Home / Tag Archives: salarii

Tag Archives: salarii

Spitalul Județean de Urgență Vaslui primește 1,4 milioane de lei pentru plata salariilor

de Dănuț CIOBANU

Spitalul Județean de Urgență Vaslui a primit 1,4 milioane de lei de la Ministerul Sănătății, pentru acoperirea cheltuielilor de personal pentru acest an. Banii vor fi alocați în urma aprobării rectificării bugetului instituțiilor publice, de Consiliul Județean Vaslui. Spitalul mai primește de la bugetul județului 50.000 de lei, pentru efectuarea unor lucrări de igienizare.

Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui va primi săptămâna viitoare o alocare financiară de 1.446.000 lei. Suma urmează să fie aprobată în ședința Consiliului Județean (CJ) Vaslui, care va avea loc în data de 10 decembrie 2019. Majorarea fondurilor provine din suplimentarea veniturilor cu suma de 1.396.000 lei din contractul încheiat cu Casa de Asigurări Sociale de Sănătate și 50.000 lei subvenție de la bugetul local pentru finanțarea cheltuielilor curente în domeniul sănătății. Suma integrală primită din contractul cu casa de sănătate va fi utilizată de SJU Vaslui pentru finanțarea integrală a cheltuielilor de personal pe acest an. De asemenea, cu suma de 50.000 de lei primită de la bugetul CJ Vaslui se vor realiza lucrări de igienizare și reparații curente strict necesare a se efectua, după introducerea noului sistem de ventilație în blocul operator.

Proiectul privind rectificarea a VII-a a bugetului instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii pe anul 2019 prevede o suplimentare a veniturilor cu suma totală de 1.517.125 lei. La capitolul cheltuieli este prevăzută aceeași sumă de 1,5 milioane de lei, iar pe lângă SJU Vaslui mai primește fonduri financiare în valoare de 79.855 lei Centrul de Asistență Medico-Socială Băcești.

Pentru anul 2019, veniturile totale ale SJU Vaslui se ridică la suma de 162.097.361 lei. Din totalul veniturilor, pentru secțiunea de funcționare este alocată suma de 151.339.481 lei, iar pentru secțiunea dezvoltare suma de 10.757.880 lei. Doar pentru cheltuielile de personal, pentru anul 2019 este prevăzută suma de 118.274.018 lei.

Capitolul de venituri este format din venituri proprii care se ridică la suma de 127.100.558 lei, subvenții de la bugetul consolidat al statului în valoare de 27.084.386 lei și subvenții de la bugetul local al județului Vaslui în sumă de 7.912.417 lei.

Instituțiile din județ, verificate de Inspecția Muncii dacă au afișat la sediu și pe internet veniturile angajaților

Inspectoratul Teritorial de Muncă Vaslui va începe controalele în județ la instituțiile plătite din fonduri publice pentru a vedea dacă au afișat atât la sediul propriu cât și pe pagina de internet veniturile angajaților. Acolo unde aceste informații nu au fost publicate, șefii instituțiilor riscă amenzi de până la 10.000 de lei.

Probleme pentru șefii din județ care conduc instituții a căror salariați sunt plătiți din fonduri publice și nu le-au făcut publice până la data de 31 martie. Întrucât termenul limită a trecut, Inspecția Muncii va merge în controale în județ pentru a vedea dacă sunt respectate prevederile Legii 153/2017 privind salarizarea personalului din fonduri publice. Pe lângă afișarea la sediul instituțiilor, șefii unităților publice aveau obligația să posteze lefurile pe paginile proprii de internet. Lista dată, teoretic, publicității trebuie să cuprindă, printre altele, salariul de bază, valoarea brută a sporurilor și premiilor, inclusiv baza legală a acordării acestora, valoarea anuală a voucherelor de vacanță și a normei de hrană. De asemenea, trebuie postate orice informații cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum și baza legală a acestora.

”Verificarea respectării acestei obligații intră în competența noastră, a Inspecției Muncii. Nerespectarea prevederilor legale atrage răspunderea contravențională a conducătorului autorității sau instituției publice”, ne-a declarat inspectorul șef al ITM Vaslui, Gheorghe Chirvase.
Valoarea amenzilor ce vor fi aplicate de inspectorii de muncă sunt cuprinse între 5.000 lei și 10.000 lei.
(Ionuț PREDA)

(VIDEO) Dialog turco-român la protestul de la Rulmenți: ”Problem?” ”Vrem bani!” ”Bani problem și la mine! Altă problem?”

de Simona MIHĂILĂ

Salariații de la SC Rulmenți SA Bârlad, societatea controlată de holdingul turcesc Kombassan, nu par să fie nici pe departe mulțumiți de rezultatul negocierilor dintre conducerea fabricii și liderii de sindicat. Oamenii au caracterizat mărirea salarială de 280 de lei brut, promisă în urma presiunilor, drept niște ”firimituri de la masa bogaților” și au cerut imperios ca administrația turcă a fabricii de rulmenți să le ia în serios cerințele și să le respecte munca printr-o salarizare corectă, pe măsura eforturilor lor.

Ieri, încă de dimineață, sute de muncitori au protestat în fața Palatului Administrativ. Salariații își cereau drepturile și strigau ”Hoții”, așa că au început alte rude de negocieri.

Între timp, pe scările clădirii, și-a făcut apariția în fața protestatarilor unul dintre reprezentații conducerii turce a întreprinderii. Fără translator lângă el, acesta a încercat un dialog bilingv cu angajații nemulțumiți, care și-au întețit huiduielile în momentul în care l-au zărit pe turc în capul scărilor:

– ”Problem? Care e problem?”, a întrebat turcul.

– ”<Problem> e money. Vrem bani!”, au strigat răspicat oamenii.

– ”Nu e bani! Bani problem și la mine!”, a replicat reprezentantul Kombassan.

– ”Nu mai muncim fără bani! Vrem salarii și tichete! Vrem sporuri!”, au continuat salariații nemulțumiți.

– ”Bani problem și la firmă”, a bătut-o tot pe loc turcul.

Oamenii au cerut majorarea de salariu de 500 de lei sau de 100 de euro, dublu față de suma avansată la negocieri, liderii de sindicat, cei care, după cum susțin salariații, nu le reprezintă interesele așa cum și-ar dori ei.

 

Mai mult decât atât, liderii sunt acuzați că doar pozează în apărători ai drepturilor salariaților dar că, în realitate, sunt dominați de reprezentanții patronatului, din grațiile cărora au mare grijă să nu iasă. Cele mai înveninate comentarii sunt îndreptate asupra lui Vasile Roșca, președintele Sindicatului Liber Independent ”Rulmentul”, despre care oamenii afirmă fără menajamente că este ”omul turcilor”, comentarii expuse chiar public, în mediul online.

 

Comunicare defectuoasă între liderii de sindicat și salariați

Se pare, însă, că discuțiile de ieri nu au adus vești semnificativ bune pentru rulmentiști. Printre alte câteva mărunțișuri, patronatul a acceptat să le acorde salariaților diferența de tichete cadou de care i-a ”ciupit” în decembrie, când oamenii s-au trezit cu tichete în valoare de 200 de lei, în loc de 320 de lei, cât prevedea contractul de muncă.

Mai multe am fi putut afla de la Vasile Roșca, liderul de sindicat, care nu ne-a răspuns la telefon, în ciuda apelurilor insistente. Mai grav este nu că noi, ziariștii, suntem vitregiți de o bună comunicare cu liderul sindicatului celei mai mari firme din județul Vaslui, ci salariații acesteia. Relația defectuoasă întreținută de cei plătiți să fie aproape de ei, mai ales în momentele dificile, cum e această revoltă fără precedent în ultimii 10 ani, e reclamată la scară mare de angajați. De exemplu, oamenii nu știau, ieri, care sunt, concret, fazele din ultimele 60 de zile ale negocierilor dintre sindicaliști și patronat. Informațiile de care aveau cunoștință erau extrem de deformate. Cei mai mulți aflaseră din presă ce și cât ceruse sindicatul și cât ar vrea turcii să ofere.

Este foarte probabil ca protestele de la Rulmenți să continue și în zilele următoare. Oamenii vor din partea administrației turce o ofertă serioasă. În caz contrar, sunt deciși să nu înceapă lucrul și să pună presiune pe liderii de sindicat să declanșeze conflictul de muncă.

 

 

 

 

 

Daniel Olteanu: Majorarea salariilor și a pensiilor, creșterea nivelului de trai și infrastructura din județ, principalele teme de discuție la audiențele acordate în 2018

Audiențele reprezintă, pentru orice parlamentar responsabil, cel mai sigur mijloc de a rămȃne conectat la realitățile din teritoriu, la agenda reală a cetățenilor.

Dincolo de subiectele intens vehiculate în spațiul public, subiecte care, de multe ori, sunt vădite a deturna atenția de la adevăratele priorități, există cȃteva teme recurente care îi preocupă pe cei care trec pragul cabinetelor mele parlamentare din Bȃrlad, Vaslui și Huși.

O atenție deosebită ridică frecvent discuțiile legate de nivelul pensiilor și cel al salariilor, unde majorările din ultimii doi ani s-au făcut resimțite în buzunarele vasluienilor, chiar dacă nu în măsura în care ne dorim cu toții. Sunt unul dintre parlamentarii care s-au exprimat în favoarea eliminării inechităților, atȃt în ceea ce privește salarizarea, cȃt și la nivelul veniturilor obținute după retragerea din activitate, și voi susține întotdeauna demersurile legislative care vizează remunerarea egală pentru același tip de încadrare profesională.

Creșterile de venit nu sunt singurele care influențează calitatea vieții fiecăruia dintre noi, mulți dintre cei care vin în audiență au înțeles acest lucru și sunt preocupați din ce în ce mai mult nu doar de calendarul, cȃt mai ales de calitatea proiectelor de investiții necesare în fiecare comunitate, fie că e vorba despre extinderea rețelei de apă și canal, modernizarea drumurilor, podurilor, construirea și dotarea dispensarelor, a școlilor, grădinițelor sau centrelor de zi.

Dacă, în urmă cu cȃțiva ani, pe durata mandatului meu de prefect, doleanțele oamenilor se limitau la modernizarea drumurilor rurale cu piatră și balastru, nevoia marilor proiecte de infrastructură a devenit din ce în ce mai pregnantă, viitoarea configurație economică și demografică a județului depinde de aceste proiecte. În aceste condiții, cu susținerea deplină a vasluienilor, voi continua demersurile parlamentare pentru ca Autostrada Tișița – Albița, care, deși are studiu de prefezabilitate din anul 1998, a fost ștearsă de pe agenda Ministerului Transporturilor și a guvernelor anterioare, să devină realitate.

Alte probleme ale celor care îmi cer ajutorul se referă la litigii de fond funciar ori de altă natură, piedici birocratice întȃlnite în revendicarea unor drepturi și reclamații legate de modul în care funcționează anumite instituții ale statului. Mă bucur să putem găsi împreună soluții ori să fiu de folos în situațiile în care o explicație suplimentară și o informație venită la timp scutesc mulți nervi, timp și bani.

Încurajez dialogul onest, civilizat, și, pentru că țin foarte mult la relația cetățean – parlamentar, voi răspunde și în continuare afirmativ la orice apel din partea cetățenilor, cu o singură condiție: ca dialogul să plece de la premisa bunei-credințe. Cred că, oricare ar fi natura problemei puse în discuție, o jumătate de pas în găsirea soluției vine de la atitudinea față de interlocutor, fie el parlamentar sau funcționar al statului, iar dacă există încredere, calea spre rezolvare e cu atȃt mai lesne de parcurs.

Edilii sunt atenționați! – Asigurarea banilor pentru salarii, prioritatea zero pentru primarii județului Vaslui

de Dănuț CIOBANU

Primarii din județul Vaslui au liber pentru a-și întocmi bugetele pe anul 2019. După ce va fi aprobat bugetul consolidat al statului, toate bugetele locale vor fi ajustate în funcție de banii virați de la București. Primarii sunt sfătuiți să aibă în vedere, în primul rând, asigurarea cheltuielilor cu salarizarea pentru anul întreg. După salarii, primarii ar trebui să asigure sumele necesare de cofinațare pentru proiectele europene și cele finanțate de la bugetul național.

Primarii din județul Vaslui sunt îndemnați să își schițeze principalele priorități bugetare pentru anul 2019. Chiar dacă legea bugetului va intra în dezbaterea Parlamentului României cel târziu în luna februarie, primarii își pot trasa deja direcțiile de acțiune pentru anul acesta.

Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a spus că strategia bugetară realizată de primari va putea fi modificată atunci când vor fi transmise cifrele de la București: “Putem creiona bugetele, pe care le vom ajusta corespunzător în funcție de valorile care vin de la bugetul de stat. În primul rând, primarii trebuie să aibă în vedere asigurarea cheltuielilor pentru salarii pentru anul întreg. De asemenea, primarii trebuie să prevadă cota de 10% din totalul anvelopei bugetare destinată asistenților maternali, bani care sunt alocați de la bugetul local. Un alt capitol important este asigurarea cofinanțării pentru proiectele europene și cele care sunt finanțate de la bugetul național. De asemenea, am rugămintea pentru primari să facă proiecțiile pentru viitoarele proiecte multianuale. Un semnal bun este acela că toate localitățile care se confruntau cu blocaje financiare au depășit impasul financiar, în urma echilibrărilor operate la sfârșitul anului trecut”.

Atenție la proiecte!

În ceea ce privește secțiunea de dezvoltare, atragerea fondurilor din cadrul programelor naționale de dezvoltare rămâne principala prioritate a UAT-urilor pentru anul 2019. “Vrem să atragem cât mai mulți bani. Toate UAT-urile trebuie să atragă cât mai multe sume din aceste programe. Prin PNDL 2 s-au alocat sume extrem de importante pentru dezvoltarea județului și nu rămâne decât ca noi să implementăm aceste proiecte și să atragem sumele la bugetele locale”, a precizat Ciprian Trifan.

Județul Vaslui se clasează pe locul al II-lea la nivel național, în ceea ce privește valoarea proiectelor care vor fi implementate prin PNDL 2 în perioada 2017 – 2020. Din cele 256 de proiecte declarate eligibile de către Ministerul Dezvoltării, CJ Vaslui și autoritățile publice locale au reușit să mențină finanțarea pentru 251 proiecte. Valoarea totală a proiectelor din cadrul PNDL 2 se ridică la 860 milioane de lei.

Investițiile din cadrul programului vizează reabilitarea de drumuri județene și comunale, construirea de dispensare, dezvoltarea rețelelor de iluminat public, sisteme de alimentare cu apă și canalizare, reabilitare școli, construirea de creșe și grădinițe.

Printre comunele care primesc cei mai mulți bani pentru reabilitarea infrastructurii rutiere se numără, Bogdana (7,1 milioane lei), Blăgești (6,6 milioane lei), Ciocani (6,3 milioane lei), Albești (6 milioane lei).

Și CJ Vaslui are aprobate pentru finanțare 17 proiecte de reabilitare a drumurilor județene și a unor instituții de învățământ.

Aproape jumătate din salariile plătite în județul Vaslui ajung în buzunarele bugetarilor

Vestea că ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici, ia în calcul înghețarea salariilor bugetarilor a picat ca un trăsnet în județul Vaslui, unde 43,6% din totalul salariilor sunt plătite, lunar, angajaților din administrație, apărare, asigurări sociale, învățământ, sănătate și asistență socială, adică nucleul dur al bugetarilor atȃt de invidiați de restul angajaților pentru condiții bune de muncă, leafă mare și multe zile libere de-a lungul anului.

Județul Vaslui trăiește de pe seama bugetarilor. Aceasta este concluzia unei analize făcute în urma datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), referitoare la modul în care salariile bugetarilor influențează nivelul general de salarizare din fiecare județ.

Din cei 56.371 de salariați înregistrați în evidențele oficiale la sfârșitul lunii august 2018, aproximativ 30.000 lucrează la stat și au salarii care ridică semnificativ cota veniturilor din județul Vaslui.

Astfel, în funcție de ponderea salariilor bugetarilor în totalul salariilor brute în anul 2017, Vasluiul se situează pe primul loc în clasamentul național, cu 43,6%, fiind urmat de județele Botoșani (40,2%), Mehedinți (36,9%), Vrancea (35%) și Giurgiu (34,4%).

La polul opus, cele mai mici ponderi ale salariilor plătite bugetarilor din nucleul dur în totalul salariilor plătite pe parcursul anului trecut se înregistrează în București (17% din totalul salariilor), Brașov (17%), Sibiu (16,6%), Arad (16,2%) și Ilfov (7,7%). În toate aceste județe, salarizarea bugetarilor are cea mai mică influență asupra nivelului general de salarizare.

În 2017, conform datelor INS, salariul mediu brut lunar din sectorul public a fost cu 51% mai mare decât cel din mediul privat (3.949 lei față de 2.609 lei). Totalul salariilor brute la nivel național s-a ridicat la 191,3 miliarde de lei, din care 43,3 miliarde (22,6%) reprezintă salariile plătite categoriilor de bugetari din administrația publică, apărare, asigurări publice, învățământ, sănătate și asistență socială.

În România, în sectorul public lucrau anul trecut 1,20 milioane de salariați, bugetarii reprezentȃnd 76% din numărul total al angajaților. România nu e singura țară din UE în care salariile din sectorul public le depășesc pe cele din mediu privat. În cele mai multe state comunitare, salariile din sectorul public sunt mai mari decât cele din mediul privat, dar situația de la noi e diferită în ceea ce privește cuantumul salariilor꞉ suntem pe primele poziții în UE în privința diferenței mari de salarizare dintre sectorul public și cel privat. (Mara GRIGORIU)

Analfabeți cu diplomă

Județul Vaslui nu mai are forță de muncă calificată. Dacă meseriașii au emigrat după aderarea la UE, tinerii rămași în județ sunt foarte greu de calificat profesional. Tinerii care reușesc să obțină un certificat de calificare pleacă imediat în străinătate, iar singura variantă a patronatului local pentru fidelizarea angajaților este creșterea salariilor. Cum diaspora mai dorește să vină în țară doar în proporție de maxim 15%, piața muncii va fi afectată grav de depopularea masivă din ultimii ani.

Piața muncii din județul Vaslui nu mai dispune de forță de muncă calificată. Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, este foarte tranșat în ceea ce privește criza de meseriași și spune că pe piață “avem analfabeți cu diplomă”. “Au plecat oamenii buni. Este vorba despre plata acestora. În județul Vaslui nu ar trebui să mai fie la privat salarii sub 2.000 de lei net. Dacă în județele din vestul țării se dau în mână 2.500 de lei, cazare, masă și transport asigurat, și cei de la noi pot să facă un efort în privința salariilor. Aceasta este singura soluție pentru fidelizarea angajaților”, a spus Ionel Constantin.

Oamenii de afaceri sunt nemulțumiți de modul în care se face salarizarea în sectorul bugetar față de cel privat. Dacă în statele Uniunii Europene cele mai mari salarii sunt în sectorul privat, în România lefurile cele mai bune sunt la stat. “Avem peste un milion de salariați de la bugetul de stat și circa trei milioane de salariați sunt în sectorul productiv. Proporția este de un salariat la patru pensionari. Toată lumea își dorește un salariu bun, o pensie bună. Dar de unde?! Noi milităm pentru salarii bune și pensii pe măsură, în raport cu perioada de cotizare. Eu cer public oamenilor de afaceri să plătească mai bine forța de muncă, să o fidelizeze prin salarii atractive și, concomitent, să o pregătească profesional. S-a ajuns ca în diferite domenii de activitate precum mobilă, mașini și utilaje, confecții să se lucreze cu mașini moderne pentru care este nevoie de oamenii cu o calificare înaltă”, a mai spus Ionel Constantin.

Diaspora nu se mai întoarce acasă

Vasluienii plecați la muncă în statele europene au început să nu mai facă investiții atât de mari în case, terenuri, iar mulți dintre ei au decis să rămână definitiv în țările de rezidență. Ionel Contantin a spus că, recent, a avut întâlnire de lucru la Bruxelles cu reprezentanții comunităților de români din Europa. La discuții au luat parte reprezentanți ai Comisie Europene, precum și comisarul pe dezvoltare regională Corina Crețu. “Liderii diasporei spun că procentul celor care doresc să se întoarcă este de maxim 15%. Ații susțin că vor mai veni în țară între 5 – 8% din românii plecați în străinătate. Am avut mai multe runde de discuții cu 40 de reprezentanți ai diasporei românești din Europa. Birocrația de la București se întinde în toată țara și din această cauză fondurile europene sunt foarte greu accesate și nu se pot întocmi strategii de dezvoltare pe termen mediu și lungă”, a explicat Ionel Constantin.

În acest context, s-a ajuns ca la nivel local să nu se mai găsească cursanți pentru diferitele cursuri de calificare, chiar dacă ele sunt susținute de lectori profesioniști, iar cursanții primesc burse, hrană etc. Mai mult, o parte din cei care reușesc să finalizeze un curs nu își ridică diploma și, astfel, nu se pot folosi de respectiva pregătire profesională. “Pe lângă sporul natural negativ al populației ne-au plecat foarte mulți tineri. A rămas o forță de muncă incapabilă să fie calificată. Cei care primesc diplome acreditate pe proiecte europene pleacă în Vest la muncă și nu se mai întorc în România”, a arătat Constantin.

Peste 54.000 de salariați

La începutul lunii septembrie 2018, numărul contractelor individuale de munca active din județul Vaslui era de 59.546 contracte. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui, privind registrul general de evidență a salariaților, se înregistrează 54.323 contracte individuale de muncă cu durată nedeterminată. De asemenea, sunt înregistrate 5.223 contracte individuale de muncă cu durata determinată. La aceeași dată, numărul total al salariaților activi era de 54.271 persoane, iar numărul total al persoanelor juridice active este de 6.149 persoane. (Dănuț Ciobanu)

Conducerea Spitalului ”Beldiman” mârâie la angajații primăriei, în problema sporurilor salariale

de Mihaela NICULESCU

În timp ce cadrele medicale de la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad așteaptă cu sufletul la gură să afle care vor fi noile sporuri pe care le vor primi de luna viitoare pentru condiții speciale de muncă (sporurile aferente lunilor martie și aprilie), între primărie și spital au loc schimburi de hârtii.

Nici până la această oră spitalul nu a primit răspuns la adresa în care solicita să i se comunice procentajul sporurilor la nivel de Unitate Administrativ – Teritorială. Așa că suspansul se prelungește, pentru că se pare că punerea în aplicare a legii este destul de grea pentru reprezentanții primăriei. În loc să primească răspunsul cerut, conducerea spitalului a primit de la primărie o adresă, care a stârnit uimirea managerului.

Nu am primit răspuns la adresa noastră, cât anume este procentajul sporurilor pe Unitate Administrativ – Teritorială, așa cum prevede legea. Ni s-a comunicat în schimb că trebuie să facem o serie de calcule, deși acest lucru nu este de competența noastră, ci a celor din primărie, a contabilului și directorului economic. Vom trimite astăzi o adresă, prin care îi înștiințăm că nu noi avem această obligație”, a declarat ieri pentru Est News Daniela Borș, managerul Spitalului „Beldiman”.

Iată conținutul răspunsului trimis de primărie către spital: „Urmare a adresei dumneavoastră nr. 6424/10.04.2018, prin care solicitați să vă comunicăm plafonul valoric în care trebuie să vă încadrați în acordarea sporurilor, compensațiilor, primelor, etc., așa cum s-a prevăzut în OUG nr. 91/2017, avem rugămintea de a ne comunica ce categorii de venituri salariale ați inclus în bugetul dumneavoastră la alineatele „alte sporuri” și „alte drepturi salariale în bani”, cât și suma fiecărei categorii de venit salarial în parte, incluse la cele două alineate menționate anterior. Trebuie să ne comunicați acest detaliu, deoarece sunt categorii de venituri salariale care nu se includ în plafonul la care face referire articolul 25 din Legea nr. 25/2017, iar în buget sunt cumulate”.

Se pare că reprezentanții primăriei nu prea reușesc să deslușească legea, declarând chiar la prima întâlnire cu conducerea spitalului că legea este interpretabilă și dificil de aplicat. Ca atare, dă vina pe spital, care nu și-ar fi făcut temele, iar spitalul, în replică, îi reproșează același lucru.

Specialiștii din cadrul Direcției Economice a primăriei vor trebui totuși să se concentreze pe lege și în cel mai scurt timp să calculeze și să trimită spitalului procentajul cerut. Timpul trece și este total în defavoarea cadrelor medicale. Pe 15 mai salariile acordate vor trebui să cuprindă și noile sporuri, înainte de asta conducerea spitalului și reprezentanții Sindicatului ”Sanitas” trebuind să stea la masa negocierilor.

Nu doar spitalul din Bârlad nu a primit răspuns de la ordonatorul principal de credite. Nici Spitalul Județean de Urgență, care, la fel, nu a primit niciun semn din partea Consiliului Județean, care este ordonatorul principal de credite al acestei instituții.

Dezamăgire maximă pentru cadrele medicale bârlădene care așteaptă cu înfrigurare noile salarii „dublate” sau „triplate”

de Mihaela NICULESCU

Dezamăgire totală! Majoritatea cadrelor medicale din Bârlad au rămas fără glas, după ce, marți, au intrat în posesia dispozițiilor privind majorarea salariului de bază. Cei mai mulți asistenți medicali au văzut negru pe alb cum salariile le-au crescut, dar cu procentaje mult mai mici decât cele trâmbițate de guvernanți și ministrul Muncii.

Medicii au primit salarii majorate substanțial, aproape cu 100%, dar nicidecum triplate, cum se tot vehicula în presa.

Chiar dacă legea privind salarizarea în sistemul bugetar a fost aplicată de la 1 martie, adevăratele venituri, majorate sau nu, pe care le vor primi de acum încolo cei din Sănătate le vor afla abia în luna mai, de îndată ce va fi aplicat regulamentul de sporuri. Luna aceasta cadrele medicale din Bârlad vor primi pe 16 aprilie salariile majorate, dar sporurile identice cu cele de până acum, întrucât regulamentul de acordare al sporurilor a fost publicat în Monitorul Oficial abia pe 28 martie și nu a fost timp suficient pentru a se calcula sporurile.

În unitățile sanitare din județ încă se fac calcule, au fost efectuate și simulări pe procente de sporuri și situația a fost transmisă de manageri autorităților locale, solicitându-le un răspuns cât mai curând”, a declarat Daniela Clătinici, președinta sindicatului Sanitas Vaslui.

Conducerea Spitalului de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad a fost, ieri, la primărie, pentru a înainta situația cu calculul sporurilor, instituția fiind responsabilă cu acest lucru, în calitate de ordonator de credit. Primăria va trebui să verifice calculul făcut de conducerea spitalului bârlădean și în plus să calculeze procentajul de sporuri al tuturor angajaților primăriei și instituțiilor subordonate acesteia, pentru a afla dacă acest procentaj se încadrează în plafonul de 30%, așa cum prevede legiuitorul. Dacă va fi mai mare, situația se complică, pentru că va trebui să fie diminuate. Cum se va proceda, dacă se va lua din sporurile tuturor angajaților primăriei și instituțiilor subordonate ei, sau doar din sporurile celor din Sănătate, este o întrebare la care nimeni nu ne-a putut răspunde. Deja, în țară, sunt spitale unde sporurile vor scădea. De aceea, salariații afectați au ieșit deja în stradă cerându-și drepturile. Acest lucru s-ar putea întâmpla și la Bârlad.

Personalul medical care lucrează în condiții de risc în Spitalul „Beldiman” va pierde câteva sute bune de lei din venituri, după aplicarea noului regulament de sporuri. Dacă ordonatorul de credit va da vestea bombă că, din calculul efectuat, va rezulta un procentaj mai mare de 30%, vor pierde și mai mult din venituri. Unii asistenți medicali, din secții grele, au aflat după simularea de calcul al sporurilor că vor pierde chiar și 800 lei. Infirmierii la fel, vor primi venituri mult mai mici decât până acum. Cu toate că asistenții medicali și medicii au primit salarii majorate, în luna mai vor constata că Guvernul le-a dat pe de o parte și le ia va lua pe alta, întrucât per total veniturile lor lunare vor scădea, din cauza plafonării sporurilor.

Nemulțumite de salarii, cadrele medicale din Vaslui vor picheta trei ministere pe 27 martie

de Mihaela NICULESCU

Nemulțumire totală în rândul personalului medical din Bârlad. La fel ca și colegii lor din țară, doresc modificarea Legii 153/2017 privind salarizarea în sistemul bugetar, care nu permite elaborarea unui regulament de sporuri cinstit și echitabil pentru toți salariații din sănătate.

Cadrele medicale din județul Vaslui își vor striga nemulțumirile pe 27 martie la București. Sindicatul „Sanitas” a hotărât pichetarea Ministerului Muncii, Ministerului Sănătății și Ministerul Finanțelor în zilele de 22, 24, 27 și 29 martie. Ulterior, după mijlocul lunii aprilie, va organiza un miting de protest în capitală, urmat de strângerea de semnături, în vederea declanșării grevei generale.

După ce li s-au promis măriri de salarii, angajații spitalelor au constatat că lucrurile nu stau chiar așa. Unii vor primi foarte puțin, alții vor pierde, iar alții vor rămâne cu aceleași venituri. Creșterile salariale promise au fost parțial anulate de trecerea contribuțiilor sociale în totalitate în sarcina angajatului. Mai mult, Ministerul Sănătății a venit la negocieri cu liderii „Sanitas” pe nepusă masă, cu anexa 10 a regulamentului de sporuri, care plafonează sporurile la limita de 30%, lucru total nemulțumitor.

Principala revendicare pe care o au membrii de sindicat din județul Vaslui, ca și cei din țară, este legată de diferențele mari de sporuri, unele acordate nejustificat, lucru care duce la învrăjbirea categoriilor profesionale care lucrează în spitale. Această anexă, prin conținutul ei, tratează inechitabil categoriile de persoane ce lucrează împreună în aceeași instituție și în aceleași condiții (biologi, biochimiști, psihologi, infirmiere, brancardieri, personal TESA) din spitale.

Aplicarea sporurilor în maniera în care este stipulată în anexa 10 creează anomalii. Categoriile profesionale care intră direct în contact cu pacientul, la patul bolnavului, ajung să aibă sporuri mai mici (și salarii mai mici) decât categoriile profesionale care nu lucrează direct cu pacientul și care vor avea salarii mai mari. Categoriile profesionale care lucrează în secții în condiții periculoase și vătămătoare, cum ar fi de exemplu cei din secția TBC, au începând cu 1 martie salarii mai mici decât cei din farmaciile spitalului, care primesc sporuri mai mari, cu toate că în secția TBC personalul este expus la bacili foarte periculoși. Asistenții medicali vor câștiga cel mai puțin de pe urma acestor anunțate măriri, dar există și categorii profesionale, cum ar fi de exemplu infirmierele, care vor primi mai puțin ca acum”, ne-a declarat Daniela Clătinici, liderul sindicatului „Sanitas” Vaslui.

Conducerea Sanitas face apel la membrii și nemembrii de sindicat să dea dovadă de solidaritate și să participe în număr cât mai mare la pichetarea celor trei ministere și ulterior la mitingul din luna aprilie.

Proteste ale profesorilor pentru că nu și-au primit salariile la timp. În județul nostru nu ar exista întârzieri

Zeci de cadre didactice au protestat la Ministerul Educației nemulțumite că nu și-au primit salariile la timp, pentru a doua lună consecutiv. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Vaslui susțin că profesorii din județul nostru și-ar fi primit cu toții banii la timp, la mijlocul acestei săptămâni, conform noii date de salariu stabilită de la începutul anului.

O parte dintre cei care lucrează în învățământ se pare că au în continuare probleme în ceea ce privește plata la timp a salariilor. În consecință, zeci de cadre didactice au protestat, joi, la Ministerul Educației, cerând explicații șefilor învățământului românesc. Din fericire, cel puțin după cum susțin reprezentanții Inspectoratului Școlar Vaslui, la nivelul județului Vaslui nu ar exista întârzieri la achitarea lefurilor. Practic, toți cei aproximativ 7.000 de angajați din sistemul de învățământ vasluian și-ar fi primit banii pe 14 februarie, noua dată de salariu stabilită de către Ministerul Educației odată cu trecerea plății salariilor la Inspectoratul Școlar.

Din datele pe care le avem, nu există cazuri de neplată a salariilor. Cel puțin la noi nu au ajuns reclamații în acest sens de la unitățile de învățământ din teritoriu. S-au făcut la timp toate demersurile astfel încât plata salariilor să se realizeze la data stabilită de către minister”, ne-a declarat contabilul șef al ISJ Vaslui, Smărăndița Ignat.

Luna trecută, salariile profesorilor din județul Vaslui s-au achitat cu o întârziere de mai bine de o săptămână, după ce Ministerul Educației a scos primăriile din circuitul plății lefurilor către personalul din învățământ.(Ionuț PREDA)

Cele 7.000 de cadre didactice din județ și-au primit salariile cu o săptămână de întârziere. Care este motivul

Cele 7.000 de cadre didactice din județul nostru și-au primit salariile cu o săptămână de întârziere față de cum erau plătiți până acum. Cauza este generată de trecerea achitării lefurilor de la primării la Inspectoratul Școlar, cel care se va ocupa și pe viitor de banii profesorilor.

Reîntoarcerea la catedră a personalului din învățământ după vacanța de iarnă a însemnat și încasarea salariilor aferente lunii decembrie. Asta, deși, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, achitarea lefurilor ar fi trebuit făcută cu o săptămână mai devreme. Reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui motivează întârzierea prin aceea că plata salariilor a fost preluată integral de la primării, inclusiv pentru personalul nedidactic.

Achitarea salariilor personalului din învățământ nu se va mai face de acum prin primării. Responsabilitatea ne revine nouă în totalitate, deși lucrăm tot cu aceeași patru salariați la contabilitate și salarizare. Având în vedere această trecere, s-a muncit efectiv zi și noapte pentru a respecta termenul de 14 ale lunii, dată de salariu și pe viitor”, ne-a declarat inspectorul general al ISJ Vaslui, Gabriela Plăcintă.

La întâlnirea de marți cu directorii de școli din județ, conducerea ISJ Vaslui nu a primit reclamații cu privire la probleme apărute în unități de învățământ legate de neplata salariilor aferente lunii decembrie. (Ionuț PREDA)

Joi, miting de amploare al angajaților Protecției Copilului, care nu și-au primit salariile pentru a două lună consecutiv

Sute de angajați ai Direcției pentru Protecția Copilului vor organiza, la mijlocul acestei săptămâni, un miting de amploare în Piața Civică din Vaslui, disperați că nu și-au primit salariile pentru a doua lună consecutiv. Cei 2.500 de angajați ai instituției, de altfel cel mai mare angajator din județ, au ajuns la limita răbdării, după ce autoritățile județene și centrale, inclusiv primul-ministru, le-au tot promis în repetate rânduri că situația se va rezolva, ceea ce, în realitate, nu s-a întâmplat.

Protestele au rămas singura formă de a-și mai cere drepturile salariale pentru activitatea prestată în ultimele două luni pentru angajații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui. După o manifestație pe 1 noiembrie a câtorva zeci de asistenți maternali și o grevă spontană desfășurată în urmă cu o săptămână la sediul administrativ al instituției, câteva sute de angajați, de această dată și din centre din teritoriu, vor participa la un miting de amploare în Piața Civică Vaslui. La protestul din 23 noiembrie și-au anunțat prezența inclusiv asistenți maternali care au copii în plasament.

Oamenii au ajuns la limita maximă a răbdării. Vineri am avut o întâlnire cu angajații din Huși, iar o parte din ei ne-a spus cu lacrimi în ochi, la propriu vorbind, că nu mai au bani nici de pâine, că băncile îi sună zi de zi și că au primit somații de la furnizorul de electricitate pentru întreruperea curentului pentru neplată. Și cum nu ar putea fi crezuți când este a deja a doua lună când nu și-au primit salariile. Nici de împrumutat nu-i mai ajută nimeni pentru că nu mai sunt credibili, când ei nu știu o dată când ar putea returna banii”, ne-a declarat liderul Sindicatului DGASPC Vaslui, Gică Crețu.

Până la acțiunea de protest de joi, pentru care sindicatul a obținut deja și autorizație de la Primăria Vaslui, este posibil să mai fie organizate și acțiuni spontane, după cum susține Gică Crețu: ”Disperarea în rândul angajaților este prea mare astfel încât nu este exclus să mai fie organizate și proteste spontane la locul de muncă. Oamenii încă își desfășoară activitatea cu conștiinciozitate, deși au primit doar promisiuni de la o zi la alta, de la o săptămână la cealaltă. Ultima a fost chiar a primului-ministru care, într-un cadrul oficial la care erau prezenți sute de oameni, a spus că situația de la DGASPC Vaslui se va rezolva și niciun salariu nu va rămâne neplătit. Deja au trecut două zile, vine week-end-ul și noi le punem copiilor pe masă tot promisiuni”.

Pentru plata salariilor pe cele două luni restante, DGASPC Vaslui are nevoie de peste 14 milioane de lei. Protecția Copilului Vaslui a rămas fără bani de salarii încă din august, plata lefurilor în septembrie făcându-se cu o întârziere de o săptămână, și atunci cu bani dați de la guvern. Din acea lună, cei 2.500 de angajați nu au mai văzut niciun leu pentru activitate desfășurată. (Ionuț PREDA)

Protecția Copilului Vaslui, pe un butoi pulbere. Cei 2.500 de angajați ”se hrănesc” doar cu promisiuni

Cei 2.500 de angajați ai Direcției pentru Protecția Copilului Vaslui sunt în continuare sub semnul incertitudinii în privința plății salariilor aferente lunii septembrie. La două săptămâni de la data la care ar fi trebui să-și primească lefurile, salariații trăiesc doar cu promisiuni și cu speranța că poate cuiva, într-o zi, i se va face milă de cei care au grijă de cel mai mare sistem de servicii sociale din România.

Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui stă pe un butoi de pulbere, gata să explodeze în orice moment. Angajații au ajuns deja la două săptămâni de la data la care ar fi trebuit să-și primească în conturi lefurile aferente lunii septembrie. Din păcate, incertitudinea domină în continuare atmosfera în cadrul instituției, fără ca cineva să le ofere vreun răspuns concret. Salariații și-au tot pus speranțe în ultimele două ședințe săptămânale de Guvern că, acolo ”sus”, cuiva de la ”împărăție”, i se va face milă și va da drumul la bani către DGASPC Vaslui.

Astăzi (n.red-luni), mă aflu la București, la Biroul Executiv Național al CNSLR ”Frăția”, unde am expus din nou problema de la Vaslui. Au spus că mâine vor sta de vorbă cu primul ministru pentru a explica situația gravă în care ne aflăm. Am bătut pe la toate porțile, am primit promisiuni peste promisiuni și acum nu ne mai rămâne decât să ieșim în stradă”, ne-a declarat președintele Sindicatului DGASPC Vaslui, Gică Crețu.

Sindicatul instituției a început deja să strângă semnături de la salariați pentru a declanșa una dintre cele mai mari acțiuni de protest din ultimii ani la nivelul județului Vaslui. Cei mai afectați de neplata salariilor rămân cei 1.500 de asistenți maternali, care trebuie să aibă grija celor peste 1.700 de copii pe care îi au în îngrijire.

Am discutat din nou, ca în fiecare zi, de altfel, cu conducerea instituției și situația este exact ca săptămâna trecută. Se vehiculează tot felul de chestiuni care nu au nicio legătură cu realitatea. Poate până pe 15 noiembrie se rezolvă”, se arată optimistă purtătoarea de cuvânt a DGASPC Vaslui, Irina Cîmpeanu.

Fondul de salarii pentru Direcția pentru Protecția Copilului Vaslui se ridică la peste 7 milioane de lei lunar, sumă ce nu poate fi asigurată decât de la bugetul de stat. De altfel, DGASPC Vaslui a epuizat bugetul pentru acest an încă din august, salariile aferente acelei luni fiind plătite cu o săptămână întârziere, în urma unei rectificări bugetare speciale pentru județul Vaslui. (Ionuț PREDA)

Una spune legea și alta fac autoritățile vasluiene – Listele cu salariile bugetarilor, obligatorii de la 1 octombrie, lipsesc din instituțiile publice și de pe site-urile acestora

Legea salarizării, intrată în vigoare de la 1 iulie, a pus pe umărul autorităților publice o nouă obligație, care se referă la transparentizarea veniturilor. Potrivit actului normativ, toți cei interesați să vadă cȃți bani primesc bugetarii care ocupă o anumită funcție pot consulta lista publicată de instituția sau autoritatea unde se încadrează funcția respectivă, la sediul instituției sau pe pagina de internet a acesteia. În realitate, puține instituții din județul Vaslui s-au conformat normei care se aplică de la data de 1 octombrie. Pentru majoritatea, secretul salariilor a rămas deocamdată bine păzit!

De două ori pe an, la 30 martie și la 30 septembrie, entitățile publice sunt obligate să afișeze liste clare cu veniturile de orice fel, pe care le obține fiecare angajat, pentru oricare tip de funcție pe care este încadrat. Așa prevede noua Lege a salarizării, mai precis Legea – cadru nr. 153 / 2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Din categoria venituri fac parte nu doar salariile și primele, ci și celelalte sume de bani aferente fiecăreia dintre funcțiile ocupate la nivel de instituție (sporuri de masă, vouchere).

Chiar dacă aceste liste nu conțin numele persoanelor care lucrează într-o instituție publică, de la A la Z, orice cetățean poate afla, dintr-o privire, fără a face calcule matematice complicate, ce bani se primesc pentru o anumită funcție. Asta înseamnă că listele trebuie să se afle la vedere, la sediul instituției, într-un loc ușor accesibil publicului larg, și online, pe site-ul instituției respective, pe prima pagină.

Deși legea spune că instituțiile și autoritățile publice sunt obligate să afișeze aceste informații de transparență a veniturilor, pentru că altfel riscă amenzi între 5.000 și 10.000 lei, nu toate entitățile publice din județul Vaslui se tem de un eventual control de la Inspecția Muncii, care are competența de a sancționa abaterile. Dovadă stau zecile de pagini de internet ale primăriilor din județ, din mediul rural de exemplu, unde cine caută date referitoare la salariile plătite din bani publici găsește cel mult declarația de avere a unui funcționar.

Dacă Instituția Prefectului și Primăria Vaslui s-a conformat și au afișat pe paginile de internet tabelele cu funcțiile celor angajați și salariile aferente posturilor, nu la fel stau lucrurile în ceea ce privește Primăria Municipiului Bȃrlad. Cum legea prevede că răspunderea contravențională pentru neafișarea informațiilor aparține conducătorului entității care nu se supune normelor în vigoare, primarul Dumitru Boroș e bun de plată.

Ce informații trebuie să conțină listele publicate la sediile instituțiilor și pe paginile de internet

• salariul de bază, solda funcției de bază/salariul funcției de bază, indemnizația de încadrare sau indemnizația lunară, după caz;

• tipul, baza de calcul, cota procentuală, valoarea brută a sporurilor, compensațiilor, adaosurilor, primelor și premiilor eligibile pentru fiecare funcție, precum și baza legală a acordării acestora;

• valoarea anuală a voucherelor de vacanță care urmează să fie acordate pentru o perioadă lucrată de un an, precum și baza legală a acordării acestora;

• valoarea anuală a indemnizației de hrană care urmează să fie acordată pentru o perioada lucrată de un an, precum și baza legală a acordării acestora;

• orice alte drepturi în bani și/sau în natură, dacă e cazul, precum și baza legală a acordării acestora;

• orice informații cu privire la posibile limitări ale venitului salarial, precum și baza legală a acestora.

Majoritatea primăriilor din Vaslui sunt în pragul falimentului. Au rămas fără bani de salarii și singura speranță este o rectificare bugetară

Majoritatea primăriilor din județ nu mai au bani pentru plata salariilor în ultimul trimestru al acestui an, după creșterea lefurilor de la 1 iulie și pentru funcționarii din administrațiile locale, ceea ce a făcut ca fondurile de salarii să se majoreze față de proiecția bugetară inițială a comunelor și orașelor. Primarii cred că singura salvare este o nouă rectificare bugetară la nivel național, în timp ce autoritățile județene nu exclud și varianta ca unele primării să intre în faliment.

Majorarea lefurilor făcută de la mijlocul acestui an, în baza Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fondurile publice, a lăsat fără bani în buget majoritatea primăriilor din județul nostru. La această dată, autoritățile locale nu mai dispun de fondurile necesare pentru plata salariilor în ultimele trei luni din 2017, după ce sumele alocate la început anului la acest capitol au fost deja epuizate. Un exemplu în acest sens este Primăria Șuletea, acolo unde primarul susține că le-a explicat deja celor 16 angajați și trei polițiști locali că nu va mai avea de unde să le plătească salariile începând cu luna viitoare.

”Angajații au înțeles și, probabil, o să facem voluntariat. Altceva ce am putea face? Doar nu o să închidem primăria?! Am adus și ultima sută de mii de lei din trimestrul IV pentru a putea plăti salariile în lunile august și septembrie. Acum ne mai trebuie câte 70.000 de lei pe lună. Și așa am majorat lefurile cu minimum prevăzut de lege, adică 12%, tocmai în speranța că vom avea de unde le plăti”, ne-a declarat primarul comunei Șuletea, Ciprian Tamaș.

Președintele Filialei Vaslui a Asociației Comunelor din România (ACOR) susține că situația este foarte gravă și crede că dacă Guvernul nu va face cât mai urgent o nouă rectificare bugetară, se va intra în colaps la nivelul autorităților locale.

”Ultimul trimestru din acest an va fi jale. Peste 60% dintre primării vor rămâne fără salarii, ceea ce-i va determina pe angajați să dea în judecată autoritățile locale pentru a-și primi lefurile. Dacă nu se dau banii cât mai repede printr-o rectificare bugetară, se intră în colaps. Ce-i drept, unii primari au și mărit salariile aiurea, cu procentele maxime prevăzute de lege. Trebuiau să se întindă cât le este plapuma”, este de părere președintele Filialei Vaslui a ACOR, Neculai Moraru.

Ciprian Trifan

În speranța că ar putea fi ajutați de Consiliul Județean (CJ) Vaslui, aproape toți primarii au depus cereri la instituția în cauză prin care solicită fonduri, în special pentru plata salariilor. Din păcate, edilii nu au primit un răspuns favorabil din partea conducerii CJ, care le recomandă să ia bani de la alte capitole, respectiv bunuri și servicii, și să plătească lefurile. ”Într-adevăr, situația este una grea, însă, conform legii bugetului, trebuie să se facă și o doua rectificare anuală. A fost un buget deficitar încă de la începutul anului, iar Legea 153/2017 a creat decalaje, însă primarii trebuie să se gospodărească și să găsească soluții. Pot apela inclusiv la finanțări din surse externe, cum ar fi împrumuturi la bănci, ce-i drept, nu pentru salarii”, a declarat vicepreședintele CJ Vaslui, Ciprian Trifan.
Potrivit acestuia, pentru a putea asigura plata salariilor până la sfârșitul anului, fiecare primărie ar avea nevoie, în medie, de 100.000 de lei, în funcție de numărul de salariați din fiecare instituție. (Ionuț PREDA)

Cei 2.600 de angajați ai DGASPC Vaslui nu-și primesc salariile la timp, situație nemaiîntâlnită până acum

Cel mai mare angajator din județul nostru nu are bani să plătească lefurile la timp pentru cei peste 2.600 de salariați. Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui a ajuns în această situație din cauza Guvernului, care a întârziat efectuarea rectificării bugetare.

Cei peste 2.600 de angajați ai Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui se confruntă cu o situație nemaiîntâlnită în istoria instituției, aceea de a nu-și primi lefurile la data stabilită prin contractul de muncă. Deși în mod normal ar fi trebuit să-și primească salariile pe 15 septembrie, angajații unității de care depinde soarta a mii de oameni cu nevoi speciale din județ își vor vedea banii în conturi abia pe la mijlocul săptămânii viitoare.

Potrivit conducerii DGASPC Vaslui, întârzierile sunt cauzate chiar de către Guvern, care nu a făcut rectificarea bugetară mai devreme pentru a nu se ajunge în această situație neplăcută. ”Rectificarea bugetară s-a publicat astăzi (n.r.-joi) în Monitorul Oficial astfel încât luni (18 septembrie) Consiliul Județean, instituția prin care se asigură finanțarea activității Direcției pentru Protecția Copilului, va fi convocat în ședință ”de îndată” pentru a da drumul la bani. Abia apoi, a doua zi, vom putea depune documentația în Trezorerie astfel încât pe marți seara sau miercuri să fie virate salariile în conturile angajaților. Din păcate, este o situație nefericită, care nu s-a mai întâmplat până acum”, ne-a declarat directorul DGASPC Vaslui, Ionel Armeanu.

Pentru plata salariilor celor 2.600 de angajați, din care 1.500 asistenți maternali profesioniști, Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui are nevoie de aproximativ 7,5 milioane de lei pe lună, sumă ce nu poate fi asigurată decât de la bugetul de stat. (Ionuț PREDA)

Daniela Borș, noul manager al Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Ieri, în cadrul unei conferințe de presă, primarul Dumitru Boroș a comunicat numele managerului interimar al Spitalului de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad. Economistul Daniela Borș este cea care va asigura interimatul funcției, începând de vineri, 4 august, până la organizare unui concurs sau cel mult șase luni, conform legii. Noul manager numit de edilul-șef a ocupat funcția de director financiar contabil la spitalul bârlădean, în perioada 2007 – 2010, când instituția a fost condusă de Dionisie Lefter și are un master în managementul sanitar.

Până ieri, Daniela Borș a fost și membru al Consiliului de Administrație al spitalului, funcție din care a demisionat, pentru a-și prelua noile atribuții. În cursul acestei luni, Consiliul Local Bârlad va trebui să voteze un alt membru în locul acesteia.

“Am analizat toate posibilitățile. Am făcut mai multe propuneri, dar în cele din urmă am ales ca doamna economist Daniela Borș să fie directorul interimar al spitalului”, a declarat primarul Dumitru Boroș.

Până la începutul iernii Spitalul “Elena Beldiman” va avea o nouă echipă managerială, adică un nou director medical și unul economic, posturi ce vor fi ocupate pe bază de concurs. Același lucru se va întâmpla și cu managerul instituției, concursul pentru această funcție fiind organizat în luna noiembrie. Primarul Boroș este încrezător în capacitatea profesională a Danielei Borș, manager care va trebui să gestioneze foarte bine criza existentă în spitalul “Beldiman”.

Edilul-șef a menționat că în situația actuală este nevoie de o masă rotundă la care să participe reprezentanți ai Primăriei, ai Consiliului Local, ai medicilor, asistenților medicali și infirmierilor, pentru a stabili măsurile concrete ce trebuie luate în perioada următoare pentru a menține pe linia de plutire această unitate medicală. Acesta a lăsat să se înțeleagă că timp de câteva luni ar trebui luate unele măsuri de austeritate pentru a salva spitalul de la declasificare.

Numirea Danielei Borș survine după demisia din funcție a lui Corneliu Decuseară, care a ocupat fotoliul de manager doar trei luni. Luni, aproximativ 100 de angajați ai spitalului au declanșat o grevă spontană ca urmare a deciziei lui Decuseară de a le tăia anumite sporuri, precum și acordarea tichetelor de masă. Salariații i-au mai reproșat lui Decuseară lipsa de transparență, refuzul de a dialoga cu ei și o oarecare atitudine de superioritate. În timpul protestului, salariații spitalului l-au huiduit și i-au cerut demisia.

Spitalul bârlădean se confruntă cu o criză financiară foarte puternică, având 9 milioane de lei datorie, în condițiile în care 97% (în jur de 6 milioane de lei) din totalul veniturilor reprezintă salarii și sporuri salariale. Practic, este imposibil ca restul de 3% să acopere plata utilităților, a furnizorilor de medicamente sau a prestatorilor de servicii cu care spitalul are contract. Cu atât mai puțin să acopere și plata datoriilor acumulate, din care 40% sunt pentru serviciile de spălătorie și preparare a hranei, iar restul de 60% nu se știe exact pentru ce. Înainte de a pleca, Decuseară a pomenit că majoritatea debitelor sunt pentru câteva mii de internări fictive, pe care Casa Județeană de Asigurări de Sănătate nu le poate deconta. Pe surse, am aflat că este vorba de 5.000 de asemenea internări. Reprezentanții casei ar fi descoperit că pe majoritatea acestor fișe de internare ar figura CNP-uri eronate (inexistente, mai precis). Firește, toate aceste internări presupun costuri, atât de spitalizare cât și aferente medicației. Este vorba de zeci de miliarde de lei pe care medicii spitalului, cei care au semnat aceste fișe de internare, trebuie să le justifice. Așadar, cine căpușează spitalul???

Primarii din județ, avertizați să nu se hazardeze cu creșterea lefurilor, conform noii legi a salarizării unice

Primarii de comune și orașe sunt avertizați de către conducerea Consiliului Județean Vaslui să nu se hazardeze cu creșterrea lefurilor, conform noii legi a salarizării unice, pentru că riscă să rămână fără fonduri în ultima parte a anului. Edilii sunt sfătuiți să solicite consultanță și să facă evaluarea cât mai corectă a salariaților pentru a nu risca astfel ca, din lipsă de bani, să fie nevoiți să facă disponibilizări.

Noua lege a salarizării unice se pare că este o piatră de moară pentru primarii din județ. Aceștia vor trebui să gestioneze foarte corect situația angajaților și să fie atenți ca, prin aplicarea actului normativ intrat în vigoare la 1 iulie, să nu intre în colaps cu primăriile. Semnalul de alarmă a fost tras de conducerea Consiliului Județean care, într-o întâlnire cu primarii, le-a atras atenția primarilor să nu se hazardeze atunci când pun în aplicare noua lege a salarizării.

Nu ne hazardăm prea mult pentru că avem un fond de salarii, care diferă față de cel de anul trecut, în condițiile în care, în 2017, am avut creșteri salariale repetate. Pe de altă parte, aveți și fondul de dezvoltare. Dacă nu le corelați corect, o să pățiți ca cetățenii greci. O să stați și nu o să mai faceți nimic. Lucrurile sunt foarte bine precizate. Dacă nu gestionați corect situația, nu o să vă dea nimeni bani și o să trebuiască să dați afară din salariați”, a declarat președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

La finalul întâlnirii, primarii au fost sfătuiți să solicite consultanță la CJ sau la firme autorizate pentru a face evaluarea cât mai corectă a salariaților. (Ionuț PREDA)

Autoritățile locale din cele 86 de primării, obligate să emită hotărâri cu noile salarii ale angajaților

Autoritățile locale din cele 86 de primării din județ vor trebui ca, până la sfârșitul acestei veri, să emită hotărâri cu noile salarii ale angajaților. În acest sens, primarii și secretarii vor trebui să se consulte și cu organizațiile de sindicat de la nivelul primăriilor.

Reprezentanții celor 86 de unități administrativ teritoriale din județ au participat, luni, la o ședință organizată de Prefectura Vaslui și Consiliul Județean cu privire la noua lege a salarizării unice a personalului plătit din fondurile publice. Principala idee subliniată în cadrul întâlnirii a fost emiterea unor acte normative de către Consiliile Locale, până la 31 august, prin care să fie stabilite salariile angajaților din primării.

Vă rugăm ca, până pe 31 august, să emiteți hotărâri astfel încât, de pe 7 septembrie, să puteți să faceți plata salariilor către angajații primărilor. În această direcție, faceți consultări cu sindicatele, acolo unde există. Nu are rost ca primarii să-și ridice oamenii în cap, dar nici salariații să ceară mai mult decât se poate plăti de la buget”, a declarat deputatul Adrian Solomon.

Unul dintre primarii prezenți la ședință a ridicat problema asigurării fondurilor pentru plata salariilor în conformitate cu noua lege intrată în vigoare de la 1 iulie 2017.

Am transmis la București un necesar pentru echilibrarea bugetelor locale. Altfel, ajungem în situații hilare de a plăti doar salarii la nivelul primăriilor și atât, fără a mai desfășura alte activități. Sperăm că v-ați făcut proiecția bugetară astfel încât să vă ajungă banii până la sfârșitul lunii viitoare, când este posibil să fie o rectificare bugetară”, a spus președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu.

Totuși, reprezentanților primăriilor li s-a atras atenția să nu facă prea mari angajamente cu plata salariilor sau a unor investiții în speranța că vor primi fonduri pentru echilibrarea bugetelor la finalul acestei veri. (Ionuț PREDA)

Firmele vasluiene care creează locuri de muncă primesc bani de la stat

Ajutorul financiar vine din partea Ministerului Finanțelor Publice, este exclusiv pentru cheltuielile care acoperă salariile angajaților, și poate fi solicitat, în anumite condiții, pȃnă pe 23 iunie.

Oamenii de afaceri din județ care vor să pună umărul la dezvoltarea județului și a Regiunii de Nord – Est mai au la dispoziție cinci zile pentru a se înscrie la sesiunea din acest an a programului de granturi guvernamentale pentru sprijinirea investițiilor care promovează dezvoltarea regională, prin crearea de locuri de muncă. Bugetul alocat acestei sesiuni este de 106.293.000 lei, iar firmele vasluiene pot beneficia de nivelul maxim de intensitate a finanțării, respectiv 50%.

Care sunt companiile cărora statul le plătește o parte din salariile angajaților?

Schema de ajutor de stat, adoptată în baza Hotărȃrii de Guvern nr. 332 / 2014, se adresează întreprinderilor nou-înființate sau celor aflate în activitate, IMM-uri sau întreprinderi mari, cu personalitate juridică, înființate conform Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sau Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată.

Mai mult, firmele eligibile nu trebuie să înregistreze debite restante la bugetul de stat, nu trebuie să facă parte din categoria „întreprinderilor în dificultate”, nu se află în procedură de executare silită, insolvență, faliment, reorganizare judiciară, dizolvare, închidere operațională, lichidare sau suspendare temporară a activității, și nu au beneficiat de alte ajutoare de stat regionale sau în cadrul aceluiași proiect unic de investiții.

Nu pot participa la acest program companiile împotriva cărora au fost emise decizii de recuperare a unui ajutor de stat sau, în cazul în care asemenea decizii au fost emise, acestea au fost executate, și nici firmele care au închis o activitate identică sau similară în Spațiul Economic European, sau care au planuri concrete de a închide o astfel de activitate în următorii doi ani, dupa finalizarea investiției inițiale.

Ce investiții finanțează statul?

Pentru a primi ajutor de la stat, firmele vasluiene trebuie să prezinte Ministerului Finanțelor Publice un plan de investiții care să genereze, în maximum 3 ani de la finalizare, crearea a minimum 10 noi locuri de muncă, din care minimum 3 să fie pentru lucrătorii defavorizați. Practic, e vorba despre un plan de investiții care să propună fie înființarea unei unități noi, fie extinderea capacității unității existente sau diversificarea producției, dar se poate opta și pentru o schimbare fundamentală în procesul general de producție, în favoarea unei activități economice noi, în cazul întreprinderilor mari. Important꞉ nu există un prag minim al valorii investiției!

Cererile de acord pentru finanțare, însoțite de documentele justificative se pot transmite prin poștă sau servicii de curierat, cu solicitarea confirmării de primire, sau se pot depune la Registratura generală a Ministerului Finanțelor Publice pȃnă vineri, 23 iunie.

Evaluarea proiectelor înscrise se va face în două etape. După ce Ministerul Finanțelor Publice finalizează prima etapă de evaluare a cererilor de acord pentru finanțare, în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data închiderii sesiunii de depunere, rezultatele procesului de selecție vor fi publicate pe site-ul instituției. Cea de-a două etapă de evaluare va avea loc în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data la care întreaga documentație solicitată este completă, conform prevederilor schemei de ajutor de stat. (Mara GRIGORIU)

Deputatul Daniel Olteanu: „Primarii dedicați comunității trebuie motivați prin salarii să facă performanță în continuare!ʺ

Deputatul liberal Daniel Olteanu susține că nivelul actual de salarizare a primarilor este derizoriu, care nu corespunde eforturilor pe care mulți dintre ei le fac pentru comunitate și nu încurajează performanța în administrația publică locală: ʺFuncția de primar presupune o responsabilitate foarte mare, pe care nu putem să o negăm sau să o neglijăm. Așa cum sunt pentru creșterea salariilor în sănătate și învățământ, pentru o lege a salarizării care să aducă echilibru în sistemul bugetar, cred că este nevoie și de o remunerație corectă, majorată, pentru cei care răspund de soarta unei comunități de mii sau zeci de mii de oameni. De la proiecte de milioane de euro în infrastructură, derularea unor finanțări cu fonduri locale, guvernamentale sau europene, gestionarea corectă a sute, poate mii de cazuri sociale, mai ales într-un județ ca al nostru, tot stresul cauzat de cele mai mici probleme pentru care, de multe ori, e arătat cu degetul primarul – toate acestea nu pot fi remunerate cu salariile de acum. Nu i se poate cere unui primar care câștigă lunar 2-3.000 de lei să facă performanță pentru comunitate, cu toate problemele foarte complexe și diverse pe care trebuie să le gestioneze.ʺ

Parlamentarul liberal consideră că o lege corectă a salarizării primarilor ar aduce rezultate vizibile în comunitățile vasluiene și i-ar motiva pe aleșii locali să facă performanță. ʺVrem de la primari «să aducă bani» în comunitate, vrem să ne crească nivelul de trai, însă, de multe ori, sunt situații care nu depind de ei, ci de Guvern. Ca parlamentar, în cele trei luni, am ales să am o activitate prin care să vin săptămânal în ajutorul primarilor, cu teme punctuale legate de județul Vaslui, de modul în care ne tratează Guvernul. Am avut, de asemenea, o serie de întȃlniri de lucru în comune, în cadrul cărora am discutat despre problemele și proiectele locale. Primarii cu care am interacționat nu au program de opt ore, pot spune că nu au nici weekend, de multe ori îi găsesc pe teren sâmbătă și duminică. Pentru acești primari dedicați comunității, mereu în căutare de soluții și mereu „în priză”, nivelul de salarizare de acum e foarte scăzut. Avem nevoie de primari care să fie concentrați la ceea ce trebuie să facă, nu să fie frustrați că iau salarii mici și răspund de soarta a mii de oameniʺ, a mai declarat Olteanu, care subliniază că electoratul îi sancționează prin vot pe cei care nu fac performanță.

Amendamentul la proiectul de lege pentru aprobarea OUG 2/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, care prevede majorarea cu 30%, din bani de la buget, a salariilor aleșilor locali, va fi dezbătut și votat în Parlament în perioada următoare.

Negocieri pentru salarii mai mari la Rulmenți Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Sindicaliștii și conducerea firmei negociază noul CCM la nivel de unitate, care, printre altele, va stipula și o creștere o salariilor.

În momentul de față, sindicaliștii și conducerea SC Rulmenți SA Bârlad au intrat pe ultima sută de metri în ceea ce privește negocierea și validarea noului Contract Colectiv de Muncă (CCM) la nivel de unitate. Comisiile care reprezintă Sindicatul Liber (SL) ”Rulmentul”, pe de o parte și echipa managerială, de cealaltă parte, poartă negocieri pe marginea acestui subiect de mai bine de două luni. Ca de obicei, discuțiile între cele două tabere au devenit mai încinse atunci când a venit vorba despre majorarea drepturilor salariale. Deși nu au dorit, deocamdată, să furnizeze cifre exacte, totuși sindicaliștii recunosc că sunt pe punctul de a obține o majorare salarială.

Noi am fost mandatați de oameni, de membrii noștri de sindicat, să obținem o anumită creștere salarială. Nu vă putem spune, pe moment, care este valoarea acesteia, dar atunci când vom ajunge la o înțelegere cu cei din conducerea fabricii, atunci vom vorbi concret. Cert este că vom obține o majorare salarială. Noi am avansat un anumit procent, conducerea a venit cu altul și tot așa. Dar, în câteva zile trebuie să ajungem la un consens”, a declarat pentru Est News, Vasile Roșca, președintele SL ”Rulmentul”.

El a mai precizat că până la sfârșitul săptămânii în curs, negocierile privind noul CCM la Rulmenți Bârlad vor fi încheiate. În momentul de față, fabrica bârlădeană mai numără aproximativ 1.300 de salariați, iar salariul mediu este în jur de 1.800 de lei – 1.900 de lei.

Protest la Ulerom Vaslui! Salariații sunt nemulțumiți că nu și-au mai primit lefurile de două luni și nici preavizele pentru șomaj

Zeci de salariați de la Fabrica de ulei Ulerom Vaslui au protestat, marți, timp de câteva ore, în fața porții societății situată în zona de sud a municipiului, angajații solicitând plata salariilor restante pe ultimele două luni precum și acordarea preavizelor de intrare în șomaj pentru care deja au semnat.

O parte din cei 103 angajați ai Societății Ulerom SA Vaslui au organizat o acțiune de protest în fața unității, solicitând patronatului acordarea drepturilor bănești ce li se cuvin, conform contractelor individuale de muncă. Salariații și-au exprimat nemulțumirea față de faptul că nu și-au primit lefurile pe lunile septembrie și octombrie, și acelea reprezentând 75% din salariul de bază întrucât fabrica și-a oprit activitatea de mai bine de jumătate de an.

De la 1 martie, nu mai funcționăm și atunci am avut activitate doar câteva zile. De atunci, suntem plătiți cu 75%, iar acum nici măcar acești banii nu-i mai primim. Avem două luni restante și conducerea nici măcar nu are bunul simț să discute cu noi să ne spună despre ce este vorba”, a declarat Nelu Epure, unul dintre protestatari.

Angajații care s-au adunat în fața fabricii de ulei susțin că nu și-au primit nici documentul cu care pot să intre în șomaj, în condițiile în care au semnat preavizul pentru concedierea colectivă. ”Aproape toți cei 103 salariați ai fabricii suntem în preaviz. Noi trebuie să intrăm în șomaj peste câteva zile, dar nu avem documentul de cu care să ne depunem dosarele la Agenția pentru Ocuparea Forței de Muncă. Nici măcar nu mai știm ai cui suntem. De la 1 martie 2015, timp de un an, am avut contractele de muncă cu Floarea Internațional SRL, iar din martie anul acesta am semnat din nou cu Ulerom SA Vaslui. Cică noul patronat ar fi din Emiratele Arabe Unite”, susține Vasile Moraru, un alt protestatar.

Conducerea societății Ulerom SA Vaslui a refuzat să prezinte un punct de vedere cu privire la situația existentă în fabrică.

În schimb, reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui susțin că Ulerom a depus un plan de concediere colectivă pentru o sută de angajați. În activitate vor mai rămâne doar trei salariați pentru asigurarea securității instalațiilor din fabrică.

Acționarul majoritar al SC Ulerom SA Vaslui, cu peste 99% din acțiuni, este firma Babylon Overseas (FZE), din Emiratele Arabe Unite. (Ionuț PREDA)

Sidicalistul Ochiană: „Ne merităm soarta”!

Ieri, Gheorghe Ochiană, liderul sindicatului Consiliului Județean Vaslui, afiliat la Federației Naționale a Sindicatelor din Administrație (FNSA) i-a criticat dur pe colegii de alianță sindicală din cadrul Primăriei Municipiului Vaslui, deoarece au refuzat să participe la greva de o zi.

Astfel că doar cei 96 de salariați ai CJ Vaslui s-au aflat în grevă, în semn de protest față de inechitățile la care sunt supuși de Guvern. În mod firesc și cei 380 de salariați ai Primăriei Municipiului Vaslui, care fac parte din FNSA, ar fi trebuit să protesteze ieri, însă au refuzat acest lucru, deoarece pe parcursul grevei nu sunt remunerați. „Dacă ei, care au venituri mai mici ca ale noastre (ale salariaților CJ Vaslui, n.r.) refuză să fie solidari, înseamnă că ne merităm soarta. Ne plângem de salarii, dar nu facem nimic și nici nu o să obținem nimic”, a declarat Ochiană.

Reamintim că reprezentanții salariaților din administrația locală cer Guvernului să majoreze salariile de bază ale funcționarilor publici și ale personalului din administrația publică locală cu 25% și acordarea normei de hrană pentru toți salariații din administrația publică locală, acolo unde resursele bugetare permit acest lucru, eliminându-se astfel discriminările dintre salariații care primesc și cei care nu-l primesc.De asemenea, sindicaliștii solicită ca salariații din administrația publică locală să beneficieze de vouchere de vacanță. (Bogdan RUSU)

Senatul a aprobat reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. Ministrul Finantelor: Impactul pe buget ar fi de 7,7 mld. lei, nu putem aplica aceasta masura

Reducerea contributiilor sociale cu 5 puncte procentuale ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei si nu exista loc in 2017 pentru o astfel de masura, a declarat, marti, ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.

“Am facut un calcul de impact. Ar costa bugetul 7,7 miliarde de lei (aplicarea acestei masuri – n. r.) Este o suma foarte mare si, pentru bugetul din 2017, deficitul bugetar este destul de mare. Noi trebuie sa incepem acest proces de consolidare fiscala graduala si nu avem loc pentru o reducere a veniturilor atat de mare“, a explicat Anca Dragu.Potrivit prognozelor Ministerului Finantelor Publice, anul viitor deficitul bugetar va fi sub 3%, in jur de 2,8% din PIB pe ESA, iar in 2016 este 2,95%. In aceste conditii, Anca Dragu sustine ca o decizie a Guvernului in abordarea acestei situatii va fi luata dupa ce va aparea forma finala a legii privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale.

Senatul a adoptat, luni, propunerea legislativa privind reducerea cotei contributiei de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale – 2 puncte la angajator si 3 la angajat. Raportul Comisiei de buget a fost de respingere, dar nu a intrunit voturile necesare. Guvernul a avut un punct de vedere negativ in privinta acestui proiect. Legea urmeaza sa treaca si prin Camera Deputatilor, aceatsa fiind for decizional in acest caz.Pe de alta parte, ministrul Finantelor a explicat ca estimarile Comisiei Europene arata un deficit ceva mai mare decat cel estimat pe plan intern, care provine dintr-o diferenta a cadrului economic.

Din estimarea noastra, pentru anul anul viitor deficitul bugetar va fi 2,8%, poate 2,85%, cu masurile prevazute in Codul Fiscal pentru 2017, dar fara masura de reducere a contributiilor de asigurari sociale cu 5 puncte procentuale, care nu este inclusa in deficitul bugetar pentru 2017“, a subliniat Anca Dragu.

In schimb, presedintele Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, sustine ca era mai potrivita masura de reducere de CAS decat a cotei TVA in 2017 cu inca un punct procentual, in conditiile in care consumul a crescut in primul trimestru cu circa 10% in termeni reali, iar salariile din economie au avansat cu 12%.

“Am vazut ca Senatul a aprobat ieri (luni, 13 mai – n. r.) o noua reducere a CAS cu cinci puncte procentuale. Este o masura corecta, dar venita la un moment nepotrivit. In loc de reducerea atat de agresiva a TVA ar fi fost potrivita mult mai mult o reducere a CAS, daca tot credeam ca avem un spatiu fiscal de folosit. Din pacate, acum, reducerea de CAS, trebuie spus foarte ferm, cu un impact bugetar estimat de circa 7 miliarde lei, nu are loc in buget. Este evident pentru oricine, in conditiile in care avem deja proiectie de peste 3% la deficitul bugetar pe anul viitor, cu masurile care sunt legiferate in acest moment“, a subliniat Ionut Dumitru.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Guvernul anulează majorarea de salarii pentru Finanțe

Guvernul a făcut un pas înapoi după ce Profit.ro a anunțat că salariile angajaților din aparatul central al Finanțelor vor crește cu 62% din noiembrie, ceea ce i-a determinat pe salariații din direcțiile financiare teritoriale să intre în grevă. Executivul a decis să anuleze această majorare prin ordonanță de urgență aprobată marți. 

Anularea creșterii salariale a fost strecurată în ultima propoziție a unui comunicat care se referă pe larg la un cu totul alt subiect, și anume măsurile destinate operatorilor economici din industria de apărare.

„De asemenea, prin Ordonanța de Urgență aprobată astăzi, a fost abrogat art.63 din OUG 47/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015 și unele măsuri bugetare. Prin acest articol se instituise acordarea unei majorări medii a salariilor de bază cu 22% pentru personalului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, ANAF, Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili și Agenției Naționale pentru Achiziții Publice”, se arată în comunicat.

Sursa: money.ro

Bani mai mulți pentru sanitari

de Mihaela NICULESCU

Începând cu luna noiembrie, fondul de salarii pentru plata angajaților Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad va trebui să fie mai mare, având în vedere Ordonanța de Guvern aprobată pe 26 august , privind creșterea cu 25% a salariilor personalului din sănătate.

Concret, spitalul va aloca lunar, în plus, aproximativ 750.000 de lei pentru plata salariilor, în care sunt incluse și gărzile medicilor a căror plată s-a majorat și ea. Banii vor veni de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui.

„Nu sunt fonduri pe care le vom aloca pur și simplu spitalelor. Cu siguranță că vor fi operate amendamente la HG 200/2014 și la Ordinul Ministrului Sănătății și Președintelui CNAS nr. 388/2015. Din punctul meu de vedere, cred că se impune o modificare a normelor de contractare și a tarifelor serviciilor prestate de spitale. Sursa principală de finanțare este CJAS. Aceasta asigură în proporție de 95% finanțarea spitalelor și doar restul este suportat de Ministerul Sănătății. Pentru vechile norme de contractare nu se poate vorbi de o majorare a fondurilor care să permită punerea în practică a Ordonanței de Guvern din 26 august 2015”, ne-a declarat Simona Polak, președinta CJAS Vaslui.

În cazul Spitalului „Elena Beldiman”, salariile înghit aproape 70% din bugetul alocat de CJAS. Trei milioane de lei se duc lunar pe salarii, doar 250.000 de lei pe medicamente, iar restul este utilizat pentru alte cheltuieli care includ și plata utilităților.

Mulți dintre angajații spitalului, mai ales din cadrul personalului sanitar, sunt sceptici privind alocarea la timp a sumelor necesare creșterii salariale. Parțial, temerea lor este justificată. În logica lucrurilor desfășurate până acum, un rol important îl are realizarea indicatorilor de către spitalul bârlădean. Dacă indicatorii nu vor fi îndepliniți, sumele primite de la CJAS vor fi, inevitabil, mai mici, iar pericolul de a nu fi onorate majorările salariale va fi real. În această conjunctură, medicii vor trebui să interneze doar cazurile care sunt realmente urgențe, iar internările de zi să fie întocmai respectate conform contractului.

Ordonanța care prevede majorarea salariilor personalului din sănătate nu a apărut încă în Monitorul Oficial. Salariile majorate vor putea fi acordate în noiembrie, în urma unei rectificări bugetare care va fi operată în octombrie.

Cresc salariile în Primăria Bârlad!

de Răzvan CĂLIN

Vor fi majorate cu 12 procente salariile personalului  din cadrul DAPPC, Cantinei de Ajutor Social și a Clubului RC Bârlad.

O parte dintre salariații Primăriei Bârlad vor încasa din această toamnă salarii mai mari cu 12 procente. Pe ordinea de zi a ședinței Consiliului Local (CL) Bârlad de vineri, 28 august, figurează un proiect de hotărâre ce prevede acest lucru. Compartimentele din primărie vizate de această majorare salarială sunt Direcția pentru Administrarea Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (DAPPC), Cantina de Ajutor Social și Clubul de Drept Public „Rugby Club Bârlad”.

„Este vorba despre o prevedere legală care stipulează creșterea salariilor cu 12% pentru personalul primăriilor, dar în limita fondurilor disponibile. Tocmai fiindcă suntem condiționați de fondurile pe care le avem la dispoziție, această majorarea salarială am aplicat-o progresiv, după cum am avut și noi bugetul. Acum, singurele compartimente unde nu se operase această majorare salarială erau acestea trei. Cum, în momentul de față, există fonduri pentru această majorare, va trebui să procedăm în consecință”, ne-a declarat primarul interimar al Bârladului, Marin Bunea.

Dacă proiectul va primi undă verde de la consilierii municipali bârlădeni (ceea ce e mai mult ca sigur că se va întâmpla), majorarea salarială pentru angajații din aceste compartimente ale primăriei va deveni aplicabilă cu data de 1 septembrie 2015.

Salarii mărite pentru angajații Consiliului Județean Vaslui

de Marian MOCANU

Vineri, 31 iulie, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean (CJ) Vaslui, se va propune adoptarea unei hotărâri de majorare a salariilor angajaților acestei instituții, dar și a personalului din cadrul instituțiile publice din subordinea sau sub autoritatea CJ. Practic, începând cu data de 1 august, salariile angajaților, funcționari publici sau personal contractual vor crește cu 12%. Creșterea va fi aplicată și asupra sporurilor, indemnizațiilor sau a altor elemente care nu fac parte din salariul de bază. Tot de la 1 august vor fi majorate și salariile personalului din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Veste bună pentru angajații Consiliului Județean Vaslui, dar și a personalului instituțiilor din subordinea sau sub autoritatea CJ. Începând cu data de 1 august, salariile atât a funcționarilor publici, cât și a personalului contractual vor crește cu 12%. această majorare se va aplica inclusiv asupra sporurilor, indemnizațiilor sau a altor elemente care nu fac parte din salariul de bază.

De aceste majorări de salarii vor beneficia nu doar funcționarii din aparatul de specialitate a Consiliului Județean, dar și cei câteva mii de angajați ai instituțiilor din subordinea sau sub autoritatea CJ, cum ar fi cei din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, de la muzeele „Ștefan cel Mare” Vaslui ori ”Vasile Pârvan” din Bârlad, de la Biblioteca Județeană „Nicolae Milescu Spătaru”, Teatrul „V.I. Popa” Bârlad, ori de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui.

Tot de la 1 august vor crește salariile funcționarilor din cadrul Autorității Teritoriale de Ordine Publică, a celor de la Serviciul Public Comunitar Județean de Evidență a Persoanei Vaslui, ori de la SC Lucrări Drumuri și Poduri SA Vaslui. Nu au fost uitați nici angajații centrelor de asistență socială din cadrul Consiliului Județean, cum ar fi cei de la centrele de asistență medico socială Codăești și Băcești, a instituțiilor de învățământ cum ar fi Centrele Școlare de Educație Incluzivă Negrești, „C. Pufan” și „Aurora” Vaslui, dar și a personalului medical sau non-medical din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Aceste majorări salariale vor presupune un efort bugetar imens, de circa 7 milioane lei, dat fiind faptul că, pentru anul 2015, la nivelul CJ Vaslui și a instituțiilor subordonate a fost alocată doar pentru cheltuieli de personal suma de aproape 55,9 milioane lei.

Sumele necesare asigurării creșterilor salariale vor fi asigurate prin rectificarea de buget ce urmează a fi aprobată în aceeași ședință de Consiliu Județean. Conform proiectului de hotărâre de Consiliu Județean, „Creșterile salariale în limită maximă de 12% se stabilesc la nivelul instituției de către conducerea acesteia, asigurându-se respectarea condițiilor de încadrare în cheltuielile de personal cuprinse în bugetul aprobat și în plafonul cheltuielilor de personal repartizat conform prevederilor legale. În scopul respectării celor două condiții, conducerea Spitalului Județean de Urgență Vaslui poate stabili creșteri diferențiate pe categorii de personal”.

Trebuie spus că, cel puțin în ceea ce privește salariile angajaților CJ Vaslui, acestea sunt de la 1.300 – 2.000 lei lunar, în cazul consilierilor, și pot ajunge până la patru – cinci mii de lei lunar în cazul celor doi vicepreședinți, a președintelui sau a unor șefi de servicii. Dacă pentru prima categorie de personal, majorarea salarială va aduce în plus venituri de circa o sută – două de lei lunar, în cazul șefilor de departamente sau a conducătorilor instituției, creșterea salarială va fi una semnificativă, de peste 500 lei la salariul net!

Românii muncesc ca să-și cumpere mâncare și să plătească impozite

Veniturile românilor se duc în cea mai mare parte pe alimente, taxe și impozite și plata serviciilor, conform ultimelor date ale Institutului Național de Statistică (INS). Adică circa 88% din banii câștigați într-o lună.

În primul trimestru al acestui an, veniturile totale medii lunare au reprezentat, în termeni nominali, 2.577 lei pe gospodărie și 967 lei pe persoană. În medie, cheltuielile totale ale populației, s-au ridicat la 2.263 lei lunar pe gospodărie (850 lei pe persoană) și au reprezentat 87,8% din nivelul veniturilor totale.

Conform INS, principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii și transferurile către administrația publică și privată și către bugetele asigurărilor sociale, sub forma impozitelor, contribuțiilor, cotizațiilor, precum și acoperirea unor nevoi legate de producția gospodăriei (hrana animalelor și păsărilor, plata muncii pentru producția gospodăriei, produse pentru însămânțat, servicii veterinare etc.). Și tot datele de la Statistică arată că românilor le mai rămân doar 0,3% din venituri pentru cumpărarea sau construcția de locuințe, cumpărarea de terenuri și echipament necesar producției gospodăriei, cumpărarea de acțiuni etc.

Sursa: money.ro

Se majorează salariile profesorilor

de Roxana NĂSTASĂ

Lefurile cadrelor didactice vor crește cu 5% începând cu luna septembrie. Anunțul a fost făcut de ministrul Educației, după o întâlnire cu sindicaliștii din învățământ.

Creșterea salarială fusese convenită la finele anului trecut prin semnarea unui protocol între cele două părți. Acum, sindicaliștii din educație vor și schimbarea legii salarizării, pentru că, spun ei, în caz contrar, din 2016, profesorii vor avea venituri aproape egale cu cele ale muncitorilor necalificați, întrucât salariul minim va urca la 1.200 de lei, iar un cadru didactic câștigă în medie 1.500 de lei pe lună.

„Va fi acordat și sporul de 5% în luna septembrie, s-a rezolvat și problema personalului nedidactic, problemă care era extrem de importantă, o creștere cu 12% începând cu 1 iulie. Această prevedere vizează 60.000 de persoane care fac parte din personal nedidactic, 53.000 din preuniversitar și 7.000 în universitar”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educației.

Peste jumatate dintre angajatorii romani vor sa creasca salariile anul viitor, iar 43% vor sa acorde stimulente suplimentare pentru a-si pastra salariatii

Peste jumatate dintre angajatorii romani intentioneaza sa creasca salariile in 2015, in timp ce 43% nu au in plan sa acorde stimulente financiare suplimentare pentru a-si pastra salariatii, potrivit unui studiu KPMG in randul a 456 de manageri de companii din 8 state din Europa Centrala si de Est, citat de Mediafax.

Mai mult de jumatate dintre managerii si proprietarii de firme (26%) care vor sa creasca salariile angajatilor anul viitor intentioneaza sa ofere mariri intre 2% si 4,9%, in timp ce 23% dintre respondenti au afirmat ca vor sa acorde cresteri salariale intre 5% si 10%, potrivit raportului “Pulsul Economiei” intocmit de firma de consultanta.
Tarile incluse in raport sunt Romania, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia.
Circa 4% dintre managerii din Romania au declarat ca vizeaza cresteri de salarii de peste 10%, iar 3% au spus ca salariile angajatilor ar putea fi mai mari cu pana la 1,9%.
Pe de alta parte, 2% dintre liderii de companii vor sa taie remuneratiile angajatilor cu peste 10% anul viitor, se arata in studiu.
Motivele principale pentru cresterea salariilor sunt imbunatatirea productivitatii angajatilor si a rezultatelor financiare ale companiilor. Lipsa de forta de munca specializata este un alt aspect important pe care angajatorii romani il iau in considerare cand acorda cresteri salariale, urmat de presiunile din partea personalului si de perspectivele pentru imbunatatirea conditiilor economice pe piata interna.
In ceea ce priveste numarul angajatilor, 47% dintre companiile din Romania nu intentioneaza sa faca schimbari majore in 2015, in timp ce 41% dintre angajatori spun ca vor oferi noi locuri de munca. Taieri de personal sunt estimate de 16% dintre respondenti, 6% dintre acestia planuind sa reduca numarul angajatilor cu peste 10%.
Cele mai multe companii (53%) se bazeaza pe cresterea productivitatii angajatilor pentru a-si mari cifra de afaceri in 2015, exporturile, activitatile de marketing si cererea interna fiind alte surse principale pentru imbunatatirea rezultatelor financiare.
Pe de alta parte, preturile materiilor prime, schimbarile legislative si posibilele cresteri de taxe sunt printre cei mai importanti factori care ar putea ingradi activitatea firmelor, potrivit managerilor.
In ceea ce priveste evolutia macroeconomica, aproape o treime dintre oamenii de afaceri din Romania estimeaza ca economia locala va scadea anul viitor, 4% dintre acestia anticipand o contractie severa, de peste 2%.
La polul opus, 25% dintre respondenti prognozeaza o crestere de 0,1-0,9%, circa 24% considera ca avansul va fi de 1-1,9%, in timp ce 16% estimeaza o crestere de peste 2%.
La nivelul Europei Centrale si de Est, 52% dintre cei intervievati anticipeaza crestere economica anul viitor, numarul celor care estimeaza o contractie a PIB-ului fiind de doar 9%.
Sursa: incont.ro

Top județe cu cele mai mari salarii

Faptul că persoanele care lucrează în București primesc cele mai mari salarii din țară nu este o noutate pentru nimeni.

Interesante sunt următoarele poziții în clasamentul județelor în funcție de nivelul salariului mediu net pe care îl primesc angajații. Astfel, pe poziția a doua, după Capitală, se situează județul Ilfov, unde, tot datorită companiilor din București, lucrătorii au avut un venit salarial mediu net de 1.980 lei, în luna iunie a acestui an, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS).

Pe locul al treilea se plasează, la mică distanță județul Timiș, cu un salariu mediu net de 1.810 lei. Județul vestic a urcat de pe locul 5, în luna iunie 2013, pe locul 3 anul acesta, după o creștere medie a veniturilor salariale ale angajaților de 9,4%.

Urmează în clasament județul Cluj, care a coborât de pe poziția a treia anul trecut pe poziia a patra, în 2014, cu un venit salarial mediu net, la jumătatea acestui an, de 1.784 lei. Locul 5 în topul județelor unde angajații beneficiază de cele mai bune salarii din țară este ocupat de județul Gorj. Oltenii au urcat de pe poziția a șasea anul trecut, depășindu-i pe sibieni. Astfel, la finele primului semestru al acestui an, gorjenii aveau salarii mai bune decât sibienii: 1.736 lei/lună, comparativ cu, respectiv, 1.714 lei lunar.

Ultimele trei poziții din Top 10 sunt ocupate de județele Argeș, susținut de uzina Dacia Renault, cu un venit salarial mediu net de 1.652 lei/lună, Brașov, cu 1.602 lei lunar, și Prahova, cu 1.600 lei/lună.

La polul opus, județele pe care trebuie să le evitați atunci când vine vorba despre veniturile obținute la locul de muncă sunt Harghita (venit salarial mediu net lunar de 1.075 lei), Teleorman (1.173 lei) și Maramureș (1.192 lei). Față de situația de la jumătatea anului trecut, județul Harghita a căzut de pe penultimul loc ca nivel de salarizare pe ultimul, iar județul Vaslui a urcat de pe ultimul loc pe poziția 39 din 43. De altfel, salariile medii din Vaslui sunt pe locul al doilea pe țară ca ritm anual de creștere. Dacă, în iunie 2013, salariul mediu net din Vaslui era de 1.086 lei/lună, cu un an mai târziu valoarea acestuia a ajuns la 1.204 lei/lună, marcând un avans de aproape 11%.

Sursa: money.ro

Suntem mulți, săraci și șomeri

Vasluiul este un județ cu peste 270.000 de locuitori apți de muncă, cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani, dar cu doar ceva mai mult de 52.000 de persoane cu un loc de muncă. Județul Vaslui înregistrează un număr record de șomeri, aproximativ 17.000 aflați în plată, ceea ce ne situează pe primul loc în țară. Și ca vorba “la omul sărac nici boii nu trag” să se adeverească pe deplin, județul Vaslui înregistrează unele dintre cele mai mici salarii medii brute din țară, acestea nedepășind 1.800 de lei. Singura laudă este cea legată de faptul că suntem printre puținele județe din România unde populația activă de sex masculin este mai mare decât cea de sex feminin, dar diferența nu este semnificativă.

Alexandru CROITORU

O caracteristică aparte a populației din județul Vaslui este legată de faptul că numărul populației feminine este mai mare decât cel al populației feminine, în condițiile în care tendința este exact invers în celelalte județe ale țării. Mai exact, suntem 144.546 de bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani și 133.369 de femei.

În ceea ce privește populația urbană, municipiul Vaslui are 29.787 de bărbați și 30.011 femei cu vârste cuprinse între 18 și 62 de ani. La Bârlad, situația se prezintă astfel: 22.073 de bărbați și 23.811 femei. Sunt 9.697 de bărbați și 10.236 de femei la Huși, 2.197 bărbați și 1.960 femei la Murgeni și 3.210 bărbați și 3.106 femei, la Negrești.

Număr mai are de populație masculină găsim în mediul rural, unde datele statistice arată 77.582 de bărbați și doar 46.245 de femei între 18 și 62 de ani.

Forță de muncă multă, locuri de muncă puține și salarii mici

Din păcate, din cei peste 277.915 vasluieni activi ca forță de muncă, sub 20% se pot lăuda cu un loc de muncă stabil. Astfel, în județul Vaslui, efectivul salariaților, la sfârșitul lunii mai, era de doar 52.442. Dntre aceștia, 2.110 în agricultură, unde multe dintre locurile de muncă pot fi doar sezoniere. Ceva mai bine era în industrie și construcții unde, în acest an s-au înregistrat 19.299 de angajați, pe când serviciile au recordul absolut cu 31.033 de persoane absorbite.

Cât privește salarizarea, în luna mai salariul mediu brut era de 1.657 de lei. În județul Vaslui, cele mai mici salarii medii s-au înregistrat în industrie și construcții, unde media a fost de 1.521 de lei. Pe următorul loc se situează salariile din agricultură, vânătoare și servicii anexe, silvicultură și pescuit, care se ridică lunar la o medie de 1.570 de lei. Mai bine plătiți sunt cei care își desfășoară activitatea în domeniul serviciilor. Aici, salariul mediu brut a ajuns la 1.777 de lei.

În schimb, județul Vaslui stă bine la numărul de șomeri: 16.900 înregistrați la sfârșitul lunii de referință, fără a mai pune la socoteală elevii care au terminat clasa a 12-a sau absolvenții de facultate care nu și-au găsit un loc de muncă.

O altă statistică arată faptul că femeile au la dispozitție un număr mai mare de locuri de muncă, fiind înregistrate în șomaj doar 5.965, față de 10.935 bărbați.

La capitolul pensionari stăm foarte bine, numărul acestora, la sfârșitul primul trimestru al acestui an ajungând la 80.755 de persoane cu o pensie medie de 709 lei.

Populația județului Vaslui, în scădere, de la an la an

Și anul trecut și în acest an, numărul populației județului s-a aflat și se află într-o continuă scădere în condițiile în care, anul trecut, numai în luna decembrie au fost înregistrate 524 de decese și doar 405 nașteri. Anul acesta, tendința s-a păstrat. Astfel, în luna ianuarie a acestui an au fost înregistrate 377 de nașteri și 511 decese, sporul natural fiind de -134 de persoane. Patru luni mai târziu, în luna mai 2014, datele statistice nu arătau diferit de cele de la începutul anului, înregistrându-se în județul Vaslui 367 de nașteri și 440 de decese, cu un spor natural de -73 de persoane.

Căsătorii versus divoțuri

În 2014, numărul căsătoriior a scăzut simțitor față de 2013. Astfel, anul acesta au fost înregistrate, în primul semestru 622 de căsătorii și 239 de divorțuri. Începutul anului a fost unul amorțit în ceea ce privește cuplurile care au ales să divoțeze, fiind înregistrate doar 18 cazuri, puține comparative cu luna următoare, când numărul acestor cazuri a ajuns la 65, cele mai multe înregistrate până acum. În schimb, căsătoriile de anul acesta spun multe despre nivelul de trai al vasluienilor și despre veniturile celor care au ales să muncească în străinătate. Comparativ, putem spune că 2014 este un an în care nivelul de trai a scăzut cu mult față de anul trecu când, doar într-o singură lună s-au înregistrat 486 de căsătorii. Per total, în al doilea semestru al anului trecut au fost înregistrate 1860 de căsătorii și numai 393 de divorțuri.

Război total la Poienești

Certurile aprinse dintre primarul Poieneștiului, Gheorghe Poede și ceilalți angajați ai primăriei au culminat, zilele trecute, cu plecarea contabilului Maria Crețu, fapt ce a dus la blocarea a tot ce înseamnă plăți, de la achitarea eventualelor facturi, la plata salariilor angajaților.

Alexandru CROITORU

Toate degetele sunt îndreptate, acuzator, către primarul Gheorghe Poede, vinovat, se pare de situația creată. Din păcate, de suferit au angajații primăriei Poienești deoarece, din cate se pare, plecarea contabilei a adus cu sine și imposiblitatea efectuării plăților către terți, inclusiv a salariilor.

“De doi ani mă lupt cu primarul și am ajuns la capătul răbdărilor. Sunt terminat psihic. Pentru el toți sunt proști, incompetenți și tot așa. Se ceartă și înjură pe toată lumea. Contabila, Maria Crețu, este una din persoanele care a cedat psihic. Primarul voia ca dumneai să încale legea și de aici certuirle aprinse între cei doi. Femeia nu a mai rezistat și a plecat. Și dacă tot e vorba de ilegalitățile comise de către primar, atunci aș putea aminti și de societatea agricolă pe care dumnealui a deținut-o șI pe care a închis-o după ce a vândut fierul vechi de la grajduri și și-a luat utilajele agricole acasă. În schimb, și-a cumpărat, de curând mașină nouă. Colac peste pupăză, domnul primar dorește, mai nou, consilier personal, de parcă bugetul local își permite asemenea cheltuieli. Sunt un om tânăr și credeți-mă că îmi doresc să fac ceva bun și real pentru comunitatea asta. Oamenii o merită”, și-a vărsat supărarea Constantin Pârgaru, viceprimarul comunei Poienești.

Ceea ce se întâmplă acolo a ajuns șI la urechile prefectului Andrei Puică, care a mers, ieri, personal în comună pentru a încerca să găsească o soluție pentru rezolvarea problemelor. La întâlnirea cu reprezentantul Guvernului în teritoriu au luat parte atât cei din conducerea primăriei, cât și consilierii locali, ocazie cu care au votat angajarea, pe perioadă determinată, a unei persoane cu studii economice care să preia atribuțiunile fostei contabile.

“La întâlnirea cu prefectul s-au discutat mai multe dar, în principal, problema legată de plecarea doamnei Maria din primărie. Dumneai sigur nu va mai reveni la serviciu așa că s-a votat, de către consilierii locali, angajarea, pe o perioadă determinată, a unui consilier personal al primarului, cu studii economice, care să preia funcțiile contabilei, mai ales că nimeni din aparatul administrative nu se implică de teama reclamațiilor primarului. Sper că vom găsi persoana calificată care să dezamorseze situația și oamenii să-și poată lua salariile”, a mai spus viceprimarul Constantin Pârgaru.

La închiderea ediției, prefectul nu finalizase întâlnirea cu cei din Poienești, iar primarul Poede avea telefonul închis. În ediția de mâine vom revni cu amănunte.

Topul celor mai mari salarii din România

Chiar dacă sunt cu mult sub nivelul salariilor lucrătorilor în industrie din statele europene dezvoltate, angajații români în sectorul industrial se bucură de venituri lunare mai mari decât media pe țară.

Mai mult decât atât, există domenii de activitate unde un muncitor primește, în medie, echivalentul a 2.000 de dolari pe lună. Astfel, cel mai „bănos” sector al industriei românești, din punct de vedere al angajaților, este fabricarea produselor din tutun. Un salariat care lucrează la o fabrică de producție a țigaretelor are un venit salarial mediu lunar net de 7.281 lei, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică (INS), pentru luna martie a acestui an.  Pe al doilea loc în clasamentul celor mai bune salarii din domeniul industrial se situează domeniul extracției petrolului brut și a gazelor naturale, cu un venit salarial mediu lunar de 4.250 lei, echivalentul a aproape 1.000 de euro. Urmează, cu salarii nete de 3.842 lei, în luna martie, lucrătorii care se ocupă cu fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului.  Salarii medii nete lunare de peste 3.000 de lei mai primesc și angajații în activități de servicii anexe extracției, locul 4 în clasament, cu 3.425 lei/lună.

În top 5 mai intră personalul din domeniul fabricării produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, cu venituri lunare nete în  sumă de 2.882 lei.  Restul salariilor medii din industria românească sunt sub nivelul de 2.500 de lei. În extracția cărbunelui, salariile medii sunt de 2.493 lei, în timp ce în domeniul extracției minereurilor metalifere venitul net lunar mediu se cifrează la 2.234 lei. Totodată, fabricarea altor mijloace de transport presupune salarii nete de 2.195 lei, industria metalurgică, de 2.164 lei, iar fabricarea băuturilor, de 2.136 lei.

 La polul opus, cele mai mici salarii din industrie le au angajații din domeniul fabricării articolelor de îmbrăcăminte, unde un salariu mediu net lunar este de doar 1.056 lei. Venituri mici mai au și cei din industria alimentară, cu salarii medii nete de 1.109 lei, dar și cei care se ocupă cu tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea de încălțăminte și vopsirea blănurilor, care salarii medii nete de 1.112 lei. Pe total industrie, media veniturilor salariale lunare nete este de 1.732 lei, peste media pe țară de 1.706 lei, conform datelor INS pentru luna martie 2014.

Sursa: money.ro

Salariile angajaților Poștei vor crește cu 150 lei brut, în etape. Protestele au încetat

Managementul Poștei Române și sindicatul au încheiat un protocol care prevede o creștere a salariilor cu 150 de lei brut, majorare condiționată de creșterea veniturilor companiei, de limitele prevăzute în buget și de procesul de normare a activității, astfel că protestele salariaților au încetat.

Astfel, pentru angajații din clasele 0-21, salariul va crește cu 50 lei brut începând cu 1 august, urmând o majorare de 100 lei brut începând cu 1 octombrie, iar pentru angajații din clasele 22-50 suma de 150 lei brut începând cu 1 octombrie, informează Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI). De asemenea, protocolul vizează angajarea de salariați pe posturile vacante, conform rezultatelor normării în curs de desfășurare, acordarea de sporuri salariale, aprovizionarea cu rechizite și consumabile, achiziționarea de uniforme pentru poștași și alte măsuri menite a îmbunătății condițiile de muncă ale angajaților companiei. Măsurile menționate au fost decise ca urmare a negocierilor, pe baza unei liste lungi de propuneri făcute atât de managementul CNPR, cât și de reprezentanții sindicatului. Creșterile salariale vor fi operate în conformitate cu legislația în vigoare și cu aprobarea Ministerului Finanțelor Publice, la prima rectificare bugetară. Prioritatea managementului Poștei Românea este finalizarea un plan de creștere a veniturilor companiei, care, coroborat cu gestionarea eficientă a resurselor deja existente, să consolideze rezultatele pozitive de pânăacum și să prevină reintrarea într-o zonă de deficit major, a declarat într-un comunicat ministrul Răzvan Cotovelea.

Poșta Română este de șase luni pe profit, iar profitul operațional pentru primul trimestru al acestui an este 22,5 milioane lei. MSI deține 75% din acțiunile Poștei Române. Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poșta este cel mai mare operator local de profil. Compania are o rețea teritorială de 5.687 de unități și 27.305 de angajați. Compania avea la sfârșitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creștere cu 2,9% față de 2011,potrivit datelor din bilanțul Poștei. În perioada 2008-2012, compania a consemnat piederi în fiecare an, care, cumulate, au atins 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.

Sursa: mediafax.ro

Mai multă putere

Chiar dacă nu prea au bani să investească în unitățile sanitare pe care le au în subordine, șefii județului ar dori mână liberă în ceea ce privește salariații.

Conducerea Consiliului Județean (CJ) Vaslui consideră că medicii și asistentele nu ar mai părăsi Spitalul Județean de Urgență dacă ar avea salarii mai mari.

”M-aș bucura și ne-am bucura cu toții dacă Ministerul Sănătății s-ar apleca puțin asupra acestui așezământ medical, în sensul de a ne da liber la acele posturi și, mai ales, de a umbla pe la salariile medicilor și asistenților. Noi căutăm pe plan local să le asigurăm toate condițiile de locuință și așa mai departe, numai să vină să lucreze aici. În prezent, conform legii, CJ nu poate umbla la salariile medicilor, nici ale asistentelor. Noi doar intervenim cu unele cheltuieli administrative”, a declarat Vasile Mihalachi, vicepreședinte al CJ.

Spitalul Județean de Urgență Vaslui se confruntă cu o criză acută de personal. Medicii și asistentele preferă să plece în străinătate sau să lucreze în clinici private, unde au salarii mai mari.

Întreaga echipă de management a Poștei a renunțat la salariile compensatorii

Întreaga echipă de management a Poștei Române – directori executivi și directori – a anunțat luni, până la finalului programului, că renunță benevol, fără echivoc și fără vreo condiționalitate, la orice clauze din contractul individual de muncă ce reglementează plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activității, informează Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI).

“Apreciez decizia întregii echipe de management. Ea reprezintă clar alinierea la obiectivele strategice ale companiei”, a declarat ministrul Razvan Cotovelea.

Anterior, MSI a comunicat că o parte din echipa de management a renunțat benevol, la solicitarea ministrului pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea, la orice clauze din contractul individual de muncă referitoare la plata unor salarii compensatorii în cazul încetării activității. Până luni, la ora 12.00, Alexandru Petrescu – director executiv și președintele Comisiei de Privatizare, Rareș Stanciu – director executiv, Andrei Stănescu, Ciprian Boloș și Gabriel Dumitru – directori în cadrul Companiei Naționale Poșta Română și-au comunicat în scris opțiunea de a renunța la clauza ce reglementa plata salariilor compensatorii din contractul individual de muncă. “Așteptăm în continuare deciziile celorlalți directori din Poșta Română care nu ne-au comunicat încă în scris hotărârea lor. De asemenea, AGA așteaptă finalizarea reuniunii Consiliului de Administrație”, declara ministrul Răzvan Cotovelea. Ministerul pentru Societatea Informațională (MSI) a solicitat prin reprezentantul său în Adunarea Generală a Acționarilor Poștei Române (AGA) organizarea, în cursul zilei de luni, în regim de urgență, a unui Consiliu de Administrație care să operaționalizeze deciziile echipei de management și să ia măsurile strategice necesare pentru realizarea cu succes a procesului de privatizare, se mai spune în comunicat. “Apreciez în mod deosebit sprijinul clar obținut din partea echipei manageriale. Această decizie unică în istoria recentă a conducerii unei societăți naționale este o dovadă de solidaritate și respect față de angajații companiei. Ea este convergentă cu principii precum dialogul social, consultarea constructivă cu sindicatele și transparența în actul de management. Obiectivul nostru asumat este realizarea cu succes a privatizării Poștei Române. Va fi un proces dificil, dar care nu poate avea decât succes câtă vreme AGA, echipa managerială, Consiulul de Administrație (CA), sindicatele și toți angajații societății vor avea o viziune și o acțiune comună”, a declarat ministrul pentru Societatea Informațională, Răzvan Cotovelea.

La finele săptămânii trecute, MSI a solicitat Corpului de Control al premierului să verifice baza legală prin care fostul director juridic al Poștei Române Rosita Mădălina Alexe va primi 30 de salarii compensatorii, reprezentând aproximativ 60.000 de euro.

MSI deține 75% din acțiunile Poștei Române.

“Ministerul s-a autosesizat întrucât au existat suspiciuni legate de modul în care se pot acorda salarii compensatorii la nivel de management în cadrul Poștei Române, odată cu încheierea în data de 15 mai 2014 a relațiilor contractuale dintre CNPR și Rosita Mădălina Alexe, director executiv juridic la Poșta Română. Prevederile contractelor individuale de muncă sunt confidențiale și reprezintă acordul de voință al părților, conform prevederilor legale, însă vă pot spune că este vorba de o sumă cu a cărei acordare nu suntem de acord. Am cerut comunicarea acestei poziții Consiliului de Administrație al companiei”, a declarat pentru MEDIAFAX ministrul Răzvan Cotovelea.

Potrivit datelor transmise de Poșta Română, Rosita Mădălina Alexe a fost cooptată în echipa de management a Poștei Române din anul 2012. “Rosita Mădălina Alexe conducea direcția executivă juridic, control și resurse umane din anul 2013. Relațiile contractuale între CNPR și Rosita Mădălina Alexe au încetat, prin acordul părților, începând cu data de 15 mai 2014. Prevederile contractelor individuale de munca sunt confidențiale și reprezintă acordul de voință al părților”, a declarat pentru MEDIAFAX purtătorul de cuvânt al Poștei Române, Dan Dumitrescu. Datele din declarația de avere arată că Alexe a câștigat în 2013, în calitate de șef al Departamentului Juridic al operatorului poștal, suma de 106.662 lei, ceea ce înseamnă un salariu lunar de circa 8.900 lei. Surse din cadrul Poștei Române au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al companiei, Ion Smeeianu, a semnat, miercuri, o decizie de încetare a contractului individual de muncă cu Rosita Mădălina Alexe, fostul director juridic al companiei urmând sã încaseze, conform clauzelor din contract, o sumă reprezentând 30 de salarii compennsatorii. Astfel, Alexe ar urma să încaseze aproximativ 267.000 lei (60.000 de euro). Cu afaceri de 1,26 miliarde de lei în 2012, Poșta este cel mai mare operator local de profil. Compania are o rețea teritorială de 5.687 de unități și 27.305 de angajați. Compania avea la sfârșitul anului 2012 datorii totale de 568,2 milioane de lei, în creștere cu 2,9% față de 2011, potrivit datelor din bilanțul Poștei. În perioada 2008-2012, compania a consemnat piederi în fiecare an, care, cumulate, au atins 530 milioane de lei, cu toate că a bugetat profit în fiecare an.

Sursa: mediafax.ro

Toti directorii din Posta Romana au fost invitati sa renunte benevol, pana in 19 mai, ora 12:00, in semn de respect, la clauzele privind compensatiile din contractele individuale de munca

La initiativa ministrului Comunicatiilor, Razvan Cotovelea, prin intermediul Adunarii Generale a Actionarilor, toti directorii executivi si directorii Postei Romane au fost invitati sa renunte benevol, pana cel tarziu luni 19 mai 2014, ora 12.00,  la orice clauze din contractul individual de munca (CIM) care reglementeaza plata unor salarii compensatorii in cazul incetarii activitatii, altele decat cele cuvenite prin prevederile din Contractul Colectiv de Munca (CCM), in semn de solidaritate si respect fata de angajatii companiei, a anuntat sambata ministerul. Solicitarea vine dupa ce HotNews.ro a prezentat vineri un document care arata ca Rosita Alexe, directorul juridic al Postei va primi 30 de salarii compensatorii, respectiv aproape 60.000 de euro in urma incetarii raporturilor de munca in companie. 

Potrivit Ministerului, decizia este menita sa aduca transparenta si un cadru optim asigurarii dialogului constructiv cu sidicatele (SLPR) si sa puna bazele asigurarii unei conduite de management caracterizate de incredere si suport reciproc intre conducerea companiei si sindicate.

  • “Nu consider ca este permis ca un manager de la Posta Romana sa aiba asemenea bonificatii. E nevoie sa aratam respect si pretuire pentru eforturile din acesti ani grei ai angajatilor companiei, sa nu facem discriminari. Incurajam bonificatiile doar in functie de performanta, corelat cu vechimea in munca, in contextul finalizarii cu succes a privatizarii Postei Romane si a unei evolutii financiare ascendente a companiei in acest an. De altfel, acestea doua sunt obiectivele pe care suntem determinati sa le atingem. Orice altceva in plus sau neconform leglislatiei in vigoare, nu este aliniat cu principiile pe care dorim sa le promovam. E important sa dezvoltam un cadru de incredere si cooperare la Posta Romana. In acest context, solicit sindicatelor aceeasi abordare onesta, corecta si responsabila la masa discutiilor care sunt in curs de desfasurare”, a subliniat ministrul Razvan Cotovelea.


Ministerul mai precizeaza in comunicatul dat sambata, 17 mai, ca finalizarea cu succes a privatizarii Postei Romane este un obiectiv major asumat la nivel de Guvern si in directa responsabilitate a Ministerului pentru Societatea Informationala. 

In acest sens, se doreste continuarea eforturilor demarate incepand din anul 2012, cand situatia companiei era extrem de critica, Posta Romana fiind salvata de la insolventa. Noua echipa de management a reusit sa opreasca hemoragia financiara, sa inceapa eliminarea contractelor paguboase si recuperarea datoriilor, astfel incat, din octombrie 2013, compania a trecut pe profit operational.

Rosita Alexe, directorul executiv juridic in companie, ar urma sa ia compensatii de aproape 60.000 de euro la plecarea din companie, in urma unei decizii semnate de Ion Smeeianu

Solicitarea Ministrului Razvan Cotovelea vine dupa ce HotNews.ro a prezentat vineri un document care arata ca Ion Smeeianu, directorul general al Postei Romane, a semnat in 14.05.2014 o decizie de incetare a contractului colectiv de munca cu Rosita Alexe, director executiv al directiei executive juridice, control si resurse umane, care va primi in schimb o compensatie globala echivalenta cu drepturile banesti la care ar fi avut dreptul pe o perioada de 30 de luni.

Rosita Alexe a incasat anul trecut in aceasta functie 106.662 lei (aproape 8.900 lei/luna), ceea ce inseamna ca ea va primi o compensatie de aproape 267.000 lei (circa 60.000 de euro). Aceasta in conditiile in care, potrivit sindicalistilor, peste 85% dintre salariatii Postei au venituri nete lunare intre 700 si 1200 lei (cu toate sporurile si tichetele de masa incluse).

Ion Smeeianu ar primi o compensatie de 72.000 de euro daca este indepartat de la sefia Postei

Potrivit documentului obtinut de HotNews.ro, incetarea raporturilor de munca a fost solicitata de Rosita Alexe in aceeasi zi – 14.05.2014.

Aceasta a adresat conducerii ‘rugamintea de a fi de acord cu incetarea raporturilor de munca incepand cu data de 15.05.2014, prin acordul partilor, in temeiul art. 55, lit. b din Codul Muncii, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare. De asemenea, va adresez rugamintea de a-mi plati toate drepturile banesti la care am dreptul potrivit Contractului individual de munca si legislatiei muncii’.

Ion Smeeianu, directorul general al Postei Romane, are un venit minim net de 6.000 de euro pe luna, si potrivit declaratiilor purtatorului de cuvant al Postei, ar primi maxim 12 salarii compensatorii in cazul incetarii activitatii inainte de terminarea mandatului, ceea ce inseamna ca daca ar parasi conducerea Postei ar urma sa primeasca o compensatie in valoare de 72.000 de euro.

In aceeasi zi, Ministerul condus de Cotovelea a postat pe site o informare scurta in care precizeaza ca “Ministerul a solicitat Corpului de Control al Primului Ministru sa verifice baza legala prin care sunt acordate la Compania Nationala Posta Romana (CNPR) compensarile salariale, in cazul parasirii companiei de catre reprezentanti ai echipei de management (director general, directori executivi, directori).

De asemenea, Ministerul pentru Societatea Informationala a solicitat reprezentantilor AGA si ai Consiliului de Administratie sa analizeze aceasta situatie. In cazul in care vor fi descoperite nereguli, aceasta situatie va fi semnalata organelor competente”.

Sursa: hotnews.ro

FC Vaslui riscă excluderea din Liga I

Fundașul Adrian Sălăgeanu a depus o hârtie la FRF prin care solicită excluderea FC Vaslui din prima ligă pentru neachitarea drepturilor bănești.

Chiar dacă s-a despărțit de Adrian Sălăgeanu, declarat liber de contract de către comisiile federale, FC Vaslui nu a scăpat încă de jucător. Acesta a depus o nouă hârtie la FRF, prin care solicită aplicarea regulamentului, acuzând clubul vasluian de neachitarea drepturilor bănești cuvenite. În acest caz, galben-verzii riscă într-o primă fază depunctarea, iar dacă lucrurile vor tărăgăna, echipa poate fi exclusă din liga I.

“Jucătorul a avut suficientă răbdare. Nu a mai primit niciun ban de mai bine de cinci luni și a înțeles că la Vaslui sunt probleme. Totuși, a trecut destul de mult timp în care nu am primit niciun semn din partea conducerii, astfel că ne vedem nevoiți să acționăm mai departe. Ne pare rău de situația creată, dar nu avem alternativă”, a declarat Liubliana Nedelcu, avocata jucătorului.

“Nu sunt cerșetor!”

Nuno Viveiros s-a adresat administratorului FC Vaslui, Ciprian Damian, după ce acesta a declarat că sunt jucători care au împrumutat bani de la diferite persoane din oraș pentru a supraviețui.

Administratorul FC Vaslui, Ciprian Damian, încă nu a găsit soluții pentru a pune capăt frământărilor de la echipă. În schimb, îi incită pe jucători. Ultima sa găselniță este legată de faptul că unii dintre galben-verzi trăiesc pe credit.

“Antal are 12 salarii pe care nu le-a luat, Viveiros are opt. Ei au trăit pe baza unor împrumuturi făcute la persoane din oraș, bazându-se că le pot da înapoi când vor lua salarii”, a declarat Ciprian Damian.

Nuno Viveiros a replicat imediat, catalogând ca denigratoare afirmațiile oficialului FC Vaslui. Portughezul a afirmat că nu a împrumutat niciodată bani de la persoane din oraș, chiar dacă nu și-a mai încasat drepturile financiare de luni bune.

“Nu este adevărat ce se spune. Nu sunt cerșetor! E o situație delicată la club, însă nu am împrumutat niciodată bani. Sunt o persoană organizată și am avut grijă să-mi pun deoparte anumite sume. E trist ceea ce se întâmplă la echipă, însă nu am apelat la împrumuturi. E o minciună să se vorbească așa de mine”, a spus portughezul.

Fotbaliștii vasluieni se antrenează în continuare, însă nu au decis dacă se vor prezenta la meciul cu Steaua, programat vineri, de la ora 20.30.

Ultimatum de la jucători

Fotbaliștii Vasluiului refuză să se prezinte la meciul cu Steaua, dacă nu primesc măcar o parte din restanțele salariale.

Fotbaliștii Vasluiului nu vor să se prezinte la meciul cu Steaua, dacă șefii clubului nu le achită măcar o parte din restanțele salariale. Ar fi vorba despre 300.000 de euro pentru ca echipa să meargă mai departe, urmând ca toate creanțele față de jucători să fie stinse la final de campionat.

Deocamdată, jucătorii au decis să se prezinte la antrenamente, dar nu și la jocurile oficiale. Situația este tristă pentru că FC Vaslui poate deveni primul club din istoria Ligii I care pierde un joc prin neprezentare!

“Dacă echipa nu merge la meciul cu Steaua, vor fi repercusiuni destul de grave fiindcă banii din drepturile TV au fost încasați în avans. Doamne ferește să nu se prezinte echipa la meci! Nu ar fi grav, ci ar fi o dovadă de inconștiență”, a declarat Adrian Porumboiu, fostul finanțator al galben-verzilor.

Practic, pe 14 aprilie se va decide soarta echipei, atunci când se va ști dacă FC Vaslui va avea sau nu licență pentru prima ligă.

Ce riscă FC Vaslui dacă nu se prezintă la meciul cu Steaua

Dacă trupa lui Liviu Ciobotariu nu se va deplasa la meciul de vineri, din Ghencea, în cel mult zece zile FC Vaslui va trebui să suporte cheltuielile Stelei de organizare a partidei. În caz contrar, nu va fi programată în următoarea etapă.

Conform articolului 43, punctul 3 din Statute și Regulamente FRF, “echipele care nu s-au prezentat, au întârziat sau nu au prezentat carnetele de legitimare ale jucătorilor, cu excepția situațiilor de caz fortuit, sunt obligate să ramburseze echipelor orgnizatoare toate cheltuielile efectuate pentru organizarea jocurilor respective, în termen de 10 zile de la data pronunțării hotărârii de către comisia competentă. În caz contrar, nu vor fi programate la jocurile următoare”. Conform Regulamentului Disciplinar FRF, articolul 79, punctul 1, “neprezentarea la un meci oficial se sancționează prin pierderea jocului prin forfait”.

În condițiile în care vasluienii se confruntă cu grave probleme financiare, o cheltuială suplimentară, aceea pentru organizarea jocului din Ghencea, ar fi de neconceput. În plus, conform aceluiași Regulament Disciplinar FRF, articolului 79, punctul 2, “Neprezentarea la două jocuri din cadrul aceleiași ediții a campionatului (…) se sancționează cu excluderea din competiție și retrogradarea în categoria inferioară în anul competițional următor”.

30.000 de euro este suma aproximativă a cheltuielilor Stelei pentru meciul cu FC Vaslui. 24.400 de euro reprezintă chiria stadionului Steaua, iar restul merge către Ambulanță, Pompieri, pază, utilități.

Se apropie dezastrul: Nu vor să joace!

Fotbaliștii Vasluiului refuză să intre pe teren la meciul cu Steaua, dacă nu li se achită restanțele financiare.

Continuă frământările la FC Vaslui, iar jucătorii antrenați de Liviu Ciobotariu nu vor să intre pe teren la meciul cu Steaua dacă nu li se vor achita restanțele financiare. În acest moment, vistieria clubului este goală și nu sunt bani nici pentru deplasarea în capitală.

“Probabil, o să ne urcăm în mașini personale și o să facem deplasarea în ziua jocului, dacă lucrurile nu se vor reglementa până atunci”, a declarat Ciprian Damian, administratorul FC Vaslui.

Jucătorii s-au antrenat în ultimele zile normal, deși s-au ales doar cu promisiuni financiare, fără ca situația să fie remediată.

Economii din lefurile angajaților: Spitalul Județean stă pe un butoi de pulbere

În aceste zile, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui este forfotă mare. Conducerea celei mai mari unități spitalicești din județ este nevoită să facă economii de peste 300.000 de lei lunar, iar cei mai afectați sunt angajații, șefii intenționând să-i lase fără tichete de masă și anumite sporuri.
Personalul Spitalului Județean de Urgență Vaslui se află în pragul unui scandal monstru, după ce conducerea a anunțat că intenționează să taie din salarii. Măsura vine după ce șefii celui mai mare spital din județ au fost anunțați că unitatea va avea un buget lunar de doar 3,8 milioane de lei, dintre care 3,2 milioane de lei reprezintă cheltuielile cu salariile, o sumă insuficientă pentru acoperirea în totalitate a actualelor lefuri (însumând peste 3,5 milioane de lei).
Ca urmare, managerul spitalului este nevoit să găsească soluții pentru ajustarea cheltuielilor de personal cu peste 300.000 de lei. Într-o primă fază, s-a dorit tăierea anumitor sporuri aferente medicilor, însă aceștia au sărit ca arși și au amenințat cu acțiuni de protest. Pentru a nu-i supăra, conducerea s-a orientat către celelalte categorii de angajați, cerându-le acordul în scris cu privire la renunțarea la tichetele de masă. Însă, pentru a acoperi în totalitate minusul de la capitolul salarii, cadrele medicale vor pierde și anumite bonificații. Astfel, un asistent medical cu vechime se va trezi cu un minus de până la 500 de lei lunar pe card.
“Ori sunteți de acord cu această măsură, ori suntem nevoiți să facem concedieri”, au fost cuvintele prin care șefii Spitalului Județean au motivat intenția de tăiere a lefurilor.
Conducerea celei mai mari unități cu paturi din județ susține că încă nu s-a luat o decizie.
“Sunt doar discuții, însă intenția noastră e să nu mai acordăm tichete de masă și anumite sporuri. Trebuie să facem o economie de peste 300.000 de lei. Vom organiza mai multe întâlniri cu sindicatele și ceilalți factori de decizie pentru a se pune în practică soluția cea mai convenabilă”, a declarat managerul spitalului, Ana Rinder.
Sindicatele încă nu au o variantă care să nu afecteze salariile, luând deocamdată în discuție doar inițiativele conducerii spitalului.
“Analizăm orice propunere venită din partea administrației, însă nu am ajuns la nicio înțelegere în momentul de față. Sunt doar câteva variante anunțate, dar care încă sunt discutate”, a afirmat Daniela Clătinici, președintele Uniunii Județene «Sanitas» Vaslui.
În prezent, Spitalul Județean de Urgență Vaslui are 1.193 de salariați.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: