kurgan, la ora 23.00 (00.00, ora României), după tiruri tiruri pe teritoriul ucrainean în apropiere de frontieră.

Sursa: mediafax.ro

SUA acuză Rusia că a încălcat un tratat privind controlul armelor testând o rachetă de croazieră

Washingtonul a acuzat Moscova că a încălcat un tratat privind controlul armelor, încheiat din 1987, testând o rachetă de croazieră, a declarat luni seara un oficial american.

Acest oficial a subliniat că Statele Unite au abordat “această problemă foarte serios” în repetate rânduri în discuțiile cu Rusia. Washingtonul speră că Rusia se va conforma tratatului din 1987 și va elimina într-un mod verificabil toate armele interzise, a adăugat această sursă. Subliniind importanța pe care Statele Unite o acordă acestui subiect, președintele american Barack Obama i-a scris omologului său rus Vladimir Putină, pentru a evoca acest dosar.

Acest test de rachetă fusese efectuat în urmă cu câteva luni. În ianuarie, Washingtonul și-a exprimat deja îngrijorarea în legătură cu un test de rachetă realizat de Rusia, menționând că Moscova ar fi încălcat astfel un tratat bilateral.

Statele Unite au subliniat că există “posibilitatea unei încălcări” a Tratatului Rachetelor Nucleare cu Rază Medie de acțiune (INF), semnat la 8 decembrie 1987, de către Statele Unite și Uniunea Sovietică, a declarat în ianuarie purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki. Psaki fusese intervievată în legătură cu un articol al cotidianului The New York Times, care a anunțat, citând oficiali din cadrul serviciilor de spionaj americane, că Rusia a efectuat teste cu un nou tip de rachetă de croazieră încă din anul 2008. Acest tratat, semnat între Statele Unite și Rusia și întrat în vigoare la 1 iunie 1988, “obligă ambele părți să distrugă, la trei ani după intrarea în vigoare a documentului, toate rachetele lor balistice și de croazieră, care pot fi lansate de la sol cu o rază cuprinsă între 500 și 1.000 de kilometri, precum și rachetele cu raza între 1.000 și 5.500 de kilometri”, potrivit ONU. Washingtonul a subliniat, de asemenea, luni seara că este pregătit să inițieze cu Rusia un dialog bilateral la cel mai înalt nivel.

Sursa: mediafax.ro

UE decide joi noi SANCȚIUNI împotriva Rusiei. Ministrul austriac de Externe: Uniunea va pregăti măsuri în domeniul apărării

Uniunea Europeană va adăuga, joi, noi oficiali și entități ruse pe lista sancțiunilor adoptate din cauza susținerii acordate separatiștilor din estul Ucrainei, anunță Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, citată de AFP.

UPDATE 19:03 Uniunea Europeană va decide joi noi sancțiuni împotriva Rusiei

“Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a precizat Ashton. Lista va fi prezentată joi, a subliniat oficialul UE. Uniunea Europeană va pregăti sancțiuni țintite vizând Rusia în domeniile tehnologiei și apărării, în urma prăbușirii avionului malaysian în Ucraina, a anunțat marți ministrul austriac de Externe, relatează AFP. “Comisia va fi mandatată să pregătească sancțiuni țintite în sectoarele tehnologiilor-cheie și militare”, a declarat anterior ministrul Sebastian Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Această decizie a fost confirmată de surse europene.

Potrivit altei surse, măsurile sectoriale avute în vedere – în afară de sectoarele apărării și tehnologiilor de vârf – ar putea să vizeze accesul pe piețele financiare europene, bunuri cu dublă întrebuințare civilă și militară și sectorul energetic, în special petrol-gaze. Era încă neclar marți după-amiaza dacă aceste eventuale măsuri fac parte din câmpul sancțiunilor economice de anvergură cunoscută sub numele de “faza a treia” – a căror adoptare necesită o reuniune a șefilor de stat și de guverne – sau dacă rămân în cadrul sancțiunilor specifice mai limitate. Miniștrii europeni urmează să dea Comisiei Europene (CE) și serviciului diplomatic al UE un termen de câteva zile în vederea aprofundării acestor măsuri.

Ele constituie o amenințare la adresa Moscovei, în cazul în care Rusia nu răspunde solicitărilor occidentalilor și anume de a ajuta munca anchetatorilor la locul prăbușirii zborului MH17 într-o zonă aflată sub controlul separatiștilor proruși, în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Kievul îndeamnă Consiliul European să condamne comportamentul Rusiei

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a cerut duminică Consiliului European să condamne comportamentul Rusiei, pe care a acuzat-o că introduce ilegal în țara sa “material militar greu” și că “atacă poziții ale militarilor ucraineni”.

Poroșenko a abordat acest subiect în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele în exercițiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, potrivit unui comunicat al președinției ucrainene. “În cursul acestei convorbiri, Petro Poroșenko a îndemnat Uniunea Europeană să emită o hotărâre în legătură cu trecerea ilegală de material militar greu prin frontiera ruso-ucraineană și cu atacul militarilor ruși asupra pozițiilor militare” ucrainene, potrivit unui comunicat al președinției. Un purtător de cuvânt al președinției ucrainene a afirmat că aceste acuzații nu se referă la anumite incidente recente, ci la “un ansamblu de fapte” survenite de la declanșarea conflictului cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. Poroșenko i-a cerut interlocutorului său ca problema ucraineană să fie înscrisă pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European din 16 iulie. Van Rompuy a dat asigurări că va respecta dorința părții ucrainene. Acuzațiile lui Poroșenko au loc în contextul escaladării tensiunii între Kiev și Moscova, diplomația rusă amenințând Ucraina cu “consecințe ireversibile”, după ce un tir în apropierea frontierei s-a soldat cu un mort în Rusia.

Kievul a dezmințit implicarea forțelor sale armate în acest incident.

Sursa: mediafax.ro

Rusia INTERZICE importul de bovine și carne de vită din România, invocând boala vacii nebune. Președintele ANSVSA: Există suspiciune de caz atipic la o singură carcasă

Autoritatea sanitar-veterinară rusă a dispus, marți, interzicerea importurilor de bovine, carne de vită și produse derivate din România, din cauza “encefalopatiei spongiforme bovine”. Președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a declarat pentru MEDIAFAX că există o suspiciune de “caz atipic” depistat la o singură carcasă.

Potrivit unui comunicat oficial al Roselhoznadzor (autoritatea sanitar-veterinară rusă) difuzat marți, interdicția vizeazã de asemenea proteinele procesate de origine animală, alimentele destinate animalelor și care conțin astfel de proteine, dar și produsele făcute din resturi provenind din procesarea cărnii de vită, informează site-ul în limba engleză al agențieiItar-Tass.

Conform Itar-Tass, o epidemie de encefalopatie spongiformă bovină în România, cunoscută și sub denumirea de “boala vacii nebune”, ar fi fost consemnată de Biroul Internațional pentru Epizootii.

Ultima interdicție a Rusiei care viza importurile de vite din cauza encefalopatiei spongiforme bovine a fost impusă acum 30 de ani Marii Britanii. Roselhoznadzor a anulat interdicția abia în septembrie 2013.

Mănăstireanu (ANSVSA):Există suspiciune de caz atipic de encefalită spongiformă la o singură carcasă

Președintele ANSVSA Vladimir Mănăstireanu a declarat marți seară, pentru MEDIAFAX- după ce Rusia a anunțat interzicerea importurilor de carne de vită din România invocând boala vacii nebune – că există o suspiciune de “caz atipic” depistat la o carcasă, nefiind însă cunoscută proveniența animalului.

“Suntem în anchetă de aproximativ o lună și jumătate legat de acest caz, însă nu putem vorbi de o evoluție a acestei boli pe teritoriul României. Dacă la finalul anchetei, ce presupune și teste în laboratorul de specialitate din Marea Britanie, se confirmă că este vorba despre un caz atipic, acesta nu se ia în considerare și nu se poate vorbi despre un pericol cu privire la siguranța alimentară a populației”, a spus Mănăstireanu.

El a ținut să sublinieze că în momentul de față, din informațiile pe care le deține, situația “nu e foarte gravă”, precizând o dată în plus că este vorba despre un “caz atipic”, care nu este luat în considerare la nivel european și, implicit, nici în România.

Președintele ANSVSA a adăugat că la finalul anchetei vor fi făcute publice informații referitoare la acest caz, în prezent nefiind cunoscută proveninența animalului la a cărui carcasă există suspiciuni.

România a primit recent din partea Organizației Internaionale pentru Epizootii (OIE) certificatul prin care i se recunoaște statutul de țară cu risc neglijabil pentru “boala vacii nebune”.

Pe site-ul destinat alertelor europene în domeniul siguranței alimentare nu figurează o alertă referitoare la România.

Sursa: mediafax.ro

Planul secret al lui Putin! Vrea să extindă Rusia până la granița cu România!

Un proiect al Rusiei care ar trebui să dea fiori reci clasei politice de la București a fost prezentat în weekend în Republica Moldova. Este vorba despre planul secret al Moscovei de a anexa Odessa și Transnistria pentru a deveni vecină României și Republicii Moldova. Planul a fost prezentat în cadrul Forumului UE-Moldova, desfășurat vineri și sâmbătă la Bălți.

Vladimir Socor (foto, 69 de ani), analist politic la Jamestown Foundation, cetățean american născut în România și care locuiește în Germania, a vorbit în cadrul forumului despre planul Rusiei de a-și crea o frontieră comună cu Republica Moldova și România, prin intermediul regiunii Odessa.

Instrumentul principal în această politică, susține Socor, ar fi federalizarea. “Rusia a promovat și promovează în continuare două proiecte de federalizare pe spațiul european și eurasiatic: Ucraina și Republica Moldova. În eventualitatea stabilirii unui coridor terestru civil și militar între Crimeea ocupată de Rusia și regiunea Odessa, Rusia ar căpăta frontieră comună cu Republica Moldova, cu regiunea transnistreană și cu România, urmând posibilități variate pentru acțiuni geopolitice”, a explicat Socor.

Până în 2013, Moscova ținea sub control Ucraina printr-o clasă politică kieviană aservită total Moscovei, cu unele costuri mari din partea rușilor. Dorințele unei părți din ce în ce mai mari ale electoratului ucrainean de a se apropia de Uniunea Europeană l-a determinat pe Putin să adopte tactica, mult mai ieftină, a destabilizării prin care se ajunge apoi la federalizare.

După ce a ocupat Crimeea, unde are baze militare ce țin sub control Marea Neagră, a urmat crearea unor conflicte în zonele de est ale Ucrainei, cu populație rusofonă masivă. Aceste zone ar urma să devină acea parte a federației ucrainene aflată sub controlul Moscovei, ca și partea de sud-vest a acestei țări, urmând ca partea de nord-vest să intre sub influență UE.

“Regiunea Odessa încinge ca un brâu Transnistria și în urma unei destabilizări a situației în această regiune, teritoriul controlat de Rusia ar putea să ajungă până la brațul Chilia. Este vechea frontieră a României cu Uniunea Sovietică și credem că este unul din obiective”, a fost și avertismentul președintelui Traian Băsescu, la mijlocul lunii mai.

«Forța Kremlinului este subapreciată»

Vladimir Socor avertizează că anumite interese economice apropie Uniunea Europeană mai degrabă de poziția Moscovei decât de interesele Kievului, Chișinăului și Bucureștiului.

“Forța Rusiei este subapreciată de mulți comentatori. Rusia domnului Putin are atâția bani, încât se poate prezenta în multe țări majore occidentale, Germania și Franța, în primul rând, ca un salvator al unor mari întreprinderi industriale lovite de criză, în care Rusia investește masiv: rafinării de petrol, în Germania, navele de luptă Mistral, în cazul Franței. Guvernul francez e disperat să salveze din criză șantierele navale din Nantes, ar vinde armament oricui, și diavolului. Lipsa de principii, presiunea crizei economice din Occident, acumularea de către Kremlin a unor mari resurse financiare datorită prețului petrolului, care se menține foarte ridicat. Rusia are aceste pârghii de influență”, a explicat Vladimir Socor.

«Pregătită să anexeze și Insula Șerpilor»

Despre un asemenea scenariu a atenționat cotidianul nostru încă din 15 mai. Sub titlul “Rusia, pregătită să ocupe Insula Șerpilor”, Libertatea a prezentat planul Moscovei de a ajunge la granița României.

“O puternică flotă maritimă a Federației Ruse este pregătită în orice moment pentru ocuparea și blocarea Insulei Șerpilor (Leuce) sub pretextul neplății unor datorii față de Moscova. Această manevră ar aduce forțele armate ale Rusiei la 45 de kilometri distanță de România. Al doilea pas al lui Vladimir Putin ar fi anexarea Transnistriei și a Găgăuziei, lucru care i-ar asigura accesul ușor la Delta Dunării, respectiv la brațul Chilia”, explica în ziarul nostru generalul Emil Străinu, doctor în științele războiului geofizic, fost consilier parlamentar pe probleme de amenințări neconvenționale și asimetrice.

Conform planului secret, Moscova ar urma să ocupe Insula Șerpilor, apoi să anexeze Transnistria și Găgăuzia (colorat cu negru), după care să se extindă în tot spațiul dintre Odessa și brațul Chilia al Dunării (zona încadrată cu roșu)

Fundația Jamestown este considerată farul strategiei americane în spațiul ex-sovietic

Istoricul Vladimir Socor, născut la București în 1945, este un analist politic al Fundației Jamestown, specializat pe problemele politice și conflictele etnice din fostele republici sovietice, așa-numitele “conflicte înghețate” ale regiunii ex-sovietice.

Fundația Jamestown, din Washington, este un institut de cercetare și analiză politică, fondat în 1984 de Arkady Shevchenko, cel mai înalt oficial sovietic dezertat vreodată în Statele Unite. Fundația funcționează ca o platformă de sprijin al disidenților din fostul bloc sovietic – inlcusiv în cazul fostului șef al spionajului din România Socialistă, Ion Pacepa.

Astăzi, misiunea sa declarată este de a informa și educa factorii de decizie politică în ceea ce privește evenimente și tendințe pe care le consideră ca fiind importante din punct de vedere strategic pentru Statele Unite ale Americii.

Adrian Cioroianu, istoric și om politic: «În Germania, slujbele a 300.000 de oameni depind de banii companiilor rusești»

Libertatea a contactat alți doi politologi de marcă pentru a comenta planul Moscovei de a se apropia de coasta României.

“Extinderea spre vest a Rusiei este o temere a multor comentatori, dar să sperăm că nu o să se întâmple nimic brusc, nimic violent. Nu cred că se poate prevedea un deznodământ clar, în orice caz, noi avem o experiență istorică destul de neplăcută cu Rusia, în momentele de criză, de aceea trebuie să fim atenți. În ceea ce privește reacția Germaniei și a Franței, cred că vor continua să susțină unitatea statală a Ucrainei. Desigur, în Germania slujbele a 300.000 de oameni depind de banii de la Moscova, iar Franța are cele două nave militare Mistral pe care trebuie să le livreze Rusiei. Vorbim însă despre contracte economice semnate mai de mult, care nu vor greva poziția tranșantă a UE împotriva anexării de teritorii de către Rusia”, ne-a spus istoricul și omul politic Adrian Cioroianu (foto stânga).

Cristian Pârvulescu (foto dreapta), istoric, politolog: “Nu cred că Rusia ar putea anexa vreodată Odessa direct, ci prin interpuși. Asta pentru că, spre deosebire de Crimeea, unde a avut un argument istoric, în Odessa nu are nici un argument, adică e mult mai complicat. Desigur, lucrurile pot degenera, dar este destul de puțin probabil să se ajungă la un deznodământ similar celui din Crimeea”.

Sursa; libertatea.ro

Ce inseamna criza gazelor din Ucraina pentru Romania. Cine ar putea fi afectat

​Criza gazelor din Ucraina provocata de sistarea livrarilor din Rusia nu ar afecta Romania in urmatoarele luni, adica pana in iarna. Cel putin asa sustin autoritatile din Romania. Spre deosebire de alte tari europene, Romania este un caz fericit deoarece nivelul importurilor reprezinta cam 20% din consumul de gaze dintr-un an, iar pe timpul verii se poate descurca, la nevoie, doar cu productia interna. Intrebarea este ce s-ar intampla in cazul in care “razboiul” gazelor dintre Rusia si Ucraina se va prelungi sau va fi reluat la iarna? Nu trebuie uitat ca prin Ucraina trec conductele de tranzit catre Europa.

Pe timpul iernii, insa, lucrurile s-ar putea complica, mai ales in cazul in care temperaturile ar fi foarte scazute. Atunci, consumul creste si la fel si nevoia de importuri care sunt mai mari in lunile ianuarie, februarie si martie. Intr-o iarna normala, cum a fost 2013-2014, nivelul importului se poate mentine la 15%. Potrivit datelor ANRE, in decembrie 2013, consumul a fost acoperit cu 87,99% productie interna si 12,01% import. De asemenea, in ianuarie 2014, productia interna a reprezentata 85,15% din consum, iar importurile au acoperit 14,85%. Aproximativ acelasi nivel al importurilor a fost mentinut si pentru februarie si martie. Practic, lunile ianuarie-februarie-martie sunt cele mai critice, mai ales ca si volumul de gaze inmagazinate pe timpul verii, special pentru perioada de iarna, incepe sa scada. In fiecare an, producatorii si furnizorii de gaze sunt obligati sa constituie stocuri minime de gaze. In Romania sunt operate 8 depozite de inmagazinare. Dintre acestea, 6 depozite sunt operate de Romgaz, avand capacitatea totala de aproape 4,2 miliarde standard metri cubi, volumul de lucru fiind insa de 2,760 miliarde standard metri cubi. Mai exista 2 depozite ale GdF Suez cu o capacitate de 350 milioane standard metri cubi. Ministrul Nicolescu spune ca sunt deja stocate  1,4 miliarde metri cubi de gaze. “Am avut in aceasta dimineata (luni – n.red.), impreuna cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Medias, o analiza a situatiei, iar, din datele primite, rezulta ca avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, in ultima luna si, inclusiv, in prezent, productia interna a Romaniei depaseste consumul national, ceea ce ne ajuta foarte mult. Si, sa nu uitam, ca vin luni de vara, in care consumul scade natural”, a spus Nicolescu printr-un comunicat transmis luni.
Vezi tabelul atasat cu furnizorii care trebuie sa constituie stocuri minime de gaze in 2014.

  • Ce masuri ar putea fi luate

Una dintre masuri ar putea fi trecerea centralelor termice, mari consumatoare de gaze, pe alt combustibil, de exemplu pacura. Dezavantajul ar fi ca pentru centralele termice ar insemna costuri mai mari. Dar deja Departamentul pentru Energie se gandeste la aceasta varianta. “Suntem pregatiti, suntem la un moment in care, fiind perioada de vara, productia este mai mare decat consumul si avem un plan de siguranta pentru orice fel de situatie. Conform acestui plan, daca se va taia in perioada de iarna sau mai repede, ne vor ajunge cantitatile pana in ianuarie-februarie si apoi avem optiunea sa trecem anumite centrale care utilizeaza gaz pe un alt tip de combustibil. De exemplu Elcen. La Elcen ma bucur ca incearca renegocierea termenilor contractuali atat pentru achizitiile de gaz produs in Romania, cat si pentru achizitiile de gaz provenind din Rusia”, spunea ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, intr-un interviu acordat recent HotNews.ro.

Avand in vedere ca trebuie asigurata in primul rand aprovizionarea populatiei, o alta masura, mai dificila din punct de vedere politic, ar fi deconectarea unor mari consumatori privati, precum Azomures si Interagro de la gazele romanesti. Si aceasta este o solutie la care se gandesc autoritatile in caz de nevoie. Combinatele chimice ale Azomures si InterAgro pot ajunge sa acopere si 20% din consum. De ce este o solutie dificila din punct de vedere politic? InterAgro, grup controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, este unul dintre marii consumatori care face constat presiuni pentru obtinerea de facilitati la achizitia de gaze. De altfel, le si primeste. De curand a devenit beneficiarul unei Ordonante de Urgenta care prevede stabilirea pretului de referinta la gaze naturale- pretul de la 1 ianuarie 2014 (72 lei/MWh, ceea ce inseamna 230 dolari/1000 mc) pentru marii consumatori aflati pe piata libera. Mai mult, ministrul economiei, Constantin Nita, a spus de curand ca se gandeste la o noua schema de sprijin pentru marii consumatori de gaze.

Romania importa gaze rusesti prin doua puncte de interconectare cu Ucraina: Mediesu Aurit si Isaccea. Mai exista si conducta de interconectare cu Ungaria, Arad-Szeged, pe unde se fac in acest moment doar vreo 10% din importuri. Dar si pe acolo, in mare parte, gazele importate provin tot din Rusia, doar ca vin pe alte rute. Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a declarat recent că importurile României de gaze din 2014 se vor ridica la 10-12% din consum. Trebuie precizat ca intr-un an, consumul de gaze in Romania este de 11-12 miliarde de metri cubi.

Romania este un caz fericit comparativ cu alte state, deoarece depinde de importuri de energie doar in proportie de 22,7% pentru a-si asigura consumul intern, conform datelor valabile pentru 2012. Practic, Romania este pe locul al treilea intr-un clasament al independentei energetice procentuale in Uniunea Europeana.

Sursa: hotnews.ro

Băsescu cere Rusiei să înceteze sprijinul pentru trupele separatiste paramilitare din Ucraina

Președintele Traian Băsescu consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei și cere acestui stat să înceteze imediat orice fel de sprijin pentru trupele separatiste paramilitare pro-ruse și să-și asume controlul total al frontierei ruso-ucrainene.

“Președintele României, domnul Traian Băsescu, a luat act cu îngrijorare de amplificarea crizei din estul Ucrainei ca urmare a faptului că prin frontiera ruso-ucraineană, pe segmentul său estic, pe teritoriul ucrainean au pătruns trupe de combatanți și material militar greu. O asemenea situație antrenează responsabilitatea majoră și directă a Federației Ruse în legătură cu escaladarea conflictului din estul Ucrainei, soldat cu morți, răniți și suferințe în rândul populației civile”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Președintele României consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei prin tolerarea trecerii peste frontiera de stat a combatanților și a echipamentului militar.

“Domnul președinte Traian Băsescu consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei prin tolerarea trecerii peste frontiera de stat a combatanților și a echipamentului militar. Federația Rusă este, astfel, responsabilă de întreținerea conflictului dintre structurile paramilitare separatiste și armata ucraineană. Președintele României, domnul Traian Băsescu, cere Federației Ruse să înceteze imediat orice fel de sprijin pentru trupele separatiste paramilitare pro-ruse și să-și asume controlul total al frontierei ruso-ucrainene pentru a contribui la stabilizarea situației din estul Ucrainei”, se arată în mesajul citat de Președinție. Cele două regiuni din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, sunt încă din martie devastate de o insurgență armată prorusă. Armata ucraineană desfășoară aici din 13 aprilie o operațiune militară care s-a soldat deja cu 300 de morți.

Sursa: mediafax.ro

Anders Fogh Rasmussen: Rusia consideră NATO un adversar. Alianța pregătește apărarea Ucrainei

NATO pregătește măsuri pentru apărarea Ucrainei în disputa cu Rusia și trebuie să se adapteze la faptul că Moscova consideră Alianța Nord-Atlantică un adversar, afirmă secretarul general al organizației, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat publicației spaniole El Pais.

“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregătește o serie de măsuri care includ asistența destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării și modernizarea armatei. “Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în țările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică și în Marea Neagră, efectuând exerciții militare în statele baltice și în Polonia… Pașii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciții militare și mobilizări adecvate de trupe”, a explicat Rasmussen. Măsurile vor fi prezentate aliaților cu ocazia unei reuniuni programate la sfârșitul lunii iunie. “Pregătim un pachet de măsuri pe care le vom prezenta miniștrilor de Externe la sfârșitul acestei luni. Fară a intra în detalii, pot spune că va fi vorba de asistență în domeniul apărării și de modernizarea forțelor armate ucrainene. Va fi o cooperare mai practică, ce va facilita, spre exemplu, accesul Ucrainei la exerciții militare organizate de NATO”, a precizat Rasmussen.

“Nu există planuri pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciții militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităților de la Kiev și a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen. NATO a anunțat clar că nu intenționează să se implice militar în Ucraina, dar a trimis avioane și nave militare în estul Europei și intenționează să adopte măsuri pe termen lung pentru apărarea aliaților. Săptămâna trecută, un comandant al NATO anunța că sunt analizate solicitările de asistență din partea Ucrainei, care vor include echipamente de telecomunicații și instruire militară.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin A DISCUTAT cu Petro Poroșenko despre detensionarea crizei ucrainene. Președintele ucrainean a prezentat un plan de pace, dar s-a plâns de o presupusă incursiune a unor tancuri

Președintele rus, Vladimir Putin, a discutat cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, despre modalitățile de detensionare a situației în Ucraina, anunță Kremlinul, citat de AFP.

UPDATE 3:05 – Poroșenko i-a prezentat lui Putin un plan de pace, dar s-a plâns de incursiunea unor tancuri

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, i-a prezentat, joi, președintelui rus, Vladimir Putin, un plan de pace pentru Estul prorus și s-a plâns de o presupusă incursiune de tancuri în teritoriul ucrainean, relatează AFP. “Președintele ucrainean i-a prezentat lui Vladimir Putin planul de soluționare a situației din sud-estul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse. Aceasta este prima conversație între cei doi președinți anunțată oficial de Kremlin. “Cei doi președinți au discutat și despre dezvoltarea relațiilor bilaterale”, a adăugat oficialul rus. Chiar dacă Președinția ucraineană a anunțat că discuția de joi a fost “lungă și substanțială”, purtătorul de cuvânt al lui Poroșenko a subliniat că noul președinte al Ucrainei s-a plâns lui Putin de o presupusă incursiune a trei tancuri în teritoriul ucrainean.

“Poroșenko a calificat situația drept inacceptabilă”, a scris purtătorul de cuvânt al președintelui pe pagina sa de Facebook, făcând aluzie la informații potrivit cărora trei tancuri datând din perioada sovietică au intrat în teritoriul ucrainean dinspre Rusia, o acțiune dezmințită de Moscova. Potrivit Kievului, cei doi lideri “au discutat măsuri pentru încetarea focului și pentru ajungerea la o soluție pașnică”. Tensiunile persistă totuși în estul Ucrainei, în special la Donețk, unde o explozie – probabil un atentat – a vizat vehiculul unei lider al separatiștilor din oraș, Denis Pușilin, a anunțat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a autorităților separatiste. Pușilin “nu se afla în vehicul” în momentul producerii exploziei, au precizat autoritățile separatiste.

– Kievul controlează o sută de kilometri de frontieră

Jurnaliști ai AFP au auzit o explozie violentă, urmată de altele de intensități mai mici produse probabil de tiruri de artilerie, cu puțin timp înainte de ora locală 22.00 (22.00, ora României). Înainte de discuția dintre Putin și Poroșenko, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunțat “absența oricăror progrese în eforturile de calmare a violențelor” și continuarea “operațiunii represive” a Kievului. Rusia ia în calcul să depună un proiect de rezoluție pe această temă la Consiliul de Securitate ONU. Scopul Rusiei este ca Ucraina “să înceaptă să aplice foaia de drum” elaborată în mai de președintele OSCE, elvețianul Didier Burkhalter, potrivit lui Lavrov. El a cerut, de asemenea, o anchetă urgentă asupra unor informații despre utilizarea de bombe incendiare de către forțele ucrainene. La Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deșcița, a apreciat că glonțul este în câmpul Rusiei. “Trebuie ca Rusia să înceteze să-i susțină pe separatiști. Trebuie să înceteze să trimită blindate și camioane cu combatanți înarmați în regiunile din Est”, a declarat el în cursul unei conferințe de presă. După ce a denunțat incursiunea unor tancuri rusești, președintele ucrainean a afirmat că autoritățile de la Kiev au reușit să preia controlul total asupra frontierei cu Rusia. “Am convocat o reuniune de urgență, iar comandanții militari au anunțat reluarea controlului pe cei 100 de kilometri de frontieră care se aflau sub controlul rebelilor”, a anunțat Președinția ucraineană. Un punct cheie al planului lui Poroșenko este crearea unor culoare umanitare cerute de Moscova pentru a li se permite civililor să părăsească zonele de conflict din estul țării, unde violențele s-au soldat cu 270 de morți în două luni. “Premierul” autoproclamat al “Republicii Populare Donețk”, Aleksandr Borodai, s-a arătat sceptic, joi, în privința capacității Kievului de a crea culoare umanitare.

Luptele continuă în estul Ucrainei, în principal la Slaviansk, un bastion prorus din regiunea Donețk unde locuitorii sunt nevoiți să îndure lipsa apei potabile și adeseori a electricității.

Sursa: mediafax.ro

Independența energetică, lupta împotriva coruției și desemnarea ambasadorului SUA, discutate de trei senatori americani prezenți la București

Senatorii americani John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy, membri ai Comisiei de politică externă din Senatul SUA, aflați în vizită în România, au vorbit duminică, în cursul unui interviu, despre necesitatea independenței energetice a statelor europene și beneficiile gazelor de șist pentru români, dar și despre lupta împotriva corupției și desemnarea unui ambasador american la București.

Puterea lui Putin stă în energie, iar statele UE trebuie să devină independente

Puterea lui Vladimir Putin stă în dependența energetică a statelor UE față de Rusia, motiv pentru care trebuie să se preocupe de a deveni independente și să-și onoreze angajamentele față de bugetul prevăzut de NATO, au arătat trei senatori americani, într-un interviu acordat duninică.

Cei trei senatori americani, membri ai Comisiei de politică externă din Senatul SUA, John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy au explicat, pentru gandul.info motivele pentru care Rusia trebuie oprită să dețină un monopol energetic, lucru pentru care este necesar un atac față de corupția din unele state europene. McCain a susținut că nu vede la adresa României o amenințare “de tip convențional” la adresa României, ci una de destabilizare a regiunii și în special a Republicii Moldova. El a vobit despre faptul că președintele Rusiei, Vladimir Putin “încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziție, inclusiv energia, pentru a crește influența rusească mai ales în estul Europei”.

Senatorul SUA a afirmat că Rusia este “o benzinărie mafiotă care se dă drept țară”.

“Cât privește o amenințare directă de tipul războiului convențional, nu. Cât privește destabilizarea, cred că este o provocare serioasă (…)Cred că președintele Obama este conștient de cât de serioasă este această situație, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar și alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noștri din Congres și să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin și cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puțin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun președintelui Obama cât de serioasă este situația, dar i-aș spune că, în opinia mea și a prietenilor noștri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost față de acțiunile lui Vladimir Putin”, a susținut senatorul american.

La rândul său, senatorul Christopher Murphy a precizat că anunțul președintelui SUA privind alocarea a unui miliard de dolari pentru investiții în relația de securitate trebuie să primească un răspuns pe măsură și din partea statelor europene.

“Suntem încurajați de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a crește cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte țări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiții. Noi credem că putem susține acest caz în fața Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleași investiții vin și din Europa”, a susținut Murphy.

El a spus că modul în care acționează Rusia ar trebui să ducă inclusiv la reviziurea articolului 5 din tratatul NATO, care “a fost creat să oprească o incursiune militară tradițională într-o țară aliată NATO”.

“Vedem că Rusia și Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de granițe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia și acum estul Ucrainei, ci folosește provocări și intimidări, mită și sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare”, a explicat senatorul american.

De asemenea, senatorul Ron Johnson a spus că SUA cheltuiește 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, adică 4% din economia noastră.

“Dacă fiecare țară NATO ar atinge acea țintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de un miliard din partea SUA, dar țările europene chiar trebuie să vină și ele cu o contribuție și să onoreze cei 2%”, a declarat Johnson.

El a susținut că pe lângă fondurile necesare apărării, statele europene trebuie să iasă din monopolul rusesc în ceea ce privește piața de energie.

“Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă și prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol și gaz și dependența Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiții pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, și ca să faci asta e nevoie să scapi de corupție (…)Vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupția din toate țările europene, pentru a putea atrage genul de investiții care să te facă mai independent de rezervele rusești de gaz și petrol”, a spus Johnson.

Senatorul american a susținut că situația din Ucraina a reprezentat un “semnal de alarmă”, nu doar pentru SUA, ci pentru întreaga Europă.

“Acum trebuie să răspundem acestui semnal și să reinvestim în NATO, să întărim această structură și să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun”, a completat Johnson.

El a fost întrebat dacă SUA are vreo soluție la dependența energetică a statelor europene față de Rusia.

“Ar fi util dacă SUA ar anunța că aprobă legislația pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem piețe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”, a replicat Johnson.

Totodată, el a susținut că, dacă nivelul corupției din Europa ar fi redus, ar fi atrase investiții necesare exploatării propriilor resurse naturale.

“Dacă am începe să atacăm corupția din estul Europei, investițiile ar curge în Europa, ați putea începe să folosiți propriile resurse naturale. Știu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluție energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveți aici în Europa resurse de energie și ar fi de ajutor dacă ați începe să le exploatați. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare și va mișca lucrurile în direcția cea bună”, a mai spus senatorul american, în interviul pentru gandul.info.

Senatorii SUA, despre beneficiile gazelor de șist pentru români: Uitați-vă la ce face Putin în Crimeea

Senatori SUA au explicat că exploatarea gazelor de șist este o soluție viabilă pentru independența energetică față de Rusia, unul dintre aceștia transmițându-le românilor să se uite la modul în care Vladimir Putin acționează în Ucraina și Transnistria

Senatorii John McCain, Ron Johnson și Christopher Murphy au abordat subiectul exploatării gazelor de șist prin metoda fracturării hidraulice în contextul dezbaterii necesității independenței energetice a statelor europene față de Rusia.

Senatorul Murphy a susținut că în problema independenței energetice “există semnale pe termen scurt, dar nu există soluții pe termen scurt”.

“Va fi un angajament pe termen lung în problema independenție energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-și creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de țară care s-a dedicat explorării acestui potențial, dar Germania își închidă centralele nucleare, alte țări din Europa refuză chiar să aibă o discuție despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk (premierul polonez, n.r.) pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă”, a afirmat Murphy.

Acestuia i s-a precizat că în România au fost proteste împotriva exploatării gazelor de șist prin fracturare hidraulică.

“Și în America au fost”, a replicat Murphy.

În același timp, senatorul Ron Johnson a fost întrebat cum le-ar explica românilor beneficiile exploatării gazelor de șist, în condițiile în care în România resursele aparțin statului și nu proprietarului de teren.

“Le-aș spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, amenințarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Și apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanță aceste obiective”, a afirmat Johnson.

Pe de altă parte, Murphy a susținut că “nu este totul sau nimic”.

“Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea și cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile și chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populație, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte rațională pe care o poți avea despre această nouă tehnologie”, a explicat senatorul american, în interviul pentru gandul.info

Senator SUA: Să permitem aleșilor să-și protejeze prin vot imunitatea ar fi “de tot râsul”, în SUA

Senatori americani au arătat că lupta împotriva corupției este un element fundamental pentru ca investitorii orienteze atenția către România, Christopher Murphy afirmând că o dezbatere despre protejarea imunității aleșilor ar fi “de tot râsul” în SUA.

Senatorii au fost întrebați care ar fi mesajul lor pentru parlamentari, în condițiile în care după vizita vicepreședintelui SUA, Joe Biden, aceștia au votat împotriva ridicării imunității unor parlamentari.

Senatorul John McCain a susținut că mesajul oficialilor SUA este acela că respectă “enorm persoana care conduce instituția anticorupție”.

“Cred că este un adevărat erou și evident, dacă Parlamentul a acționat în așa fel încât să-i restricționeze activitatea și să o dea înapoi, asta ne afectează relațiile. Nu încercăm să le spunem oamenilor de aici ce ar trebui să facă, dar avem anumite standarde universale pe care ne așteptăm ca toată lumea să le respecte cât mai mult posibil. Țara noastră nu este lipsită de corupție, se întâmplă tot timpul, dar ne luptăm cu ea. Deci vrem să vedem progres în acest domeniu. Și din nou, nu încercăm să interferăm, doar încercăm să spunem clar că ne afectează relațiile cu România, dar și cu alte țări”, a spus McCain.

De asemenea, senatorul Christopher Murphy a afirmat că o dezbatere în SUA despre protejarea propriei imunități, prin vot, de către parlamentari ar fi “de tot râsul”.

“Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Și așa este corect și este un mesaj pe care îl susținem. Vedem că se fac progrese și vrem să sprijinim acest progres, dar această discuție de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunități ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a susținut Murphy.

În același timp, senatorul Ron Johnson a afirmat că singura situație în care un om de afaceri va fi interesat să investească în România este aceea în care va avea încredere că legile se aplică în mod corect.

“Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, își va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveți legi care se aplică tuturor în mod corect și că există un sistem necorupt. Semnele încurajatoare pe care le-am văzut, fie că e vorba de ce s-a întâmplat pe Maidan în Ucraina, oameni tineri ieșind în față și cerând un guvern mai puțin corupt, fie ce auzim aici în România – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranță”, a explicat Johnson, în interviul pentru gandul.info.

Senator SUA: Sincer, ne este “jenă” că nu avem până în acest moment ambasador la București

Senatorul american John McCain a declarat că în problema ambasadorului SUA de la București, care nu a fost desemnat până la această oră de oficialitățile americane, îi este “jenă”, precizând că se va rezolva această situație de reprezentare diplomatică.

McCain a fost întrebat care este situația cu ambasadorul SUA care trebuia desemnat pentru a reprezentat Statele Unite la București.

“Cunoaștem problema și vrem să o rezolvăm, credem că actualul șef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa și a echipei lui, dar vom aborda problema și vom stabili care este cea mai bună opțiune. Sincer, ne este jenă”, a afirmat senatorul american. membru al Comisiei de politică externă a Senatul american.

De asemenea, senatorul SUA Ron Johnson a afirmat că unul din motivele vizitei în România este acela de a avea “o prezență diplomatică puternică”, fapt pentru care se va pune accent asupra acestui lucru.

Sursa: mediafax.ro

Kievul PREIA CONTROLUL în peste 20 de orașe din estul Ucrainei. Separatiștii se mențin în alte zece. Tensiunile continuă în Donețk, Slaviansk și Lugansk

Forțele militare ale Kievului au preluat controlul în peste 20 de localități din regiunile Lugansk și Donețk, încercuindu-i astfel în cursul operațiunii “antiteroriste” pe separatiștii care ocupă în total zece orașe în estul Ucrainei, anunță postul de televiziune ucrainean TSN.

Astfel, potrivit presei ucrainene, a fost eliberat de insurgenți orașul Krasnîi Liman, unde deasupra administrației locale a fost arborat drapelul ucrainean. Conform unui ordin al președintelui interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în calitate de primar al orașului a fost numit ofițerul Konstantin Mateicenko. Printre localitățile aflate sub controlul militarilor ucraineni se numără, de asemenea, satul Semionovka, unde se afla un depozit de armament al insurgenților. Tensiuni se mențin în sudul regiunii Donețk, în special în orașul Amvrosievka, și în localitățile Rubejnîi, Severodonețk și Lisiciansk, în regiunea Lugansk. Potrivit agenției ucrainene UNIAN, lupte intense continuă și în apropiere de Slaviansk. Aici separatiștii au rămas izolați, însă au reușit să doboare un avion al forțelor armate ucrainene.

Joi seara confruntările dintre insurgenți și forțele de ordine ucrainene, la punctul vamal Marinovka, situat la distanța de 3 kilometri de Rusia, s-au soldat cu rănirea a cinci vameși. Insurgenții au fost nevoiți să se retragă, după ce serviciile vamale au primit susținere din partea aviației ucrainene. Militarii au distrus două camioane și un vehicul blindat aparținând separatiștilor. Totuși, separatiștii încearcă să-și consolideze pozițiile, instituind puncte de control suplimentare între orașele Harțîzsk și Ilovaisk, în Donețk, și amplasând mai multe vehicule blindate în localități. Insurgenții de la Donețk au îndemnat joi populația locală să-și păstreze calmul și să aibă încredere în informațiile furnizate de ei.

Totodată, aeroportul de la Donekț, care a intrat sub controlul forțelor ucrainene în urma confruntări intense, soldate cu aproximativ 40 de morți, este închis până la sfârșitul lui iunie. Operațiunea “antiteroristă” lansată de Kiev în urmă cu două luni, cu scopul de a înăbuși insurecția armată prorusă în regiunile Donețk și Lugansk, s-a soldat cu cel puțin 140 de răniți în rândul militarilor ucraineni. În total, peste 200 de persoane – militari ucraineni, separatiști și civili – au fost ucise.

Serviciul de presă al Gardei Naționale a ținut să sublinieze că niciun militar ucrainean nu este deținut în prezent de insurgenți proruși.

În paralel cu desfășurarea operațiunii “antiteroriste”, autoritățile de la Kiev au ordonat închiderea parțială a frontierei cu Rusia. O decizie în acest sens a fost luată de Guvernul ucrainean joi. Potrivit Itar-Tass, Ucraina a închis cel puțin o pătrime din totalul puctelor de trecere a frontierei cu Rusia.

Sursa: mediafax.ro

G7 îndeamnă Rusia să înceteze “destabilizarea” Ucrainei: “Suntem pregătiți să aplicăm SANCȚIUNI suplimentare”

Statele din cadrul G7 au cerut Rusiei să înceteze acțiunile care au scopul “destabilizării” Ucrainei, afirmând că în caz contrar ar putea adopta noi sancțiuni.

“Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, acțiunile de destabilizare în estul Ucrainei sunt inacceptabile și trebuie să înceteze”, au subliniat într-un comunicat liderii celor șapte mai industrializate țări, la sfârșitul unui dineu comun. “Suntem pregătiți să intensificăm sancțiunile țintite și să punem în aplicare sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, dacă evenimentele vor necesita” aceste măsuri, au adăugat ei. “Îndemnăm Rusia să recunoască rezultatele alegerilor” prezidențiale din Ucraina, organizate pe 25 mai, “să finalizeze retragerea forțelor militare de la frontiera ruso-ucraineană și să oprească afluxul de armament și insurgenți” spre Ucraina”, au cerut liderii G7, subliniind că Moscova trebuie “să-și utilizeze influența de care dispune în rândul separatiștilor înarmați, pentru a-i determina să lase armele los și să înceteze violențele”. De asemenea, G7 “încurajează autoritățile ucrainene să mențină o poziție echilibrată în continuarea operațiunilor pentru restabilirea legii și a ordinii” în estul țării. Potrivit președintelui francez, François Hollande, “G7 consideră că dialogul și o detensionare a situației trebuie să fie încurajate”. Hollande a confirmat că în cursul dineului la care au participal liderii G7, “au fost abordate măsurile (care vor fi) luate în cazul unor evenimente grave”, și a menționat că noile sancțiuni “ar putea fi adoptate în cazul unor deficiențe majore”. Întrebat cu privire la o posibilă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Petro Poroșenko, care vor fi prezenți la ceremoniile organizate cu ocazia debarcării aliaților în Normandia, Hollande a afirmat: “Lăsați lucrurile să evolueze de la sine, pentru a vedea dacă vor avea loc contacte” între cei doi lideri.

Președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat miercuri că este pregătit să discute cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, în Franța, cu ocazia ceremoniilor organizate de Ziua Debarcării. “Eu nu voi evita pe nimeni”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 și postului tv TF1.

La rândul său, Poroșenko, care se va întâlni zilele următoare cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu exclude posibilitatea unei întrevederi cu Putin.

“Pentru moment, o întrevedere cu președintele Putin nu este prevăzută, dar nu exclud posibilitatea”, a explicat liderul ucrainean.

Sursa; mediafax.ro

Tudor Copaci, viceministru al Economiei in Republica Moldova, da o replica gigantului Gazprom: In Republica Moldova vom infiinta o noua companie de transport al gazelor naturale care va apartine statului

Republica Moldova ar putea incepe sa importe gaze din Romania prin conducta Ungheni-Iasi chiar din aceasta toamna, a declarat Tudor Copaci, viceministru al Economiei in Republica Moldova, intr-un interviu acordat HotNews.ro. In conditiile in care gazoductul se opreste la Ungheni, atat Romania, cat si R. Moldova, ar trebui ca in urmatorii doi-trei ani sa faca noi investitii intr-o conducta care sa duca pana la Chisinau, zona cu cel mai mare consum de gaze. Insa lucrurile nu sunt chiar simple in conditiile in care transportatorul de gaze din R. Moldova este controlat de Gazprom. Astfel, statul moldovean intentioneaza sa infiinteze “o noua companie de transport al gazelor naturale, paralela cu MoldovaTransgaz care apartine Moldovagaz (n.red. controlat de Gazprom)”. Insa principalul aspect este cel al pretului la gazele din Romania care trebuie sa fie mai mic decat cel propus de catre Gazprom, considera Copaci. 

Viceministrul a precizat ca au inceput negocieri cu Romgaz si chiar cu OMV Petrom in privinta furnizarii de gaze pe teritoriul Republicii Moldova. Intr-o prima etapa, Republica Moldova ar putea importa intre 50 si 100 de milioane de metri cubi pe an prin conducta Iasi-Ungheni, proiect care ar trebui finalizat pana in luna august. Insa, daca va fi realizata si conducta dintre Ungheni si Chisinau, s-ar putea ajunge la o cantitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an care ar putea satisface spre 100% necesarul de consum al Republicii Moldova. Intrebat daca au fost purtate discutii cu Moldovagaz pentru transportul gazelor romanesti pana la Chisinau, Copaci a spus ca aceasta companie “nu are conducte pentru a transporta gaze de la Ungheni pana la Chisinau sau are conducte, dar de dimensiuni foarte mici care nu pot sa asigure acele cantitati de 1,5 miliarde metri cubi”.

Pentru aceasta etapa, cea a realizarii unei conducte pana la Chisinau, ar fi nevoie din partea R. Moldova de investitii de circa 70 de milioane de euro in construirea gazoductului si de circa 150 milioane de euro din partea Romaniei in statii de compresoare care sa asigure o presiune a gazului mai mare. 

  • Trebuie mentionat ca Moldovatransgaz, transportatorul de gaze din Republica Moldova, aparține companiei moldo-ruse Moldovagaz, la care Gazprom detine pozitia de control. In acest moment, R. Moldova este dependenta 100% de gazul rusesc care este transportat prin conductele acestei companii moldo-ruse. Pentru mai multe amanunte vezi atasat Raportul anual al SA “Moldovagaz”.


Reporter: Domnule ministru, care este stadiul constructiei gazoductului Iasi-Ungheni in Republica Moldova?

Tudor Copaci: In acest moment, daca vorbim atat pe partea Romaniei, cat si pe partea Republicii Moldova, partea liniara este finalizata. Se mai fac lucrari la subtraversari. Cred ca intr-o saptamana, doua, se va termina subtraversarea raului Prut. Totodata, au loc lucrari la statia de masurare a gazelor. Intr-adevar, lucrarile la statia de masurare a gazelor sau anumite elemente de la statia de masurare a gazelor au durat foarte mult timp din cauza ca termenul de executare a contractului a fost de cinci-sase luni. De aceea, exista o anumita intarziere la statia de masurare a gazelor, dar conform declaratiilor antreprenorului general urmeaza ca pana la sfarsitul lui iulie sa fie finalizat acest gazoduct si in primele zece zile din august sa se faca testarile corespunzatoare.

Reporter: Practic, din luna august, Republica Moldova ar putea sa realizeze primele importuri de gaze din Romania?

Tudor Copaci: Teoretic din toamna am putea sa facem primele importuri de gaze naturale. Dar vreau sa mentionez aici ca sunt foarte multe elemente de discutat cu partea romana. Primul element este pretul. Cert este faptul ca pentru consumatorul final, pretul sa fie mai mic decat cel propus de catre Gazprom. De aceea, un subiect aparte este pretul gazelor naturale care vor fi livrate Republicii Moldova (n.red. in decembrie, Guvernul Republicii Moldova anuntase ca in 2014, pretul mediu va fi de 365 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze rusesti). 

Reporter: Pretul se stabileste de catre actorii implicati. Care sunt companiile care vor face aceste importuri?

Tudor Copaci: Din Republica Moldova urmeaza sa identificam doua companii. Prima companie va fi cea care va efectua transportul gazelor prin acest gazoduct, iar a doua companie este furnizorul. Din Republica Moldova, furnizorul va avea un contract de furnizare a gaze cu Romgaz sau alta companie romaneasca. Totodata, compania de transport al gazelor naturale care va gestiona acest segment va incheia un acord de colaborare pentru Transgaz sau compania care gestioneaza corespunzator partea romana. Si vor avea un acord de colaborare in domeniul exploatarii acestui gazoduct.

Reporter: Conducta se opreste, intr-o prima faza, la Ungheni. Practic, cate localitati ar putea sa fie alimentate si cam ce cantitate ar trebui sa importe Republica Moldova pentru a alimenta acele localitati? 

Tudor Copaci: Noi vorbim de cateva raioane, Ungheni si cateva din jurul Ungheniului. Daca vorbim despre cantitati care se consuma in acea regiune, ne gandim de la 50 pana la 100 de milioane de metri cubi pe an. Deci este consumul acelei regiuni. Totodata, vreau sa mentionez ca partea romana nu poate sa ne furnizeze gaz la o presiune mai mare de 16 bari, aceasta este infrastructura existenta la Iasi. De aceea, la o asemena presiune putem sa alimentam doar regiunea Ungheni.

Reporter: 100 de milioane de metri cubi cat reprezinta din necesarul de consum al Republicii Moldova?

Tudor Copaci: De la 5 la 10% din necesarul Republicii Moldova.

Reporter: Si ca sa ajunga efectiv la alimentarea Chisinaului, care este zona cu cel mai mare consum…

Tudor Copaci: Urmeaza sa purcedem la etapa a doua. Etapa a doua consta in doua elemente. Republica Moldova construieste gazoductul Ungheni-Chisinau care necesita investitii in jur de 70 de milioane de euro. Acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l faca Republica Moldova: un gazoduct de aceeasi dimensiune 500 mm, destul de voluminos, care practic ne-ar permite sa importam pana la 100% din necesarul Republicii Moldova, pana la 1,5 miliarde metri cubi pe an. Ceea ce trebuie sa faca partea romana este sa construiasca una sau doua statii de compresoare care sa asigure presiune de la 45-50 de bari. Totodata, trebuie sa se intareasca infrastructura locala, sa se construiasca noi gazoducte sau sa le redimensioneze pe cele existente pentru a se asigura ca aceasta cantitate de gaz sa fie disponibila pentru Republica Moldova din punct de vedere tehnic, sa poate fi livrata o cantitate in jur de 250 mii metri cubi pe ora, la o presiune de 45-50 de bari. Atunci putem sa vorbim ca Republica Moldova poate sa importe 100% din necesar din Uniunea Europeana prin intermediul Romaniei, dar aceasta doar dupa realizarea ambelor etape. Daca vorbim despre volumul investitiilor pe partea romaneasca, se vehiculeaza cifra de 140-150 de milioane de euro pentru a asigura acea cantitate si acea presiune necesare Chisinaului.

Reporter: Si acele investitii cine ar urma sa le faca?


Tudor Copaci: Cand vorbim pe partea Republicii Moldova, investitiile urmeaza sa le faca Republica Moldova. Acest gazoduct va fi construit din banii Republicii Moldova, vor fi gasite finantarile corespunzatoare prin intermediul BERD, BEI, Comisia Europeana. 

Reporter: Au fost purtate discutii cu Moldovagaz pentru transportul gazelor pana la Chisinau?

Tudor Copaci: In acest moment, Moldovagaz nu are conducte pentru a transporta gaze de la Ungheni pana la Chisinau sau are conducte, dar de dimensiuni foarte mici care nu pot sa asigure acele cantitati de 1,5 miliarde metri cubi. Deci, oricum urmeaza sa fie construit acest gazoduct, luand in considerare ca Iasi-Ungheni, pe partea Republicii Moldova este proprietatea Republicii Moldova, este logic ca Republica Moldova, din banii statului, urmeaza sa finalizeze acest gazoduct. 

Reporter: Si sa faca o companie de proiect sau cum?

Tudor Copaci: Va infiinta o companie de transport al gazelor naturale care, practic, va gestiona acest transport.

Reporter: Deci o noua companie de transport?

Tudor Copaci: Evident. In Republica Moldova va mai aparea o noua companie de transport al gazelor naturale, paralela cu MoldovaTransgaz care apartine Moldovagaz.

Reporter: Si actionar?

Tudor Copaci: Actionar va fi statul. Evident, cine construieste acela va fi proprietar. Va fi din banii creditati, bugetati, dar proprietatea va fi a Republicii Moldova. 

Reporter: Si in cat timp se poate demara tot acest proiect?

Tudor Copaci: Oricum, aceasta a doua etapa, gazoductul Iasi-Ungheni, urmeaza sa fie efectuata paralel, atat partea Republicii Moldova, cat si partea romaneasca. Noi preconizam ca in doi-trei ani, sa finalizam aceasta a doua etapa, si atunci cand va aparea surplus de gaz pe piata romaneasca, vom avea infrastructura necesara pentru a asigura 100% din gazul pentru Chisinau. Dar un alt element este pretul. Conform pachetelor energetice ale Uniunii Europene, practic, Republica Moldova urmeaza sa procure gaz de la cine il da mai ieftin. 

Reporter: Dar din Romania cu cine ati discutat? Cu Romgaz, cu Petrom?

Tudor Copaci: Cu Romgaz si cu Petrom. Sunt subiecte de discutie, speram ca pana la finalizarea acestei prime etape.

Reporter: Si cu siguranta pretul trebuie sa fie mai mic decat la cel care vine din Rusia?

Tudor Copaci: Noi in Republica Moldova avem consumatorii. Daca te duci la consumatori sa-l convingi sa cumpere gaz din Uniunea Europeana trebuie sa vii cu oferta. Oferta trebuie sa fie mai mica. De aceea, chiar si dupa implementarea etapei a doua sau etapa a treia, oricum Republica Moldova va cumpara gaz de la acel furnizor care ofera gaz mai ieftin. Va fi in Federatia Rusa, vom lua de la Federatia Rusa, va fi gazul romanesc sau al Uniunii Europene, vom cumpara de la Uniunea Europeana. Aceasta este filosofia pachetelor energetice europene.

Reporter: Care mai este stadiul privind interconectarea liniilor electrice de inalta tensiune?

Tudor Copaci: In acest moment suntem in etapa cand urmeaza sa demareze studiile de fezabilitate ale acestor interconexiuni: Vorbim de trei interconexiuni: Vulcanesti-Isaccea cu instalarea convertorului back-to-back de 500 MW, vorbim de linia electrica de 400 kv Straseni-Ungheni-Romania, iar cu instalarea convertorului back-to-back, si vorbim de lina aeriana de 400 kv Balti-Suceava. Daca se reuseste, in trei-patru ani, sa facem aceste interconectari, am putea sa spunem ca am importa 100% energie electrica din Uniunea Europeana. Dar iar, aceste proiecte sunt costisitoare, acum suntem la etapa cand elaboram studiile de fezabilitate care ne vor arata fezabilitatea acestor proiecte.

Reporter: Stiu ca la un moment dat se vorbea despre un proiect comun de instalare a 13 hidrocentrale pe Prut. Este fezabil, se mai vorbeste despre acest proiect?

Tudor Copaci: Noi la Ministerul Economiei, practic, mai analizam aceste proiecte, dar vreau sa retineti ca debitul raului Prut este foarte mic. Noi avem o hidrocentrala la Costesti-Stanca, dar, cu parare de rau, noi nu avem apa pentru a lucra generatoarele. O saptamana lucreaza generatorul din Republica Moldova si in alta saptamana lucreaza generatorul din Romania. De aceea, toate aceste proiecte trebuie analizate foarte bine, trebuie analizate studiile de fezabilitate si de observat daca, intr-adevar, sunt fezabile aceste proiecte.

Reporter: As vrea sa vorbiti putin si despre oportunitatile de afaceri din Republica Moldova. Un investitor roman care se duce in Republica Moldova in ce ar putea sa investeasca mai intai si mai intai ca sa fie o afacere rentabila si cat atractiv este din punct de vedere al fiscalitatii mediul de afaceri?

Tudor Copaci: Din punct de vedere al mediului de afaceri este foarte atractiva Republica Moldova. Noi putem sa exportam in Uniunea Europeana fara taxe vamale, avem CSI- acord de liber schimb cu multe tari din CSI (n.red. Comunitatea Statelor Independente-foste republici ale Uniunii Sovietice). Avem impozitul pe venit de doar 12%, avem o vacanta fiscala pentru materia prima destinata exportului. Daca importam materie prima pentru a efectua produse pentru export, avem o vacanta pentru platirea TVA de 180 de zile. Se pot deduce cheltuielile legate de hrana, de transport si de studii ale angajatului. Aceste elemente nu se impoziteaza. Noi mai avem multe zone economice libere care ofera facilitati fiscale, precum parcurile industriale. Nu mai vorbim de costurile fortei de munca care sunt destul de jos in comparatie cu celelalte tari. De aceea este binevenit investitorul in orice domeniu. Un domeniu la moda acum este eficienta energetica, regenerabilele, am introdus cadrul legal legat de performanta energetica si multe alte domenii. Si odata cu semnarea Acordului de Asociere (n.red. cu UE), intr-adevar, speram sa vina investitiile in Republica Moldova, sa avem o piata europeana pentru a exporta bunurile noastre si sa ne dezvoltam. Sa nu uitam ca anul trecut, Republica Moldova a avut o crestere economica de 8,9%, fata de 3,5% in Romania si multe cresteri la export si investitii. Speram ca acest trend sa se mentina si in acest an, dar, oricum, depinde si de cum se va derula pozitia geopolitica a Republicii Moldova pe fundalul conflictului dintre Ucraina si Fedaratia Rusa.

Sursa: hotnews.ro

Ucraina avertizează că nu va accepta majorarea gazelor impusă de Rusia. Discuțiile vor continua luni

Ucraina a achitat o parte din datoria la gaze pe care o are față de Rusia, iar negocierile între cele două părți vor continua săptămâna viitoare, anunță comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, citat de AFP.

“Încă nu avem o soluție, dar am făcut progrese”, a declarat, la Berlin, Günther Oettinger, după prima rundă a negocierilor între ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, omologul său ucrainean, Iuri Prodan, și directorii Gazprom și Naftogaz.

Prodan a confirmat că Ucraina a plătit vineri 786 de milioane de dolari în conturile Gazprom.

“Este vorba de restanțele pentru gazele din februarie-martie”, a explicat Oettinger. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare, dar premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a avertizat că Administrația de la Kiev nu va accepta niciodată majorarea tarifelor la gaze impusă de Rusia. “Ucraina nu va accepta niciodată un tarif de 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz. Luni va avea loc a doua rundă de discuții care se vor încheia fie prin semnarea unui acord, fie prin depunerea unei plângeri la Curtea de arbitraj de la Stockholm”, a avertizat Iațeniuk.

Sursa: mediafax.ro

John Kerry confirmă că Rusia își retrage trupele de la frontiera cu Ucraina

Rusia își retrage militarii mobilizați la frontiera cu Ucraina, a confirmat joi secretarul de Stat John Kerry, care, totodată, a denunțat sosirea unor combatanți ceceni proruși în estul acestei foste republici sovietice.

“Trupele care se aflau la frontieră se retrag spre Moscova”, a declarat Kerry pentru postul american de televiziune PBS, confirmând ceea ce a constatat marți un oficial al Pentagonului. În schimb, “există probe potrivit cărora rușii traversează frontiera”, a subliniat el. “Ceceni antrenați în Rusia trec granița pentru a inflama situația, pentru a se angaja în lupte”, a acuzat Kerry. Presa ucraineană a afirmat în această săptămână că militari ceceni sunt prezenți în Donețk, un bastion al separatiștilor.

Miercuri, președintele cecen Ramzan Kadîrov a dezmințit zvonurile potrivit cărora a trimis militari să lupte în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Intelegere istorica: Rusia semneaza un acord de livrare de gaze catre China, dupa un deceniu de negocieri. UE ii cere lui Putin sa nu intrerupa aprovizionarea Europei

UPDATE Rusia si China au ajuns la o intelegere in ceea ce priveste exportul de gaze printr-o conducta care sa lege cele doua tari, pregatind terenul pentru vanzari de mii de miliarde de dolari in urmatoarele trei decenii, anunta Bloomberg.

Rusia si-a indreptat atentia catre China, dupa ce relatiile cu USA si Uniunea Europeana s-au racit bruisc, in urma conflictului din Ucraina.

Acordul, semnat dupa mai bine de 10 ani de negocieri, va permite gigantului de stat Gazprom sa dezvolte regiunea gazifera din estul Siberiei, care era prea departe de pietele europene.
Alexei Miller, CEO-ul Gazprom, cea mai mare companie ruseasca, a semnat contractul cu oficialii chienzi, miercuri, la Shanghai, cu putin timp inainte ca delegatia Rusiei, condusa de presedintel Vladimir Putin, sa paraseasca China.
Acordul, discutat timp de doua zile, prevede livrarea a 38 de miliarde de metri cubi de gaze anual, timp de 30 de ani, a spus un oficial Gazprom. Cele doua parti anuntasera, marti, ca nu au ajuns la un acord in ceea ce priveste livrarea de gaze.
In cele trei decenii acoperite de contract, Gazprom ar vinde astfel 1.140 de miliarde de metri cubi. Livrarile anuale reprezinta mai putin de un sfert din cele catre Europa, de 161,5 miliarde de metri cubi anul trecut.
Deplasarea lui Putin si contractul pentru livarea de gaze naturale vin intr-o perioada de tensiuni sporite intre Rusia si Occident, in contextul crizei din Ucraina.
Pretul, “secret comercial”
Pretul pe care China il va plati pentru gazul din Rusia ramane un “secret comercial”, potrivit directorului general al Gazprom, Aleksei Miller, citat de cotidianul Russia Today. Acordul pe termen lung prevede ca Gazprom sa inceapa sa livreze din 2018. Detaliile intelegerii, inclusiv pretul si participarea Chinei in unele proiecte din Rusia, au fost discutate mai mult de zece ani. Europa este in continuare cea mai mare piata a Gazprom, cu peste 160 de miliarde de metri cubi anul trecut, insa Rusia foloseste toate oportunitatile pentru a-si diversifica livrarile de gaze si pentru a-si creste prezenta in Asia, noteaza Russia Today. Gazprom si CNPC, compania petroliera de stat din China, au semnat acorduri, incepand din 2009, pentru doua gazoducte care sa transporte gaze naturale din Siberia catre China. Cand ambele conducte vor deveni operationale, Rusia va putea livra in Asia 68 de miliarde de metri cubi de gaz anual. China a consumat anul trecut circa 170 de miliarde de metri cubi de gaz, iar pana in 2020 volumul este estimat sa urce la 420 de miliarde de metri cubi pe an.
Medvedev: Gazele naturale care nu mai merg spre UE, reorientate catre China
Premierul rus Dmitri Medvedev a admis marti “posibilitatea teoretica” a unei reorientari catre China a exporturilor de gaze naturale rusesti care nu vor mai merge catre Europa, intr-un interviu publicat in timp ce presedintele rus se afla la Shanghai, relateaza AFP, preluata de Mediafax.
“Avem suficiente rezerve, suficiente gaze naturale pentru a efectua livrari si in est si in vest. Dar daca luam in considerare ceea ce este mai rau, in mod pur teoretic, gazele care nu vor fi livrate in Europa pot fi trimise (…) in China”, a declarat Medvedev in acest interviu pentru Bloomberg, din care a fost publicat un fragment pe site-ul Guvernului rus.
“Aceasta este, subliniez, pentru moment, doar o posibilitate absolut teoretica”, a adaugat el.
Unul dintre obiectivele vizitei presedintelui Vladimir Putin in China este sa finalizeze negocieri angajate de mai mult timp cu privire la livrari de gaze naturale rusesti acestei tari, in plina criza asupra Ucrainei cu UE, principalul client al exporturilor de gaze naturale rusesti.
UE ii cere lui Putin sa nu intrerupa livrarile de gaze catre EuropaUniunea Europeana i-a cerut, miercuri, presedintelui rus Vladimir Putin sa respecte “angajamentul” de a continua “livrarile” de gaze catre Europa, in timp ce Moscova ameninta sa intrerupa aprovizionarea Ucrainei la 3 iunie, relateaza AFP, potrivit Mediafax.
“Atat timp cat continua discutiile in trei” intre Rusia, Ucraina si UE, “livrarile de gaz nu trebuie intrerupte. Contez pe Federatia Rusa pentru a mentine acest angajament”, i-a scris lui Putin presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Scrisoarea lui Barroso a fost data publicitatii miercuri de Comisia Europeana. La 14 mai, Vladimir Putin a adresat o scrisoare catorva lideri europeni afirmand ca Rusia nu a primit nicio “propunere concreta” din partea Uniunii Europene privind platile Ucrainei pentru livrarile de gaz rusesc si cerand UE o implocare “mai activa”.
Ca de la inceputul crizei, Comisia a fost desemnta sa raspunda in numele intregii UE si a celor 28 de state membre.
O intalnire la nivel ministerial intre Ucraina, Rusia si Uniunea Europeana pentru rezolvarea conflictului intre Kiev si Moscova privind livrarile de gaze a avut loc la 2 mai la Varsovia. O noua reuniune este prevazuta la 26 mai la Berlin, potrivit comisarului european pentru Energie, Gunther Oettinger.
“Este imperativ ca toate partile sa continue sa se implice in mod constructiv in acest proces si sa se puna de acord asupra unui pret care sa reflecte conditiile de piata”, scrie Barroso.
“Atat timp cat continua discutiile in trei, livrarile de gaz nu ar trebui intrerupte”, adauga el, subliniind ca “tine de responsabilitatea” companiei ruse “Gazprom sa asigure livrarile cerute conform contractelor incheiate cu companiile europene”.
Sursa: incont.ro

Avioane militare ruse, interceptate în spațiul aerian al Finlandei

Două avioane militare ruse au pătruns neautorizat în spațiul aerian finlandez în zona Golfului Finlandei, Forțele aeriene finlandeze trimițând două avioane de vânătoare pentru interceptarea aparatelor, anunță Ministerul Apărării de la Helsinki.

Incidentele au avut loc marți după-amiază în zona Golfului Finlandei, la frontiera dintre cele două țări, dar au fost făcute publice miercuri. “Forțele aeriene finlandeze au dispus zboruri operative de identificare”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului finlandez al Apărării, citat de publicația TodayOnline. Finlanda are o frontieră comună de 1.300 de kilometri cu Rusia.

Sursa; mediafax.ro

Rusia a testat cu succes o rachetă intercontinentală

Rusia a efectuat marți, cu succes, un test de rachetă balistică intercontinentală de tip Topol, la o bază militară situată în apropierea Mării Caspice, a anunțat presa rusă citând Ministerul Apărării. Testul a fost efectuat la ora locală 21.08 (20.08, ora României), la poligonul Kapustin Iar, situat în regiunea Astrahan, au precizat agențiile ruse Interfax și Itar-Tass.

Potrivit surselor citate, racheta balistică și-a atins ținta din sudul Kazahstanului. “Scopul acestei lansări a fost de a testa elemente ale rachetelor balistice intercontinentale”, a afirmat Igor Egorov, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus al Apărării.

Racheta de tip RS-12M Topol (cod NATO: SS-25 Sickle) are o rază de acțiune de peste 10.000 de kilometri și o masă la decolare de 45,1 tone. Aceasta poate fi echipată cu o ogivă nucleară de 550 de kilotone. Această rachetă, care are o capacitate mare de manevrare și este ușor de manipulat, poate fi lansată cu ajutorul unei rampe mobile sau fixe.

Sursa: mediafax.ro

Tensiuni între Washington și Paris pe tema livrării de nave de război Moscovei

Secretarul de Stat american, John Kerry, i-a reafirmat omologului său francez, Laurent Fabius, că Washingtonul se opune ca Parisul să livreze nave de război Moscovei, din cauza crizei ucrainene, a anunțat joi diplomația americană, citată de AFP.

Dosarul celor două nave militare de tip Mistral pe care Franța urmează să le livreze Rusiei a dominat vizita de luni și marți a lui Laurent Fabius în Statele Unite și a provocat tensiuni între cele două țări aliate. O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, Marie Harf, a confirmat faptul că cei doi miniștri au “discutat despre această vânzare” în cursul întrevederii care a avut loc marți la Washington. “Ne-am exprimat de mai multe ori pe lângă Guvernul francez îngrijorările legate de această vânzare și nu credem că este momentulpotrivit pentru a continua astfel de contracte militare, ținând cont de acțiunile Rusiei vizând destabilizarea vecinilor”, a explicat Marie Harf.

Marți, în cursul unei conferințe de presă, Fabius a apărat contractul prin care Franța s-a angajat să vândă două nave de război Rusiei.

Franța și Rusia au semnat în 2011 un contract privind achiționarea de către Moscova a două nave de tip Mistral, prima urmând să fie livrată în octombrie 2014, iar a doua în 2015. Cele două sunt nave de proiecție și comandament (BPC), ambarcațiuni de război polivalente care pot transporta elicoptere și tancuri. Ministrul francez a răspuns scurt că omologul său american nu i-a cerut în mod oficial să renunțe la onorarea contractului și a repetat că “decizia finală urmează să fie luată în octombrie”. “Franța nu trebuie să primească lecții de fermitate din partea cuiva (…). Franța își face datoria fie că este vorba despre Ucraina, fie oriunde în altă parte”, a declarat șeful diplomației franceze. La sfârșitul lunii martie, Laurent Fabius a declarat că Parisul ar putea “anula aceste vânzări”, în cazul în care Moscova nu-și schimbă politica față de Kiev. Ministrul francez al Apărării, Jean-Yves Le Drian, a amânat, ulterior, luarea oricărei decizii pe această temă până în octombrie. Rusia a amenințat Franța că își va “exercita drepturile până la capăt”, în cazul unei ruperi a contractului.

Sursa: mediafax.ro

Ambasadorul rus la București: Nu putem accepta declarația lui Băsescu privind extinderea influenței ruse până la Chilia

Ambasada Rusiei analizează declarația de marți a lui Traian Băsescu, a declarat ambasadorul Oleg Malghinov, precizând că respinge acuzația președintelui privind planul Moscovei de a-și extinde influența până la Brațul Chilia, fosta graniță a URSS.

“Analizăm textul declarației de ieri (marți – n.r.) a președintelui, și, credeți-mă, sunt vremuri foarte dificile. În fiecare zi, mulți politicieni din România fac multe declarații, pe multe canale, dar trebuie să le analizăm și să comunicăm în mod corespunzător, adică obiectiv, către capitalele noastre. Această afirmație nu este nouă, am mai auzit-o. Noi nu o putem accepta. Nu avem asemenea planuri”, a declarat, la Digi 24, Oleg Malghinov, rugat să comenteze declarația lui Traian Băsescuprivind extinderea influenței Rusiei până la brațul Chilia.

“În ceea ce privește Republica Moldova, scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odessa și, dacă vă puteți uita pe hartă, veți constata că regiunea Odessa încinge ca un brâu Transnistria, iar odată destabilizarea realizată, să se poată ajunge, cu influența Federației Ruse, incluzând și Transnistria, astfel ca teritoriul Federației Ruse sau teritoriul controlat de Federația Rusă să ajungă până la brațul Chilia. Este vechea frontieră a României cu Uniunea Sovietică”, a afirmat, marți, președintele Traian Băsescu, în cadrul unei declarații de presă. “În momentul de față, în Odessa se încearcă o regrupare a rusofonilor, în așa fel încât să fie gata să acționeze. Să sperăm că populația ucraineană, structurile statului vor reuși să țină această regiune în echilibru, să nu se producă o destabilizare care are riscul de a antrena și Transnistria”, a mai spus șeful statului. Prezent la 27 martie, la bilanțul MApN, președintele Traian Băsescu a declarat că impredictibilitatea Federației Ruse “ne obligă să analizăm variante și posibilități de reacție”. “Nu putem spune că mai putem privi la incidentele din 2008, când Federația Rusă a ocupat Abhazia și Osetia de Sud, ca incidente izoltate. Este clar că a fost Georgia în 2008, a fost Ucraina în 2014 și orice om politic, ca și orice strateg militar, trebuie si își pună întrebarea ce și cine urmează. Că o fi Transnistria, că o fi Transnistria și Republica Moldova, că urmează regiunea de sud a Ucrainei, de la Crimeea către Odessa și gurile Dunării până la Brațul Chilia, sunt întrebări pe care oricine poate să și le pună în lipsa unor declarații și atitudini ferme ale Federației Ruse”, a declarat șeful statului, după participarea la bilanțul MApN pe 2013.

Sursa: mediafax.ro

Anunțul departamentului de Stat al SUA despre afirmațiile lui Rogozin la adresa României

Declarațiile lui Dmitri Rogozin la adresa României sunt “retorică inflamatoare”, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki, adăugând că nu știe ca SUA să fie implicate în interzicerea accesului vicepremierului rus în spațiul aerian românesc.

Întrebată care este reacția SUA față de declarațiile vicepremierului rus Dmitri Rogozin care a scris pe Twitter că va reveni în România cu un bombardier strategic, după ce i s-a interzis accesul în spațiul aerian românesc, Jen Psaki a precizat: “Cu siguranță că nu considerăm că acest gen de retorică inflamatoare este de folos”. “Știu că era într-o vizită în Moldova în acel moment. Evident că aceasta este o zonă în care sprijinim și vom continua să sprijinim negocierea unui acord cuprinzător privind conflictul, care să garanteze suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, asigurând, totodată, un statut special pentru Transnistria”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, în cadrul unui briefing de presă.

Întrebată dacă SUA au avut vreun rol în interzicerea accesului, Jen Psaki a precizat că nu este la curent cu așa ceva. “Nu, din câte știu eu. Voi verifica, dar e puțin probabil”, a mai spus purtătoarea de cuvânt. “La solicitarea Statelor Unite, România și-a închis spațiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite să trec”, a afirmat vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un mesaj postat, sâmbătă, pe Twitter, din Transnistria, citat de agenția Itar-Tass. “Data viitoare voi zbura la bordul unui (bombardier strategic de tip) Tu-160”, a precizat Rogozin, subliniind că sancțiunile nu-l vor determina să-și anuleze viitoare vizite la Tiraspol, capitala regiunii separatiste moldovene Transnistria. De asemenea, în postarea pe Facebook, vicepremierul rus a susținut că România i-a închis spațiul aerian în legătură cu “sancțiuni impuse de către Uniunea Europeană”, potrivit Itar-Tass. Vicepremierul a acuzat probleme cu transportul și joi, la venirea în regiunea separatistă moldoveană, unde a asistat la parada organizată pe 9 mai, de Ziua Victoriei asupra nazismului. El a anunțat, tot pe Twitter, că avionului său, care se îndrepta către Chișinău nu i s-a permis să traverseze spațiul aerian al Ucrainei și că a fost nevoit să ocolească prin Bulgaria și România.

Ministerul ucrainean de Interne a dezmințit, joi seara, că ar fi interzis tranzitul avionului vicepreședintelui rus Dmitri Rogozin prin spațiul aerian al Ucrainei, afirmând că nu există obstacole pentru zborul avioanelor rusești, potrivit agenției Interfax.

“Se pare că vom merge la Chișinău prin Bulgaria și România, zborul va dura 4-5 ore. Ucraina nu ne-a permis trecerea prin spațiul său aerian”, a scris Rogozin joi, în mesajul postat pe Twitter. “Bine că Ucraina nu este ca Rusia (de mare), altfel ocolirea ar dura aproximativ 20 de ore”, adăuga el. După ce avionul lui Rogozin a aterizat, pilotul a declarat că a fost întrebat de către controlori de trafic aerian din Bulgaria și România dacă avionul transportă “un pasager (supus) unei interdicții”.  “Au intenționat să trimită avioane de interceptare”, a mai scris Rogozin.

Sursa: gandul.info

Gazprom ameninta ca va opri livrarile de gaze pentru Ucraina, din 3 iunie. Decizia ar afecta intreaga Europa. Cat de dependenta este Romania de Rusia

Gazprom va sista livrarile de gaze destinate Ucrainei incepand din 3 iunie, daca Administratia de la Kiev nu va efectua plati in avans pentru luna iunie, anunta presedintele companiei ruse, Aleksei Miller.

“Daca Ucraina nu va plati anticipat gazele pe luna iunie, Gazprom va informa inainte de 3 iunie partea ucraineana in legatura cu gazele care vor fi livrate. Daca nu vor fi platite in avans, Ucraina nu va primi niciun metru cub de gaze in iunie”, a explicat Miller, citat de AFP, potrivit Mediafax.Gazprom a amenintat de mai multe ori, in contextul crizei din Ucraina, ca va intrerupe alimentarea cu gaze, iar saptamana trecuta a introdus un sistem de plata in avans pentru livrarea gazelor. Kievul a acumulat facturi neplatite in valoare de 2,2 miliarde de dolari si refuza cresterea cu 80% a tarifului, o masura decisa de catre Moscova la inceputul lui aprilie. Trecerea la un sistem cu plata in avans inseamna, de fapt, intreruperea furnizarii gazelor naturale catre Ucraina, implicand riscul perturbarii livrarilor catre UE, ca in timpul “razboaielor gazelor naturale” din 2006 si 2009.
Intr-o scrisoare trimisa catre 18 lideri europeni, publicata la 10 aprilie, Putin i-a somat deja pe europeni sa asigure plata datoriei in valoare de miliarde de euro acumulate de Ucraina, altfel aprovizionarea lor fiind amenintata.
UE importa un sfert din gazele sale naturale din Rusia, iar aproape jumatate din aceste livrari tranziteaza Ucraina.
Presedintele rus a solicitat consultari in vederea introducerii unor masuri comune de stabilizare a economiei Ucrainei si pentru asigurarea livrarilor si tranzitului de gaze naturale rusesti.
Bruxelles-ul a acceptat sa poarte consultari cu Moscova pe tema securitatii aprovizionarilor cu gaze naturale si a subliniat ca “fiabilitatea” Rusiei se afla in joc, dupa ce aceasta a amenintat cu oprirea furnizarilor.
Presedintele rus a amenintat pe 10 aprilie cu oprirea livrarilor de gaze naturale catre Ucraina, in cazul in care Kievul nu-si rezolva problema datoriei. El a anuntat ulterior ca da Ucrainei termen o luna sa-si solutioneze acest diferend cu Moscova asupra gazelor naturale.
Reteaua ucraineana de gazoducte asigura tranzitul a 65 din cele 133 de miliarde de metri cubi de gaze naturale achizitionate de catre state UE. Achizitiile din Rusia acopera 25% din nevoile UE, potrivit datelor furnizate de catre CE pentru anul 2013.
Rusia asigura peste 80% din gaze pentru 10 state europene. Romania printre cele mai putin dependente
Gazul rusesc acopera peste 80% din consum in cazul a 10 state europene, printre care Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, in timp ce Romania se numara printre cele mai putin dependente tari din regiune, alaturi de Marea Britanie sau Franta.
Anul trecut, aproximativ 20% din consumul de gaze al Romaniei a fost acoperit prin importuri din Rusia, restul fiind asigurat din productia interna.
Pentru Serbia, Bulgaria, Cehia, Finlanda si Belarus, importurile din Rusia asigura in intregime sau aproape in totalitate necesarul de gaze naturale, potrivit datelor Gazprom si Morgan Stanley, citate de The Guardian.
In Republica Moldova si Lituania, gazul rusesc acopera aproximativ 90% din consum, iar Polonia si Slovacia depind in proportie de 80% de importuri.
Rusia asigura peste 40% din necesarul de gaze naturale al Germaniei, Ucrainei, Turciei, Austriei, Greciei si Estoniei, potrivit datelor citate.
La polul opus, Belgia nu utilizeaza deloc gaze rusesti, in timp ce in Olanda si Elvetia importurile din Rusia acopera pana la 10% din necesitati.
Marea Britanie, Romania si Franta figureaza cu procentaje de aproximativ 20%, in timp ce in Italia dependenta de gazul rusesc reprezinta aproape 30% din consum.
Rusia a intrerupt pentru scurt timp in doua randuri, in 2006 si 2009, livrarile de gaze catre Ucraina si implicit catre Europa, pe fondul disputelor dintre Kiev si Moscova privind pretul gazului si tarifele de tranzit.
Sursa: incont.ro

Kievul afirmă că avionul lui Rogozin s-a întors din drum benevol și denunță “un truc politic”

Ministerul ucrainean de Externe a declarat că avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin s-a întors din drum în mod benevol și a calificat declarațiile oficialului rus drept “provocare și truc politic”, relatează agenția ucraineană oficială Ukrinform.

“Avionul lui Rogozin venind din Chișinău s-a întors din drum benevol, fără constrângere și avioane de interceptare ucrainene! Este o provocare și un truc politic. Imaginația bogată a lui Rogozin ne uimește!”, a afirmat ministerul ucrainean, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter. Diplomații ucraineni au subliniat în mesaj că “versiunea lui Rogozin privind zborul său din Chișinău este plină de minciuni! Ucraina nu a impus nicio interdicție pentru zborurile care tranzitează spațiul său aerian”. Anterior, Rogozin a anunțat că a revenit la Moscova, din Republica Moldova, în pofida faptului că avionul său a fost obligat de către avioane ucrainene de interceptare să se se întoarcă din drum, la Chișinău.

Sursa: mediafax.ro

INCIDENT la frontiera Ucrainei cu Rusia: Persoane necunoscute au incendiat un punct vamal ucrainean. Oficial rus: “Este o provocare”

Persoane necunoscute au incendiat joi seara punctul vamal Izvarino, în regiunea Lugansk, la frontiera cu Rusia, a anunțat șeful Serviciului Vamal federal rus, Andrei Belianinov, citat de RIA Novosti.

“Persoane îmbrăcate în negru, purtând panglici «Sf. Gheorghe» au incendiat punctul de trecere a frontierei ruso-ucrainene Izvarino”, în regiunea Lugansk, a declarat Belianinov, denunțând “o provocare cu scopul de a tensiona relațiile dintre Moscova și Kiev”. Potrivit lui Belianinov, peste 40 de persoane înarmate au coborât în jurul orei 18.00, la Izvarino, din două microbuze. Ele au cerut vameșilor ucraineni să lase armele jos și să se predea, amenințând că “în caz contrar după 30 de secunde vor deschide focul”. Vameșii ucraineni au refuzat să îndeplinească cerințele persoanelor necunoscute, iar acestea au incendiat punctul vamal. El a adăugat că “momentan, punctul vamal Izvarino este închis, însă incendiul a fost stins”.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin susține că Moscova și-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina. Acțiunile rusești și rubla au crescut după anunț. Casa Albă așteaptă dovezi

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că Rusia și-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, unde NATO a estimat, la sfârșitul lui aprilie, că se află până la 40.000 de persoane. Acțiunile rusești și rubla au crescut după anunțul liderului de la Kremlin. Statele Unite așteaptă dovezi privind retragerea trupelor ruse.

“Ni s-a spus tot timpul că trupele noastre de la frontiera ucraineană ridică îngrijorări: le-am retras, ele nu mai sunt în prezent la frontiera ucraineană, ci acolo unde desfășoară exerciții în mod obișnuit”, a declarat el la încheierea întâlnirii sale cu președintele OSCE, elvețianul Didier Burkhalter.

Acțiunile rusești și rubla cresc după ce Putin a spus că a retras trupele de la granița cu Ucraina

Acțiunile rusești au înregistrat miercuri cea mai mare creștere a ultimelor șapte săptămâni, iar rubla este în urcare, după ce președintele Vladimir Putin a declarat că a retras trupele de la granița cu Ucraina și a cerut separatiștilor să amâne referendumul, pentru detensionarea situației. Indicele Micex al bursei din Moscova a avansat cu 3,1%, cea mai mare creștere de după 18 martie, transmite Bloomberg. Randamentul obligațiunilor denominate în ruble, cu scandența în 2027, a scăzut cu 0,32 puncte procentuale, la 9,15%. Rubla s-a apreciat cu 1,1%, la 41,2451 unități pentru un coș dolar-euro al băncii centrale a Rusiei.

Casa Albă: Nu avem dovezi că trupele ruse au fost retrase de la frontierele Ucrainei

Statele Unite încă nu au dovezi privind retragerea trupelor ruse de la frontierele Ucrainei, așa cum a afirmat președintele rus, Vladimir Putin, anunță Casa Albă, citată de AFP. “Statele Unite ar primi favorabil o asemenea măsură, dar, deocamdată, nu există dovezi că a avut loc o retragere a trupelor”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al președintelui Barack Obama. “Am primi favorabil o retragere semnificativă și transparentă a trupelor ruse”, a adăugat oficialul american. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a comunicat că nu are informații care să confirme retrgerea trupelor ruse de la frontierele Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Criza din Ucraina: Ministrul de Interne: Peste 30 de separatisti au fost ucisi/ Rusia trimite mai multe submarine si nave in Marea Neagra

Luptele violente s-au extins in estul Ucrainei unde cel putin patru persoane au murit, iar temerile privind un razboi civil sunt tot mai mari, in timp ce Parlamentul se intruneste cu usile inchise marti la Kiev, iar Viena va fi in centrul unei reuniuni pe tema crizei ucrainene.

La randul sau, ministrul de Externe britanic William Hague este asteptat marti seara in capitala ucraineana pentru discutii cu oamenii “cheie” ai tarii, scrie AFP. Seful diplomatiei britanice va merge inainte la Viena pentru a discuta despre criza din Ucraina cu treizeci de ministri, inclusiv rusul Serghei Lavrov si ucraineanul Andrei Descita, cu ocazia unei reuniuni a Comitetului ministerial al Consiliului Europei.

Ora 23.50 Rusia va aloca 1,75 miliarde de euro pentru consolidarea flotei sale de la Marea Neagra

Ora 23.35 Rusia a intensificat zborurile militare in largul coastelor SUA si in zona Asia-Pacific

Ora 20:20 Statele Unite s-au declarat marti “ingrijorate de eforturile depuse de gruparile pro-ruse” pentru a organiza un fals referendum in 11 mai in estul Ucrainei, considerat o repetitie a scenariului folosit in Crimeea, scrie AFP.

“Daca Rusia trece la etapa urmatoare” si intra in estul Ucrainei pentru a-l anexa, “vor urma severe sanctiuni europene si americane”, a avertizat purtatorul de cuvant al diplomatiei americane, Marie Harf, citat de AFP.

Ora 19:45 Economia Rusiei va intra in recesiune in trimestrul doi – oficial din ministerul rus al Finantelor

Ora 17.20: OSCE a cerut la Viena un armistitiu pentru organizarea alegerilor prezidentiale.

Ora 16.30: Ministrul german de Externe, Steinmeier: Suntem doar la cativa pasi de o confruntare militara in Ucraina 

Ora 14.30: Serghei Lavrov: Ar fi nepotrivit sa organizezi alegeri in Ucraina, in timp ce armata este indreptata impotriva civililor.

Ora 11.10: Ministrul de externe britanic, William Hague, a acuzat Moscova, la Viena, ca vrea sa impiedice alegerile din 25 mai din Ucraina.

Ora 10.55: Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, a anuntat, potrivit Interfax, ca Rusia trimite in Marea Neagra noi submarine, precum si nave de suprafata de noua generatie, anul acesta.

Ora 09.50 Toate zborurile pe aeroportul din Donetsk au fost anulate.

Ora 09.16 Rusia va respecta Tratatul privind reducerea arsenalului strategic cu SUA (START), semnat in 2010, in pofida divergentelor dintre Moscova si Washington privind criza din Ucraina, a spus marti ministrul rus adjunct al afacerilor Externe, Serghei Riabkov, pentru agentia Ria Novosti, scrie Reuters.


Luni, schimburi de foc au avut loc timp de mai multe ore la periferia bastionului rebel pro-rus Slaviansk , a declarat un jurnalist AFP .

Luptele au facut patru morti si treizeci de raniti in randul fortelor de ordine ucrainene, a anuntat marti dimineata Ministerul de Interne. Potrivit oficialilor ministerului, rebelii au folosit populatia drept “scut uman” si au dat foc unor case facand victime.

Administratia regionala din Donetsk a anuntat ca un civil a fost ucis si 15 oameni au fost raniti de focuri de arma la Slaviansk. Un elicopter Mi – 24 al armatei a fost doborat luni noaptea la Slavianks.

Pilotii au supravietuit, potrivit Ministerului Apararii. Aceasta este al patrulea aparat pierdut de catre fortele armate ucrainene de vineri. Ulterior, explozii de arme automate s-au auzit pentru prima data aproape de centrul orasului Slavianks, sugerand ca armata castiga teren, potrivit AFP .

Sursa: hotnews.ro

Mii de susținători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile orașului Odesa

Câteva mii de susținători ai Ucrainei unite, unii purtând căști și înarmați cu bâte, s-au reunit duminică seara la Odesa, după care au pornit în coloană spre sediul regional al poliției, unde au fost întâmpinați de directorul instituției.

După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanții, printre care se aflau și aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naționaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk. Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” și au cântat imnul național. Ivan Katerinciuk, șeful poliției din regiunea Odesa, în civil și însoțit de cei doi adjuncți, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în fața legii, de aceea contez pe ajutorul și susținerea voastră”. “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanții răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”. “Nu interzicem nimănui să organizeze manifestații pașnice și să-și exprime punctele de vedere, dar suntem împotriva celor care fac propagandă separatismului și divizării Ucrainei, iar eu cred că suntem de acord asupra acestui lucru”, a adăugat el, după care a scandat la rândul său “Glorie Ucrainei!”.

Manifestanții au pornit ulterior către Casa Sindicatelor, incendiată vineri, când au fost uciși aproximativ 40 de proruși. Ei au arborat, la loc, steagul ucrainean, dat jos și ars sâmbătă de către susținători ai unei apropieri de Rusia.

Sursa: mediafax.ro

Putin: Noile sancțiuni riscă să afecteze întreprinderi occidentale care activează în Rusia

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat marți că noile sancțiuni americane și europene ar putea afecta întreprinderile occidentale care activează în domeniul energetic rus și a dezmințit, totodată, prezența unor forțe rusești în estul Ucrainei.

“Dacă această (situație) va continua, va trebui, desigur, să vedem cum (societățile străine) activează în Federația Rusă, în special în domeniile-cheie ale economiei ruse, precum cel energetic”, a declarat Putin, dând asigurări că nu nu există “nici formatori ruși, nici unități speciale și nici trupe” rusești în Ucraina. Într-o alocuțiune televizată, numărul unu rus a mai spus că speră că observatorii OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) reținuți de militanți proruși în Ucraina vor fi eliberați în curând. “Cei care sunt implicați ar trebui să tragă concluzii din ceea ce se întâmplă”, a adăugat Putin. “Dacă Guvernul, sau cei care acum își spun guvern, au invitat astfel de observatori (…), atunci (acești observatori) ar trebui să înțeleagă că au intrat într-o zonă de conflict, în regiunea unei țări care nu recunoaște legitimitatea autorităților”, a spus el.

“Ei ar fi trebuit să se gândească mai înainte și să se pună de acord (în privința misiunii) cu persoanele care controlează acest teritoriu”, a afirmat el.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA DIN UCRAINA: Moscova a îndemnat Washingtonul să “tempereze retorica”. Trupele rusești mobilizate în apropierea graniței de vest s-au întors în cazărmi. Rusia reafirmă că nu va invada statul vecin

Trupele rusești care participă la “manevre” în apropierea graniței cu Ucraina s-au întors în cazărmi, a declarat luni ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, în cadrul unei discuții telefonice cu omologul său american, Chuck Hagel.

“Rusia a fost obligată să înceapă manevre de amploare în apropierea graniței cu Ucraina în fața perspectivei unei acțiuni militare (ucrainene) împotriva civililor (…). De când autoritățile ucrainene au declarat că nu vor folosi unitățile militare regulate împotriva populației neînarmate, trupele rusești s-au întors în cazărmi”, a spus Șoigu, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Ministrul rus a spus în cursul acestei conversații care a durat aproximativ o oră că “regimul de la Kiev” este cel care “sub pretextul luptei împotriva terorismului” a masat trupe “împotriva propriului popor” în sud-estul țării. El a evocat prezența a 80 de tancuri, 130 devehicule blindate și 15.000 de bărbați înarmați. De asemenea, el a îndemnat Statele Unite să “tempereze retorica” pe tema crizei ucrainene.

“Comentând acuzațiile lui Hagel cu privire la o așa-zisă mobilizare masivă de trupe rusești la granița cu Ucraina și manevre de destabilizare, ministrul rus l-a îndemnat pe interlocutorul său să contribuie la temperarea retoricii”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Șoigu “a dezmințit categoric afirmațiile despre prezența unor grupuri de sabotaj rusești în sud-estul Ucrainei”, potrivit aceleiași surse. Kievul și Occidentul acuză Moscova că susține acțiunile separatiste din estul Ucrainei.

Rusia a reafirmat că nu va invada Ucraina, anunță Pentagonul

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a “dat asigurări din nou că forțele rusești nu vor invada Ucraina”, în cadrul unei conversații telefonice purtate luni cu omologul său american, Chuck Hagel, anunță un comunicat al Pentagonului, citat de AFP. În cursul acestei conversații telefonice, secretarul american al Apărării a subliniat că situația rămâne “periculoasă” și a îndemnat din nou Rusia “să pună capăt influenței sale destabilizatoare în Ucraina”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby, citat într-un comunicat. Chuck Hagel “a avertizat că prelungirea agresiunii va izola și mai mult Rusia”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Luni, americanii și europenii au anunțat adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ministrul american, care a încercat în ultimele zile fără succes să-l contacteze pe omologul său rus, a mai îndemnat Moscova să contribuie la găsirea unei căi “responsabile” în vederea încheierii crizei și a notat că aplicarea acordului din 17 aprilie de la Geneva ar reprezenta un “progres”. Occidentalii, care acuză Rusia de susținerea acțiunilor separatiste din estul ucrainean, sunt îngrijorați de mișcările importante de trupe rusești la granița cu Ucraina, unde Moscova ar fi mobilizat până la 40.000 de militari în vederea efectuării unor “manevre”. Președintele rus, Vladimir Putin, a spus la rândul său că “speră cu putere” că nu va fi nevoit să trimită armata în Ucraina. Evocând cu Șoigu operațiunile efectuate în ultimele zile de forțele ucrainene în vederea reluării controlului asupra unor bastioane ocupate de proruși, secretarul american al Apărării a reamintit “dreptul Guvernului ucrainean de a asigura respectarea legii și ordinea în interiorul frontierelor sale”.

De asemenea, Chuck Hagel a solicitat “asistență din partea Rusiei” pentru eliberarea celor șapte observatori străini ai OSCE reținuți prizonieri în estul Ucrainei.

Șapte observatori străini ai OSCE sunt reținuți de către separatiști proruși în primăria orașului Slaviansk, în estul Ucrainei. Separatiștii proruși îi consideră pe observatorii OSCE reținuți “prizonieri de război” și vor să-i elibereze în schimbul unor persoane deținute de autoritățile ucrainene. Moscova a anunțat la rândul său că Serghei Șoigu a purtat o discuție la telefon cu Chuck Hagel în cursul căreia a îndemnat Statele Unite să “tempereze retorica” pe tema crizei ucrainene.

Sursa: mediafax.ro

G7 anunță că va adopta noi SANCȚIUNI împotriva Rusiei. Oficial american: Măsurile vor fi anunțate luni

Statele din cadrul G7 s-au angajat să impună noi sancțiuni împotriva Rusiei, potrivit unui comunicat comun, un oficial american de rang înalt precizând că noile măsuri vor fi anunțate luni.

“Am convenit să impunem cât mai curând sancțiuni împotriva Rusiei”, potrivit acestui comunicat, publicat sâmbătă, la Seul. Un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că “fiecare stat va stabili care vor fi sancțiunile impuse. Aceste sancțiuni vor fi coordonate și complementare, însă neapărat identice”. “Sancțiunile ar putea fi anunțate luni”, a precizat el. “Luând în considerare necesitatea de a garanta alegeri prezidențiale democratice, pașnice și reușite luna viitoare (la 25 mai), în Ucraina, ne-am angajat să acționăm de urgență pentru a intensifica sancțiunile țintite și măsurile” împotriva Rusiei, adaugă G7 în comunicat. G7 salută “reținerea” de care au dat dovadă autoritățile de la Kiev în cazul separatiștilor proruși din estul Ucrainei. “Rusia, din contră, nu a întreprins nicio acțiune concretă pentru a pune în aplicare acordul de la Geneva”, deplâng statele din cadrul G7. Moscova “nu a susținut în mod public acest acord, nu a condamnat acțiunile separatiștilor care încearcă să destabilizeze Ucraina și nu i-a îndemnat pe activiști să părăsească clădirile administrative ocupate și să lase armele los”, menționează comunicatul. “Mai mult decât atât, Rusia continuă să tensioneze situația printr-un discurs îngrijorător și manevre militare amenințătoare la frontiera cu Ucraina”, afirmă G7. “Reiterăm condamnarea nostră fermă față de tentativa ilegală a Rusiei de a anexa Crimeea și Sevastopolul”, subliniază grupul celor șapte state puternic industrializate, adăugând că Moscova “va suporta acum consecințele acțiunilor sale”.

Anterior, liderii G7 (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite) au avertizat în repetate rânduri Rusia că vor adopta sancțiuni, în contextul tensionării situației din Ucraina.

Sursa; mediafax.ro

Putin: Acuzațiile lui Obama privind intervenția Rusiei în Ucraina, “nefondate”. Președintele SUA să facă tot posibilul pentru a împiedica o baie de sânge

Președintele rus, Vladimir Putin, a calificat luni, în cursul unei conversații telefonice cu președintele american, Barack Obama, drept “speculații bazate pe informații nefondate” acuzațiile de ingerință a Moscovei în estul Ucrainei, a anunțat Kremlinul.

“Răspunzând îngrijorărilor exprimate de președintele american în legătură cu o așa-zisă ingerință rusă în sud-estul Ucrainei, președintele rus a semnalat că astfel de speculații sunt bazate pe informațiinefondate”, a anunțat Kremlinul într-un comunicat. “Vladimir Putin l-a îndemnat pe Barack Obama să facă tot posibilul pentru a nu permite utilizarea forței și o baie de sânge”, a precizat Kremlinul. De asemenea, el a făcut apel din nou la lansarea unor negocieri cu participarea “tuturor principalelor forțe politice și regiunilor”, în scopul stabilirii unei structuri federale pentru Ucraina. Potrivit Kremlinului, cei doi șefi de stat au căzut de acord asupra necesității “continuării eforturilor” în vederea găsirii unei soluții diplomatice înainte de negocierile de joi, la Geneva. Atacuri vizibil coordonate au început încă de sâmbătă în orașe din estul rusofon al Ucrainei, în special în zona Donețkului. Bărbați în uniformă au fost văzuți la fața locului, iar occidentalii au afirmat că este vorba despre o operațiune condusă de Moscova, care dezminte că ar fi implicată în noile atacuri.

Autoritățile prooccidentale de la Kiev au anunțat lansarea unei “operațiuni antiteroriste” în estul țării, însă nu au intervenit până în prezent.

Sursa; mediafax.ro

Ianukovici: Ucraina a intrat în RĂZBOI CIVIL. Operațiune ANTITERORISTĂ în estul țării. VICTIME de ambele părți

Președintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a apreciat, duminică, faptul că Ucraina a intrat în război civil, au anunțat agențiile de presă din Rusia. O operațiune “antiteroristă” a fost lansată în orașul ucrainean Slaviansk, împotriva militanților proruși care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, anunță ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Intervenția forțelor speciale ucrainene s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți, anunță ministrul Arsen Avakov.

UPDATE 00:06 Viktor Ianukovici: Ucraina a intrat în război civil

Președintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a apreciat, duminică, faptul că Ucraina a intrat în război civil, au anunțat agențiile de presă din Rusia, citate de AFP. “Sângele a fost vărsat. Țara noastră se află de-acum într-o situație nouă, de fapt, a început să intre în război civil”, a declarat el. Ianukovici, înlăturat de la putere la sfârșitul lunii februarie în urma unor manifestații sângeroase la Kiev, capitala Ucrainei, a acuzat Statele Unite că participă direct la tulburările din estul țării. “Vreau să anunț implicarea directă în ultimele evenimente a Statelor Unite, care nu se amestecă doar în ceea ce se întâmplă în țară, dar care, de asemenea, indică ce și cum să facă” Ucraina, a adăugat el. Președintele ucrainean înlăturat de la putere a vorbit de la Rostov-pe-Don, în Rusia, unde s-a refugiat.

UPDATE 21:08 Moscova îndeamnă autoritățile de la Kiev să înceteze “războiul împotriva propriului popor”

Rusia a îndemnat duminică autoritățile din Ucraina să înceteze “războiul împotriva propriului popor”, arătându-se indignată de amenințările Guvernului de la Kiev privind recurgerea la armată pentru a pune capăt tulburărilor din estul țării, relatează AFP. “Cerem acoliților din Maidan, care l-au înlăturat de la putere pe președintele legitim al Ucrainei, să înceteze imediat războiul împotriva propriului popor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, potrivit unor imagini difuzate de postul de televiziune Rossia 24. “Ordinul ucigaș (al lui Oleksandr) Turcinov de a recurge la armată pentru a reprima protestele provoacă indignare”, a continuat el, reacționând la anunțul președintelui interimar ucrainean privind lansarea unei “operațiuni antiteroriste de mare amploare” pentru a pune capăt tulburărilor din estul Ucrainei.

“Condamnăm cu putere tentativele de recurgere la forță împotriva manifestanților și militanților cu ajutorul unor combatanți (ai partidului naționalist) Sectorul de Dreapta și ai altor grupări înarmate nelegitime”, a adăugat el.

UPDATE 19:12 Oleksandr Turcinov ordonă o operațiune de amploare împotriva militanților proruși din estul Ucrainei

Președintele interimar Oleksandr Turcinov a ordonat o operațiune de amploare împotriva militanților proruși din estul Ucrainei, acuzând Rusia că poartă “un război” pe teritoriul ucrainean, relatează AFP.

“S-a vărsat sânge în războiul pe care Rusia îl poartă pe teritoriul Ucrainei”, a spus Turcinov.

“Am ordonat lansarea unei operațiuni de mare amploare” în estul țării, a adăugat președintele Ucrainei.

“Agresorul nu încetează și continuă să organizeze violențe în estul țării. Nu vom lăsa Rusia să repete scenariul din Crimeea în regiunile din estul țării”, a subliniat Turcinov.

“Toți cei care susțin agresorii vor fi trași la răspundere”, a insistat președintele.

Turcinov a reiterat oferta de amnistiere a agresorilor care depun armele până luni dimineață.

UPDATE 17:35 Ambasador SUA: Atacurile din estul Ucrainei poartă semnele implicării Rusiei

Atacurile grupurilor proruse în orașele din estul Ucrainei poartă “semnele implicării Moscovei”, apreciază Samantha Power, ambasadorul american la Națiunile Unite, amenințând cu noi sancțiuni, informează AFP. “Atacurile poartă toate semnele evenimentelor pe care le-am văzut în Crimeea, sunt profesioniste, sunt coordonate. În fiecare din cele șase-șapte orașe, forțele proruse fac exact același lucru”, a subliniat Power. “Fără niciun dubiu, este vorba de semnele implicării Moscovei”, a spus ambasadorul american. “Operațiunea antiteroristă lansată de forțele guvernamentale împotriva militanților proruși s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți”, a declarat Avakov pe pagina sa de Facebook. “Un agenți al Serviciului ucrainean de securitate (SBU) a fost omorât, iar alți cinci membri ai forțelor de ordine au fost răniți”, a precizat Avakov, citat de AFP. “În rândul separatiștilor, există un număr necunoscut de victime”, a adăugat ministrul.

O operațiune “antiteroristă” a fost lansată în orașul ucrainean Slaviansk, împotriva militanților proruși care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, a anunțat duminică dimineață ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. “O operațiune antiteroristă a început la Slaviansk”, a scris, pe Facebook, Arsen Avakov. “La operațiune participă unități ale forțelor speciale. Locuitorii sunt rugați să nu iasă din case și să stea departe de ferestre”, a adăugat ministrul de Interne.

Militanți proruși ocupă de sâmbătă sediul serviciilor de securitate și un comisariat de poliție din orașul ucrainean Slaviansk (est).

Sursa: mediafax.ro

FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei și s-ar putea extinde la nivel global

Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei și s-ar putea extinde la nivelul economiei globale, mai ales în cazul unei perturbări a tranzitului de hidrocarburi, a avertizat, marți, Fondul Monetar Internațional (FMI).

Criza politică din Ucraina și confruntarea dintre Rusia și Occident au împins deja Ucraina în recesiune și au cauzat ieșiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancțiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea. Fondul a înrăutățit estimarea de creștere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi și mai puternic și s-ar putea extinde în afara spațiului fost sovietic. “Ar putea fi înregistrat un impact mai puternic în alte țări decât cele învecinate Rusiei, dacă tulburările ar cauza un nou val de aversiune față de risc pe piețele financiare sau în cazul unei perturbări a comerțului și tranzacțiilor financiare din cauza intensificării sancțiunilor și contramăsurilor Rusiei”, a notat Fondul. Economia globală ar putea fi afectată semnificativ în cazul peturbării producției și transportului de gaze naturale și petrol, iar într-o măsură mai redusă a producției de porumb și grâu, a avertizat instituția internațională, în contextul publicării, marți, a raportului World Economic Outlook. Până în prezent, sancțiunile împotriva Rusiei au vizat mai mulți oficiali și politicieni de rang înalt, precum și banca Rossia. Amplificarea începând de duminică a tensiunilor în estul Ucrainei a reaprins temerile legate de o nouă intervenție a Rusiei, precum în cazul Crimeei, situație care ar putea determina aplicarea de noi sancțiuni, mai dure, de către Occident. Noile măsuri ar putea izola sectoare întregi ale economiei Rusiei, cel mai mare producător de petrol din lume și un important furnizor de gaze naturale pentru Europa.

Rusia ași Ucraina sunt și doi dintre cei mai importanți producători de cereale la nivel global.

Forțele Aeriene Canadiene vor efectua un EXERCIȚIU MAJOR în Marele Nord al Canadei, într-un context de tensiuni între Ottawa și Moscova

Forțele Aeriene Canadiene au anunțat joi că vor efectua “un exercițiu de antrenament major” în Marele Nord canadian, în contextul în care Canada și vecinul său rus traversează o perioadă de tensiuni puternice.

Această operațiune, efectuată alături de Forțele Aeriene ale Statelor Unite, va fi condusă de Comandamentul nord-american pentru Apărare Aerospațială (NORAD) și a fost “planificată anul trecut”, a anunțat Ministerul canadian al Apărării într-un comunicat. “Exercițiul va consta într-o serie de zboruri de antrenament” și va fi efectuat în cursul “primelor două săptămâni ale lunii aprilie” cu avioane de vânătoare de tip F18 Hornet, avioane de transport militar de tip C130 Hercules și avioane de aprovizionare de tip C150 Polaris, precizează ministerul. Antrenamentul Aviației Regale canadiene va vea loc într-o zonă extinsă cuprinsă între Inuvik și Yellowknife, în Teritoriile din Nord-Vest, Goose Bay (Insula Terranova, est), și Iqaluit (nord-est).  “Locuitorii din aceste colectivități vor observa probabil o sporire a numărului zborurilor din cauza mobilizării și operațiunilor aeriene”, au avertizat Forțele Aeriene Canadiene. NORAD a anunțat că va efectua “în curând exerciții de zbor (…) de la un capăt până la celălalt al Statelor Unite și Canadei”. Avioane de vânătoare canadiene efectuează uneori ieșiri de urgență pentru a urmări bombardiere strategice ruse care se aventurează deasupra Arcticii, în apropierea spațiului aerian al Canadei. Acest exercițiu militar intervine într-un context de tensiuni între Ottawa și Moscova, generate de alipirea Peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia. Lideri canadieni au făcut adesea comparații între această criză și premisele celui de al Doilea Război Mondial.

La începutul lunii martie, ministrul canadian de Externe, John Baird, a comparat prezența trupelor ruse în Crimeea cu invazia regiunii Sudete, din fosta Cehoslovacie, de către naziști.

Sursa: mediafax.ro

NASA a suspendat contactele cu Rusia, cu excepția programului privind Stația Spațială Internațională

NASA a suspendat toate contactele cu Rusia, cu excepția colaborării în programul privind Stația Spațială Internațională (ISS), a anunțat miercuri agenția spațială americană.

“Ținând cont de încălcarea de către Rusia a suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei, NASA a suspendat majoritatea angajamentelor cu Federația Rusă”, a afirmat agenția spațială americană într-un comunicat. NASA și agenția spațială rusă Roscosmos “vor continua totuși să lucreze împreună pentru securitatea și continuitatea operațiunilor Stației Spațiale Internaționale”, a adăugat agenția americană. NASA a confirmat astfel informații apărute inițial pe site-ul de știri The Verge, care anunțau că agenția americană spațială va suspenda toate contactele cu Rusia, cu excepția celui privind ISS. Porivit The Verge, NASA a pus capăt călătoriilor membrilor săi în Rusia, dar și găzduirii unor membri ai Roscosmos și a mai decretat întreruperea contactelor prin e-mail, teleconferințe sau videoconferințe. Aceste măsuri nu se vor aplica “activităților operaționale privind Stația Spațială Internațională” sau întâlnirilor multilaterale organizate în afara Rusiei și la care rușii ar putea participa, adaugă The Verge. La 27 martie, directorul NASA, Charles Bolden, a reiterat, în fața Congresului, încrederea sa în parteneriatul spațial cu Rusia, având în vedere că Statele Unite depind de capsulele rusești Soyuz pentru a-și transporta astronauții la Stația Spațială Internațională.

Roscosmos cere agenției spațiale americane 70,7 milioane de dolari pentru un loc la bordul capsulei Soyuz și pentru antrenarea astronauților americani în Orașul Stelelor, în apropiere de Moscova, în vederea trimiterii la ISS.

Sursa: mediafax.ro

Congresul american a aprobat planul de ajutorare a Ucrainei, inclusiv sancțiunile împotriva Moscovei

Congresul american a aprobat marți, după o săptămână de discuții intense, planul de ajutorare a Ucrainei, care cuprinde, totodată, sancțiuni împotriva Moscovei, ca represalii la alipirea Peninulei ucrainene Crimeea de către Rusia.

Planul de ajutorare, care prevede garantarea unor împrumuturi de un miliard de dolari, a fost aprobat de o largă majoritate a Camerei Reprezentanților. Textul, adoptat săptămâna trecută de Senat, urmează să fie promulgat de președintele Statelor Unite, Barack Obama, pentru a intra în vigoare. Președintele american a salutat adoptarea planului de ajutorare, prin intermediul căruia Ucraina va primi “mijloacele esențiale pentru (asigurarea) stabilității economice și revenirii la creștere și prosperitate”. Într-un comunicat publicat de Casa Albă, purtătorul de cuvânt Jay Carney a adăugat că administrația americană “susține sancțiunile țintă prevăzute în legea care vizează persoane și entități responsabile de acte de violență față de poporul ucrainean sau care atentează la pacea, stabilitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”.

Pachetul, care constituie o primă măsură concretă a aleșilor americani de ajutorare a autorităților interimare de la Kiev, prevede garantarea unor împrumuturi de un miliard de dolari, acordarea unui ajutor de 50 de milioane de dolari pentru dezvoltarea democrației, guvernanței și societății civile, dar și oferirea a 100 de milioane de dolari pe trei ani pentru sporirea cooperării în materie de securitate.

Sursa: mediafax.ro

Țările din “Triunghiul de la Weimar” cer Rusiei să “se abțină de la orice escaladare” în Ucraina

Miniștrii de Externe ai Germaniei, Franței și Poloniei, reuniți în cadrul așa-numitei organizații “Triunghiul de la Weimar”, au îndemnat luni Rusia să “se abțină de la orice nouă escaladare” în dosarul ucrainean.

“Rusia are de-acum o mare responsabilitate. Îndemnăm Rusia să se abțină de la orice nouă escaladare a situației din Ucraina”, au insistat miniștrii de Externe ai celor trei țări, într-o declarație comună. “Noi pledăm cu forță în favoarea unui dialog semnificativ între Ucraina și Rusia, care constituie o etapă esențială” pentru detensionarea situației, subliniază Frank-Walter Steinmeier (Germania), Laurent Fabius (Franța) și Radoslaw Sikorski (Polonia). “Suntem în favoarea unui răspuns comun al Europei la această provocare. Nu vom accepta o politică ce divizează Ucraina sau care caută să transpună acțiunea întreprinsă în Crimeea în alte părți ale Ucrainei sau în alte țări ale Europei de Est”, precizează cei trei miniștri.

De asemenea, ei și-au exprimat dorința ca țările de la granița de est a Uniunii Europene (UE) să nu fie plasate în situația de alege între UE și Rusia. “Parteneriatele sau acordurile bilaterale încheiate de UE cu partenerii săi (din Est) nu sunt îndreptate împotriva Rusiei”, potrivit declarației. În această privință, miniștrii propun lansarea unor “discuții UE/Rusia cu Ucraina, Republica Moldova și Georgia asupra consecințelor pentru cele două părți ale acordurilor de asociere” între UE și “partenerii săi din Est”.

Potrivit Berlinului, președintele rus, Vladimir Putin, i-a transmis luni cancelarului german, Angela Merkel, că Rusia își retrage parțial trupele mobilizate de-a lungul graniței cu Ucraina. Într-o discuție telefonică, cei doi lideri “au evocat alte posibile măsuri pentru stabilizarea situației din Ucraina și Transnistria”, potrivit unui comunicat al Guvernului german. Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a reacționat cu prudență la veștile din Rusia. “Pare a fi un mic semnal de destindere”, a declarat el, la Berlin.

Sursa: mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: