Home / Tag Archives: salariu

Tag Archives: salariu

Creșterea salariilor nu a produs relansarea mult așteptată în sectorul contrucțiilor

Majorarea salariilor în sectorul construcțiilor își arată primele semne pozitive. Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în luna august 2019, autorizațiile de construire pentru clădiri rezidențiale au fost în număr de 49, ceea ce arată o creștere cu 19,5% față de luna august 2018, când s-au înregistrat 41 de autorizații.

În schimb, indicatorul locuințe terminate a înregistrat o reducere cu 23,3% pe total (66 în trimestrul II 2019, față de 86 în trimestrul II 2018). Pe medii situația se prezintă astfel: 37 locuințe în trimestrul II 2019, în urban și 31 în perioada similară din anul 2018, respectiv 29 locuințe în trimestrul II 2019, în rural și 55 de locuințe în perioada similară din anul 2018.

De la 1 ianuarie 2019, potrivit OUG 114/2018, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în domeniul construcțiilor se stabilește la suma de 3.000 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră. De asemenea, în perioada 1 ianuarie 2019 – 31 decembrie 2028, angajații de la firmele care desfășoară activități în sectorul construcțiilor pot beneficia de scutire de la plata impozitului pe venit, de 10%, de la plata contribuției la sănătate (CASS), de 10% și de scăderea contribuției la pensii (CAS) de la 25% la 21,25%. Practic, la un salariu minim brut de 3.000 de lei, un angajat va primi în mână un salariu net de 2.362 de lei.

Pentru a beneficia de aceste facilități, angajatorii trebuie să realizeze cel puțin 80% din cifra de afaceri totală în activități din sectorul construcțiilor. (Dănuț CIOBANU)

Patronii pun condiții pentru majorarea salariului minim cu 100 lei: întâi productivitate, apoi bani

de Dănuț CIOBANU

Majorarea salariului minim pe economie cu 100 de lei nu este văzută cu ochi buni de patronatul local. Oamenii de afaceri sunt nemulțumiți de faptul că nimeni nu a consultat firmele privind această masură. Mai mult, antreprenorii susțin că orice creștere de salarii trebuie corelată cu o creștere a productivității. În caz contrar, majorarea salarială se va transfera în prețuri, fenomen care va stimula inflația. În timp ce salariul minim stagnează, județul Vaslui se golește de forță de muncă.

Anunțul intempestiv al Guvernului României privind majorarea salariului minim pe economia a nemulțumit mediul de afaceri local.

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, a precizat că oamenii de afaceri au auzit din presă despre creșterea salariului minim, lucru care este de neacceptat.

“Mediul de afaceri nu a fost invitat la discuții privind creșterea salariului minim, nici nu a fost ascultat. Zilele trecute, s-a reunit la Iași Consiliul Național al IMM-urilor și acolo s-a precizat clar că oamenii de afaceri nu au fost consultați privind această măsură”, a precizat Ionel Constantin.

La rândul lui, Ovidiu Copacinschi, președintele Consiliului Județean al Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, a adăugat că orice majorare salarială trebuie corelată cu productivitatea. “Statul trebuie să fie partenerul mediului de afaceri și nu concurentul acestuia. Oamenii de afaceri se luptă să asigure salarii competitive. Nu este un dezavantaj să mărim salariile, dar majorarea trebuie acoperită cu productivitate, pentru că altfel firmele dau faliment. Ar trebuie să fie o strategie de dezvoltare în toate domeniile economice, pentru ca antreprenorii să își poată face planuri de afaceri sustenabile”, a precizat Ovidiu Copacinschi.

De asemenea, Dan Hurduc, vicepreședintele CCIA Vaslui și fermier local, a precizat că majorarea salariului minim nu afectează toate sectoarele economice.

“În confecții sunt salarii mici, însă dacă se majorează cheltuielile cu forța de muncă firmele nu mai sunt competitive pe piață și investitorii pleacă. Salariul minim trebuie să rezulte în baza unei productivități, pentru că altfel nu ajungem nicăieri. Această majorare se va duce în preț și apoi în inflație și va fi afectată toată populația”, a explicat Dan Hurduc.

Salarii mici, migrație mare

Dacă majorarea salariilor ține de productivitate, criza forței de muncă se profilează a fi cea mai gravă problemă cu care se confruntă mediul economic. Antreprenorii estimează că în următorii 20 de ani va fi foarte complicat ca necesarul de forță de muncă să fie acoperit, în condițiile în care sporul natural al populației este negativ, iar exodul în străinătate continuă.

“Oamenii pleacă în străinătate și la instituțiile publice. Avem 1,5 milioane de persoane care au mers în sistemul de stat în ultimii ani. Nu avem nimic cu bugetarii, dar lupta pe piață e tot mai acerbă și fără productivitate firmele nu fac față competiției. Aici, în zona Moldovei, suntem afectați mult și de această infrastructură păcătoasă. Firmele locale au ieșit obosite din ultimii ani, lucru care este caracteristic mediului economic de la nivel național”, a spus Ionel Constantin.

Ultimii din Moldova la numărul de salariați

Conform datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, privind principalii indicatori economico – sociali în profil teritorial până în anul 2022, la capitolul numărului mediu de salariați județul Vaslui va ocupa ultimul loc de la nivelul Moldovei. Dacă la finalul acestui an numărul mediu de salariați este prognozat la 55.900 persoane, peste trei ani județul va avea un total de 61.000 de salariați. Potrivit acelorași estimări, Iașul va avea în anul 2022 un număr total de 189.200 angajați, Bacău – 123.700 angajați, Suceava – 118.400 angajați, Neamț – 94.700 angajați și Botoșani 63.700 angajați. Spre exemplu, în timp ce județul Bacău va avea peste trei ani un plus de 11.000 de salariați comparativ cu acest an, Vasluiul va bifa în anul 2022 o majorare de numai 5.000 de angajați.

Te simți copleșit de cererile tot mai mari ale angajaților? Devino „acel șef” cu această soluție!

Cu siguranță ești un om perspicace, un vizionar și o persoană ambițioasă, dincolo de de dubii și frica de eșecuri. Așa ai ajuns un antreprenor, din moment ce fie prin oportunități bine exploatate sau printr-un plan riguros întocmit, acum te poți bucura de roadele propriei munci, într-un sistem care-ți poartă numele sau calitățile. 

Interesant însă, este faptul că acele caracteristici ale firmei nu sunt date doar de tine, ci și de personalul care-ți pune întreaga idee pe roți și o face să producă profit. Evident, ești foarte conștient de faptul că un angajat nu este un bun, o comoditate sau ceva pe care să poți aprecia doar ca pe o investiție. Este și el un om, cu nevoi, nemulțumiri și motivații la fel ca și ale tale. Ce faci?

 

A fi lider înseamnă mai mult decât să știi cum se face

 Ți-ai pus vreodată întrebarea: „Cât de bine știu defapt să relaționez cu oamenii din jurul meu?” Cu siguranță te-ai întâlnit cu astfel de gânduri ori de câte ori ai regretat că nu ai fost mai convingător, mai informat sau mai indulgent. Cu Cteamgroup.ro, ai posibilitatea să-ți rafinezi cele mai utile competențe dincolo de cele la care te pricepi cel mai bine. Tocmai de asta, de la skilluri soft, precum: tehnici de comunicare până la design și creative thinking sau chiar și sesiuni de coaching, ai ocazia să te dezvolți în direcții care definesc, cu adevărat, profesionistul și profesionalismul.

Pe lângă cursuri de aprofundare a diverselor tehnici de management, poți deveni mai bogat în cunoștințe de leadership sau gândire strategică, sau altfel spus, cum să nu te arunci la cea mai evidentă soluție și să înveți să analizezi din mai multe perspective, cel mai bun moment pentru a acționa. Disciplina ta ca și antreprenor sau manager constă într-o dorință de a învăța, deoarece, competitivitatea de azi îi oferă un avantaj celui ce deține informație, nu doar contracte și clienți.

Concepi grile de salarizare, evaluezi posturi și, eventual, decursul unei pizza party

Ai idee cât de important este să încurajezi și să permiți un networking în cadrul firmei tale? O pizza party creează un context perfect și este mai mult decât simplu de organizat, cam așa arată un exemplu practic, pe care poți să-l aplici oricând. Dar dincolo de dezvoltarea personală, există și dezvoltarea profesională și eficientizarea unor probleme care de multe ori depășesc atribuțiile și posibilitățile unui singur om. 

În ceea ce privește salarizarea, gestionarea angajaților, ulterioare angajări și proceduri legale, toate aceste lucruri, într-adevăr, pot fi rezolvate și euristic, mai ales dacă ai ceva ani de experiență. Realitatea arată însă că cele mai multe probleme, indiferent de mărimea firmei, apare prin modul în care sunt gestionați angajații și nevoile acestora. 

De la drepturi și responsabilități, salarizare, până la atenția și importanța pe care o oferi fiecărui angajat, consultanța în domeniul Resurselor Umane înseamnă tocmai posibilitatea de a apela la serviciile unor experți în acest departament, care îți poate oferi o nouă perspectivă în ceea ce privește afacerea pe care o conduci. Avantajul de a putea consulta rapoarte de piață realizate exclusiv de către auditori cu experiență, precum și studii urmate de concluzii cheie, reprezintă un capital extrem de valoros, spre deosebire deciziile în precipitare și nefondate. 

Astfel, pe baza unor indicații obiective și tehnici prin care poți îmbunătăți drastic randamente, demersul business-ului tău, cât și experiența angajaților, poate însemna evoluția dintr-o necesitate financiară, într-o pasiune pentru și un scop în viață.

Firmele din Vaslui primesc cu 30% mai mulți bani de la stat dacă angajează ucenici, absolvenți, șomeri, persoane vârstnice și tineri din categorii defavorizate

Veste bună din partea autorităților pentru companiile care recrutează anumite tipuri de persoane dezavantajate pe piața muncii din Romȃnia. Odată cu creșterea subvențiilor pe care statul le acordă pentru aceste categorii de persoane, printr-o ordonanță de urgență de anul trecut, la suma de 2.250 lei, este de așteptat ca tot mai multe firme, inclusiv cele din județul Vaslui, să deschidă accesul pe piața muncii pentru ucenici, absolvenți, persoane vârstnice și tineri defavorizați.

Sumele alocate pentru plata subvențiilor sunt mai mari, în acest an, cu 30,83% față de 2018, iar o parte din aceste subvenții sunt asigurate prin proiectele implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și finanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2016.

Asta înseamnă că majoritatea subvențiilor pe care firmele vasluiene le pot cere de la stat la angajarea persoanelor dezavantajate au crescut substanțial, unele chiar s-au dublat. Mai exact, angajatorii vor primi, cu încadrarea în condițiile trasate de la caz la caz, subvenții de câte 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a unor persoane din categorii defavorizate, mai greu de angajat, pentru derularea de programe de ucenicie și pentru angajarea stagiarilor absolvenți ai învățământului superior.

Pȃnă în anul 2021, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă urmează să implementeze opt proiecte finanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, în valoare totală de 403.117.838 euro. Unele dintre aceste programe sunt destinate integrării pe piața muncii a tinerilor, iar unul e dedicat șomerilor non-NEET (tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională).

De asemenea, aceste proiecte presupun subvenționarea locurilor de muncă pentru angajarea șomerilor, acordarea de prime de activare, de încadrare, de instalare, precum și subvenții pentru ucenicie și stagii. E vorba despre bani care merg atât la angajatorii care încadrează în muncă astfel de persoane, cât și la cei care se angajează și care îndeplinesc condițiile legii pentru a primi primele de activare, instalare și altele.

Iată ce subvenții pot obține angajatorii vasluieni

Subvențiile sunt acordate prin agențiile de ocupare a forței de muncă, unde angajatorii trebuie să depună documentația necesară. Măsurile de stimulare la angajarea anumitor tipuri de persoane sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Astfel, se pot solicita subvenții꞉ pentru organizarea de programe de ucenicie, pentru efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, pentru angajarea tinerilor NEET, pentru angajarea absolvenților, pentru angajarea șomerilor de lungă durată, pentru încadrarea persoanelor cu handicap, pentru încadrarea șomerilor care sunt unici susținători ai familiilor monoparentale, pentru angajarea șomerilor de peste 45 de ani și cele pentru angajarea șomerilor aproape de pensie.

În cazul tuturor acestor tipuri de subvenții, încheierea contractului, în condițiile legii, îi poate aduce unui angajator vasluian, pe întreaga perioadă de derulare, o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj, în limită fondurilor alocate cu această destinație. În cazul unora dintre aceste contracte, apare obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

În ceea ce privește subvențiile pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare, beneficiari ai contractelor de solidaritate, angajatorii de inserție beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de adică cel mult 2000 de lei, până la expirarea duratei contractului de solidaritate. (Mara GRIGORIU)

Fără salarii de peste 1.000 de euro, firmele din județul Vaslui vor rămâne fără muncitori

Angajatorii din județul Vaslui trebuie să își schimbe urgent politica de salarizare. Doar cu salarii bune patronii vor putea stabiliza forța de muncă la nivel local și vor convinge alți vasluieni care au migrat în străinătate sau în alte județe ale țării să se întoarcă acasă. Constructorii, transportatorii și alte categorii de personal trebuie să aibă lefuri lunare de peste 1.000 de euro. În caz contrar, multe afaceri vor ieși de pe piață tocmai din cauza lipsei forței de muncă.

Oamenii de afaceri vasluieni trebuie să învețe să plătească mai bine forța de muncă. Acesta este îndemnul transmis antreprenorilor locali de către Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui.

În prezent, din cauza salariilor mici, forța de muncă din județ migrează în străinătate, dar și în alte orașe ale țării cum ar fi București, Arad, Cluj, Timișoara sau Iași.

“Dacă nu vom plăti forța de muncă la nivelul aspirațiilor, nu o vom mai avea. Și angajații trebuie interesați să se perfecționeze, să lucreze pe echipamente la cel mai înalt nivel al tehnologiei mondiale. Sunt angajați care nu vin la cursuri de calificare, unde se oferă burse sau sprijin pentru înființarea de firme. Cei care au înființat firme după anul 1990 nu au avut nici un sprijin, iar impozitele erau mari. Mi se pare mirajul de a merge în străinătate exagerat. Mulți nu au reușit acolo. Românii trebuie să înțeleagă că nicăieri nu e mai bine decât aici”, a spus Ionel Constantin.

Însă, pentru a convinge forța de muncă activă de acest lucru, politica salarială trebuie schimbată radical. “Dacă în țările europene se achită salarii de 2.000 de euro și la noi în țară patronii pot achita salarii de 1.200 de euro pentru transportatori, constructori și alte categorii de angajați. La aceste salarii nu va mai pleca nimeni, pentru că și acolo sunt costuri, iar oamenii sunt departe de familiile lor. Însă avem unele firme care dau muncitorilor români salariul minim pe economie, iar pentru angajații care vin din alte țări lefuri cât trei salarii”, a mai spus Constantin.

Ultimii din Moldova la salarii

În cursul anului trecut, câștigul salarial mediu net din județul Vaslui a crescut cu 251 lei. Dacă în luna ianuarie 2018 salariul mediu net era de 1.979 lei/persoană, în luna decembrie salariul mediu net a crescut la 2.230 lei.

Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, pe segmentul salariului mediu net din luna decembrie 2018, peste medie s-a câștigat în servicii (2.464 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 1.789 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 2.060 lei.

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, în anul 2022, salariul mediu net din județul Vaslui va crește la 2.762 lei.

În restul județelor din Moldova, situația salariului mediu net lunar este următoarea: Iași – 3.517 lei, Bacău – 3.056 lei, Suceava – 2.869 lei, Neamț – 2.799 lei, Botoșani – 2.765 lei.

UAT-uri blocate! – Primăriile din județul Vaslui sunt în pericol de a nu mai avea bani pentru salarii

de Dănuț CIOBANU

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, avertizează că întârzierea adoptării bugetului consolidat al statului va conduce la blocaje în funcționarea primăriilor. Riscul major pentru neplata salariilor va fi după încheierea primului trimestru din 2019.

Pe de altă parte, oamenii de afaceri locali așteaptă adoptarea cât mai rapidă a bugetului. Patronatul dorește să fie date drumul la investiții și, din luna aprilie, sectorul construcțiilor să lucreze la capacitate maximă.

Întârzierea adoptării bugetului general consolidat al statului poate avea efecte din cele mai negative la nivelul unităților administrativ teritoriale. Ciprian Trifan, vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, a precizat că, dacă se continuă în acest ritm al tergiversării, primăriile vor ajunge la un moment dat să nu mai poată onora salariile. “Este de așteptat că trecând primul trimestru din acest an, să înceapă să se blocheze activitatea la nivelul UAT-urilor. Sperăm să nu ajungem la blocaje și să putem executa bugetul. Vorbim de partea de funcționare a primăriilor. În acest fel riscăm să dezechilibrăm România”, a spus Ciprian Trifan.

Practic, în acest moment, autoritățile locale pot utiliza o cotă de 1/12 din bugetul anului trecut. Cum de la începutul acestui an au fost operate o serie de majorări salariale, este posibil ca anvelopa salarială să depășească acest plafon admis pentru cheltuieli și, astfel, să nu mai poate fi achitate salariile.

Ciprian Trifan

“Din momentul în care bugetul va fi promulgat, Agenția Națională de Administrare Fiscală are la dispoziție trei zile pentru a transmite în teritoriu cifrele din buget, iar Consiliul Județean are șase zile pentru consultări privind echilibrarea bugetară și, totodată, va face echilibrarea bugetară către UAT-uri. Dacă primăriile vor avea sumele care le revin din echilibrare vor face bugetul odată cu CJ-ul și nu după. Cutuma era ca odată cu întocmirea bugetului județului să fie făcute și echilibrările către UAT-uri și atunci aceste aceste operațiuni conduceau la o perioadă mai lungă de timp, până când se ajungea la buget”, a mai spus Ciprian Trifan.

Patronatul așteaptă bugetul

Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, a spus că urmărește cu mare atenție procedurile legate de aprobarea bugetului de stat. Oamenii de afaceri așteaptă ca din luna aprilie autoritățile locale să dea drumul la investiții, sectorul construcțiilor lucrând la capacitate maxim până cel târziu în luna octombrie.

Bugetul reprezintă o gură de oxigen care se dă consiliilor locale. Așa se dau drumul la investiții, iar oamenii de afaceri din județ pot participa și câștiga licitațiile, organizate conform prevederilor legale. Oamenii politici să stea la masă, iar dialogul să fie pe primul plan. Bugetul este în mare întârziere și este obligatoriu ca toți actorii implicați să îi dea drumul. După ce va fi publicat în Monitorul Oficial, va mai trece încă o lună până este defalcat pe UAT-uri și în aceste condiții vom avea bugetul în luna mai. Acum suntem restricționați în județe, iar UAT-urile pot cheltui doar 8,5 % din bugetul lunii respective. Este insignificant!”, a spus Ionel Constantin.

Președintele Klaus Iohannis a retrimis, vineri, 8 martie 2019, bugetul de stat la Parlamentul României pentru reexaminare, după ce Curtea Constituțională a respins sesizarea de neconstituționalitate. Președintele statului acuză faptul că alocarea resurselor bugetare se bazează pe prognoze economice nerealiste. Legea bugetului de stat pe anul 2019 a fost trimisă spre promulgare președintelui în data de 20 februarie 2019. În temeiul art. 146 lit. a) din Constituție, în data de 22 februarie 2019, Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională, iar în data de 6 martie 2019 instanța constituțională a constatat că legea este constituțională. 

Statistic, salariul mediu net din județul Vaslui a crescut în anul trecut cu 251 lei

În cursul anului trecut câștigul salarial mediu net din județul Vaslui a crescut cu suma de 251 lei. Dacă în luna ianuarie 2018 salariul mediu net era de 1.979 lei/persoană, în luna decembrie salariul mediu net a crescut la 2.230 lei.

Conform datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, pe segmentul salariului mediu net din luna decembrie 2018, peste medie s-a câștigat în servicii (2.464 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 1.789 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 2.060 lei.

Tot în luna decembrie 2018, câștigul salarial mediu brut a fost de 3.730 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (4.149 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 2.933 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 3.443 lei.

Conform acelorași date statistice, în ultima lună a anului trecut, la nivel național, câștigul salarial mediu brut a fost de 4.938 lei, iar câștigul salarial mediu net de 2.957 lei. Raportat la aceste date statistice, câștigului salarial din județ este cu circa 25% mai mic decât media națională.

La sfârșitul lunii decembrie 2018, în județul Vaslui s-a înregistrat un număr de 56.270 salariați. Față de decembrie 2017, când în câmpul muncii activau 54.702 salariați, se înregistrează o creștere cu 2,8% a numărului de angajați. (Dănuț CIOBANU)

Asistenții personali, îngrijorați pentru plata salariilor. Explicația deputatului Solomon, președintele Comisiei pentru Muncă și Protecție Socială

de Mihaela NICULESCU

Asistenții personali din Bârlad au rămas plăcut impresionați când, luni, au primit pentru prima dată banii aferenți normei de hrană. Din păcate, privesc cu neîncredere în viitor și se tem ca nu cumva, de luna viitoare, să nu mai primească banii la timp, sau deloc.

„Ne-am bucurat să vedem că ne-au intrat bani mai mulți pe card, pentru că ni s-a acordat în sfârșit și nouă norma de hrană. Cu un ochi râdem și cu unul plângem, pentru că luna viitoare nu avem siguranța că ne vom primi drepturile. Am înțeles că suntem la mâna Primăriei și că dacă nu vor fi bani, vom rămâne fără salarii. Eu sunt singura salariată din casă și îmi îngrijesc copilul. Dacă nu primesc salariul ce voi face?”, ne-a întrebat îngrijorată o doamnă din Bârlad, angajată ca asistent personal.

Plata salariilor asistenților personali, ca și a indemnizațiilor pentru persoanele cu handicap, nu se va mai face cu fonduri direcționate de la bugetul de stat strict către aceste persoane, ci cu bani din bugetul primăriilor. Cu alte cuvinte, fiecare unitate administrativ – teritorială va trebui să se descurce pentru a putea aloca acești bani asistenților personali și persoanelor cu handicap care au optat pentru indemnizație.

Președintele Comisiei pentru muncă și protecție socială din Camera Deputaților, deputatul Adrian Solomon, a declarat pentru Est News că oamenii nu trebuie să își facă probleme că vor rămâne fără aceste drepturi bănești: „Nu vor fi probleme cu asigurarea salariilor pentru asistenții personali și nici pentru plata indemnizațiilor persoanelor cu handicap. Unde sumele nu vor putea fi acoperite din bugetul local, vor fi transferate sume din TVA, pentru asigurarea fondurilor necesare. Dacă până acum la Primăria Bârlad erau alocate 36 milioane lei, de acum încolo vor veni 60 milioane lei, din cote defalcate din impozitul pe venit. Trebuie să se știe că nimeni nu va sta la mâna unui primar care vrea sau nu vrea să dea banii și că toate aceste categorii își vor primi drepturile bănești cuvenite”.

Conform datelor centralizate, în județul Vaslui figurează un număr de 17.944 persoane încadrate în grad de handicap, neinstituționalizate, din care 2.206 copii și 15.738 persoane adulte. De asemenea, pentru persoanele încadrate în gradul grav, cu asistent personal, la nivelul comunităților locale sunt angajați 2.242 asistenți personali, iar 3.544 de persoane cu dizabilități primesc indemnizație.

În ceea ce privește serviciile prestate în centrele în care se află instituționalizate persoane, acestea vor fi finanțate din bugetul Consiliului Județean. În acest moment, în servicii de tip rezidențial ale DGASPC Vaslui sunt instituționalizați 255 de copii și 656 persoane adulte cu dizabilități, sau persoane vârstnice.

Vasluienii care muncesc în construcții au printre cele mai mici salarii

La sfârșitul lunii octombrie 2018 în județul Vaslui erau 56.445 salariați. Față de octombrie 2017, când în câmpul muncii activau 54.933 salariați, s-a înregistrat o creștere ușoară, cu 3%.

Potrivit datelor Direcției Județene de Statistică Vaslui, în luna octombrie 2018, câștigul salarial mediu brut a fost de 3.548 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (3.951 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții, cu 2.856 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 3.141 lei.

În aceiași lună, câștigul salarial mediu net a fost de 2.124 lei. Peste medie s-a câștigat în servicii (2.356 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții cu 1.728 lei și din agricultură, silvicultură și piscicultură cu 1.878 lei.

În aceiași perioadă, la nivel național, câștigul salarial mediu brut a fost de 4.532 lei, iar câștigul salarial mediu net de 2.720 lei. Comparativ cu media națională, nivelul câștigului salarial din județul Vaslui este cu circa 20% mai mic. (Dănuț CIOBANU)

Salariul mediu net din județul Vaslui va crește peste trei ani la 2.762 lei

Salariile vasluienilor vor crește constant în următorii ani.

Potrivit datelor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, câștigul salarial mediu net de la sfârșitul anului 2018 va fi de 2.137 lei. În anul 2022, salariul mediu net din județ va crește la 2.762 lei, ceea ce înseamnă o majorare a lefurilor cu 625 de lei.

În restul județelor din Moldova, situația salariului mediu net lunar este următoarea: Iași – 3.517 lei, Bacău – 3.056 lei, Suceava – 2.869 lei, Neamț – 2.799 lei, Botoșani – 2.765 lei.

La sfârșitul acestui an, numărul contractelor individuale de muncă active din județul Vaslui este de 59.546 contracte. Potrivit datelor Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui, privind registrul general de evidență a salariaților, se înregistrează 54.323 contracte individuale de muncă cu durată nedeterminată. De asemenea, sunt înregistrate 5.223 contracte individuale de muncă cu durata determinată. Din totalul contractelor de muncă, sunt active 7.433 contracte de muncă cu normă parțială, din care 6.196 contracte pe perioadă nedeterminată și 1.237 contracte pe perioadă determinată. Numărul total al salariaților activi din județul Vaslui este de 54.271 persoane, iar numărul total al persoanelor juridice active este de 6.149 persoane.

Și în anul trecut, salariul mediu net din județul Vaslui a crescut constant. Dacă în ianuarie 2017 câștigul mediu net era de 1.771 lei/persoană, în luna decembrie 2017 salariul mediu a crescut la 2.002 lei/persoană. Pe lângă angajații din sectorul bugetar care au beneficiat de creșterile prevăzute în legea unică de salarizare, s-au înregistrat majorări de lefuri și în agricultură, silvicultură și pescuit. (Dănuț CIOBANU)

CJ Vaslui va primi bani pentru primăriile falimentare din județ

Consiliul Județean (CJ) Vaslui va repartiza 1,8 milioane de lei vechi pentru echilibrarea bugetelor locale. Suma provine din diferența dintre impozitul pe venit previzionat și cel încasat.

Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ Vaslui, a spus că județul are de primit 9 miliarde de lei vechi pe luna noiembrie și aceiași sumă în luna decembrie. În momentul când am primit de la ANAF înștiințarea că vom primi acești bani, am declanșat o consultare cu primarii pentru a vedea ce necesități financiare au. Noi avem pe ordinea de zi a ședinței ordinare din data de 29 noiembrie un proiect de hotărâre privind repartizarea pe UAT-uri a sumelor suplimentare aflate la dispoziția CJ Vaslui din cota de 17,25% din impozitul pe venit, pe anul 2018. Însă, este posibil ca acest proiect să fie amânat pentru ședința din luna decembrie, pentru a vedea cum se rezolvă proiectul de solicitare de fonduri pe care noi l-am depus la Guvern. Dacă cele nouă localități vor primi suma cerută, atunci vom regândi echilibrarea bugetelor în funcție de această situație. Dorim ca până cel târziu în data de 15 decembrie 2018 să avem o ședință a CJ-ului în care să distribuim sumele pentru echilibrarea bugetelor locale”, a spus Ciprian Trifan.

CJ Vaslui a solicitat ajutor financiar pentru nouă localități care au o situație financiară dificilă, în urma implementării unor proiecte de investiții cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Localitățile pentru care s-a solicitat asistență financiară sunt: Drânceni – 1,14 milioane de lei, Dimitrie Cantemir – 4,8 milioane de lei, Șuletea – 1,8 milioane de lei, Negrești – 3,1 milioane de lei, Vaslui – 2,1 milioane de lei, Ibănești – 983.000 lei, Oșești – 440.000 lei, Stănilești – 554.000 lei, Cozmești – 2,8 milioane de lei.  (Dănuț CIOBANU)

Zeci de primării în pragul falimentului – CJ Vaslui a solicitat un ajutor financiar de urgență de la Guvernul României

de Dănuț CIOBANU

Mai multe localități din județul Vaslui au probleme grave în ceea ce privește situația financiară. Din cauza implementării defectuoase a unor proiecte, unele UAT-uri contabilizează penalități din partea finanțatorilor, pe care nu le mai pot achita. Pentru a aduce pe linia de plutire bugetele locale din nouă UAT-uri, CJ Vaslui a transmis Guvernului o solicitare de fonduri care se ridică la 17,4 milioane de lei. Joi, în cadrul ședinței extraordinare a CJ-ului, alte 13 comune au primit bani de la fondul de rezervă al județului.

Consiliul Județean (CJ) Vaslui a trimis Guvernului României o solicitare de alocare de fonduri pentru mai multe localități. Este vorba despre nouă unități teritoriale administrative (UAT) care au o situație financiară dificilă, în urma implementării unor proiecte de investiții cu finanțare de la Ministerul Dezvoltării și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Deficiențele în implementarea proiectelor de dezvoltare privesc anumite neconformări din partea beneficiarilor, depășirea termenelor de execuție, lipsa resurselor financiare pentru a achita lucrările executate. Toate aceste probleme au dus la impunerea de către finanțatori a unor penalități de întârziere, pe care UAT-urile nu le pot achita. Suma care se solicită de urgență Guvernului României se ridică la 17,8 milioane de lei.

Comunele pentru care s-a solicitat asistență financiară sunt: Drânceni – 1,14 milioane de lei, Dimitrie Cantemir – 4,8 milioane de lei, Șuletea – 1,8 milioane de lei, Negrești – 3,1 milioane de lei, Vaslui – 2,1 milioane de lei, Ibănești – 983.000 lei, Oșești – 440.000 lei, Stănilești – 554.000 lei, Cozmești – 2,8 milioane de lei.

Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui, a spus în ședința extraordinară care a avut loc joi, 15 noiembrie 2018, că va merge la București pentru a susține solicitarea financiară: “Am înaintat un proiect pentru alocarea unor sume. Mâine (vineri, 16 noiembrie n.r.) merg la București să susțin treaba aceasta cu alocarea, să primim toate sumele necesare. Dacă primi banii solicitați deblocăm mai multe UAT-uri, care au blocaje de acest gen”.

Datoriile trebuie plătite!

Referindu-se la solicitarea consilierilor județeni liberali de a fi acordat un ajutor financiar de 200.000 lei comunei Stănilești, Dumitru Buzatu a răspuns că instituția pe care o conduce a răspuns întotdeauna tuturor solicitărilor reale ale UAT-urilor: “Am discutat cu primarul de Stănilești și l-am rugat să-și achite datoriile și dacă nu poate să solicite ajutor. Sunt o grămadă de primari care fac solicitări înainte să își achite datoriile. Își țin pușculița cu bani, dar așa nu se poate. Am avut mai multe discuții cu primarii și nu vreau să aud că nu au bani de salarii. Am avertizat de la începutul anului că, potrivit legii, mai întâi trebuie asigurate în buget toate sumele necesare salariilor. Acum aud că nu au bani, să ne conformăm legii. S-au schimbat lucrurile în ceea ce privește constituirea și gestionarea bugetelor locale. Primarii trebuie să își plătească datoriile și când rămân fără bani să vină la noi. Să facă mai întâi arierate și apoi să venim noi să dăm bani. Dacă vom primi bani de la București vom acorda suma necesară pentru Stănilești, dacă nu primim îi dăm de la noi”.

Alte 13 comune cu probleme financiare

Tot în cadrul ședinței extraordinare, la punctul care a prevăzut rectificarea bugetului județului, Ciprian Trifan, vicepreședintele CJ vaslui, a propus un amendament care viza acordarea unui ajutor de 900.000 lei pentru 13 comune. Ciprian Trifan a explicat că în cazul acestor comune este vorba de solicitări mici de bani de zeci de mii de lei și a propus alocarea din fondul de rezervă al județului a acestei sume. Comunele prevăzute în amendament sunt Codăești, Băcești, Ivănești, Deleni, Găgești, Pădureni, Miclești, Vulturești, Dănești, Rafaila, Hoceni, Huși și Blăgești.

Gheorghe Viziteu, consilier PNL, a spus că din suma de 900.000 lei doar o comună cu primar liberal a primit 40.000 de lei, ceea ce înseamnă 4% din valoarea totală. “Avem de a face cu discriminări cumplite la adresa unei părți din electoratul vasluian”, a punctat Viziteu. Buzatu a cerut consilierului liberal să se mențină la un ton normal al discuțiilor, precizând că nu este vorba despre nicio discriminare: “Am răspuns întotdeauna solicitărilor motivate. Primarii cer mai mult cu 70 de ori decât bugetele locale, cer sute de miliarde de lei. Noi acordăm bani doar pentru echilibrarea bugetelor”.

Sindicaliștii cer patronilor să nu se mai plângă și să mărească salariile angajaților

de Dănuț CIOBANU

Sindicatele salută decizia majorării salariului minim pe economie de la 1 decembrie 2018. În opinia sindicaliștilor, majorarea salariului minim poate să mai reducă din exodul masiv de forță de muncă din străinătate. De asemenea, sindicaliștii susțin că firmele care se plâng că nu au bani pentru creșterea salariilor trebuie să înțeleagă că în economia de piață trebuie să faci performanță și să faci față competiției.

Gheorghe Croitoru, președintele CNSLR Frăția Vaslui, a spus că majorarea salariul este o măsură binevenită, deoarece în multe sectoare de activitate s-a rămas în urmă cu nivelul salariului minim: “Mulți agenți economici, cum ar fi multinaționalele, folosesc forță de muncă românească care face aceleași activități ca în alte țări europene, însă când este vorba de salarii acestea sunt diferite. Mă intrigă foarte tare faptul că tot se invocă productivitatea muncii. Adică românul muncește acasă mai puțin decât lucrează când pleacă în străinătate. Nu cred că este vreun patron care ține muncitorul la firmă degeaba! Productivitatea ține de organizare internă pe care o are fiecare firmă. Eu știu că sunt unii privați care își târăsc zilele de pe azi pe mâine, dar în economia de piață trebuie să faci performanță, intre în competiție, așa stau lucrurile. Nu poți să reziști pe piață doar plătind prost salariații pe care îi ai”, a precizat Gheorghe Croitoru.

Un alt argument invocat de sindicaliști în ceea ce privește majorarea salariului minim pe economie este stoparea emigrației forței de muncă autohtone în străinătate. “Dacă Guvernul României nu ar introduce un nivel minim de salarizare, mulți patroni ar ține ani de zile cu 1.000 de lei pe lună salariații. Exodul masiv de forță de muncă în străinătate a avut loc din cauza salariilor mici. Motivația pentru care au plecat oamenii a fost una economică, mulți și-au dorit să aibă un alt standard de viață. În străinătate, deși mulți lucrează pe salariile minime de acolo, românii plecați își permit anual să meargă într-o excursie exotică. Noi salutăm măsura privind majorarea salariului minim pe economie”, a mai spus Gheroghe Croitoru.

Salariu diferențiat

Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență care prevede ca salariul minim pe economie să fie majorat de la 1 decembrie 2018, acesta urmând să fie diferențiat în funcție de studii.

Prin modificarea corespunzătoare adusă Codului Muncii pentru a permite un salariu minim diferențiat, se stabilește salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată prin raportare la criteriile referitoare la nivelul studiilor și al vechimii în muncă. Prin hotărâre de Guvern se va putea stabili nivelul salariului minim diferențiat pentru anumite categorii de salariați: pentru salariații care sunt încadrați pe studii superioare, precum și pentru cei care au o vechime în muncă peste un anumit nivel, se mai arată în proiectul adoptat.

Astfel, salariul minim de bază va fi 2.080 de lei de la începutul lunii viitoare, iar salariul minim pentru cei cu studii superioare sau cu vechime mai mare de 15 ani să fie 2.350 de lei. Singura condiție este ca cei cu studii superioare să activeze în domeniul în care au făcut studiile.

Legislația actuală prevede ca salariul minim brut pe țară să fie de 1.900 lei, pentru un program complet de lucru de 166,66 ore, reprezentând 11,40 lei/oră.

Sute de salariați vasluieni și-au reclamat angajatorii la Inspecția Muncii

În cursul acestui an Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui a înregistrat 242 de sesizări din partea salariaților. Plângerile angajaților vizează atât probleme care țin de relațiile de muncă, cât și nereguli care privesc securitatea și sănătatea în muncă.

Manuela Moraru, purtător de cuvânt al ITM Vaslui, a precizat că cele mai multe reclamații se referă la neplata drepturile salariale, neefectuarea concediilor de odihnă, nerespectarea programului de lucru sau lipsa condițiilor și echipamentelor de muncă: “Inspectorul verifică dacă este respectată legislația muncii. Dacă în urma verificărilor se constată nereguli, se trasează măsuri la care angajatorii trebuie să se conformeze într-un anumit termen. Angajatorii trebuie să facă dovada că au îndeplinit respectivele măsuri. În caz contrar, aceștia vor fi sancționați conform legii. În funcție de ceea ce sesizează muncitorii, ITM Vaslui ia în considerare și plângerile anonime (telefonice sau scrise)”.

Reclamațiile venite din partea salariaților se înregistrează la secretariatul ITM Vaslui în regim de corespondență. Sesizările sunt centralizate într-un registru special și, în funcție de specificul fiecărei sesizări, se face repartizarea acestora: relații de muncă sau securitate și sănătate în muncă. Conform legislației în vigoare, în termen de 30 de zile, Inspecția Muncii trebuie să transmită petentului rãspunsul în plic, cu confirmare de primire. În cazuri de excepție, se poate face o prelungire a soluționării sesizării cu încă 15 zile. Angajatorii care refuză colaborarea pot primi sancțiuni cu amendă cuprinsă între 4.500 și 9.000 de lei. (Dănuț Ciobanu)

După cei din sănătate, și angajații DGASPC așteaptă să primească sporuri mărite

de Mihaela NICULESCU

Alături de cadrele medicale, conform legii, beneficiază de sporuri modificate și angajații DGASPC. Dacă în cazul celor din spitale calculele acestor sporuri s-au terminat și au fost și acordate, la DGASPC Vaslui demersurile sunt abia la început.

Se lucrează la profesiograme, astfel încât să existe o cuantificare cât mai exactă a muncii fiecărui angajat. Salariatul, împreună cu șeful de centru, vor realiza profesiograma, menționând exact numărul de ore petrecute pe teren, la birou și efectiv cu beneficiarii. Împreună cu medicul de medicina muncii se vor stabili exact condițiile și implicit criteriile de acordare a sporurilor.

Hotărârea de Guvern 153/2018 este actul normativ în care sunt stipulate limitele între care pot fi acordate sporurile, în funcție de sectoarele în care lucrează cei din asistența socială. Astfel, legea spune că vor primi sporuri între 50% și 75% din salariul de bază salariații din unitățile de asistență socială care acordă servicii persoanelor cu handicap psihic, persoanelor infectate cu HIV / SIDA și TBC, salariaților care lucrează în unități de asistență socială destinată persoanelor cu nevoi de recuperare neuropsihomotorie, neuromusculară și neurologică. Sporuri între 25% până la 50% primesc angajații din unitățile de asistență socială, unde sunt cazați copii ce săvârșesc fapte penale, precum și cei din centrele de primire în regim de urgență, dar și asistenții personali profesioniști / asistenții maternali profesioniști, pe perioada în care au în îngrijire o persoană cu handicap grav psihic sau fizic. Alte categorii de angajați vor primi sporuri între 15% și 25%, din salariul de bază.

Nu știm, la această oră, când vom putea acorda aceste sporuri, dar noi facem tot efortul pentru ca acestea să fie date în cel mai scurt timp. Este o muncă laborioasă, pentru că aceste profesiograme trebuie făcute corect, astfel încât să nu nedreptățim pe nimeni și fiecare să primească sporurile exact în funcție de activitatea desfășurată. Este prematur să vă spun dacă sporurile vor fi date la limita inferioară, medie sau superioară prevăzută de lege. Se vor acorda, evident, în funcție de banii pe care îi vom primi, o parte de la Consiliul Județean și alta de la Ministerul Muncii”, ne-a declarat Ionel Armeanu Ștefănică, directorul general al DGASPC Vaslui.

Luând în calcul realitatea, nu este exclus ca angajații DGASPC, ca și cei din sănătate, să primească aceste sporuri la limita lor inferioară, unii primind în plus 30%, alții 10% și alții mult mai puțin, față de cât au primit ieri, când a fost zi de salariu, iar angajații au primit la salarii sporurile din vechea grilă.

Zilierii pot lucra în noi domenii de activitate

Agențiile care funcționează ca intermediari între cei care vor să lucreze ca zilieri și beneficiari, nu au dreptul să le ceară zilierilor bani pentru intermediere.

Din acest an, zilierii pot lucra în mai multe domenii de activitate iar perioada de angajare a acestora s-a extins de la 90 la 180 de zile, a anunțat, ieri, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Vaslui.

“Niciun zilier nu poate presta activități pentru același beneficiar pe o perioadă mai lungă de 90 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic, cu excepția zilierilor care prestează activități în domeniul creșterii animalelor în sistem extensiv prin pășunatul sezonier al ovinelor, bovinelor, cabalinelor, activități sezoniere în cadrul grădinilor botanice aflate în subordinea universităților acreditate, precum și în domeniul viticol; în cazul acestora, perioada nu poate depăși 180 de zile cumulate pe durata unui an calendaristic”, a precizat Alin Mocanu, inspector șef adjunct în cadrul ITM Vaslui

S-au introdus și noi categorii de activități în care se poate apela la munca zilierilor, există 23 de categorii, față de șase câte erau până acum.

Potrivit ITM Vaslui, zilierii pot fi angajați în următoarele domenii de activitate: agricultură, vânătoare și servicii anexe; silvicultură, cu excepția exploatări forestiere; pescuit și acvacultură; colectarea, tratarea și eliminarea deșeurilor nepericuloase; recuperarea materialelor; comerț cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii; activități de organizare a expozițiilor, târgurilor și congreselor; publicitate; activități de interpretare artistică – spectacole; activități-suport pentru interpretarea artistică – spectacole și activități de gestionare a sălilor de spectacole; activități de cercetare-dezvoltare în biotehnologie; activități de cercetare-dezvoltare în alte științe naturale și inginerie; activități de cercetare-dezvoltare în științe sociale și umaniste; activități de întreținere peisagistică – plantarea, îngrijirea și întreținerea de parcuri și grădini, cu excepția facilității de locuit particulare; creșterea materialului săditor – creșterea plantelor ornamentale, inclusiv gazon pentru transplantar; operațiuni de îngrijire/curățare a pomilor; activități ale pepinierelor, cu excepția celor pentru arbori de pădure; activități ale grădinilor zoologice, botanice și ale rezervațiilor naturale; creșterea și reproducția animalelor semidomesticite și a altor animale; hoteluri și alte facilități de cazare; facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată – tabere de copii; facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată – cabane; activități ale bazelor sportive; activități ale cluburilor sportive;activități de alimentație (catering) pentru evenimente; restaurant; alte activități de alimentație și , în sfârșit, baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Agențiile care funcționează ca intermediari între cei care vor să lucreze ca zilieri și beneficiari nu au dreptul să le ceară zilierilor bani pentru intermediere. (Cristian DIMA)

Salariile, majorate corect în județul Vaslui

Trecerea obligațiilor de asigurări sociale de la angajator la angajat nu a adus, deocamdată, sancțiuni în județul Vaslui.

Angajatorii au avut termen până la 31 martie 2018 pentru a înregistra salariile conform noilor reguli și nimeni nu s-a plâns că i s-ar fi calculat greșit salariul.

În cadrul celor 277 controale efectuate de inspectorii de muncă din cadrul compartimentelor Control Relații de Muncă și Control Muncă Nedeclarată, în perioada 1 ianuarie-31 martie 2018, nu au fost cazuri în care angajatorii să nu fi respectat prevederile legale privind stabilirea și garantarea în plată a salariului minim brut pe țară”, ne-a declarant, ieri, Alin Mocanu, inspector șef adjunct al Inspectoratului Teritorial de Muncă Vaslui

De altfel, pe această temă, inspectorii de muncă au organizat, în perioada decembrie 2017-martie 2018, numeroase sesiuni de informare și conștientizare în Vaslui, Bârlad și Huși la care au participat circa 300 de reprezentanți ai unor firme cu domenii de activitate în construcții, exploatarea și industrializarea lemnului, alimentație publică, agricultură, industrie textilă, comerț, transport, panificație, industrie alimentară, prestări servicii, cabinet medicale, cabinete notariale, primării și regii autonome.

Potrivit datelor statistice extrase din REVISAL, la 31 martie, erau înregistrate în județul Vaslui 60.076 de contracte de muncă, din care 53.422 încheiate pe perioadă nedeterminată, 4.779 pe perioadă determinate, 2.522 contracte erau suspendate, iar 253 detașate. (Cristian DIMA)

Media salariilor din județ, în ușoară creștere

Câștigul salarial mediu net, la nivelul județului nostru, a fost de 2002 lei, în decembrie 2017, cu 272 de lei mai mare față de decembrie 2016 , potrivit datelor furnizate, ieri, de Direcția Județeană de Statistică Vaslui.

Peste medie s-a câștigat în servicii (2.189 lei), iar sub medie s-au situat câștigurile din industrie plus construcții (1745 lei) și din agricultură, silvicultură și piscicultură (1591 lei). În același timp numărul salariaților a crescut ușor, de la 54.698 în decembrie 2016, până la 54.702 în decembrie 2017. (Cristian DIMA)

 

 

Iată criteriile după care și profesorii vasluieni vor primi sporuri cuprinse între 5% și 15%. La mâna directorilor!

Conform Regulamentului-cadru privind sporurile din învățământ, aprobat ieri de guvernanți, sporurile vor fi o cotă-parte aplicată salariului de bază, cu valori cuprinse între 5% și 15%, în funcție de criteriile specifice pentru fiecare categorie în parte și corespunzător timpului efectiv lucrat în aceste locuri de muncă.

Sporurile pentru condiții de muncă se acordă pe baza buletinelor de determinare sau, după caz, expertizare, acestea fiind emise de autoritățile din acest domeniu. Documentele sunt întocmite pentru timpul efectiv lucrat în locurile de muncă respective, cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat.

”Stabilirea concretă a sporului pentru condiții de muncă trebuie avute în vedere o serie de condiții, printre care existența concomitentă a mai multor factori de risc, durata de expunere la acțiunea acestor factori, natura factorilor nocivi-fizici, chimici sau biologici și mecanismul de acțiune a acestora asupra organismului. De asemenea, vor fi luate în calcul condițiile de muncă ce implică un efort fizic mare în condiții nefavorabile de microclimat, zgomot intens sau vibrații, praf, radiații, vapori, aburi, condițiile de muncă ce implică o suprasolicitare nervoasă, care determină un risc de accidentare sau de îmbolnăvire, precum și structura și nivelul morbidității în raport cu specificul locului de muncă”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Fiecare Consiliu de administrație și conducător ierarhic al unității de învățământ va stabili personalul care va beneficia de sporuri, conform prevederilor legii. Personalul care va avea sporul pentru condiții de muncă periculoase sau vătămătoare va fi supus, la cel mult 6 luni, unor examene medicale periodice, prin serviciile de medicina muncii, conform legislației în vigoare. Acordarea sporului pentru condiții periculoase și vătămătoare de muncă se face cu încadrarea în sumele prevăzute pentru cheltuieli de personal din bugetul de venituri și cheltuieli aprobat. (Paul ALEXA)

Mai mulți bani în buzunarele vasluienilor care lucrează în IT

Ordinul nr. 1168 din 14 decembrie 2017, care privește încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, a fost publicat recent în Monitorul Oficial și prevede că angajații firmelor de IT din România, dar și cei care desfășoară activități în domeniu, beneficiază de scutire de impozit pe venit.

Măsura se aplică începȃnd cu 1 februarie și pentru angajații vasluieni care lucrează în departamentele de IT, respectiv persoanele ”specializate în informatică”, așa cum este evidențiat în organigrama angajatorului (cum ar fi: direcție, departament, oficiu, serviciu, birou, compartiment sau altele similare).

Pentru a beneficia de scutirea de impozitul pe venit, aceștia trebuie să aibă o diplomă de licență, indiferent de profilul absolvit, care nu mai este necesar să fie neapărat IT, sau o diplomă de Bacalaureat și adeverință care atestă că urmează, în prezent, cursurile unei instituții de învățământ superior care este acreditată.

Ce acte trebuie să păstreze angajatorii, pentru a justifica scutirea de la impozitul pe venit pentru angajații din IT

Pentru a fi pregătiți în eventualitatea unui control, la sediul angajatorilor vasluieni care au angajați în domeniul IT trebuie să fie oricȃnd disponibil dosarul cuprinzând documentele justificative în vederea scutirii de la cota unică de impozitare. În situația în care angajatorul păstrează documentele justificative în format electronic, acestea vor fi semnate cu semnătură electronică calificată, furnizată de un furnizor de servicii acreditat.

Documentele justificative care se au în vedere la încadrarea persoanelor scutite de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, conform ocupațiilor specifice prevăzute în anexă, sunt:

1. actul constitutiv, în cazul operatorilor economici;

2. organigrama angajatorului;

3. fișa postului;

4. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea studiilor în învățământul universitar de lungă/scurtă durată, respectiv copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei acordate după finalizarea ciclului I de studii universitare de licență, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene;

5. adeverința de absolvire a studiilor universitare de licență, eliberată de instituția de învățământ superior în cauză, în cazul în care diploma de absolvire nu a fost încă eliberată;

6. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a diplomei de bacalaureat, respectiv copia legalizată a atestatului de echivalare sau recunoaștere a diplomei, eliberat prin structurile de specialitate ale Ministerului Educației Naționale, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și Confederației Elvețiene care urmează cursurile unei instituții de învățământ superior acreditate;

7. adeverință care să ateste faptul că persoana urmează o formă de învățământ superior, în cazul în care angajatul deține diplomă de bacalaureat, eventual echivalată/recunoscută, dar nu a absolvit studii universitare de scurtă durată sau studii universitare de lungă durată sau ciclul I al studiilor de licență;

8. copia cu mențiunea „conform cu originalul“ a contractului individual de muncă;

9. statul de plată întocmit separat pentru angajații care beneficiază de scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii și asimilate salariilor, prevăzută la art. 60 pct. 2 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare;

În cazul în care vorbim despre firme al căror obiect de activitate include crearea de programe pentru calculator (cod CAEN 5821, 5829, 6201, 6202, 6209), dosarul angajatului care beneficiază de scutire de impozit pe venit trebuie să conțină și comanda internă, aprobată de organul de conducere abilitat al angajatorului, care atestă solicitarea inițierii procesului de creare de programe pentru calculator, și balanța analitică în care să fie reflectate distinct veniturile din activitatea de creare de programe pentru calculator.

De la 1 februarie 2018, data intrării în vigoare a noului Ordin, se abrogă prevederile Ordinului ministrului comunicațiilor și societății informaționale, al ministrului educației naționale, al ministrului muncii și justiției sociale și al ministrului finanțelor publice nr. 409/4.020/737/703/2017 privind încadrarea în activitatea de creare de programe pentru calculator, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 468 din 22 iunie 2017.

Prevederile noului Ordin vor fi duse la îndeplinire de Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale, Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației Naționale și Ministerul Finanțelor Publice. (Mara GRIGORIU)

Ziua și promisiunile pentru angajații de la DGASPC Vaslui

Angajații Direcției pentru Protecția Copilului Vaslui care au ieșit, ieri, la un protest spontan în curtea instituției, au primit noi promisiuni, de această dată, de la șefii județului, că își vor salariile restante pe lunile septembrie și octombrie. Președintele Consiliului Județean și Prefectul de Vaslui le-au garantat manifestanților că banii le vor intra în conturi în această săptămână, după ce vicepremierul Marcel Ciolacu ar fi dat asigurări că sumele necesare achitării lefurilor vor fi aprobate în ședința de guvern din această săptămână. În ciuda noilor promisiuni făcute, angajații DGASPC Vaslui au spus că-și vor continua protestele, spontane și organizate, până când își vor vedea banii în conturi.

Manifestația celor aproximativ o sută de angajați ai DGASPC Vaslui s-a încheiat, marți după-amiază, odată cu apariția șefilor județului la mitingul spontan, care au făcut noi promisiuni către salariații instituției că problema lefurilor restante se va rezolva în această săptămână. În acest sens, atât președintele Consiliului Județean Vaslui Dumitru Buzatu cât și prefectul Eduard Popica le-a dat asigurări manifestanților că sumele necesare achitării salariilor, inclusiv cele până la sfârșitul anului, vor fi aprobate în ședința de guvern de miercuri, 22 noiembrie.

Am primit confirmarea telefonic de la viceprim-ministrul Marcel Ciolacu că proiectul de hotărâre va fi înscris pe ordinea de zi a ședinței de guvern astfel încât se vor aloca banii necesari plății salariilor. Așteptăm până mâine (n.red.-miercuri) când are loc ședința de guvern”, a declarat protestatarilor, marți, președintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu.

Dacă președintele CJ a fost mai rezervat în privința certitudinii plății salariilor către cei 2.500 de angajați ai DGASPC Vaslui, prefectul a dat garanții protestatarilor că proiectul de hotărâre de guvern va fi dezbătut în ședința săptămânală. ”Pot să vă garantez că acest proiect cu sumele necesare plății salariilor va fi pe ordinea de zi. Vă rog să verificați site-ul Guvernului României, să vedeți că este o ordine de zi asumată”, le-a spus salariaților DGASPC Vaslui prefectul Eduard Popica.

În ciuda garanțiilor date de către șefii de la județ, angajații de la DGASPC Vaslui care au ieșit, marți, la protest au spus că nu vor renunța la manifestații până când nu-și vor vedea salariile în conturi. Astfel, nu este exclus să iasă din nou protest chiar astăzi, când are loc ședința de guvern. (Ionuț PREDA)

Joi, miting de amploare al angajaților Protecției Copilului, care nu și-au primit salariile pentru a două lună consecutiv

Sute de angajați ai Direcției pentru Protecția Copilului vor organiza, la mijlocul acestei săptămâni, un miting de amploare în Piața Civică din Vaslui, disperați că nu și-au primit salariile pentru a doua lună consecutiv. Cei 2.500 de angajați ai instituției, de altfel cel mai mare angajator din județ, au ajuns la limita răbdării, după ce autoritățile județene și centrale, inclusiv primul-ministru, le-au tot promis în repetate rânduri că situația se va rezolva, ceea ce, în realitate, nu s-a întâmplat.

Protestele au rămas singura formă de a-și mai cere drepturile salariale pentru activitatea prestată în ultimele două luni pentru angajații Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Vaslui. După o manifestație pe 1 noiembrie a câtorva zeci de asistenți maternali și o grevă spontană desfășurată în urmă cu o săptămână la sediul administrativ al instituției, câteva sute de angajați, de această dată și din centre din teritoriu, vor participa la un miting de amploare în Piața Civică Vaslui. La protestul din 23 noiembrie și-au anunțat prezența inclusiv asistenți maternali care au copii în plasament.

Oamenii au ajuns la limita maximă a răbdării. Vineri am avut o întâlnire cu angajații din Huși, iar o parte din ei ne-a spus cu lacrimi în ochi, la propriu vorbind, că nu mai au bani nici de pâine, că băncile îi sună zi de zi și că au primit somații de la furnizorul de electricitate pentru întreruperea curentului pentru neplată. Și cum nu ar putea fi crezuți când este a deja a doua lună când nu și-au primit salariile. Nici de împrumutat nu-i mai ajută nimeni pentru că nu mai sunt credibili, când ei nu știu o dată când ar putea returna banii”, ne-a declarat liderul Sindicatului DGASPC Vaslui, Gică Crețu.

Până la acțiunea de protest de joi, pentru care sindicatul a obținut deja și autorizație de la Primăria Vaslui, este posibil să mai fie organizate și acțiuni spontane, după cum susține Gică Crețu: ”Disperarea în rândul angajaților este prea mare astfel încât nu este exclus să mai fie organizate și proteste spontane la locul de muncă. Oamenii încă își desfășoară activitatea cu conștiinciozitate, deși au primit doar promisiuni de la o zi la alta, de la o săptămână la cealaltă. Ultima a fost chiar a primului-ministru care, într-un cadrul oficial la care erau prezenți sute de oameni, a spus că situația de la DGASPC Vaslui se va rezolva și niciun salariu nu va rămâne neplătit. Deja au trecut două zile, vine week-end-ul și noi le punem copiilor pe masă tot promisiuni”.

Pentru plata salariilor pe cele două luni restante, DGASPC Vaslui are nevoie de peste 14 milioane de lei. Protecția Copilului Vaslui a rămas fără bani de salarii încă din august, plata lefurilor în septembrie făcându-se cu o întârziere de o săptămână, și atunci cu bani dați de la guvern. Din acea lună, cei 2.500 de angajați nu au mai văzut niciun leu pentru activitate desfășurată. (Ionuț PREDA)

Liberalii propun al 13-lea și al 14-lea salariu, dedus din impozitul pe profit al angajatorilor

Liberalii au venit cu o inițiativă legislativă prin care angajații din mediul privat ar urma să beneficieze de al 13-lea și al 14-lea salariu, dedus din impozitul pe profit al angajatorilor. Propunerea a a fost anunțată de către președintele PNL Vaslui, Nelu Tătaru, în cadrul unei conferințe de presă, în care a criticat și măsurile fiscale avute în vedere de către Guvernul PSD.

Angajații din domeniul privat s-ar putea bucura de încă două lefuri în plus pe an pe lângă cele pe care le primesc, dacă o inițiativă legislativă propusă de către liberali va fi adoptată de către Parlament. Astfel, firmele ar putea acorda al 13-lea și al 14-lea salariu din impozitul pe profit al angajatorilor, unul înainte de sărbătorile de iarnă, celălalt în preajma vacanței de vară.

Guvernul apasă tot mai mult pe mediul privat, prin măsuri precum impozitul pe cifra de afaceri, taxa pe valoare adăugată plătită într-un cont separat, pilonul II de pensii, majorarea accizei în două tranșe. În acest context, PNL se vede nevoit să sprijine mediul de afaceri, prin depunerea unui proiect în Parlament, de acordare a celui de-al 13-lea și al 14-lea salariu către salariați. Sumele ar urma să fie plătite din acel 20% din profit care poate fi folosit anual de către firme pentru sponsorizări. Astfel, vor fi stimulați angajații, vor fi fidelizați și va fi adusă la suprafață munca la negru”, a declarat, ieri, în cadrul unei conferințe de presă președintele Organizației Județene Vaslui a PNL, Nelu Tătaru.

Prin măsura adoptată, nu mai puțin de 1,4 miliarde de lei ar urma să ajungă la cei peste patru milioane de angajați din România care lucrează în mediul privat. (Ionuț PREDA)

Statisticile aruncă ȋn aer viitorul bugetului de pensii de la Vaslui – Un angajat vasluian plătește pentru un pensionar și jumătate!

Dacă, la nivel național, un salariat contribuie lună de lună la bugetul asigurărilor sociale pentru a susține 1,08 pensionari, Vasluiul este excepția care confirmă că economia din județ nu se simte prea bine: salariații, al căror număr este ȋn ușoară creștere de la an la an, susțin lunar o pensie și jumătate.

Datele raportate de Ministerul Muncii, pentru primul trimestru al anului trecut, sunt ȋmbucurătoare: raportul de 9 la 10 angajați este extrem de clar ȋn Romȃnia, și doar în anul 1998 s-au mai înregistrat astfel de parități. Mai exact, așa cum rezultă din informațiile Institutului Național de Statistică, numărul pensionarilor a ajuns la 5,234 milioane, în timp ce numărul salariaților din economie se ridica la 4,824 milioane de persoane. Concluzia: un salariat din Romȃnia contribuie lunar la bugetul asigurărilor sociale pentru a susține 1,08 pensionari. O veste cȃt de cȃt bună, dacă luăm ȋn calcul faptul că, ȋn urmă cu cinci ani, raportul era de 1,27, adică patru salariați susțineau 5 pensionari.

Analizȃnd situația anilor de după Revoluție, se constată că tendința a fost păguboasă pentru bugetul de stat. Motivul? Ieșirile anticipate la pensie și disponibilizări masive au făcut ca numărul celor care contribuiau la bugetul de pensii să scadă necontrolat, iar salariații să susțină un număr tot mai mare de pensionari.

Totuși, datele din ultimii cinci ani confirmă faptul că, încet și sigur, raportul între cei care trăiesc din pensie și cei care îi susțin prin cotizații la buget se reechilibrează. Romȃnia are, ȋn acest moment, cea mai mică diferență între numărul de pensionari și cel de angajați, iar situația se datorează creșterii numărului salariaților din România și a scăderii ușoare a numărului pensionarilor.

Trendul național nu se aplică, ȋnsă, și județului Vaslui. Cu un total de 55.292 salariați, la sfȃrșitul lunii ianuarie 2017, pe principalele activități ale economiei naționale, dintre care peste trei sferturi ȋn mediul urban, Vasluiul care muncește susține cu greu bugetul asigurărilor sociale. Cum, la ȋnceputul anului 2017, ȋn evidentele Casei Județene de Pensii (CJP) Vaslui erau ȋnregistrați 86.824 pensionari de stat, este clar că Vasluiul ȋntrece raportul prezentat de statistici: de la 1,08 la 1,57 pensionari, pentru care se cotizează lunar.

Îngrijorarea experților BNR cu privire la nivelul investițiilor în economie, ȋn zonele mai puțin dezvoltate din țară, este cu atȃt mai justificată. De altfel, Ministerul Finanțelor Publice a arătat, în execuția bugetară, că în primele șase luni ale acestui an cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și pe cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de doar 6 miliarde lei, respectiv 0,7% din PIB. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile pentru investiții s-au ridicat la o valoare aproape dublă, de 11 miliarde de lei, respectiv 1,5% din PIB. Mai mult, investițiile realizate de Guvernul PSD-ALDE sunt cele mai mici de la începutul crizei din 2009, și nu vizează Regiunea de Nord – Est. Nici la capitolul investiții străine Moldova nu stă prea bine, acestea fiind concentrate în zonele dezvoltate ale României, în detrimentul regiunilor cu șomaj ridicat, cum este și cazul Vasluiului, un județ care are toate șansele să devină zonă pur și simplu depopulată, atunci când vine vorba de forța de muncă specializată, capabilă să susțină bugetul asigurărilor sociale. (Mara GRIGORIU)

”Trebuiau luate măsuri de întărire a predictibilității mediului de afaceri înainte de aplicarea legii salarizării unice”

Patronatele din județul nostru nu sunt împotriva viitoarei legi a salarizării unice în sectorul bugetar, însă, potrivit conducerii Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui, guvernanții trebuiau ca, înainte de aplicarea ei, să ia o serie de măsuri prin care să fie întărită predictibilitatea mediului de afaceri românesc. De asemenea, agenții economici solicită ca multinaționalele să se supună acelorași legi ca și firmele autohtone românești, și la impozitarea profitului și la repatrierea lui.

Conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui consideră că legea salarizării unice în sectorul bugetar, care a creat și creează în continuare tensiuni în unele sectoare de activitate, este necesară în România, pentru că, în acest fel, angajații s-ar apropia cu lefurile de nivelul celor din Occident. Însă, în paralel, susțin reprezentanții mediului de afaceri vasluian, ar trebui ca și salariile din sectorul privat să crească simțitor.

Este nevoie de o lege a salarizării unice în România, dar care să acționeze măcar pe un termen mediu, însemnând 10-15 ani. Pe noi, oamenii de afaceri, nu ne sperie forma în care a fost prezentat în proiect acest act normativ. Avem în vedere că românii trebuie, treptat, adică în trei-patru ani și nu în zeci de ani, plătiți la un nivel mai apropiat celui din Occident. Eu nu am pronunțat întocmai cuvintele doamnei ministru Olguța Vasilescu, însă am spus cu mult timp înaintea domniei sale, fapt prezentat de presa vasluiană și de televiziunile din Iași, că salariații din mediul privat nu sunt sclavi și, ca atare, trebuie plătiți și ei mai bine pentru a reduce exodul forței de muncă în vestul țării (Timiș, Arad, Cluj etc) și vestul Europei”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

În opinia sa, majorările salariale propuse pentru sectorul bugetar nu vor fi sustenabile dacă nu se vor face angajări masive în mediul privat. Pentru aceasta, susține Ionel Constantin, trebuie create o serie de facilități pentru oamenii de afaceri din România. ”Reprezentanții oamenilor de afaceri, ai camerelor de comerț și implicit ai CCIA Vaslui nu suntem împotriva majorării salariale în sectorul bugetar, dar cerem ca absolut toți să fie impozitați, să fie eliminată munca la negru și să fie acordate facilități firmelor pentru a face angajări. De asemenea, trebuie să avem în vedere că toate majorările salariale nu vor fi sustenabile decât din angajări masive în mediul privat și din derularea proiectelor europene”, a mai precizat precizat Ionel Constantin.

Președintele CCIA crede că a venit vremea ca românii să fie apreciați la ei acasă: ”Concomitent sau poate înainte de aplicarea legii salarizării unice în sectorul bugetar, trebuiau luate măsuri care să întărească predictibilitatea mediului de afaceri românesc. Cerem de asemenea, ca multinaționalele să se supună acelorași legi ca și firmele autohtone românești și la impozitarea profiturilor și la repatrierea lor. Ca și concluzie pot spune că a venit vremea ca românii să fie apreciați la ei acasă”. (Ionuț PREDA)

Muncitorii de la Rulmenți Bârlad vor avea salarii mai mari!

de Răzvan CĂLIN

Cei aproximativ 1.300 de salariați de la SC Rulmenți SA Bârlad vor încasa salarii mai mari cu 6,5%. Majorarea este aplicabilă cu 1 februarie 2017 și a fost stipulată în noul Contract Colectiv de Muncă (CCM) de la nivelul fabricii.

La sfârșitul săptămânii trecute, cele două organizații sindicale de la Rulmenți Bârlad – Sindicatul Liber (SL) ”Rulmentul” și Sindicatul ”Siderul” – și comisia ce a reprezentat patronatul au ajuns la la o înțelegere. După negocieri care s-au întins pe o perioadă de mai bine de două luni, cele două tabere au ajuns la un consens și astfel noul CCM a putut fi semnat și parafat.

Am reușit să obținem o creștere a salariilor cu 6,5 procente, majorare operabilă cu data de 1 februarie. Tot cu 6,5 procente au fost majorate și celelalte drepturi salariale, cum ar fi premiile, ajutoarele sociale, cel oferite în cazul unui deces sau salariați care se confruntă cu grave probleme de sănătate și au nevoie de un sprijin financiar. De asemeni, de la 1 iunie 2017, aproximativ 400 de muncitori vor fi promovați la o clasă profesională superioară, ceea ce înseamnă tot o creștere a salariilor. Conform normativelor în vigoare, fiecare salariat poate trece într-o clasă profesională superioară în funcție de rezultatele profesionale obținute în câmpul muncii. Adică, cu cât dă un randament superior din punct de vedere calitativ și cantitativ, cu atât poate fi încadrat într-o clasă superioară profesională care atrage după sine și un salariu corespunzător”, a declarat pentru Est News Vasile Roșca, președintele SL ”Rulmentul”.

Sindicaliștii de la Rulmenți Bârlad au mai obținut de asemenea creșterii valorii unui tichet de masă de la 9,57 de lei, cât este în prezent, la 11 lei. Noul CCM de la Rulmenți SA, cu toate prevederile sale, va fi valabil preț de un, iar în luna noiembrie a acestui an cele două tabere se vor așeza din nou la masa negocierilor.

Conducerea Spitalului Bârlad recunoaște că salariile au fost calculate greșit, dar s-a supărat pe ziar că a scris de Zavate!

de Simona MIHĂILĂ

Conducerea Spitalului de urgenta ”Elena Beldiman” Bârlad a recunoscut ca salariile angajaților au fost calculate greșit și dă vina pe avocatul instituției. După apariția articolului nostru, în care am scris ca spitalul de la Bârlad este singura unitate spitalicească din România care nu a aplicat majorarea salarială de 15% de la 1 decembrie, așa cum spune legea, ci de pe 24 decembrie, motiv de mari nemulțumiri în rândul angajaților, reporterii Est News au fost efectiv asaltați cu explicații, pe la colțuri, din partea unor reprezentanți ai conducerii spitalului. Aceștia au făcut zid în apărarea Zenoviei Zavate, fosta șefă de la Resurse Umane, cea care a fost acuzată de salariați că ar fi greșit salariile.

Reprezentanții conducerii spitalului nu au înțeles, se pare, că nu ziarul este cel care o învinuiește pe Zavate, ci angajații, deși acest lucru este scris negru pe alb în articol. Chiar dacă avocatul și nu Zavate este cel care a interpretat eronat legea (ceea ce este foarte probabil), iar angajații spitalului nu știau de acest lucru, conducerea de la ”Beldiman” este cu atât mai responsabilă pentru felul cum a fost reflectată situația în presă, deoarece asta denotă o crasă lipsă de comunicare cu subalternii, cei care ne-au furnizat informațiile. Dacă șefii de la ”Beldiman” ar accepta să coboare de pe tronuri și și-ar face datoria de a le da oamenilor explicațiile pe care le merită, de a comunica firesc cu ei, recunoscând atunci când greșesc și chiar cerându-și scuze, în mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. În mod sigur, mesaje de genul celor publicate în articolul nostru de pe 17 ianuarie, nu ar fi existat (”Nu ni s-a dat nicio explicație, nimeni nu dă socoteală, toți cei din conducere tac mâlc. Vrem să știm de ce suntem exceptați de la lege, iar vinovații să plătească”).

Mai mult de atât, înainte de publicare, ziariștii Est News și-au făcut datoria de a încerca să verifice informațiile primite. Nu ne-am mulțumit dând un singur telefon (deși, conform uzanțelor jurnalistice, acest demers de a contacta instituția este considerat suficient). Din dorința de a obține totuși o reacție oficială am insistat, așa încât i-am sunat la telefon pe trei dintre cei care sunt în măsură să ofere explicații oficiale: Adrian Ghiorghiu, purtătorul de cuvânt, Gabriela Daniș, directorul medical, și Viorel Petcu, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului. Niciunul nu a răspuns la telefon. Nu au încercat să ia legătura cu noi (pentru declarații oficiale) nici după ce au aflat că au fost căutați. Dar se miră că în ziar au apărut ”informații inexate”!

A fost nevoie de amenințări cu judecata, pentru ca Spitalul ”Beldiman” să admită că a greșit

În altă ordine de idei, între timp Est News a aflat că, într-adevăr, la Spitalul ”Beldiman” s-a ajuns la concluzia că salariile au fost calculate greșit și s-a decis recalcularea lor. Dar nu oricum, ci a fost nevoie ca Sindicatul ”Sanitas” să amenințe conducerea spitalului că vor căuta dreptate în instanță.

Le-am explicat celor din conducerea Spitalului Bârlad, încă de la apariția legii și în urma consultărilor și cu alți colegi de la spitalele din țară, că majorarea salarială trebuie aplicată de la 1 decembrie, așa cum este stipulat în actul normativ. Au refuzat categoric pentru că avocatul lor le-a spus că orice lege intră în vigoare, conform constituției, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Într-adevăr, așa prevede Constituția, însă acest lucru este valabil doar dacă în lege nu se specifică data de la care se aplică. Însă, în cazul nostru, în Legea 250/2016 se stipulează foarte clar data de 1 decembrie. Nu au vrut să înțeleagă și au făcut cum au vrut ei, motiv pentru care le-am spus că ne vedem în instanță”, ne-a declarat președintele Sindicatului ”Sanitas” Vaslui, Daniela Clătinici.

 

Onor conducătorilor – județul nostru, pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare a populației, cu 3.054 euro pe an/cap de locuitor

Județul nostru este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu un venit anual de 3.054 de euro/ cap de locuitor, după scăderea taxelor și contribuțiile sociale. În aceste condiții, un vasluian are o putere de cumpărare de două ori mai mică decât un bucureștean și de 20 de ori mai scăzută față de un locuitor din Liechtenstein.

Locuitorii județului nostru sunt cei mai săraci din România. O demonstrează un studiu de specialitate întocmit pe anul 2016, pe baza raportărilor Comisiei Europene, de către compania de cercetare GfK, care arată că Vasluiul este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare. Astfel, un locuitor de la noi din județ are un venit anul disponibil de 3.054 de euro, după scăderea taxelor și contribuțiilor sociale. Prin aceste cifre, județul nostru este cu 28% sub media pe țară și la aproximativ același nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei și Macedoniei, care ocupă pozițiile 35 și 36 în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Comparativ cu alte zone din țară, Vasluiul este la mai puțin de jumătate față de municipiul București, care stă cel mai bine la acest capitol. Raportat, însă, la nivel european, un vasluian are o putere de cumpărare de 20 de ori mai mică decât un locuitor din Liechtenstein.

În clasamentul național, primele cinci poziții sunt ocupate de București (6.288 euro/cap de locuitor) și județele Timiș (4.987 euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro) și Brașov (4.537 euro). Județele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta.

În privința României la nivel European, țara noastră se afla anul trecut pe locul 33, din 42 de țări europene, la capitolul putere de cumpărare, cu o medie de venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creștere cu 12% față de anul anterior.

Potrivit cercetării ”Puterea de cumpărare în Europa 2016”, în ierarhia europeană, primele trei poziții sunt ocupate de Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveția (42.300 euro) și Luxemburg (30.248 euro), în timp ce, la polul opus, se situează Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană, iar în comparație cu anul precedent, acesta a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor. (Ionuț PREDA)

Peste 200 de angajați din primăriile din județ, în grevă japoneză din cauza nemulțumirilor legate de salarizare

Peste 200 de angajați din primăriile din județ au fost în grevă în grevă japoneză, ieri, din cauza nemulțumirilor legate de salarizare, protestatarii purtând banderole pe braț, fără a întrerupe însă activitatea.

Salariații din zece primării comunale și din orașul Murgeni s-au solidarizat cu ceilalți colegi din administrația locală din țară și au intrat, marți, în grevă japoneză, purtând banderole albe la braț. Cei peste 200 de angajații din unitățile administrativ-teritoriale, cum ar fi Murgeni, Iana, Tătărăni, Fălciu sau Berezeni, sunt nemulțumiți de faptul că nu le-au mai fost majorate salariile în ultimii ani, așa cum s-a întâmplat în sănătate și învățământ.

”Dorim ca prin această formă de protest să atragem atenția guvernului că trebuie să țină cont și de administrația locală atunci când se adoptă acte normative care privesc majorări salariale, nu doar de învățământ și sănătate. Legea salarizării, în momentul de față, este o harababură generală, iar fiecare face ce vrea, din ceea ce se constată. Sperăm că se va pune odată ordine în această privință și să fie uniformizate salariile din tot sectorul bugetar”, a declarat președintele Filialei Vaslui a Sindicatului Național al Funcționarilor Publici, Dan Ciomaga.

Cei o sută de angajați ai Consiliul Județean Vaslui nu s-au raliat la protestul funcționarilor publici declanșat la nivel central. (Ionuț PREDA)

Revelația lui Ionel Constantin: ”Forța de muncă în județ este prost plătită. Am cerut patronilor să crească salariile”

Conducerea Camerei de Comerț și Industrie Vaslui a constatat că forța de muncă în județ este prost plătită, motiv pentru care angajații preferă să migreze spre vestul țării sau în Occident, unde salariile sunt decente. De aceea, instituția a făcut apel la oamenii de afaceri să stabilizeze forța de muncă, ”printr-o plată suplimentară”.

Majoritatea salariaților din județul nostru muncesc pe lefuri la limita subzistenței. Cel puțin aceasta pare să fie concluzia conducerii Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, care face apel la oamenii de afaceri să dea lefuri mai mari la salariați pentru a opri fenomenul migrației forței de muncă către vestul țării sau cel al Europei.

Se întâmplă ceva ciuda la nivel de județ. Asistăm la două forme de migrație a forței de muncă. Una spre vestul țării, cealaltă spre vestul Europei și chiar peste Oceanul Atlantic. Acest fenomen este grav. De aceea, am cerut oamenilor de afaceri să stabilizăm forța de muncă, printr-o plată suplimentară. Acest lucru se poate face prin atragerea și implementarea de proiecte la nivel de județ și prin calificarea forței de muncă”, a declarat, marți, în cadrul unei conferințe de presă, președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

O altă soluție pentru menținerea forței de muncă în județ propusă de conducerea CCIA ar fi promovarea învățământului dual, prin care elevii să fie instruiți, inclusiv prin plata unor burse de către patroni, pe anumite meserii cerute de piața muncii. (Ionuț PREDA)

Comisiile reunite de Buget și Muncă din Parlament au aprobat majorarea cu 15% a salariilor de bază din învățământ începând cu 1 ianuarie

Comisiile reunite de Buget și Muncă din Parlament au aprobat, luni, majorarea cu 15% a salariilor de bază din învățământ începând cu 1 ianuarie 2017, amendamentul fiind votat de către parlamentarii PSD și UDMR, liberalii absentând. 

“Începând cu data de 1 ianuarie 2017, salariile de bază ale personalului din învățământ, existente în plată la data de 31 decembrie 2016, se majorează în medie cu 15%, conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice și aprobat prin hotărâre a Guvernului”, se arată în amendamentul care aparține Federației Sindicatelor din Educație “Spiru Haret”.

Ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a opus adoptării acestui amendament, susținând că majorarea nu poate fi suportată de buget.

Comisiile reunite de Buget și Muncă au mai aprobat, luni, plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum și majorarea cu 25% a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS. Amendamentele urmează a fi votate în plenul Parlamentului.

Sursa: mediafax.ro

Topul salariilor din Romania. Doar in Bucuresti si in patru judete se castiga mai mult decat media nationala. Ministrul Muncii: Avem o problema de deficit si de calitate a fortei de munca

La nivel teritorial, numai in Bucuresti, Ilfov, Cluj, Timis si Sibiu castigurile salariale depaseau, in iunie, media nationala de 2.078 de lei lunar, reiese din seriile de date publicate de Institutul National de Statistica (INS).

Potrivit datelor INS, citate de Mediafax.ro, cel mai mare castig salarial mediu net se regaseste in Municipiul Bucuresti (2.852 de lei lunar), Capitala fiind urmata de jutetele Ilfov (2.294 de lei), Cluj (2.284 de lei), Timis (2.240 de lei) si Sibiu (2.104 lei).
Imediat sub media nationala se situeaza judetele Brasov (2.000 lei), Iasi (1.946 de lei) si Prahova (1.906 lei). Salarii cuprinse intre 1.800 si 1.900 de lei sunt castigate in judetele Constanta, Mures, Galati, Gorj si Alba. Cele mai mici salarii se regasesc, potrivit INS, in Harghita (1.480 de lei) si Teleorman (1.494 de lei).
Un grup de 15 judete consemneaza castiguri salariale de 1.500-1.600 de lei, intre acestea numarindu-se (in ordine descrescatoare) Valcea, Bihor, Caras-severin, Vrancea, Ialomita, Satu Mare, Salaj, Botosani, Braila, Bistrita-Nasaud, Neamt, Covasna, Maramures, Vaslui si Suceava.
Cele mai mari cresteri salariale din luna iunie 2016 fata de iunie 2015 se consemneaza tot in partea de sus a clasamentului, respectiv in Bucuresti (de la 2.524 la 2.852 de lei), Ilfov (de la 2.80 la 2.294 de lei) si Cluj (de la 1.990 la 2.284 de lei). Comparativ cu luna iunie a anului precedent, castigul salarial net a crescut ca medie nationala cu 14,3% si in niciunul dintre judetele tarii nu au fost consemnate scaderi, mai reiese din statisticile INS.
44% din angajati castiga salariul minim pe economie sau mai putin
Numarul contractelor de munca inregistrate in Romania la nivelul salariului minim a explodat in ultimii ani, de la 8% in 2011 la 44% in martie 2016, iar cel al contractelor peste salariul mediu este in usoara scadere, reiese dintr-un studiu al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania.
 “Conform datelor infograficului, marea majoritate a contractelor inregistrate in Romania in martie 2016 (86%) se situau sub nivelul salariului mediu, in timp ce aproape jumatate (44%) din contracte sunt la nivelul salariului minim sau sub acesta. Mai exact, in martie 2016, 5.337.819 contracte (86%) erau remunerate sub salariul mediu pe economie – adica sub suma de 2.879 lei brut (calculat de INS), iar 2.717.078 de contracte se situau la nivelul salariului minim sau sub acesta”, se mentioneaza in studiul realizat de Monitorul Social, proiect al Friedrich-Ebert-Stiftung Romania, preluat de Agerpres.
In acelasi timp, mai putin de un sfert dintre contractele inregistrate sunt pe salarii mai mari decat salariul mediu pe economie, iar procentul acestora este in usoara scadere in ultimii ani – de la 13% (783.282) in 2014 la 12% (731.457) in 2016.
In plus, calculele arata ca salariul median in Romania este sub salariul mediu net. “Astfel, in martie 2016, salariul median aferent unui singur contract se inscria intre 1.200 si 1300 de lei, in timp ce salariul mediu net era de 2.051 lei. Salariul mediu reprezinta venitul aferent adunarii intregii sume a contractelor inregistrate si impartirea lor la numarul de contracte. Salariul median in acest context reprezinta venitul aferent contractului fata de care 50% dintre contracte sunt mai mici si celelalte 50% din contracte sunt mai mari”, se precizeaza in studiul citat.
Ministrul Muncii: Exista o problema de calitate a fortei de munca in Romania
In piata fortei de munca din Romania nu sunt activi multi oameni, iar o mare parte nu este pregatita pentru structura economica spre care tara tinde, a declarat ministrul Muncii, Dragos Pislaru, intr-un comunicat remis presei.
“Este o problema de cantitate in ceea ce priveste populatia activa, in perspectiva ne vom confrunta cu un deficit de forta de munca si, in acelasi timp, exista o problema de calitate a fortei de munca, de competente. Nu sunt multi oameni activi in piata fortei de munca, iar o mare parte nu este pregatita pentru structura economica spre care Romania tinde”, a declarat ministrul Muncii, Dragos Pislaru.
Ministrul Muncii a aratat ca trebuie luate masuri pentru cresterea mobilitatii fortei de munca la nivel national avand in vedere nevoia diferita de ocupare de la un judet la altul.
Potrivit comunicatului ANOFM, in prezent se lucreaza la modificarea prevederilor Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca in vederea incurajarii mobilitatii persoanelor aflate in catuarea unui loc de munca.
Proiectele finantate din fondurile europene vor oferi posibilitatea dezvoltarii serviciilor integrate, realizarea parteneriatelor cu mediul academic, ONG-urile, cu institutii de pe plan local pentru a oferi servicii tuturor categoriilor vulnerabile.
Pislaru a mai spus ca strategia de ocupare trebuie sa puna accent pe oferirea de servicii integrate grupurilor vulnerabile, persoanelor care sunt greu si foarte greu ocupabile, explicand ca acestea trebuie sa fie identificate, trebuie sa se stabileasca problemele lor, in functie de care sa li se ofere servicii de profilare, de acompaniere.
Acesta a mentionat ca trebuie avut in vedere avantajul competitiv al tarii noastre si este nevoie ca structurile de specialitate sa se concentreze pe dezvoltarea de competente a fortei de munca, eficienta si competitivitate, iar un rol important il vor juca agentiile judetene de ocupare a fortei de munca.
Sursa: incont.ro

Salariații de la Spitalul „Elena Beldiman” vor primi salarii majorate

De pe 15 septembrie, angajații de la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad vor primi salarii majorate. În cazul muncitorilor și al personalului TESA, inclusiv al directorilor, salariul rămâne neschimbat. Aceștia nu vor primi nimic în plus la leafă, spre deosebire de medici și personalul auxiliar, pentru care creșterile salariale stipulate în Ordonanța de Guvern nr. 20/2016 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice vor însemna un plus de 21% la salariul brut al unui medic primar și de 16% pentru un medic specialist.

Astfel, un medic primar va primi în plus la salariu aproximativ 900 de lei impozabil, iar unul specialist 554 impozabil. Diferențe vor fi de la specialitate la specialitate, creșteri mai mari obținând medicii de la Urgențe și ATI.

Asistenții medicali vor primi în plus cel mult 200 de lei, iar infirmierele 300 de lei brut. Conform Ordonanței nr. 20/2016, managerii dar și directorii medicali și de îngrijiri care se vor instala pe post de acum încolo vor primi un salariu diminuat cu aproape 50%. De exemplu, un manager care va câștiga concursul începând de anul viitor, la un spital de rangul celui din Bârlad, va avea un salariu de 6.500 de lei brut.

Spitalul bârlădean are 935 de salariați iar efortul bugetar necesar acoperirii creșterilor salariale ale angajaților care se încadrează în prevederile legii sunt de 290.000 de lei. Conform informațiilor primite până acum, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui va trebui să aloce distinct această sumă, în plus față de valoarea de contract alocată recent pentru anul în curs”, ne-a declarat Zenovia Zavate, șefa Biroului Resurse Umane din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” Bârlad. (Mihaela NICULESCU)

Aproximativ 650 de mii de bugetari vor primi salarii majorate de la 1 august. Întreaga grilă de salarizare va fi aplicată din decembrie 2017

În jur de 650 de mii de bugetari vor beneficia de creșteri salariale începând de luni, 1 august, impactul bugetar fiind de 870 de milioane pentru anul acesta și de 2,6 miliarde lei pentru anul următor. 

Ministrul Muncii, Dragoș Pâslaru, a declarat în luna iunie că Ordonanța de Urgență a Guvernului privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice elimină inechitățile din sistemul salarizării bugetarilor, prevederile acesteia aplicându-se în două etape, astfel încât o parte dintre acestea intră în vigoare la 1 august 2016, urmând ca întreaga grilă de salarizare să fie aplicată din decembrie 2017.

Salariile cresc pentru 163.000 de persoane din sistemul sanitar, acest sector fiind declarat de Guvern prioritar în momentul elaborării și adoptării ordonanței.

Pâslaru a explicat că s-a observat faptul că mii de cadre părăsesc țara din cauza veniturilor scăzute, motiv pentru care Guvernul a egalizat salariile persoanelor încadrate pe aceeași funcție și a acordat un bonus de merit pentru cei care au o activitate deosebită.

Ordonanța prevede stabilirea unei creșteri suplimentare de aproximativ 10% față de restul funcțiilor a salariilor debutanților, în vederea creșterii atractivității carierei în sistemul public de sănătate. De exemplu, salariul de încadrare al unui medic din unități clinice va fi între 2.364 de lei și 2.944 de lei, în funcție de vechime, iar al unui asistent medical între 1960 lei și 2441 lei, în raport de vechimea în muncă. Salariul unui medic primar din serviciul de ambulanță sau primiri urgențe va fi între 4.371 lei și 5443 lei. Cuantumul salariilor diferă în funcție de specializare, grad și vechime și este completat cu diferite sporuri.

Un medic primar gradația 5 va avea o creștere de 914 lei, un medic specialist gradația 5 va avea o creștere de 557 lei, în timp ce medicul rezident anul VI-VII va avea o creștere salarială de 746 lei. Doctorul rezident anul III va avea salariul mare cu 294 lei, iar medicul rezident anul I cu 312 lei, potrivit Ministerului Sănătății.

Pentru medicii rezidenți s-a majorat plafonul de la care se acordă bursa de rezident până la 4.749 lei, menținându-se valoarea lunară a bursei de 670 lei.

“Pentru personalul de specialitate medico-sanitar și auxiliar sanitar au fost stabilite salarii de bază pe funcții, grade, trepte profesionale și gradații diferențiate pe unități clinice, unități neclinice, servicii de ambulanță și structuri de primiri urgențe, anatomie patologică și medicină legală”, scopul măsurii fiind stimularea ocupării posturilor în spitalele unde se constată deficit de personal, fiind vorba despre “secțiile sau compartimentele cu paturi de ATI/TI și de transport neonatal. Personalul din aceste unități va fi inclus în capitolul serviciilor de ambulanță și compartimentelor de primiri urgențe și vor primi salarii de bază mai mari”, a mai precizat Ministerul Sănătății.

În ceea ce privește sectorul Educației, se acordă și în acest caz o creștere suplimentară de aproximativ 10% față de restul funcțiilor a salariilor debutanților, în vederea creșterii atractivității carierei în sistemul de învățământ.

Totodată, potrivit noii grile de salarizare, un profesor cu studii superioare de lungă durată, grad didactic I, vechime între 1-6 ani, are începând de luni un salariu de bază între 1.896 și 2.361 lei, iar un profesor debutant între 1.700 și 2.117 lei. Pentru un profesor universitar cu vechime în învățământ între 6-10 ani, salariul de bază va fi între 2.991-3.465 lei și va crește gradual, în funcție de vechime, ajungând, în cazul persoanelor cu peste 40 de ani de vechime la 6.935 de lei.

În situația în care salariul brut determinat potrivit OUG este mai mare decât cel aferent lunii iulie 2016, se va acorda 50% din creșterea rezultată începând cu luna august 2016 și 100% începând cu luna decembrie 2017. În total, de prevderi vor beneficia aproximativ 280.000 de cadre didactice și personal auxiliar din învățământ.

Ministrul Mihnea Motoc a precizat că la Ministerul Apărării Naționale sunt aproximativ 33.000 de potențiali beneficiari ai ordonanței de urgență privind salariile din sistemul bugetar.

“La Ministerul Apărării Naționale potențialii beneficiari, în număr de aproximativ 33.000, vor primi începând cu luna august 2016, 50% din cuantumul sumei compensatorii corespunzătoare soldei de merit în plată la nivelul anului 2009, iar diferența de 50% începând cu luna august 2017. După identificarea sumelor necesare, vom continua demersurile necesare pentru eliminarea și a celorlalte disfuncționalități atât în interiorul fiecărei instituții, cât și în cadrul familiei ocupaționale”, a scris ministrul Apărării Naționale, Mihnea Motoc, pe contul său de Facebook.

În cazul personalului din aparatul propriu al ministerelor, eliminarea diferențelor de salarizare se face prin acordarea a 70% din nivelul de salarizare al Secretariatului General al Guvernului. În situația în care salariile de bază calculate la nivelul a 70% din nivelul de salarizare de la Secretariatul General al Guvernului sunt mai mici, se păstrează nivelul salariilor aferente lunii iulie 2016.

Sursa: mediafax.ro

Majoritatea angajaților din Finanțe și ANAF câștigă cel puțin 4.000 lei net

Majoritatea angajaților din Ministerul de Finanțe și Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) câștigă lunar, în mână, potrivit datelor publicate de cele două instituții, mai mult de 4.000 lei, sumă similară cu cele mai mari salarii medii nete din economie, cum ar fi IT sau intermediere financiară.

Instituțiile bugetare ar trebui să își publice lunar, pe pagina de web, veniturile salariale nete, conform unei hotărâri a guvernului, din 2010. Obiceiul nu s-a păstrat și multe site-uri au informații vechi. Între timp, salariile au crescut în sistemul bugetar, unde lucrează 1,18 milioane de persoane, însemnând cam un sfert din totalul celor care au contracte de muncă în România.

Cheltuielile totale cu personalul bugetar au fost de 13,8 miliarde de lei în primul trimestru din 2016, față de 12,8 miliarde lei în aceeași perioadă a a anului trecut. Numai că, în 2015, în primul trimestru, au fost incluse în cheltuieli 1,5 miliarde lei pentru plata drepturilor obținute în instanțe. Prin urmare, cheltuielile s-au umflat în primele trei luni din acest an cu 2,5 miliarde lei după ce Parlamentul a votat o serie de majorări: 12% în instituțiile publice locale, 25% în sănătate și asistență socială, 15% în învățământ, 10% pentru alți bugetari în afară de cei din sănătate și educație.

Sursa: money.ro

OUG privind salariile bugetarilor: Cât va câștiga un medic de la Fălticeni și unul de la București

Ministerul Muncii a propus în discuțiile cu partenerii sociali o soluție de corectarea a problemelor de încadrare și plată inegală pentru persoane pe aceleași funcții, cu aceeași vechime și aceleași atribuții în cadrul aceleiași unități, cum ar fi spital, scoală, secție de poliție sau primărie. 

Potrivit draftului de ordonanță, se propune corectarea structurii salariale în Sănătate, rezolvarea disfuncționalităților de încadrare pentru toate familiile ocupaționale, creșterea echității salariale în administrația publică și introducerea de bonusuri pentru Sănătate și Educație, scrie Gândul. De asemenea, se propune o creștere suplimentară față de restul funcțiilor în cazul salariilor debutanților din Sănătate. Impactul bugetar al acestor măsuri ar fi de 2,29 de miliarde.

Astfel, de exemplu, doi medici identic calificați din spitale diferite vor avea același salariu, chiar dacă acum remunerațiile pot fi diferite. Ministerul dă exemplul unui medic primar în unități clinice gradația 5 care ar urma să câștige 5.105 lei chiar dacă profesează la Fălticeni sau la București. Un medic specialist în unități clinice gradația 5 ar urma să ia pe lună 4.012 lei, un asistent medical cu studii postliceale 2.441 de lei, iar o infirmieră în cadrul acestui tip de unitate – 1.718 lei.

De asemenea, potrivit proiectului de ordonanță, între maximul în plată pe o gradație de vechime și maximul în plată pe o gradație imediat superioară ar trebui să existe un interval de 2,5%.

Prin proiect se propune o creștere cu aproximativ 10% a salariilor debutanților din sistemul de sănătate. Astfel, un medic rezident anul I gradația 0 ar urma să primească un salariu de 2.014 lei, un asistent debutant cu studii postliceale – 1.540 de lei, iar o infirmieră debutantă – 1.444 lei.

Potrivit draftului de ordonanță se introduce un siste de premiere pe criterii de performanță în limita a 2% din cheltuielile salariale.

În cazul administrației publice, prin proiectul propus se elimină diferențele de salarizare pentru muncă egală în unități similare ale adminstrației publice centrale – aparatul central prin stabilirea salariilor la 70% din nivelul salariilor aflat în plată la 1 august 2016 la Secretariatul General al Guvernului. Măsura nu se aplică în cazul structurilor deconcentrate.

Impactul bugetar al ordonanției este de 2,29 miliarde de lei, din care 1,17 miliarde din impactul inechităților din sistem, 1 miliard din impactul reformei în sănătate și 374 de milioane din rezerva de performanță pentru educație și sănătate.

Sursa: mediafax.ro

Salariul minim pe economie a crescut

de Marian MOCANU

De la 1 mai salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată crește la 1.250 lei lunar. O altă veste bună este faptul că, începând cu aceeași dată, scade prețul gazelor naturale pentru consumatorii casnici. În schimb, șoferii primesc o veste proastă: cresc amenzile primite pentru încălcări ale Codului Rutier.

Luna mai debutează cu o serie de vești bune: salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată va crește de la 1050 lei la 1.250 lei lunar. Acest salariu minim brut se acordă pentru un program complet de lucru de 169,333 ore în medie pe lună în anul 2016, reprezentând 7,382 lei/oră. Salariul minim brut garantat în plată este stabilit prin Hotărârea de Guvern 1017/2015 pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. În consecință, angajatorii trebuie să înregistreze modificarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, în registrul general de evidență a salariaților și să-l transmită Inspectoratelor Teritoriale de Muncă, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Stabilirea, pentru personalul încadrat prin încheierea unui contract individual de muncă, de salarii de bază sub nivelul minim de 1.250 de lei constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 2.000 lei, de către inspectorii de muncă, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracțiune. Dacă pentru marea majoritate a muncitorilor creșterea salariului minim pe economie este o veste bună, nu același lucru se poate spune în cazul conducătorilor auto. Amenzile rutiere, care sunt calculate procentual din salariul minim, vor crește în medie cu 20%. În schimb, o altă veste bună pentru populație este ieftinirea, cu 1,5% a prețului gazelor naturale pentru consumatorii casnici. Conform ANRE, această ieftinire se datorează costurilor mai reduse de distribuție a gazelor naturale pe perioada sezonului cald.

Venitul unui angajat în call-center ajunge în medie între 500 și 700 de euro pe lună

Un angajat într-un departament de call-center are un venit mediu între 500 și 700 de euro net pe lună. Salariul angajatului însă poate varia în funcție de limba străină pe care o cunoaște, sarcinile pe care trebuie să le defășoare și competențele sale, a spus Daniel Mereuță, director general în cadrul furnizorului local de servicii de outsourcing Optima.
De exemplu, vorbitorii de limbi străine exotice precum daneză, olandeză sau norvegiană sunt la mare căutare de către companiile din sectorul serviciilor de externalizare, de asemenea angajatorii din piață adaugă sporuri la salariul fix candidaților care cunosc mai multe limbi străine.
În același timp, o mare parte dintre candidații care se bat pentru pozițiile deschise în call-centere sunt tinerii studenți și proaspăt absolvenții cu studii superioare. În companiile cu activități de call-center lucrau peste 14.000 de angajați în 2014, de trei ori mai mult față de 2008, sectorul fiind astfel printre cele mai eferves­cente de pe piața muncii. „Nu pot să pun că tinerii sunt mai puțin re­ceptivi în ceea ce privește joburile în call-center, în continuare majoritatea an­ga­jaților din industrie este formată din tineri, deci este clar că în continuare vin către astfel de poziții. Cred că acti­vitatea într-un call-center pentru un tânăr student sau absol­vent, fără experiență de muncă, îl ajută mult să se dezvolte și să învețe cum funcționează o companie“, a mai spus Mereuță. Preferințele tinerilor care sunt în cău­tarea unui loc de muncă sunt cele legate de partea salarială, urmată de zona de training și dezvoltare. „Tinerii sunt foarte preocupați să existe astfel de oportunități pentru ei. Relațiile pe care le dezvoltă la locul de muncă și mediul în general sunt de asemenea lucruri la care cei tineri se uită și care sunt foarte importante pentru ei“.
Deși tinerii sunt dispuși să ocupe poziții în cadrul call-centerelor, companiile din sectorul serviciilor de exter­nalizare întâlnesc dificultăți în ceea ce privește recrutarea perso­nalului, astfel aceștia asaltează candidații prin inter-mediul platformelor dedicate anunțurilor sau prin reco­mandarea internă. Cât despre recrutarea în volume mari, angajatorii apelează la firme specializate în recrutare.
Sursa: zf.ro

Se apropie lansarea primelor finantari europene in “noul POSDRU” 2014-2020. Salariu brut de 4.700 euro pentru un manager de proiect?

Ministerul Fondurilor Europene a anuntat, marti, ca urmeaza sa lanseze, miercuri, 20 aprilie 2016, ghidurile solicitantilor prin care ulterior vor fi deschise primele linii de finantare in noul Program Operational Capital U3man 2014-2020, in care sunt prevazute fonduri europene inclusiv pentru romanii care vor sa-si deschida o afacere.

Potrivit unui comunicat al MFE remis StartupCafe, ghidurile vor fi lansate miercuri, în contextul demararii Programului Național Antisăracie al Guvernului.

Salariu brut de pana la 4.700 de euro pe luna pentru un manager de proiect?

Primul document care va fi lansat miercuri va fi Ghidul Solicitantului  –  Condiții Generale, intitulat “Orientări privind oportunitățile de finanțare în cadrul Programului Operațional Capital Uman 2014-2020”.

Acest document, care va guverna practic toate liniile de finantare din cadrul POCU 2014-2020, va cuprinde, printre altele, limitele in care beneficiarii vor putea deconta banii europeni pentru cheltuelile eligibile efectuate.

Intre acestea, sunt prevazute si salariile expertilor care vor lucra la proiectele europene respective.

Intr-o forma consultativa, intermediara a ghidului, lansata in dezbatere publica in februarie 2016, de exemplu, un manager de proiect cu vechime de peste 7 ani in proiecte europene ar ajunge la un salariu de pana la 4.760 de euro pe luna, daca va lucra 60 de ore pe saptamana.

Decontarea cheltuielilor cu salariile celor care lucreaza la proiecte “se va determina în baza retribuției echivalente pe oră, luând ca punct de referință ziua de lucru de opt ore și o medie de 21 de zile lucrătoare pe lună” – prevede  proiectul de ghid publicat recent in dezbatere publica, dar care poate suferi modificari pana vineri.

Limita zilnică maximă care poate fi decontată per expert trebuie să se încadreze in limita maxima de 12 ore/zi, 60 ore/săptămână reprezentând ore lucrate atât in proiecte finanțate din Fondul Social European – Programul Operațional Capital Uman cat si norma de bază, sau alte contracte de munca in afara proiectelor, stabilite prin contractele de munca încheiate. Tot ce depășește această limită nu se va deconta din POCU” – se mai arata in documentul provizoriu.

Grilele de salarizare prevazute in documenul-ciorna aloca de la 65 de lei pe ora muncita, pentru un manager de proiect cu experienta sub 3 ani pana la 85 de lei pe ora pentru un manager de proiect cu peste 7 ani experienta in proiecte europene .

Alte niveluri de remunerare sunt detaliate in tabelul de mai jos :

Clic pentru a extinde

“Plafoanele de decontare prezentate mai sus reprezintă valori maxime rambursabile de către Autoriatea de Management a POCU, reprezentând salariul brut (fără contribuțiile angajatorului). In stabilirea plafoanelor de decontare a salarilor expertilor în cadrul proiectelor, Solicitantii vor respecta principiul unei utilizări eficiente a fondurilor alocate” – se mai arata in forma intermediara (consultativa) a Ghidului.

Beneficiarii primari, care vor derula efectiv proiectele europene, vor fi institutii publice, firme (SRL) sau organizatii non-guvernamentale (ONG) care vor putea forma partenriate.

Aceste partneriate vor trebui sa dovedeasca faptul ca au capacitate financiara, care se stabilește ca valoare maximă a finanțării nerambursabile care poate fi accesată de fiecare organizație din cadrul parteneriatului în funcție de tipul organizației:

  • 1. Instituții publice. Nu se evaluează cifra de afaceri. Valoarea asistentei financiare solicitate este dată de valoarea bugetului alocat activităților de care este responsabilă instituția publică în cadrul proiectului.
  • 2. ONG cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 3. SRL cu vechime mai mare de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim suma cifrelor de afaceri/suma veniturilor totale pe ultimii 3 ani fiscali (n-1, n-2 și n-3) conform situațiilor financiar – contabile (balanță, bilanț contabil) SAU maxim 30% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 4. ONG cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.
  • 5. SRL cu vechime mai mică de 1 an. Valoarea asistenței financiare nerambursabile solicitate = maxim 20% din valoarea asistenței financiare nerambursabile totale.

Pana la 25.000 de euro pentru cei care vor sa-si deschida o afacere in comunitatile defavorizate sau cu populatie roma

Alte doua ghiduri care vor fi lansate vor stabili conditiile pecifice in care vor putea fi absorbti bani europeni in cadrul a doua linii de finantare POCU :

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate în care există populație aparținând minorității rome” (Obiectivul Specific 4.1. POCU).

si

  • Ghidul Solicitantului – Condiții Specifice „Dezvoltare Locală Integrată (DLI 360°) în comunitățile marginalizate” (Obiectivul Specific 4.2. POCU).

Initial, in fostul Guvern Ponta, cand ministru al Fondurilor Europene era Marius Nica, MFE   anuntase deschiderea liniilor de finantare inca din 25 noiembrie 2015, insa n-a mai apucat, Victor Ponta demisionand din functia de prim-ministru.  In noul Guvern Ciolos, ministrul Fondurilor Europene, Aura Raducu, a amanat deschiderea finantarilor, pentru a e finaliza sistemul electronic MySMIS de depunere a proiectelor online si pentru a modifica ghidurile.

Reamintim ca noile fonduri europene vor pute fi accesate doar prin sistemul online MySMS 2014. Linkul catre sistem si tuturiale de utilizare a acestuia pot fi gasite AICI.

Daca ne luam dupa vechea varianta de ghid, romanii din grupurile defavorizate de populatie, in special persoane de etnie roma sau cu dizabilitati, vor putea primi finantari de pana la 25.000 de euro pentru initierea unor afaceri, in cadrul unor proiecte europene. Aceste proiecte vor fi derulate de organizatii non-guvernamentale si institutii publice, care trebuie sa se inscrie pentru finantare.

In cadrul proiectelor derulate de acesti beneficiari, urmeaza sa fie incluse asa-numitele grupuri-tinta, adica beneficiarii finali ai finantarilor. Acestia sunt de doua feluri:

1. Persoanele din comunitatile marginalizate
aflate in risc de saracie si excluziune sociala in care exista populatie apartinand minoritatii rome. Din aceasta categorie de grup tinta pot face parte:

– adulti (ex. someri, inactivi, persoane care beneficiaza de venitul minim garantat etc);
– persoane cu dizabilitati aflate in situatii de dependenta;
– persoane varstnice aflate in situatii de dependenta;

2. personalul din cadrul serviciilor (sociale, medicale, socio-medicale) de la nivelul comunitatii. Pentru aceasta categorie de grup tinta este permis sa nu locuiasca/ sa nu aiba resedinta/domiciliul in comunitatea marginalizata vizata, insa pentru ca activitatea sa fie eligibila, serviciul finantat trebuie sa fie furnizat in comunitatea marginalizata sprijinita.

Granturile de pana la 25.000 de euro ar urma sa se acorde, printr-o schema de ajutor de minimis, in cadrul activitatii care vizeza sustinerea antreprenoriatului in cadrul comunitatilor vizate. Aceasta este insa numai una dintr-un total de 8 forme de activitati finantate prin aceste proiecte europene.

Sursa: startupcafe.ro

Cum arata proiectul Ordonantei de Urgenta privind salarizarea bugetarilor. Noile salarii pentru demnitari, functionari, profesori si doctori

Blocul National Sindical (BNS) a postat pe site-ul sau proiectul Ordonantei de Urgenta privind salarizarea bugetarilor. Proiectul este discutat de Guvern cu sindicatele bugetarilor si urmeaza sa intre in vigoare de la 1 august. Proiectul prevede o scadere a salariilor demnitarilor si o crestere a salariilor mici, precum si eliminarea unor discrepante intre salariatii cu aceleasi sarcini, dar venituri diferite. Proiectul de OUG facut public de sindicate reglementeaza si sporurile pentru bugetarii cu doctorat, introduce un spor de 15% pentru bugetarii care lucreaza in departamentele de IT si limiteaza sporurile si modul de acordare a premiilor. Proiectul stabileste si cum se va realiza promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale.

Descarca aici toate anexele privind salarizarea diferitelor categorii de bugetari (format .rar)

Descarca aici proiectul de OUG
Descarca aici Nota de fundamentare

OUG se aplica tuturor institutiilor bugetare, cu urmatoarele exceptii: Bănca Naționala a României (BNR), Autoritătea de Supraveghere Financiară (ASF), Autoritățea Naționala pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANRC) și Autoritătatea Naționala de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Principalele prevederi ale ordonantei de urgenta:

  • Salariul lunar al presedintelui Romaniei scade la 15.000 lei brut fata de 21.000 lei in prezent.
  • Salariul ministrilor ajunge la 12.726 / luna
  • Personalul care deține titlul științific de doctor beneficiază de salariul de bază/solda de funcție de bază/salariul de funcție de bază/indemnizația de încadrare/indemnizație mai mari cu 15%, dacă își desfășoară activitatea în domeniul pentru care deține titlul.
  • Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de salariul de bază/solda funcției de bază/salariul funcției de bază mai mari cu 10%.
  • Personalul care desfășoară activități de creație de programe pentru calculator, precum și cel care este încadrat în posturi de specialiști în tehnologia informației, beneficiază de un spor de până la 15% calculat la salariul de bază/solda de funcție de bază/salariul de funcție de bază/indemnizația de încadrare/indemnizație.
  • Suma sporurilor, compensațiilor și indemnizațiilor acordate cumulat pe total buget pentru fiecare ordonator principal de credite nu poate depăși 30% din suma salariilor de bază, a soldelor funcțiilor de bază, a salariilor funcțiilor de bază sau a indemnizațiilor lunare de încadrare, după caz. Prevederile nu se aplică personalului trimis în misiune în străinătate.
  • Ordonatorii principali de credite pot acorda premii anuale, semestriale și trimestriale, în limita a 3% din cheltuielile cu salariile aferente personalului prevăzut în statul de funcții, cu încadrare în fondurile aprobate prin buget, în condițiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite. Sumele neutilizate în cursul unui trimestru pot fi acordate în perioadele următoare, în cadrul aceluiași an bugetar. Din fondul stabilit potrivit prevederilor alin. (1), până la 50% se poate utiliza pentru acordarea de către ordonatorii principali de credite a unor prime de excelență pentru personalul care a participat direct la obținerea unor rezultate deosebite în activitatea instituțiilor.
  • Promovarea în funcții, în grade sau trepte profesionale imediat superioare se realizează pe baza criteriilor stabilite prin regulament-cadru, ce se aprobă prin hotărâre a Guvernului, dacă nu este reglementată altfel prin statute sau alte acte normative specifice.
  • Promovarea în grade sau trepte profesionale imediat superioare se face din 3 în 3 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul “foarte bine” cel puțin de două ori în ultimii 3 ani efectiv lucrați, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele reprezentative sau, după caz, reprezentanții salariaților.
  • Avansarea în grad se face din 5 în 5 ani, în funcție de performanțele profesionale individuale, apreciate cu calificativul “foarte bine” cel puțin de trei ori consecutiv în ultimii 5 ani efectiv lucrați, de către comisia desemnată prin dispoziție a ordonatorului de credite bugetare, din care fac parte sindicatele sau, după caz, reprezentanții salariaților.
  • Activitatea profesională se apreciază anual, ca urmare a evaluării performanțelor profesionale individuale, de către conducătorul instituției publice, la propunerea șefului ierarhic, prin acordare de calificative: “foarte bine”, “bine”, “satisfăcător” și “nesatisfăcător”, dacă în statute sau în legi speciale nu se prevede altfel.
  • În situația în care salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare avute în luna iulie 2016 sunt mai mari decât cele prevăzute în anexele la prezenta ordonanță de urgență, se păstrează salariile de bază/soldele funcțiilor de bază/salariile funcțiilor de bază/indemnizațiile de încadrare, indemnizațiile lunare acordate pentru luna iulie 2016, precum și cuantumul sporurilor, indemnizațiilor, compensațiilor și celorlalte elemente ale sistemului de salarizare, în măsura în care personalul își desfășoară activitatea în aceleași condiții.
  • Începând cu 1 august 2016, deputații și senatorii prezenți la lucrările Parlamentului, care nu au domiciliul în municipiul București sau în județul Ilfov, vor primi o diurnă de deplasare, pe zi, de 1% din indemnizația lunară brută prevăzută pentru deputați sau senatori, în locul diurnei de deplasare de 2% prevăzută la art. 41 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și senatorilor.
  • Începând cu 1 august 2016, prevederile privind indemnizațiile care se acordă la pensionare, trecerea în rezervă/retragere/deces se suspendă temporar pe durata aplicării prevederilor prezentei ordonanțe de urgență.
  • raportul între salariul de bază minim și cel maxim în sectorul bugetar va fi de 1 la 12, astfel că cel mai mic salariu de bază este de 1.250 lei, pentru funcții cu studii medii și generale, iar cel mai mare este de 15.000 lei pentru funcția cu cea mai mare responsabilitate în stat;
  • raportul între partea variabilă și salariul de bază va fi de 30% pe total ordonator principal de credite; s-a eliminat condiția prevăzută prin Legea-cadru nr. 284/2010 ca partea variabilă să nu depășească 30% din salariul de bază pentru o persoană;
  • funcțiile sunt structurate în raport de nivelul studiilor: studii superioare, studii superioare de scurtă durată, studii postliceale, studii medii și studii medii și generale;
  • salariile de bază pentru fiecare funcție sunt stabilite, în raport de studii, grade/trepte profesionale și gradații;
  • efortul financiar brut necesar implementării proiectului de ordonanță de urgență este de  2,344 mld. lei, iar impactul net este de  1,503 mld. lei;

Sursa: hotnews.ro

Dilema celui mai mare salariu din România

Cine e persoana cu cel mai mare salariu din România este confidențial. Însă suma pe care o câștigă este publică. Cu toate acestea, răspunsul corect este greu de obținut de la stat. Revista Capital a primit două raportări care nu coincid, de la două instituții diferite: ANAF și Inspecția Muncii. Din răspunsurile acestora reiese că nu există nicio corelare între cele două baze de date. În încercarea de a afla cine este cel mai bine plătit român cu contract de muncă din România, revista Capital a cerut instituțiilor abilitate, respectiv ANAF și Inspecția Muncii să furnizeze aceste informații. Cele două liste, care cuprind un top zece al salariilor celor mai mari din țară, nu au nici măcar un angajat care să se regăsească pe ambele raportări. Mai mult, remunerațiile și domeniile de activitate au diferențe de la cer la pământ. De exemplu, potrivit ANAF, care spune că a colectat datele din declarația 112, depusă de angajator, în anul 2015, cel mai bine plătit român este un angajat al unei „firme de colectare a deșeurilor nepericuloase”, iar salariul acestuia este colosal: 3,6 milioane de euro pe an. Asta înseamnă peste 300 de mii de euro pe lună. În timp ce, potrivit Inspecției Muncii, cea mai mare leafă e încasată de un fotbalist, respectiv peste 38 de mii de euro pe lună.

Sursa: money.ro

Angajatorii romani platesc 5 euro/ora pentru salariatii lor, de cinci ori sub media europeana. Tarile din UE cu cele mai mari costuri cu forta de munca

Costul orar cu mana de lucru in intreaga economie (excluzand agricultura si administratia publica) in anul 2015 a fost de 25 de euro in UE si de 29,5 euro in zona euro, cele mai scazute costuri fiind in Bulgaria (4,1 euro pe ora) si Romania (5 euro pe ora).

De cealalata parte, cele mai mari venituri le castiga angajatii din Danemarca (41,3 euro pe ora) si cei din Belgia (39,1 euro pe ora), potrivit datelor comunicate vineri de Oficiul european de statistica (Eurostat).

In 2015, comparativ cu 2014, costul orar cu mana de lucru a crescut cu 2% in UE in timp ce in cazul Romaniei a inregistrat o crestere de 8,2%, un avans mai mare (15,2%) fiind inregistrat doar in Marea Britanie.

Insa calculat in moneda nationala, Romania a inregistrat in 2015 comparativ cu 2014 cel mai puternic ritm de crestere a costului orar cu mana de lucru din randul statelor non-membre ale zonei euro (8,3%), de la 20,5 lei la 22,2 lei.

Costul orar cu mana de lucru cuprinde costurile cu salariile si costurile non-salariale precum contributiile sociale platite de angajatori.
In UE ponderea costurilor non-salariale a fost de 24% si in zona euro de 26%, in randul statelor membre cea mai mica pondere a costurilor non-salariale fiind inregistrata in Malta 6,6% si cea mai mare in Franta (33,2%). In Romania ponderea costurilor non-salariale a fost de 22%.
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Lidia Buble l-a eclipsat financiar pe iubitul ei! Ce salariu are Răzvan Simion la Antenă!

Lidia Buble și Răzvan Simion formează un cuplu de mai bine de un an și, desi prezentatorul TV este mult mai mare decat artista, la capitolul finante, blondina îi dă clasă iubitului ei.

Anul trecut, Răzvan Simion a fost fotografiat ieșind din casa Lidiei Buble, după o noapte petrecută alături de artista de 22 de ani. Mult timp, prezentatorul TV nu a dorit să ofere declarații pe seama acestui subiect, limitându-se la a mărturisi că el și soția sa nu mai formează un cuplu.

Între timp, Răzvan și Lidia și-au asumat relația, ba chiar au venit de mână la câteva evenimente mondene. De altfel, de atunci, cântăreața nu pierde nicio ocazie de a afirma că este îndrăgostită până peste urechi, că se mândrește cu faptul că are lângă ea un bărbat matur, de la care are în fiecare zi ce să învețe. De altfel, Lidia nu face nici un pas fără să își consulte iubitul, căruia nu îi iese din cuvânt. Lidia câștigă de trei ori mai mult decât Răzvan!

Un lucru este clar. Răzvan este cocosul în casă, iar Lidia nu dă nici un semn că ar semăna cu o găină harnică, ci mai degrabă cu o puiuță mereu pusă pe șotii, dornică de celebritate. Ei bine, există, totuși, un capitol la care cântăreața îi dă clasă iubitului mai mare cu peste 15 ani. Mai exact, atunci când vine vorba despre finanțe, Lidia câștigă mult mai bine decât iubitul ei. De la începutul acestui an, Ea a câștigat peste 50.000 de euro, bani proveniți din concerte. Dacă înainte de a se cupla cu Răzvan, Lidia cânta pe 800 de euro, după mediatizarea excesivă de care a avut parte, ea nu urcă pe scenă fără 1500. Concerte are gârlă și, ce-i drept, vocea o ajută să se numere printre cei mai talentate soliste din România. Astfel, la un calcul simplu, putem deduce faptul Lidia câștigă aproape 17.000 de euro. În tot acest timp, Răzvan Simion câștigă 6000 de euro pe luna ca prezentator al Antenei 1, însă, din ei trebuie să plătească pensia alimentară celor doi copii, adică 1500 de euro pe lună.

Sursa; cancan.ro

CE: Romania este in topul cresterii economice in UE si, in acelasi timp, in topul saraciei. Competitivitatea este obtinuta prin salarii mici, nu prin calitate

Modelul de crestere economica din Romania nu lucreaza in interesul cetateanului, competitivitatea economica este obtinuta prin salarii mici, nu prin calitate, iar incadrarea deficitului bugetar in tinta stabilita s-a realizat prin sacrificarea investitiilor, sustine seful Reprezentantei Comisiei Europene in Romania, Angela Filote.

“Romania este in topul cresterii economice in Uniunea Europeana, dar in acelasi timp este si in topul saraciei. Asta imi spune mie ca actualul model de crestere nu lucreaza in interesul cetateanului si, prin urmare, nu este un model pe care sa il incurajam la nivelul Comisiei Europene”, a declarat, miercuri, Filote cu ocazia prezentarii Raportului de tara pentru Romania, realizat de Comisia Europena, scrie Agerpres.
Mai mult, reprezentantul CE a mentionat faptul ca si competitivitatea economiei romanesti este bazata pe costuri mici, nu pe calitate, ceea ce inseamna salarii mici pentru angajati si astfel se explica ”paradoxul” mentionat anterior.
In aceste conditii, Angela Filote a mentionat ca Romania are nevoie de relansarea investitiilor, pentru a rezolva aceste probleme, mai ales ca si incadrarea in tinta de deficit bugetar s-a realizat pe baza taierii cheltuielilor, nu pe cresterea investitiilor.

Daca ne uitam la criteriul de deficit bugetar, unde Romania sta inca bine (spun ca sta bine inca, pentru ca la nivelul CE suntem ingrijorati de evolutiile viitoare), si acesta s-a bazat pe taierea cheltuielilor, nu pe incurajarea investitiilor“, a precizat Filote.
Mai mult, potrivit acesteia, institutia pe care o reprezinta recomanda Romaniei ca masurile cu impact fiscal important sa nu mai fie luate in afara programarilor bugetare anuale.
Angela Filote a precizat ca Raportul de tara a fost elaborat de Comisia Europena si va fi urmat de un raspuns al Guvernului, Programul National de Reforma si prin Programul de Convergenta.
Institutul National de Statistica a anuntat, marti, ca Romania a avut un avans economic de 3,7%, in 2015, a patra cea mai mare crestere economcia din UE, dupa Suedia, Cehia si Slovacia.
Cu toate ca Romania consemneaza de cateva trimestre cresteri economice substantiale, plasandu-se pe primele locuri in UE la acest capitol, ministrul Finantelor declara recent ca o crestere economica peste potential este cea mai periculoasa pentru ca poate conduce la dezechilibre, avand in vedere ca intr-o astfel de situatie consumam mai mult decat producem.
In practica, poate ca o economie nu reuseste sa combine acesti factori (factorii de crestere economica -n.r.) in mod optim, si atunci cresterea este sub potential sau peste potential. Cea peste potential este cea mai periculoasa, pentru ca asta inseamna ca noi consumam mai mult decat producem. In acest moment, Romania are mai degraba un deficit de oferta, iar reformele puse pe hartie si aflate in implementare de catre autoritati sunt de natura sa reduca acest deficit de oferta. Aceste reforme conduc la cresterea potentiala a tarii“, a explicat Anca Dragu, citata de Agerpres.
Ea a reamintit ca Romania a mai avut astfel de probleme in perioada dinaintea crizei, iar acum este important ca autoritatile sa se concentreze pe reformele structurale necesare pentru cresterea potentialului economiei romanesti.
Anca Dragu: Investitiile publice raman insuficiente si ineficiente
Cresterea economica in Romania este sustenabila, avand in vedere ca, in 2015, investitiile au crescut cu 7,5%, peste consumul final, care a avansat cu doar 5,2%, insa investitiile publice raman insuficiente si ineficiente, iar pentru consolidarea situatiei economice este necesara continuarea reformelor structurale, sustine ministrul Finantelor Publice, Anca Dragu.
“In Romania, cresterea economica este sustenabila si se bazeaza pe investitii. Avem un ritm de crestere in zona investitiilor de 7,5% in 2015 si o majorare a consumului final de 5,2%, deci investitiile raman motorul in crestere. Ajustarea dezechilibrelor externe este preponderent structurala, structura exporturilor s-a imbunatatit indeosebi datorita exporturilor de medie si inalta tehnologie si, nu in ultimul rand, suntem constienti ca pentru mentinerea acestor tendinte pozitive si de crestere sustenabila avem nevoie de crestere sustenabila a PIB, avem nevoie de continuarea reformelor structurale“, a declarat  ministrul Finantelor Publice, citat de Agerpres.
Potrivit acesteia, raportul CE ofera o evaluare corecta a economiei romanesti, dar exista si elemente care nu au fost surprinse in document.
“Consideram ca elementele surprinse de raport sunt corecte, este o evaluare lucida si corecta, dar anumite elemente nu pot fi inchise pe termen scurt, ci este nevoie de o perioada mai lunga pentru rezolvarea lor. In privinta conditiilor din piata muncii, raportul mentioneaza ca problemele persista. Este adevarat, le avem in vedere, dar solutionarea acestor probleme reprezinta o chestiune pe termen lung. Eficienta sistemului de protectie sociala si a celui de sanatate raman limitate, este adevarat, dar si acestea sunt obiective care se realizeaza pe termen lung“, a mai spus Anca Dragu.
CE: Dezechilibrele bugetare s-au atenuat, dar veniturile fiscale sunt inca reduse
Pe de alta parte, in documentul CE se mentioneaza faptul ca dezechilibrele bugetare s-au atenuat treptat, in Romania, iar conditiile de finantare au fost stabile si favorabile si au sustinut investitiile straine. In schimb, raportul arata ca veniturile fiscale sunt relativ scazute, 31% – 32% din PIB, fata de media UE de 45% din PIB, dar componenta acestor venituri fiscale este una adecvata, avand in vedere ca la taxele si impozitele indirecte Romania este mult peste media UE, insa la impozite directe mult sub aceasta medie, a adaugat ministrul Finantelor.
In ceea ce priveste elementele care nu au fost cuprinse in Raport, ministrul Finantelor a mentionat faptul ca investitiile s-au redresat dupa scaderea din 2013 si se asteapta ca aceasta evolutie sa se mentina si chiar sa se imbunatateasca pe termen mediu.
“Investitiile publice se confrunta cu provocari considerabile in continuare. In tehnologie, investitiile sunt limitate, iar cele din infrastructura sunt si ineficiente si insuficiente“, a explicat Anca Dragu, precizand ca se lucreaza constant la imbunatatirea situatiei in acest domeniu.
Totusi, seful de la Finante a subliniat faptul ca rata de investitii din Romania in 2015 a fost peste media UE, ceea ce arata sustenabilitatea acestui proces, dar pe baza sectorului privat si mai putin datorita sectorului public.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Câștigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 8%, la 1.943 lei, după primele din decembrie

Câștigul salarial mediu net a scăzut în ianuarie cu 8,1% (171 de lei) față de decembrie, la 1.943 lei, în timp ce câștigul salarial mediu brut a înregistrat un declin de 8,3%, la 2.688 lei, cele mai mari câștiguri nete fiind în continuare în IT, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante. 

“Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), de 5.113 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, de 1.163 lei”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

În luna ianuarie 2016, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării în decembrie 2015 a primelor ocazionale (inclusiv prime trimestriale, anuale sau pentru sărbători), a drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, plății sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou).

De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producții ori încasărilor mai mici, în funcție de contracte/proiecte, sau a angajărilor de personal cu câștiguri salariale mici.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură) – cu 33,1%, respectiv în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului – cu 30,9%.

Declinul a fost între 20,5% și 29,5% în activități de editare, extracția minereurilor metalifere, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi aeriene, tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, cercetare-dezvoltare, respectiv între 15,0% și 19,5% în fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, colectarea și epurarea apelor uzate, fabricarea produselor din tutun, industria metalurgică, telecomunicații, extracția cărbunelui superior și inferior, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, depozitare și activități auxiliare pentru transport, alte activități de servicii.

Creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au înregistrat în sectorul economic doar în tranzacții imobiliare (2,6%), activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice) (de 0,7%) și au fost cauzate în principal de acordarea de prime ocazionale și realizarea de producții ori încasări mai mari (funcție de contracte). 

În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-1,9%), respectiv în administrația publică (-1,4%). În sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a crescut ușor comparativ cu luna precedentă (+0,2%).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 11,7%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 114,1%. Indicele câștigului salarial real a fost de 92,6% pentru luna ianuarie 2016 față de luna precedentă. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 147,7%, cu 11,7 puncte procentuale mai mic față de cel înregistrat în luna decembrie 2015.

Sursa: mediafax.ro

La cat ajung costurile lunare asociate cardului de salariu. Clientii le percep ca nesemnificative, dar exista diferente majore intre banci

Majoritatea clientilor bancilor nu cunosc costurile asociate cardului de salariu sau considera ca sunt nesemnificative, desi pe piata romaneasca exista diferente majore intre cele mai mari banci la acest capitol.

Cardul de salariu, ca produs financiar, reprezinta o categorie pentru care nivelul de implicare a clientului este destul de redus. Cel mai des este negociat / furnizat de angajator, iar produsul si beneficiile sale sunt luate de bune, exact asa cum sunt oferite.

Cei mai multi clienti nu cunosc costurile asociate sau considera ca sunt nesemnificative (comisioane totale de 2-3 lei), astfel ca dau dovada de un comportament de inertie, greu de modificat in lipsa unor beneficii relevante si diferite, arata un studiu GfK.

Comisioanele sunt foarte importante pentru romani in alegerea bancii pentru cardul de salariu. De asemenea, sunt percepute numeroase bariere in legatura cu acest produs financiar – comisioane de extragere, interogare sold, chitanta la extragere, internet banking, alerta SMS, administrare cont, dobanda pentru descoperitul de cont (overdraft), potrivit studiilor GfK.

Pe langa taxele de administrare, un alt factor, mai dificil de constientizat, il reprezinta costurile operationale. O analiza comparativa realizata de ING Bank, a costurilor legate de contul si cardul de salariu la primele banci din Romania ca numar de clienti, arata diferente semnificative intre aceste banci ca si costuri lunare pentru un client in cazul unui profil tranzactional mediu.

Costurile lunare asociate cardului de salariu

Costurile lunare pentru un client variaza de la:

2 lei pentru ING Bank si Unicredit,

11 lei pentru BCR,

17 lei pentru Banca Transilvania,

26 lei pentru Raiffeisen Bank,

31 lei pentru BRD, conform calculelor ING Bank, pe baza informatiilor disponibile pe website-urile bancilor, pentru un profil tranzactional mediu, care ia in calcul retrageri de la alte ATM-uri, retrageri de la ATM-uri proprii, plati interbancare si intrabancare, incasari interbancare si intrabancare, internet banking, administrarea cardului si a contului.

Profilul mediu a fost stabilit de ING ca medie de portofoliu (cate tranzactii face un client, transferuri etc) si completat cu comisioanele fiecarei banci.

Profilul tranzactional mediu realizat de ING pentru calculul costurilor lunare vizeaza administrare cont si card, internet banking, o incasare intrabancara de 2.000 lei, 0,7 incasari interbancare de 1.000 lei, 0,8 plati intrabancare de 860 lei, 0,16 plati interbancare de 1.400 lei, 1,5 retrageri de 640 de lei de la ATM propriu si 0,3 retrageri de 240 lei de la ATM-ul altei banci.

Pentru deschiderea contului, cele sase banci nu percep comisioane,administrarea contului este taxata de BRD cu 4,2 lei si de Raiffeisen cu 2,5 lei, celelalte banci avand taxa 0 in cazul veniturilor recurente.

Pentru internet banking, costul lunar al clientului este 0 in cazul ING Bank, de 1 leu in cazul BT, 0 lei la Unicredit (digipass – 15 euro), 3 lei la BCR, 4 lei la Raiffeisen si 4,5 lei la BRD.

Pentru serviciul de mobile banking, costul lunar este de 4 lei la BT, 4,5 lei la BRD si 0 lei in cazul celorlalte patru banci, pentru serviciul de alerte prin SMScostul lunar este la ING – 4 lei, la BCR – 5 lei plus 0,8 lei/SMS pentru ce depaseste 25 de SMS-uri, la BT – 5 lei, Unicredit – 0,2 euro/SMS, BDRD – 2 lei plus 0,9 lei/SMS, pentru emitere card exista costuri doar la BCR – 10 lei si la BT – 15 lei pentru cardul contactless (0 lei pentru chip card), pentru administrare card costul este de 0 lei la ING Babk, 0 lei la BCR pentru carduri Mastercard si 1,5 lei pentru VISA, 0 lei la BT, 8 lei la BRD, 10 lei la Raiffeisen.

Pentru retragerile de la ATM-ul propriu, costurile sunt 0 in cazul ING, BCR, BT, Unicredit, respectiv de 0,2% (minimum 0,9 lei) la BRD si 0,2% (minimum 0,2 lei) la Raiffeisen, iar la retragerile de la ATM-urile altor banci costurile sunt la ING – 5 lei, BCR – 1%, minimum 15 lei, la BT – 0,5% plus 2,5 lei, Unicredit – 1% plus 2,5 lei (minimum 5 lei), BRD – 1% plus 5 lei, Raiffeisen – 1% plus 3 lei.

Interogarea soldului la ATM-ul propriu este taxata numai la BT si Raiffeisen – 0,30 lei, iar interogarea soldului la ATM-ul altei banci este taxata cu 2 lei de BT si Raiffeisen, cu 2,5 lei de ING si Unicredit, cu 4,5 lei de BCR si BRD.

In cazul platilor interbancare, la ING costul este 0 lei in internet banking si 15 lei la ghiseu, la BCR – 0 lei in internet banking, un leu la mobile banking, 8 lei la ghiseu, la BT – costul variaza de la 0 lei la 18 lei in functie de suma, la Unicredit – 0 lei, la BRD – 7 lei, la Raiffeisen – un leu pentru sume mai mici de 500 lei si 5 lei pentru sume peste acest prag.

Platile interbancare nu sunt taxate de ING in internet banking, in timp ce la ghiseu costul este de 15 lei. La BCR costurile variaza inter un leu si 8 lei (la ghiseu), la BT – de la 0 lei la 18 lei, in functie de suma, la Unicredit – 0,51 lei, la BRD – 9 lei, la Raiffeisen – 2 lei sau 4 lei, in functie de suma.

Incasarile intrabancare sunt taxate numai de catre BT – pana la 8 lei, in functie de suma, iar incasarile interbancare sunt taxate de BT – pana la 8 lei, in functie de suma si de catre Raiffeisen – de la 3 lei la 7 lei, in functie de suma.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Cioloș: Proiectul salarizării promovat de PSD, irealizabil. Rovana Plumb: Guvernul greșește

Premierul Dacian Cioloș a declarat, că proiectul legii salarizării întocmit de fostul ministru al Muncii, Rovana Plumb, este ”irealizabil” din punct de vedere bugetar, social-democrata replicând că actualul Guvern greșește. 

”Nu există încă un proiect de lege a salarizării finalizat. Ministerul Muncii a lucrat pe mai multe variante, nu s-a consultat cu Ministerul de Finanțe ca să vedem care sunt posibilitățile. Proiectul promovat de doamna Rovana Plumb este irealizabil din punct de vedere bugetar’‘, a afirmat premierul Dacian Cioloș.

Întrebat ce are de reproșat proiectului anterior, Cioloș a afirmat că vrea un proiect care să țină cont de posibilitățile bugetare ale României. ”Vreau un proiect care să țină cont de posibilitățile bugetare ale Românie, altfel vindem iluzii oamenilor”, a spus premierul.

Fostul ministru al Muncii Rovana Plumb a replicat că actualul Guvern greșește.

‘Impactul bugetar pe care eu l-am lăsat a fost de 29 de miliarde, prin implementarea efectivă și totală a întregii legi, ceea ce ar fi însemnat că acest impact de 29 de miliarde să se fi aplicat sau implementat în patru ani de zi. Și, da, este sustenabil”, a spus Rovana Plumb.

Ea a explicat că în varianta gândită de PSD, prevederile legii ar fi urmat să se implementeze gradual.

”(Am lăsat n.r.) în momentul în care am finalizat toate consultările cu tot ceea ce înseamnă federații sindicale, cu Comisia Europeană și cu FMI, urmând ca, prin decizie, să putem să implementăm această lege într-o perioadă de 4-5 ani de zile. Acesta a fost și scopul sau aceasta a fost și rațiunea pentru care am lăsat un spațiu fiscal în bugetul pentru anul 2016 care să permită o creștere a salariilor în sectorul bugetar cu 10%, față de acele procente de 25% pentru sectorul de Educație și cel al Sănătății și asistenței sociale (…) în funcție de obiectivele fiscale pe care România și le-a asumat până în anul 2020, începând cu anul 2016 spațiul fiscal era de 10% și acesta a fost și respectat numai că s-a aplicat la salarizarea actuală. În situația în care am fi putut reuși să adoptăm legea salarizării în sectorul bugetar, acest procent de 10% s-ar fi aplicat la ecartul dintre salariile actuale și cele pe care noi le-am stabilit în urma consultărilor cu sindicatele”, a adăugat Rovana Plumb.

Premierul Dacian Cioloș a fost întrebat de jurnaliști, luni, la finalul participării sale la Adunarea Generală a Asociațiilor Comunelor din România, dacă a respins proiectele legii salarizării bugetare prezentate de ministrul Muncii, Ana Costea, așa cum s-a vehiculat în mass-media.

“Nu am respins niciun proiect, pentru că nu e niciun proiect deocamdată. Sunt mai multe variante care au fost lucrate de doamna ministru și urmează să mai discutăm. Săptămâna trecută am avut o ultimă discuție pe acest subiect și aștept ca doamna ministru să vină cu o propunere pe care chiar să o putem lua în considerare. Dânsa a lucrat pe mai multe variante, dar fără să se coordoneze cu Ministerul de Finanțe, deci am nevoie și de o coordonare și cu Ministerul de Finanțe”, a spus premierul, luni.

Vicepremierii, ministrul Muncii, ministrul Justiției și reprezentanții confederațiilor sindicale vor forma un grupe de lucru care va elabora, într-o lună, noul proiect al legii salarizării bugetare, care va cuprinde și criterii de performanță, anunța purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Suciu, pe 13 ianuarie.

Sursa: mediafax.ro

Schimbarile legate de deducerile personale aplicabile pentru salariile din 2016 au fost publicate luni in Monitorul Oficial. Vezi tabelul acestora

In Monitorul oficial de luni 25 ianuarie 2016, s-a publicat un Ordin al Ministrului de Finante foarte important pentru toti salariatii si angajatorii. Acesta prezinta tabelul deducerilor personale aplicabile pentru salariile acordate incepand cu luna ianuarie 2016. Avem o usoara crestere a deducerii personale de la suma de 250 lei la suma de 300 lei, respectiv deducerea pentru copii in intretinere se va acorda ambilor parinti, fata de anul trecut cand deducerea se acorda unui singur parinte. Pentru persoanele cu salariile mai mici de 3000 lei, salariul net creste cu cativa leuti, iar pentru salariile mai mari de 3000 lei, nu se acorda deducerile de baza.

Documentul transpune prevederile de la art. 77 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, respectiv adopta calculatorul deducerilor personale lunare, aplicabile pentru calculul de salarii incepand cu luna ianuarie 2016.

Sa urmarim structura generala a deducerilor:
Deducerile personale sunt stabilite regresiv, astfel:
a) pentru salarii brute de pana la 1.500 lei, deducerile personale sunt:
– suma de 300 lei pentru salariatul fara persoane in intretinere;
– suma de 400 lei pentru salariatul cu 1 persoana in intretinere;
– suma de 500 lei pentru salariatul cu 2 persoane in intretinere;
– suma de 600 lei pentru salariatul cu 3 persoane in intretinere;
– suma de 800 lei pentru salariatul cu 4 sau mai multe persoane in intretinere.
b) pentru salarii brute intre 1.501 lei si 3.000 lei, deducerea personala sau deducerile pentru persoane in intretinere, se reduc de la sumele mai sus amintite pana la zero;
c) pentru salarii brute mai mari de 3.001 lei, nu se acorda deduceri.

Sa amintim cateva aspecte regasite la pct. 13 din HG nr. 01/2016 privind normele de aplicare a noului Cod fiscal:

  • Pentru copilul minor aflat in intretinerea parintilor sau a tutorelui, deducerea personala se acorda fiecaruia dintre parinti, respectiv tutorelui.
  •  Deducerea din venitul net lunar din salarii a unei sume sub forma de deducere personala se acorda pentru fiecare luna a perioadei impozabile numai pentru veniturile din salarii la locul unde se afla functia de baza, in limita venitului realizat.
  •  Sunt considerate persoane aflate in intretinere sotul/sotia contribuabilului, copiii acestuia, precum si alti membri de familie pana la gradul al doilea inclusiv.
  •  Copilul minor este considerat intotdeauna intretinut, cu exceptia celor incadrati in munca, indiferent daca se afla in unitati speciale sanitare sau de protectie speciala si altele asemenea, daca veniturile minorului sunt mai mici de 300 lei lunar.
  • Daca venitul unei persoane aflate in intretinere depaseste 300 lei lunar, ea nu este considerata intretinuta.
  • Pentru stabilirea deducerii personale la care are dreptul, salariatul va depune la platitorul de venituri din salarii o declaratie pe propria raspundere, care trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii: a) datele de identificare a contribuabilului care realizeaza venituri din salarii (numele si prenumele, domiciliul, codul numeric personal) si b) datele de identificare a fiecarei persoane aflate in intretinere (numele si prenumele, codul numeric personal).
  • Declaratiile pe propria raspundere depuse in vederea acordarii de deduceri personale nu se emit ca formulare tipizate.
  •  Salariatul va prezenta angajatorului documentele justificative care sa ateste persoanele aflate in intretinere, cum sunt: certificatul de casatorie, certificatele de nastere ale copiilor, adeverinta de venit a persoanei intretinute sau declaratia pe propria raspundere si altele.
  •  Documentele vor fi prezentate in original si in copie, platitorul de venituri din salarii pastrand copia dupa ce verifica conformitatea cu originalul.
  • Salariatul este obligat sa instiinteze platitorul de venituri din salarii in termen de 15 zile calendaristice de la data la care s-a produs evenimentul care genereaza o modificare, astfel incat angajatorul/platitorul sa reconsidere nivelul deducerii incepand cu luna urmatoare celei in care s-a produs evenimentul

Sursa; hotnews.ro

HARTA salariilor în 2016. Unde se găsește în România cel mai ușor de muncă

Bucureștiul rămâne și în 2016 orașul în care îți poți găsi cel mai repede de muncă și câștiga mai mult. Potrivit datelor Comisiei Naționale de Prognoză, câștigul mediu net va fi în acest an în Capitală de 2.813 lei. Bucureștiul are și cei mai mulți angajați din țară, atât numeric – 865.600, cât și din punct de vedere al procentului reprezentat de salariați în populația activă 78,3%. Locul din România unde se va câștiga cel mai puțin în 2016 va fi județul Harghita, cu un salariu mediu net estimat de 1.317 lei.

Capitala este urmată în topul câștigurilor medii lunare de județul Ilfov cu 2.363 de lei, cu 7% mai mult decât în 2015. În top 5 urmează Clujul cu 2.166 de lei, , în creștere cu 7,8%,  Timișul cu 2.136 de lei. cu 7,5% mai mult decât anul trecut, și Argeșul cu 2.050 de lei, cu 7,3% în plus față de 2015.

În toate celelalte județe câștigurile mediii nete lunare sunt sub 2.000 de lei.

În top 5 cele mai mici câștiguri ale angajaților pentru 2016 se află județele Harghita cu 1.317 de lei, Covasna – 1.398 de lei, Neamț – 1.456 de lei, Bistrița- Năsăud-1.472 de lei și Bihor- 1.490 lei.

Ca număr de salariați raportat la populația activă, tot bucureștenii sunt cei care își găsesc cel mai ușor de muncă. Cu cei 865.600 de angajați estimați pentru 2016, Capitala conduce în top, 78% din populația activă având un loc de muncă. Pe următoarele locuri în clasament se situează Brașovul, cu un procent de 67% și un număr de 169.800 de salariați, Sibiul și Ilfovul cu 66%, și 127.800, respectiv 115.500 de angajați, și Timișul cu cei 223.600 de salariați reprezentând 65% din populația activă.

Cei mai puțini salariați în raport cu numărul persoanelor care pot fi active pe piața muncii îi au Teleorman(32,6%), Botoșani(34,3%), Vaslui(34,6%), Giurgiu(35,4%) și Vrancea(36,3%).

* Date Comisia Națională de Prognoză și Institutul de statistică

Potrivit Ziarului Financiar, extinderea fabricilor de componente auto și invesțiile din zona serviciilor, în special din IT, au generat o competiție mai mare pe piața muncii din Cluj și din Timiș, ceea ce a determinat o creștere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidați. De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieței locale de recrutare și muncă temporară, a anunțat că cererea de forță de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de relocare de 1.500- 2.000 de oameni din toată țara care au fost aduși să lucreze temporar în companiile din Transilvania.

În Argeș, creșterea salariilor a fost și va fi generată în special de puterea de negociere a sindicatului Automobile Dacia, companie care “dă tonul” în materie de salarii în regiune și în cadrul căreia salariile au crescut în fiecare an. Doar anul trecut operatorii și funcționarii din uzina Dacia au primit o majorare de 150 de lei brut la salariu.

Sursa; gandul.info

În ce oraș din România să te muți ca să câștigi mai bine în 2016?

București, Cluj și Timișoara sunt orașele în care angajații români vor primi cele mai mari salarii în 2016, arată datele Comisiei Naționale de Prognoză. Astfel, salariul mediu al angajaților din Capitală va ajunge în 2016 la valoarea de 2.813 lei net pe lună, cu 65% peste media înregistrată la nivel național și în creștere cu 7% față de nivelul înregistrat în București în 2015.

După municipiul București și județul Ilfov (unde salariul trece de 2.300 de lei net), cele mai mari salarii vor fi obținute în 2016 de către angajații din Cluj – unde salariul mediu va ajunge la 2.166 de lei net (cu 7,8% mai mult față de nivelul din 2015), din Timiș – unde salariul mediu net va ajunge la 2.136 de lei pe lună (cu 7,5% mai mult față de 2015) și din Argeș, unde media salarială va fi de 2.050 de lei net (cu 7,3% peste nivelul din 2015).

Extinderea fabricilor de componente auto și invesțiile din zona serviciilor, în special din IT, au generat o competiție mai mare pe piața muncii din Cluj și din Timiș, ceea ce a determinat o creștere a salariilor, întrucât companiile din zonă găsesc din ce în ce mai greu candidați. De altfel, 2015 a fost anul în care Adecco, liderul pieței locale de recrutare și muncă temporară, a anunțat că cererea de forță de muncă este foarte mare în zona Transilvaniei, compania gestionând un proiect de relocare de 1.500- 2.000 de oameni din toată țara care au fost aduși să lucreze temporar în companiile din Transilvania.

Sursa; money.ro

Harta salariilor minime în Europa: Doar bulgarii o duc mai greu ca noi

Românii au printre cele mai mici salarii din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, doar bulgarii o duc mai rău ca noi. La polul opus se află cei care locuiesc în Luxemburg și Belgia.

Topul statelor europene în funcție de valoarea salariului minim în 2015:

Luxemburg – 1923 euro brut/lună;
Belgia – 1502 euro brut/lună;
Olanda – 1502 euro brut/lună;
Germania – 1473 euro brut/lună;
Irlanda -1462 euro brut/lună;
Franța – 1458 euro brut/lună;
Marea Britanie – 1379 euro brut/lună;
Slovenia – 791 euro brut/lună;
Spania -757 euro brut/lună;
Malta – 720 euro brut/lună;
Grecia – 684 euro brut/lună;
Portugalia – 589 euro brut/lună;
Polonia – 410 euro brut/lună;
Croația – 396 euro brut/lună;
Estonia – 390 euro brut/lună;
Slovacia – 380 euro brut/lună;
Letonia – 360 euro brut/lună;
Ungaria – 333 euro brut/lună;
Cehia – 332 euro brut/lună;
Lituania – 300 euro brut/lună;
România – 235 euro brut/lună;
Bulgaria – 184 euro brut/lună;

Pentru România a fost luată în considerare valoarea actual, după majorarea de la 1 iulie 2015. În restul statelor valorile sunt valabile pentru data de 1 ianuarie 2015, scrie Ziarul Financiar.

De asemenea, sura citată scrie că în prezent, în România, o treime dintre cei 4,5 milioane de salariați din economie câștigă salariul minim pe economie.

Guvernul Cioloș discută o majorare a salariului minim de la 1050 lei (235 de euro) la 1200 de lei (270 euro). Până la data de 31 decembrie, ministrul Economiei va anunța dacă veniturile românilor vor crește de anul viitor.

Sursa: money.ro

Ministrul Economiei a venit la Guvern pe un salariu de 10 ori mai mic

Cine pleacă dintr-un post călduț, plătit regește ca să facă treabă pentru țară? Ați spune că nimeni! Iată că există, totuși, și astfel de persoane. Una dintre ele este Costin Borc, proaspăt ministru al Economiei. De acum înainte va pleca acasă cu un salariu mai mic de zece ori față de cel pe care-l câștiga la privat. Și nu este singurul care sacrifică bugetul familiei.

“Vrem un Guvern de tehnocrați”. Asta au cerut românii, asta au primit. Mulți s-au gândit că niște adevărați specialiști, care au făcut performanță în mediul privat, nu vor veni pe bani puțini. Dar iată că pentru CV au acceptat câțiva să muncească în slujba statului. Ba chiar, au promis să facă treabă bună.

Unul dintre ei este Costin Borc (50 de ani), ministrul Economiei și vicepremier.

Surse din cadrul Patronatului din Industria Cimentului au dezvăluit pentru Click! că acesta avea un salariu uriaș din poziția de director general al Lafarge România: 135.000 de lei, adică 30.000 € pe lună. Dacian Cioloș și întreaga echipă venită de pe funcții importante de la Comisia Europeană (CE) ca să-l sprijine au și ei de suferit. Câștigul lor s-a diminuat văzând cu ochii, potrivit ultimului buletin statistic al CE.

Ce salarii au noii miniștri

  • Dacian Cioloș, premierul țării, are un salariu de 15.108 lei. Din poziția de consilier al președintelui CE câștiga 66.600 de lei (14.800 euro)
  • Anca Paliu, ministrul Finanțelor, are un salariu de 13.365 lei. Ca și expert economic la CE avea 53.100 lei (11.800 euro)
  • Cristina Palmer, ministrul Mediului, are un salariu de 13.365 lei. Ca șef de unitate la CE câștiga 39.600 lei (8.800 euro)
  • Ciprian Bucur, ministru pentru Relația cu Parlamentul, are un salariu de 13.365 lei. Ca șef de serviciu câștiga 27.900 lei (6.200 euro)
  • Mihnea Motoc, ministrul Apărării, are un salariu de 13.365 lei. Ca ambasador al României în Marea Britanie câștiga 17.100 lei (3.800 euro)
  • Victor Grigorescu, ministrul Energiei, câștigă 13.365 lei. Ca membru al CA Electrica avea 11.250 de lei (2.500 euro) și bonus anual de 45.000 de lei

Sursa: click.ro

Cat castiga sefii de banci europene comparativ cu directorii din America. Decalajul a atins cel mai mare nivel

Directorii marilor bancilor europene castiga mai putin de jumatate decat omologii lor americani, in conditiile in care remuneratia medie in Europa a scazut cu 6% intre 2010 si 2014, in timp ce in SUA a crescut cu 15%, noteza Financial Times. 

Anul trecut, directorii generali ai celor mai importante banci europene active pe plan international au castigat, in medie, 4,8 milioane lire sterline, incluzand salariul de baza, bonusurile si stimulentele pe termen lung, comparativ cu un pachet mediu de 10 milioane de lire sterline platit directorilor primelor cinci banci americane.

Desi sefii bancilor europene se situeaza in urma rivalilor americani de mai multi ani, in prezent decalajul a atins cel mai mare nivel.

Tendinta divergenta vine intr-un moment in care industria bancara globala este supusa la presiuni in urma inaspririi reglementarilor, competitiei acerbe si a cresterii economice anemice.

 Bancile europene au fost lovite grav de aceste provocari, in special diviziile lor de investitii.

Potrivit Dealogic, in prima jumatate a acestui an, primele cinci banci americane au strans mai mult de o treime din comisioanele din industria globala de investment banking, dublu fata de cele 17% cat reprezinta comisioanele primite de primele cinci banci europene.

O posibila explicatie este ca bancile americane, care au fost rapid recapitalizate si restructurate dupa criza din 2008, au investit constant in extinderea operatiunilor, in timp ce bancile europene au fost afectate de schimbari de management.

Credit Suisse, Deutsche Bank, Barclays si Standard Chartered au schimbat recent directorii generali, iar simultan au fost presate de organismele de reglementare pentru a-si diminua activele si a creste capitalul.

Noul director general de la Credit Suisse, Tidjane Thiam, crede ca un sector bancar european puternic este o componenta esentiala pentru a oferi companiilor europene acces la finantare.

“Bancile care au crescut in mediul local vor face o mai buna alocare a capitalului. Este un argument care tine de eficienta nu de nationalism”, a spus Thiam.

Soliditatea bancilor americane de investitii vine in contextul in care nivelul salarizarii in sectorul bancar este in scadere.

Potrivit PwC, un angajat din bancile de investitii a fost platit, in medie, cu 202.000 lire sterline anul trecut, cu 19% mai putin decat in 2010 si cu 21% sub varful atins in 2006.

PwC sustine ca principalul motiv care a dus la scaderea recompensele au fost presiunile venite de la investitori pentru imbunatatirea profitabilitatii. Firma de consultanta prognozeaza ca aceasta tendinta va continua si recompensele vor scadea si mai mult.

Sursa: incont.stirileprotv.ro

Salariile bugetarilor din primării majorate cu 10%, iar a cadrelor medicale, cu 25%

de Marian Mocanu

Camera Deputaților au adoptat, ieri, un amendament propus de deputatul bârlădean Adrian Solomon privind majorarea salariilor tuturor bugetarilor cu 10% începând cu data de 1 decembrie. Excepție fac angajații din sistemul public de sănătate, ale căror salarii vor fi majorate cu 25%. Bugetarii din primării nu sunt prea mulțumiți de această majorare, pe motiv că este prea mică în raport cu creșterile salariale de care au beneficiat alte categorii de bugetari, cum ar fi cei din Invățământ. Așadar, în ciuda creșterilor salariale ce vor fi aplicate, Sindicatul Național al Funcționarilor Publici (SNFP) va continua acțiunile de protest anunțate.

Propunerea deputatului bârlădean Adrian Solomon de majorare a salariilor tuturor bugetarilor, începând cu data de 1 decembrie, și creșteri salariale de 25%, din aceeași dată, pentru angajații din sistemul public de sănătate, a fost adoptat, ieri, cu largă majoritate de Camera Deputaților. Deputații liberali, care și în comisii s-au arătat împotriva acestor majorări salariale, s-au abținut de la vot. Liberalii pretind ca se tem că, prin aceste creșteri salariale, dar și creșterea, de la 1 ianuarie, a salariului minim pe economie la 1.200 lei/lunar, ar fi afectat bugetul de stat.

Noi ne-am abținut, pentru că abordarea PSD nu a fost una transparentă, ci politicianistă. Înainte să plece de la guvernare pârjolesc România pentru ultima dată. În acest context în care cetățenii ne cer responsabilitate în stradă, ar trebui să luăm o decizie responsabilă, cu cifre reale pe masă și dacă sunt bani să acordăm această majorare de salarii, iar dacă nu sunt să știm să ne asumăm și să vedem care este situația reală”, a declarat deputatul PNL Cristina Pocora.

Majorarea salarială se va aplica doar salariaților care nu au beneficiat de nicio creștere salarială pe parcursul anului 2015, respectiv bugetarii din administrația publică centrală și locală, cei din siguranța națională, jandarmerie, poliție, inspectorate pentru situații de urgență și din unitățile de cultură și teatru.

Funcționarii publici nu sunt mulțumiți

Coincidenta sau nu, decizia de majorare a salariilor vine cu doar câteva zile înainte ca SNFP să declanșeze o serie de acțiuni sindicale, inclusiv un miting în fața Parlamentului, pichetări a instituțiilor publice și chiar greve. De altfel, în luna aprilie, angajații din mai multe consilii județene au făcut o grevă de avertisment, iar în iunie, peste cinci mii de angajați din primării au organizat un miting la București, de fiecare dată revendicările fiind de natură salarială. Funcționarii din primării, pentru care această majorare de 10% este prima mai importantă în ultimii ani, nu sunt foarte mulțumiți, în condițiile în care salariile lor nu au ajuns nici acum la nivelul celor din anul 2010, de dinainte de diminuarea cu 25% . De aceea, acțiunile de protest programate de SNFP vor continua, fiind chiar stabilit programul acestora.

„Având în vedere declarațiile oficiale ale fostei Coaliții de Guvernare, deci și a PSD, conform cărora salarizarea bugetarilor va crește cu aproximativ 20 – 25%, și nu cu 10%, vă informăm că SNFP, organizație ce reprezintă funcționari publici și personal contractual din administrația publică și centrală și locală, va demara acțiuni de protest”, se arată în comunicatul remis ieri de liderii SNFP.

Acțiunile sindicale vor cuprinde un miting de protest în fața Parlamentului României, programat a avea loc miercuri, 18 noiembrie, între orele 11.00 – 14.00, depunere de memorii la Camera Deputaților, Senat, Președinția României și la cabinetele din teritoriu a parlamentarilor, dar și acțiuni greviste.

SALARIILE personalului din învățământ vor fi majorate cu 15 la sută de la 1 decembrie

Salariile personalului din învățământ vor fi majorate cu 15 la sută începând cu data de 1 decembrie, a anunțat, luni, după negocierile cu sindicatele, ministrul Educației, Mihai Cîmpeanu, precizând că de acestă creștere vor beneficia 304.000 de persoane – cadre didactice și personal auxiliar. 

”Am convenit ca după ce s-au acordat creșteri salariale de 10 la sută pentru personalul didactic și didactic auxiliar, 5 la sută în martie și 5 la sută în septembrie, după ce s-au acordat creșteri de 12 la sută pentru personalul nedidactic, în luna august, să se mai acorde în acest an, începând cu 1 decembrie, o creștere de 15 la sută pentru tot personalul din învățământ – didactic, didactic auxiliar și nedidactic”, a declarat ministrul Educației, la finalul discuțiilor care au avut loc la Palatul Victoria cu reprezentanții sindicatelor din învățământ.

Mihai Cîmpeanu a precizat că după această ultimă majorare de 15 la sută se ajunge la o creștere medie a salariilor din învățământ cu 26,7 la sută, în acest an.

El a mai spus că efortul bugetar pentru aceste ultime majorări salariale este de 1,7 miliarde de lei pentru cei peste 304.000 de angajați din educație.

”Este vorba despre 221.000 de angajați personal didactic și auxiliar, la care se adaugă 53.000 de angajați personal nedidactic din învățământul preuniversitar, la care se adaugă 30.000 de persoane din învățământul universitar, 23.000 de persoane personal didactic și 7.000 de persoane angajate ca personal nedidactic. În total, 304.000 de persoane vor beneficia de aceste creșteri salariale de 15 la sută, peste majorările deja acordate, de 10, respectiv 12 la sută în 2015”, a mai spus ministrul Educației.

Câmpeanu a adăugat că aceste majorări salariale vor fi prevăzute într-o ordonanță de urgență care va fi promovată în acestă lună.

Liderii federațiilor sindicale din educație au discutat, luni, la Palatul Victoria, despre majorările salariale din învățământ, după ce Guvernul a propus o creștere de 10%, de la 1 decembrie, iar sindicatele doresc o majorare de 15%, din noiembrie.

Printre cei sosiți la sediul Guvernului s-a numărat, din partea sindicatelor din educație, Anton Hadăr, de la Federația Națională Sindicală “Alma Mater” și Marius Nistor, de la Federația Sindicatelor din Educație “Spiru Haret”.

De asemenea, la Palatul Victoria au fost prezenți premierul Victor Ponta, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, și ministrul Finanțelor Publice, Eugen Teodorovici.

Liderii Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) au decis, în 17 septembrie, după întâlnirea cu miniștrii Educației, Sorin Cîmpeanu, Muncii, Rovana Plumb, Finanțelor, Eugen Teodorovici, și Dialogului Social, Liviu Pop, să amâne luarea unei decizii privind eventuale proteste, până pe data de 10 octombrie, când reprezentanții Executivului au promis că vor ști exact care este majorarea pe care o vor aplica salariilor din educație și de la ce dată, în funcție de datele fiscal-bugetare.

“Am solicitat reprezentanților din sectorul educațional să ne păsuiască până pe data de 10 octombrie, pentru a avea toate datele din punct de vedere fiscal-bugetar ale încheierii exercițiului pe nouă luni de zile. După ce vom avea tabloul datelor bugetare, vom putea vorbi de majorări clare ale salariilor”, a spus atunci ministrul Muncii, Rovana Plumb.

Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ Simion Hancescu arăta că sindicaliștii au solicitat Guvernului o creștere de 15 procente de la 1 noiembrie.

Discuțiile de atunci au avut loc după ce, în 15 septembrie, negocierile dintre premierul Victor Ponta și liderii sindicatelor din Educație nu au ajuns la niciun rezultat, Guvernul propunând o majorare salarială de 10%, de la 1 decembrie, cu plata la 1 ianuarie 2016, în timp ce sindicatele au spus că doresc o creștere de 15%, din noiembrie, sau una de 20%, din decembrie.

Solicitările sindicaliștilor din educație de majorare a salariilor au fost transmise guvernanților după ce Executivul a decis creșterea salariilor cadrelor medicale cu 25%, începând din 1 octombrie.

Angajații din sistemul sanitar sunt primii bugetari care primesc salarii mărite înainte ca noua Lege a salarizării să intre în vigoare.

Proiectul de Lege-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, care prevede creșteri salariale în Educație, Administrație și Sănătate, ar urma să ajungă în Parlament pentru dezbatere în sesiunea de toamnă.

Din 1 august au crescut indemnizațiile lunare ale președintelui, prim-ministrului, președinților Parlamentului, șefilor de servicii de informații, miniștrilor, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor Senatului și Camerei Deputaților, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ și celui al Curții de Conturi, șefului Secretariatului General al Guvernului și cel al Cancelariei premierului.

Astfel, indemnizațiile lunare ale președintelui țării, prim-ministrului și președinților celor două Camere parlamentare au fost majorate la 21.540 lei brut (15.108 lei net) iar salarizarea vicepremierului a fost fixată la 20.000 lei brut (14.024 lei net). Miniștrii și alte categorii de demnitari, inclusiv șefii serviciilor de informații, primesc o indemnizație lunară de 19.055 lei brut (13.365 lei net). În această ultimă categorie au fost incluși și consilierii prezidențiali, care au rang de ministru, conform OUG care se așplică din august.

Aceeași indemnizație brută de 19.055 lei este acordată și miniștrilor-delegați, vicepreședinților, secretarilor și chestorilor din Senat și Camera Deputaților, secretarului general al Guvernului, șefului Cancelariei premierului, Avocatului Poporului, președintelui Consiliului Legislativ, președintelui Curții de Conturi, directorilor SRI, SIE, SPP și STS.

MESAJUL lui Victor Ponta privind salariile polițiștilor și profesorilor: Deocamdată se poate doar pentru medici

Victor Ponta a declarat, marți, că majorarea salarială se va face “deocamdată doar pentru medici”, anunțul fiind făcut în contextul în care profesorii și polițiștii au reacționat imediat la decizia Guvernului de a crește salariile în sistemul medical și au cerut și ei bani mai mulți. 

Premierul Victor Ponta a declarat marți seara, la postul de televiziuneRomânia TV, că “deocamdată” măriri salariale se pot face doar în sistemul medical, precizând că medicii nu au fost contra majorării salariilor profesorilor în 2014.

“Atunci când a fost vorba despre măririle la profesori, pe care le primesc anul asta, medicii nu au fost contra. Acum, când avem posibilitatea, prin economii în sistem, cred că așa este corect față de medici. În rest, toată lumea își dorește un salariu mai mare. Deocamdată se poate doar pentru medici. Azi, cu banii pe care îi avem putem să majorăm pentru medici, așa cum anul trecut am făcut pentru profesori. Când se poate, se poate”, a arătat premierul.

Premierul Victor Ponta a anunțat, marți, la finalul discuțiilor privind sectorul sanitar, că va fi adoptată o ordonanță de urgență pentru ședința Guvernului de săptămana viitoare privind majorarea de 25 la sută a salariilor pentru tot personalul sanitar, de la 1 octombrie.

El a precizat că, pentru ședința de Guvern din 26 august, se va pregăti atât OUG privind majorarea salariilor angajaților din sistemul sanitar, cât și un proiect de lege privind responsabilitatea medicilor.

“Putem de la 1 octombrie să aplicăm o creștere de 25% la salariul actual pentru tot personalul din sistemul medical”, a spus Ponta, precizând că vor beneficia de aceste majorări aproximativ 181.000 de persoane în rețeaua Ministerului Sănătății și autoriăților publice locale și peste 13.000 de persoane din ministerele care au rețea proprie de sănătate. Premierul a mai spus că impactul bugetar anual al acestor majorări salariale este în jurul sumei de 1,7 miliarde lei.

Sursa: mediafax.ro

Prima creștere salarială a celor din sănătate ar putea fi făcută în octombrie

Calculele făcute de Ministerul Sănătății și de Casa Națională de Asigurări de Sănătate indică faptul că o primă etapă de creștere sustenabilă a salariilor în sistemul sanitar ar putea fi făcută din octombrie, a declarat luni, după discuțiile de la MS, prim-vicepreședintele Sanitas, Marius Sepi. 

Liderul sindical a declarat, la finalul discuțiilor pe care le-a avut cu ministrulNicolae Bănicioiu, că se dorește o creștere mai substanțială a salariilor mici din sănătate, iar din calculele făcute până acum ar fi rezultat că este posibilă o primă creștere începând din luna octombrie.

Marius Sepi a precizat că până acum nu s-a discutat despre procentele de creștere, urmând ca acest lucru să fie discutat și negociat în cursul zilei de marți, când ministrul Sănătății ar trebui să aibă întâlniri cu alți actori din domeniu, dar și cu premierul Victor Ponta.

“Noi nu am discutat procente. Ce pot să vă spun este că, dacă pentru bugetari, până în acest moment, știm că ar fi trei etape de creștere, pentru sănătate se prefigurează patru etape de creștere pentru a fi sustenabil. Dacă noi am spune acum colegilor noștri, peste 200.000 de salariați, că de mâine se dublează sau se triplează salariile în condițiile în care vedem cifrele avansate de Ministerul Sănătății și Ministerul de Finanțe, ar fi o prostie din partea noastră. Suntem lideri responsabili, avem în spate 110.000 de membri de sindicat care ne-au dat mandat ca, eșalonat, să le crească salariile. Suntem interesați să creștem repede salariile mici din sănătate, să asigurăm condiții mai bune pentru spitale”, a spus Sepi.

El a mai spus că în draftul Legii salarizării este prevăzută o creștere de 73 la sută pentru întreg sistemul sanitar, dar totul depinde de Codul fiscal și de Legea bugetului.

“Pe noi ne interesează care este economia făcută prin introducerea cardului național de sănătate. Vrem niște calcule clare pe care să și le asume Ministerul Sănătății, Casa Națională de Asigurări, împreună cu premierul și cu cei de la Ministerul de Finanțe, prentu că vrem să avem o lege sustenabilă”, a mai spus liderul sindical.

El a mai precizat că Federația Sanitas reunește medici, asistenți medicali, personal tehnic administrativ, farmaciști, fochiști etc, iar negocierile privind creșterile salariale îi vizează pe toți.

“Vazând noua grilă de salarizare propusă, sunt mulțumit. Medicii cu care am discutat au fost foarte clari: două salarii medii pe economie, undeva la 3.700 de lei, ar fi suficient ca bază de plecare”, a mai spus Sepi.

El a adăugat că din documentele oficiale pe care le-a văzut, rezultă că majorările salariale ar trebui să se facă până în decembrie 2017, nu până în 2018, cum s-a vehiculat.

“În octombrie sau decembrie ar putea fi prima etapă de creștere, în acest an. Vor fi cel puțin două etape de creștere în 2016 și următoarea ar putea fi în decembrie 2016, cu aplicabilitate din 2017”, a mai spus Marius Sepi.

Întrebat dacă medicii vor face grevă, prim-vicepreședintele Sanitas a precizat că, atâta timp cât sunt negocieri, conducerea federației va respecta mandatul dat de consiliul național și legislația în vigoare.

“La acest moment, grevă generală poate să organizeze doar un sindicat reprezentativ, adică Sanitas. În acest moment, nu avem acest mandat pentru că suntem în negocieri. În cazul în care negocierile ar putea să eșueze, ceea ce nu cred, atunci Sanitas va urma procedurile legale și va face grevă. Dar să inciți oamenii pe Facebook că faci grevă generală, în condițiile în care sunt negocieri, mie mi se pare inutil”, a mai spus Sepi.

Reprezentanții Alianței medicilor pentru modernizarea în sănătate a transmis luni seară că s-au primit telefoane din partea unor reprezentanți guvernamentali pentru a participa la Guvern, în seara zilei de 17 august, “la discuții” despre eventuale măriri salariale pentru medici, însă au declinat invitația.

“Poziția Alianței medicilor este că discuțiile despre măririle salariale trebuie să aibă loc în cadrul unei agende clare, unde să se discute pe soluții concrete de modernizare a sistemului de sănătate. Din păcate, în lipsa comunicării unei astfel de agende clare de discuții din partea Guvernului, suntem puși în situația de a declina invitația la această întâlnire. Dorința noastră este să putem performa un act medical de calitate pentru toți pacienții, din acest motiv este necesară o discuție serioasă cu Guvernul pe soluții concrete care să conducă la modernizarea sistemului de sănătate din România”, au arătat reprezentații Alianței medicilor pentru modernizarea în sănătate.

Peste 21.000 de medici au aderat la un grup de inițiativă pe Facebook, numit “Alianța medicilor pentru modernizarea în sănătate”, în urma deciziei Înaltei Curți de Casați și Justiție (ICCJ), conform căreia medicii nu pot primi bani sau bunuri de la pacienți, întrucât sunt asimilați funcționarilor publici.

Medicii cer creșterea salariilor din sănătate, pentru eliminarea plăților făcute de pacienți.

Potrivit deciziei ICCJ, chiar dacă în articolul 34 alineatul 2 din Legea 46/2003 privind drepturile pacientului se arată că “pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii”, medicul nu le poate accepta, deoarece legea interzice totodată primirea unor plăți suplimentare sau donații de către aceștia din urmă.

Sursa; mediafax.ro

Profesorii mai încasează un ”premiu”!

de Răzvan CĂLIN

Dascălii din județ vor încasa o nouă tranșă din restanțele salariale aferente perioadei 2008 – 2011.

Vești bune pentru cadrele didactice din județ (la fel ca și pentru restul dascălilor din țară): în buzunarele lor vor intra în zilele următoare sume destul de consistente de bani. Este vorba despre o mai veche datorie pe care statul român o are față de această breaslă. În 2008 a fost promulgată o lege (nr. 221) prin care salariile personalului din invățământul romanesc au fost majorate cu 33,4%. Însă, până în 2012 legea nu a putut fi aplicată din cauză că mai toate guvernele care s-au perindat în fruntea țării au emis ordonanțe de guvern prin care aplicarea acesteia a tot fost amânată. Abia din 2012 ”apele” s-au mai ”dezghețat” și guvernanții au început să fac plăți în mod eșalonat, conform unui grafic stabilit în prealabil.

”Conform acestui grafic, plățile trebuie să se deruleze eșalonat în perioada 2013 – 2016. Până în prezent, s-a achitat cam 65% din total, ceea ce înseamnă că actualmente ar mai rămâne undeva la 35% din majorările stabilite prin lege. Ultima tranșă ar trebui achitată în primul trimestru al anului 2016. Acum, până la mijlocul lunii august cel târziu, urmează să se achite o nouă tranșă de bani din aceste restanțe salariale”, ne-a declarat Valentin Panțâru, vicepreședintele Sindicatului Învățământ ”Tutova” Bârlad.

Sumele de bani pe care fiecare cadru didactic trebuie să le încaseze diferă în funcție de vechimea fiecăruia în câmpul muncii și nivelul de pregătire profesională. Spre exempu, la tranșa ce urmează a fi plătită zilele acestea, fiecare cadru didactic ar putea încasa sume cuprinse între câteva sute de lei și chiar 2.000. Cert este că sunt dascăli care în urma acestei majorări ar urma să încaseze și câte 30.000 de lei, sumă aferentă întregii perioade restante, respectiv octombrie 2008 – mai 2011.

Un inspector general de milioane

de Roxana NĂSTASĂ

Gabriela Plăcintă, inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Vaslui, a câștigat, conform declarației de avere, anul trecut, peste 250 de lei în fiecare zi lucrătoare. Pe lângă salariul de la ISJ, Gabriela Plăcintă mai câștigă sume importante din activitatea la tot felul de proiecte educaționale. Anul trecut, din doar două astfel de colaborări, ea a încasat circa 20.000 de lei, adică aproape cât salariul anual al unui profesor cu gradul I și cu o vechime respectabilă în învățământ.

 În timp ce unii profesori, după zeci de ani petrecuți la catedră, cu gradul I didactic, au lefuri de aproximativ 1.700 de lei lunar, mai-marii educației vasluiene, „naufragiați” politic pe scaune calde, câștigă tot atât numai din „colaborări” în proiecte educaționale de mare interes. Spre exemplu, șefa învățământului vasluian, Gabriela Plăcintă, inspector școlar general la Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, a câștigat în anul 2014, conform declarației de avere, din două proiecte, în total , 20.144 de lei.

Mai exact, Gabriela Plăcintă a câștigat 17.600 de lei de la Casa Corpului Didactic pentru că a fost expert al proiectului POSDRU „Competitivitate și calitate în cariera didactică”, acestui venit adăugându-i-se un altul, dintr-un alt proiect educațional, în cadrul căruia inspectorul școlar general al ISJ Vaslui a avut calitatea de manager de proiect. Este vorba de „Decizii informate prin instrumente adecvate în orientarea în carieră”, de unde a câștigat 2.544 de lei. Astfel, din două „colaborări” a ieștit cât salariul unui profesor de gradul I pe an.

La conferința de deschidere a celui din urmă proiect menționat, reporterii Est News au observat că elevii din grupul țintă aveau cunoștințe despre orientarea în carieră și că erau prezenți acolo la rugămințile profesorilor de clasă și nici nu păreau interesați de ce se întâmplă pentru că se jucau pe telefoane.

Milioane de lei pentru o zi de muncă

Așadar, în timp ce unii din învățământ după 20 de ani de muncă nu iau mai mult de 2.000 de lei lunar, alții care au avut norocul de a prinde „un scaun înalt”, câștigă banii aceștia numai din câteva „colaborări” în proiecte.

Pentru a înțelege mai bine, detaliem din declarația de avere a Gabrielei Plăcintă de unde reiese că anul 2014 nu a fost deloc rău pentru ea. Gabriela Plăcintă a câștigat, în total, 65.709 lei anul trecut, adică nu mai puțin de 260 lei pe zi lucrătoare! Mai exact, 32.005 lei i-a obținut de la ISJ pentru funcția de inspector școlar general, 6.623 de lei, recuperări salariale ca și cadru didactic, din hotărâri judecătorești, obținuți de la Școala gimanzială „Manolache Costache Epureanu” Bârlad, 6.472 din funcția de consilier local de la CL Bârlad, 465 de lei ca membru de comisie de evaluare managerială de la Consiliul Județean Vaslui și 20.144 de lei din colaborarea în cele două proiecte menționate anterior.

Soțul său, Constantin Florin David, cadru militar, a completat venitul familiei cu 43.976 lei. Nu lipsesc însă nici datoriile familiei, având un credit de 45.818 lei, contractat în anul 2014 și scadent în 2019.

Cei doi au produs astfel împreună, în 2014, 109.685 de lei. Potrivit declarației de avere, șefa ISJ Vaslui și-a deschis cinci conturi în câteva luni! Patru depozite au fost deschise în 2014 și unul în 2015, active financiare ce ajung la 97.015 lei! Dacă ar fi să ținem cont doar de factorul matematic, rezultă că cei doi au trăit, anul trecut, cu aproximativ 1.000 de lei pe lună.

Și Daniela Laic, directorul Centrului Județean de Resurse pentru Asistență Educațională (CJRAE) Vaslui a câștigat bani frumoși în urma unui proiect, în 2014, ce-i drept, nu de orientare în carieră a elevilor, 8.675 de lei. În cadrul proiectului UNICEF București aceasta a avut calitatea de expert. Acestor venituri li s-au adăugat altele din colaborări cu alte instituții județene. 2.898 de lei au venit de la Casa Corpului Didactic pentru că este formator și alți 4.342 de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, pe care i-a primit ca psihopedagog principal.

O secretară dactilografă din România câștigă peste 40.000 de euro lunar

Datele furnizate de Inspecția Muncii arată că circa 1,5 milioane de români câștigă salariul minim pe economice în timp ce la polul opus se află remunerațiile de sute de mii de lei.

În 2015, cel mai mare salariu declarat depășește 180.000 de lei brut. Astfel, o secretată dactilografă care lucrează într-un sindat al salariaților câștigă lunar 186.000 lei (41.540 euro). Locul al doilea este ocupat de un director de program care lucreaza in consultanta pentru afaceri si management si este remunerat lunar cu suma de 39.466 euro, scriu cei de la wall-street.ro. Top trei este încheiat de un director general de societate comerciala care incasează 39.083 euro pe lună.

Alte salarii lunare aflate în topul celor mai mari remunerații sunt cele pentru fotbalist profesionist (39.000 euro), reprezentant comercial din sectorul fabricarii produselor din carne (37.762 euro), semnalist-cuplator in domeniul extractiei carbunelui superior (37.179 euro), programator de sistem informatic (29.277 euro), președinte de bancă (28.155 euro), fizician (27.497 euro), director societate comercială cu activitate în domeniul consultanței pentru afaceri și management (27.240 euro).

Sursa: mediafax.ro

Președintele, șefii Camerelor și premierul vor avea, de la 1 august, un salariu brut de 21.540 de lei (surse)

Președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților și premierul vor avea un salariu brut de 21.540 de lei, iar net de 15.108 lei, începând cu 1 august 2015, la nivelul indemnizației președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit Ordonanței privind majorarea indemnizațiilor lunare pentru cele mai înalte funcții de demnitate publică din România, aprobată în ședința de Guvern de miercuri, au precizat pentru AGERPRES surse oficiale.

Totodată, vicepremierul va avea o indemnizație lunară brută de 20.000 de lei, suma netă pe care o va încasa lunar fiind de 14.024 de lei.

De asemenea, potrivit actului normativ, au mai precizat sursele citate, miniștrii și șefii de servicii de informații — SRI, SIE, STS și SPP — vor avea o indemnizație lunară de 19.055 de lei brut, suma netă pe care urmează să o încaseze fiind de 13.365 de lei.

Indemnizațiile lunare pentru cele mai înalte funcții de demnitate publică din România se majorează începând cu luna august a acestui an, a anunțat, miercuri, premierul interimar Gabriel Oprea, la Palatul Victoria.

“Concret este vorba despre președintele României, prim-ministrul și miniștrii, președinții celor două Camere ale Parlamentului, directorii SRI, SIE, SPP, STS. În total sunt 48 de funcții vizate de această ordonanță”, a afirmat Oprea, adăugând că măsura a fost introdusă printr-o ordonanță adoptată de Guvern în ședința de miercuri.

Oprea nu a precizat cuantumul cu care se vor majora salariile înalților demnitari, dar a spus că “noul nivel de salarizare ține cont de reperul pe care îl reprezintă salarizarea în justiție, și anume remunerarea funcțiilor de președinte și judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție”.

Sursa: agerpres.ro

Salariu minim de 2.400 de lei pentru angajații cu studii superioare

De la 1 ianuarie 2016, salariul minim pe economie, care este acum 1.050 de lei va ajunge egal cu plafonul care exista pana acum pentru salarizarea persoanelor cu studii superioare, adica 1.200 de lei. Raportul fata de salariul minim era de 1 la 2, iar daca aceeasi formula se va respecta si de-acum inainte, angajatii cu studii superioare ar urma sa beneficieze de un nivel minim de salarizare de 2.400 de lei.

Ministerul Muncii a precizat ca “raportul ce va fi definit in noua lege a salarizarii va fi de 1 la 18” – adica cel mai mare salariu bugetar va fi de 18 ori salariul minim. Astfel, presedintele, sefii Camerelor, premierul si presedintele ICCJ, angajatii statului cu cele mai mari salarii, vor ajunge sa castige 21.600 de lei pe luna. Pentru seful statului, cresterea ar fi de 120%.

NOUA LEGE A SALARIZĂRII. Care va fi salariul MINIM și salariul MAXIM în sistemul bugetar

“Suntem in momentul de fata in situatia de a calcula anumite scenarii, impreuna cu Ministerul de Finante. Imediat vom intra in dialog, ca si pana acum, cu partenerii nostri sociali, dar ne vom consulta si cu ceilalti colegi ai nostri din Guvern care gestioneaza domeniile din sectorul bugetar”, a explicat ministrul.

Ministerul Muncii a precizat ca “raportul ce va fi definit in noua lege a salarizarii va fi de 1 la 18” – adica cel mai mare salariu bugetar va fi de 18 ori salariul minim. Astfel, presedintele, sefii Camerelor, premierul si presedintele ICCJ, angajatii statului cu cele mai mari salarii, vor ajunge sa castige 21.600 de lei pe luna. Pentru seful statului, cresterea ar fi de 120%. Viitoarea lege a salarizarii presupune introducerea unui salariu unitar pentru mai multe clase de salarizare, de la 111 clase din prezent, la aproximativ 5 clase de salarizare.

Sursa: rtv.ro

Creste salariul minim pe economie, de la 1 iulie. Ce costuri noi implica pentru firme

Salariul minim pe economie va creste, de la 1 iulie 2015, cu 75 de lei, ajungand astfel la 1.050 de lei brut, potrivit hotararii de guvern 1.091/2014. Modificarile implica noi costuri si proceduri pentru firmele care au in prezent angajati platiti cu salariul sub 1.050 de lei brut. Si amenzile de circulatie cresc odata cu salariul minim. 

Incepand cu data de 1 iulie 2015, salariul de baza minim brut pe tara garantat in plata se stabileste la 1.050 lei lunar, pentru un program complet de lucru de 168,667 de ore in medie pe luna in anul 2015, reprezentand 6,225 lei/ora“, prevede actul normativ.

Aceasta este a doua crestere pe anul 2015, prima operandu-se de la 1 ianuarie, cand salariul minim pe economie a crescut de la 900 la 975 de lei brut pe luna.

Patonii care stabilesc de salarii de baza sub noul nivel sunt pasibil de amenzi contraventionale de la 1.000 lei la 2.000 de lei, de la inspectoratele teritoriale de munca, mai prevede hotararea de guvern.

HG1091_2014

Cresterea salariului minim pe economie implica majorarea cheltuielilor pentru firme. Astfel majorarea cu 75 de lei a salariului brut pe economie va conduce la o crestere a cheltuielilor cu 93 de lei, pentru angajatorul care este nevoit sa opereze modificrea, a calculatAvocatnet.ro.

La fiecare salariu de 1.050 de lei brut, angajatorii trebuie sa aloce de fapt 1.292 de lei.

Aceasta suma majorata include atat banii care se adauga la remuneratia bruta care trebuie platita angajatului (care va fi de 777 de lei, comparativ cu 724 de lei cat este in prezent), cat si taxele si contributiile ce trebuie platite suplimentar la stat pentru salariul majorat (242 de lei, fata de 224 de lei, valoarea taxelor in momentul de fata), mentioneaza sursa citata.

Patronii care au in prezent angajati cu remuneratia sub noul salariu minim pe economie trebuie sa opereze modificari si in Registrul salariatilor, Revisal, cel tarziu in ziua lucratoare anterioara implinirii termenului de 20 de zile lucratoare, conform HG 500/2011.

Astfel, pana pe 27 iulie 2015 toti angajatorii din Romania care au angajati cu salariul minim trebuie sa opereze modificarile in Revisal, mentioneaza Avocatnet.ro.

Odata cu salariul minim pe economie, vor creste si amenzile de circulatie rutiere, pentru ca un punct amenda inseamna 10% din salariul minim brut. Astfel, abateri precum vorbitul la telefon (fara handsfree) la volan sau neutilizarea centurii de siguranta ii va costa pe soferi intre 210 si 315 lei. La fel si pe pietonii care traverseaza prin locuri nepermise.

Sursa: startupcafe.ro

147.000 de euro, cel mai mare salariu din România

În țara în care salariul mediu abia trece de echivalentul a 400 de euro, sunt și câțiva norocoși.

Cel mai bine plătit angajat român lucrează în domeniul imobiliar și anul trecut i-au intrat în cont 147.000 de euro lunar. Cu banii aceștia și-ar fi putut cumpăra la fiecare salariu două apartamente la București sau trei mașini de lux. Cel mai mare salariu din România îl are un angajat din imobilare: 2,2 milioane de euro brut. După plata taxelor și impozitelor, rămâne cu aproape 147.000 de euro în mână în fiecare lună. Pe locul doi în top este un lucrător din domeniul lucrărilor de instalații electrice, care a plecat acasă anul trecut în fiecare lună cu echivalentul a 143.000 de euro. Consultanța în afaceri s-a dovedit și ea bănoasă pentru cineva care a încasat echivalentul a aproape 128.000 de euro lunar. Chiar germanii sau britanicii pot fi invidioși pe asemenea venituri, spun într-un glas specialiștii în recrutare și experții fiscali. Nu doar pentru că vorbim despre sume colosale, ci și pentru că au fost încasate ca salariu, iar în România povara fiscală pe salarii este una mare.

„Din cauza contribuțiilor sociale mari, numărul salariilor mari și foarte mari în România este mic, căutându-se forme alternative de plată a remunerației cuvenite”, a declarat Gabriel Biriș, analist fiscal.

„Mai ales în domenii precum consultanța sau dezvoltarea imobiliară nu prea există salarii. Iar dacă există, sunt la un nivel modest, iar veniturile sunt completate din comisioane”, a declarat George Butunoiu, specialist în resurse umane.

Pentru ca cel mai bine plătit angajat român să încaseze lunar echivalentul a 147.000 de euro, atât el, cât și firma pentru care lucrează au lăsat la stat în fiecare lună taxe și impozite în valoare de aproape 53.000 de euro, cel mai mult sub formă de impozit pe venit și contribuție la sănătate.

„Cel mai probabil în acest an despre asta vorbim, despre un angajator cu apetit de risc foarte scăzut plătind și costul”, a spus Gabriel Biriș.

În România există în prezent aproape 5,3 milioane de angajați, cei mai mulți cu salarii mici. De altfel, specialiștii în resurse umane atrag atenția că angajații sunt plătiți prea puțin față de câștigurile șefilor.

„E o diferență de la 1 la 10, 1 la 15, ceea ce este nesănătos. În țările așezate, occidentale, diferența medie este de 1 la 5 între cel mai mic salariu într-o firmă și cel mai mare”, a declarat George Butunoiu.

Românii al căror salariu sare de echivalentul a 780 de euro sunt mai puțini de 200.000. În plus, și dintre aceștia doar 6 din 10 câștigă în mână în fiecare lună peste 1.500 de euro.

Cele mai mari lefuri le au angajații din energie, construcții, industria farmaceutică sau bănci.

Sursa: digi24.ro

Meseriile de care sa te feresti

Salariul mediu net pe economie a crescut, în 2014, iar inflația a fost redusă. Cu toate acestea, sunt câteva domenii de activitate unde salariile au scăzut față de începutul anului trecut.

Dintre cele 59 de domenii de activitate monitorizate de Institutul Național de Statistică (INS) doar trei s-au remarcat negativ prin scăderea salariilor în octombrie 2014 (lună pentru care sunt publicate ultimele cifre oficiale) comparativ cu ianuarie 2014.

Cele trei meserii unde lefurile salariaților au scăzut, pe parcursul anului 2014, sunt fabricarea băuturilor, depozitare și activități auxiliare pentru transport, precum și transporturi pe apă.

Cel mai mult a scăzut salariul mediu net în domeniul fabricării băuturilor, cu 3,6%, din ianuarie 2014 până în luna octombrie, de la 1.952 lei la 1.882 lei.

Lefurile angajaților din sectorul depozitării și activităților auxiliare pentru transport s-au redus, în primele zece luni ale anului trecut, cu 1,9%, de la 2.439 lei până la 2.392 lei.

În același timp, salariile personalului angajat în domeniul transporturilor pe apă s-au redus cu 1,04%, de la 2.104 lei până la 2.082 lei, în perioada analizată.

Mai există un domeniu de activitate în care nivelul salariului mediu net a rămas neschimbat, în octombrie 2014 față de prima lună a anului. Este vorba despre fabricarea substanțelor și a produselor chimice, unde câștigul salarial mediu net s-a menținut constant la nivelul valorii de 1.926 lei.

Practic, în cazul angajaților din aceste domenii, nivelul de trai a scăzut în ciuda faptului că salariul mediu net din economia românească a crescut, în primele zece luni ale anului precedent, cu 4,92%, cu mult peste nivelul inflației din aceeași perioadă, care s-a cifrat la 1,12%.

Sursa: money.ro

Majorarea salariului minim brut, avizata de Guvern. Lefurile vor creste in doua etape

Salariul de baza minim brut pe tara va creste anul viitor in doua etape, de la 900 la 975 de lei din ianuarie si la 1.050 de lei din iulie. Aproape 1,5 milioane de angajativor beneficia de majorarea decisa in sedinta de miercuri a Guvernului.

Pentru personalul din sectorul bugetar, nivelul salariului de baza, potrivit incadrarii, nu poate fi inferior nivelului salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata.

“De majorarea salariului de baza minim brut pe tara garantat in plata va beneficia un numar de circa 1.471.356 salariati, dintre care 488.630 salariati in sectorul bugetar si 982.726 salariati in sectorul concurențial, corespunzator cuantumului de 1.050 lei lunar”, se arata in hotararea de guvern.

In document este precizat ca aceste majorari ale salariului minim presupun o crestere a cheltuielilor bugetare, anul viitor, cu 654,5.5 milioane lei.

In 2014, prin hotarare de Guvern aprobata in noiembrie 2013, salariul de baza minim brut pe tara a fost majorat tot in doua etape, cu cate 50 de lei. Astfel, de la 1 ianuarie, salariul de baza minim brut a crescut de la 800 la 850 de lei, iar din iulie, acesta este de 900 de lei.

Si in 2013, salariul de baza minim brut a crescut in doua etape, la 750 de lei din 1 februarie, pentru un program complet de lucru de 168,667 ore in medie pe luna in anul 2013, reprezentand 4,44 lei pe ora, si la 800 de lei de la 1 iulie, reprezentand 4,74 lei pe ora.

Guvernul a stabilit ca, in 2012, salariul de baza minim brut sa fie de 700 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 169,333 ore in medie pe luna, reprezentand 4,13 lei pe ora.

In 2011, salariul de baza minim brut a fost stabilit la 670 de lei lunar, pentru un program complet de lucru de 170 de ore in medie pe luna, reprezentand 3,94 lei pe ora.

Sursa: incont.ro

Salariile profesorilor vor fi majorate

Guvernul României a ajuns la un consens cu Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, prin care acesta se angajează să crească nivelul salarial și educațional al învățământului românesc.

Guvernul României a ajuns la un nou acord cu Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), cel mai important punct al negocierilor fiind remunerarea cadrelor didactice și nedidactice. Ca urmare, s-a hotărât ca în perioada 2015-2017, salariile personalului didactic și didactic auxiliar să crească cu 30%, în șase tranșe egale. Prima tranșă va fi în martie 2015, iar a doua va fi în septembrie, urmând ca salariile să li se adauge cuantumul de aproximativ 5% la fiecare șase luni.

De asemenea guvernul s-a asigurat ca mărirea salariilor cadrelor nedidactice să fie de 35%, bani ce vor fi acordați, tot în tranșe egale, dar într-un timp mai scurt – doar doi ani – 2015 și 2016.

„Până în acest moment, nu s-au găsit soluții pe care să le putem accepta, însă acum am ajuns la un acord, prin care guvernul se angajează să asigure creșterile salariale și funcționarea în mai bune condiții a unităților de învățământ. Banii se vor regăsi în bugetul pe anul viitor, guvernul asigurându-ne că vor oferi mai mulți bani învățământului”, ne-a declarat Mircea Marinescu, președintele Sindicatului Învățământ „Tutova” Bârlad.

În acord s-a mai prevăzut ca profesorii care au cel puțin 34 ani de învățământ să se poată pensiona la cerere, cu trei ani înainte de împlinirea vârstei de pensionare fără a li se diminua retribuția lunară. Nu s-a stabilit exact dacă personalul didactic care se pensionează anticipat mai poate avea contracte cu școlile, dar conform spuselor lui Mircea Marinescu cel mai probabil nu vor mai avea acest drept.

Guvernul se mai angajează să modifice toate programele școlare și sistemul de evaluare a elevilor, să adopte o nouă Lege a Educației, să deblocheze 2.500 de posturi didactice auxiliare si nedidactice din școli până în 2016, să oblige autoritățile locale, prin Legea bugetului de stat, să deconteze cu prioritate cheltuielile de naveta ale profesorilor și să le acorde profesorilor minimum 100 de euro pe an pentru dezvoltare profesională. (A.A.)

Salariul mediu a crescut în septembrie cu 0,9%, la 1.698 lei. Care sunt domeniile cu cele mai mari venituri

Câștigul salarial mediu a crescut în septembrie, față de luna precedentă, cu 15 lei (0,9%), la 1.698 lei net, cea mai mare valoare, de 5.776 lei, fiind înregistrată în extracția petrolului și a gazelor naturale, iar cea mai mică, de 996 lei, în hoteluri și restaurante.

“În luna septembrie 2014, în majoritatea activităților din sectorul economic nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mare față de luna august 2014. Creșterile câștigului salarial mediu net față de luna precedentă s-au datorat acordării de prime ocazionale (inclusiv prime trimestriale, pentru «Ziua petrolistului»), sume din profitul net și din alte fonduri, dar și realizărilor de producții ori încasărilor mai mari (funcție de contracte)”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).

Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial s-au înregistrat în extracția petrolului brut și a gazelor naturale (28,8%) și în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (10,9%). Majorări între 5% și 10% au fost raportate în activități de servicii anexe extracției, fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, activități de poștă și de curier, cercetare-dezvoltare.

Scăderile câștigului salarial mediu față de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna august de premii ocazionale, sume din profitul net și alte fonduri. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net sunt cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale), precum și de angajările de personal cu câștiguri salariale mici din unele activități economice.

“Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat după cum urmează: cu 13,9% în extracția cărbunelui superior și inferior, respectiv cu 11,2% în alte activități extractive;
între 4,0% și 6,0% în fabricarea produselor din tutun, fabricarea altor mijloace de transport, transporturi pe apă; între 2,0% și 4,0% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), activități auxiliare intermedierilor financiare (inclusiv activități de asigurare și fonduri de pensii), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat”, se menționează în comunicat.

În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creșteri ale câștigului salarial față de luna august în învățământ (2,2%) ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice, respectiv în administrația publică (0,5%). În sănătate și asistență socială câștigul salarial mediu net a scăzut în luna septembrie cu 0,4%.

Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 5,5%. Indicele câștigului salarial real față de aceeași perioadă a anului precedent a fost de 103,9%.

Indicele câștigului salarial real pentru luna septembrie 2014 față de luna precedentă, calculat ca raport între indicele câștigului salarial nominal net și indicele prețurilor de consum, a fost de 100,8%.
Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost de 126,7% cu 0,9 puncte procentuale mai mare față de cel înregistrat în luna august 2014.

Sursa: mediafax.ro

Sindicaliștii din sănătate nu cred până nu văd

Până când hotărârea de Guvern privind majorarea salariilor asistenților medicali nu va fi publicată în Monitorul Oficial, sindicaliștii “Sanitas” nu renunță la ideea protestului.

La propunerea Ministerului Sănătății, după negocierile avute cu sindicatele, marți Guvernul a adoptat o ordonanță prin care salariile personalului din sistemul sanitar și al sistemului public de asistență socială vor fi majorate cu 100 de lei brut, de la 1 ianuarie 2015.

Vestea nu i-a bucurat pe sindicaliștii Federației “Sanitas” chiar atât de mult cât ar fi crezut guvernanții, aflați în plină campanie electorală pentru cel de-al doilea tur de scrutin al prezidețialelor. Sindicaliștii spun că nu cred în promisiuni și așteaptă publicarea actului în Monitorul Oficial.

Întrucât din 2007 angajații din sistemul sanitar nu au mai beneficiat de majorări salariale, Federația “Sanitas” le pregătea guvernanților o surpriză în plină campanie electorală.

„La începutul lunii octombrie, am obținut promisiunea că, de la 1 decembrie, toate salariile vor crește cu 60 de lei. Ministerul de Finanțe s-a răzgândit, apoi. Sanitas a demarat deja procedura necesară activităților de protest, după care Ministerul de Finanțe a revenit la sentimente mai bune. A promis că va aloca tuturor cadrelor medicale câte 100 de lei în plus la salarii începând cu 1 ianuarie. În acest sens, s-a încheiat un acord scris între Ministerul de Finanțe și Ministerul Sănătății”, declara zilele trecute Cristi Puțeanu, președintele Sanitas Bârlad.

Cum sindicaliștii din Sănătate au devenit un fel de Toma Necredinciosul, având în vedere promisiunile deșarte făcute de guvernanți de-a lungul anilor, Sanitas dorea ca până pe 5 noiembrie să fie adoptată și o ordonanță de urgență care să prevadă aceste creșteri salariale începând cu 1 ianuarie 2015.

Teoretic, salariații din sistemul public de sănătate vor primi salarii majorate. Rămâne de văzut dacă bugetul primit de la CJAS va fi mai mare.

„După majorarea salariilor prin redobândirea procentelor luate inițial de la bugetari, spitalul a plătit aceste sume din bugetul primit de la CJAS, deloc majorat. Și în acest caz, probabil că se va întâmpla la fel. Este vorba de o sumă de peste 100.000 de lei. Spitalul abia reușește să supraviețuiască acum. De unde va putea aloca sumele aferente majorării salariilor, dacă Sanitas o va obține, este greu de spus”, a declarat Angela Chirilă, managerul interimar al Spitalului „Elena Beldiman”. (Mihaela NICULESCU)

Cresc salariile medicilor

Fiecare salariat din Sănătate și Asistență Socială va beneficia de o creștere salarială în sumă fixă, lunară, începând cu data de 1 decembrie a.c., a declarat miercuri Leonard Bărăscu, președintele Federației Sanitas, după întâlnirea avută cu ministrul Finanțelor Publice, Ioana-Maria Petrescu, și cu ministrul delegat pentru Dialog Social, Aurelia Cristea.’Doamna ministru Petrescu ne-a lăsat să stabilim modul în care va avea loc creșterea salariilor, respectiv procentual sau în sumă fixă. Noi am decis că o creștere a salariilor în sumă fixă lunară este mai avantajoasă pentru angajații din Sănătate și Asistență Socială. Majorarea salariilor se va produce de la data de 1 decembrie a.c., însă vom afla în perioada următoare ce înseamnă concret acești bani – ca valoare propriu-zisă’, a afirmat Leonard Bărăscu.

Potrivit acestuia, în cadrul întâlnirii s-a discutat și despre modificarea Legii nr. 284/2010, privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

‘Legea nr. 284/2010 va fi pusă în aplicare începând cu data de 1 sau 15 noiembrie a.c., fiind astfel eliminate actualele inechități din grila de salarizare. De asemenea, va exista o majorare a salariului minim de la 900 de lei la 1.050 lei, iar creșterea bazei de calcul va duce implicit la o creștere suplimentară a salariilor’, a mai spus președintele Sanitas.

În ceea ce privește deblocarea posturilor din sistemul sanitar, Leonard Bărăscu a precizat că acțiunea s-a produs deja la nivelul spitalelor din subordinea Ministerului Sănătății (1.600 de posturi), fiind însă vorba de ‘o trenare’ a procedurii în cazul spitalelor care au trecut în administrarea consiliilor locale și județene.

Sursa: money.ro

După muncă și răsplată

De la 1 iulie, polițitii, jandarmii și ceilalți angajați din instituțiile de apărare care muncesc peste program vor câștiga chiar și 75% peste salariu.

Daniela PORUMB

Veste bună pentru polițiștii și jandarmii vasluieni și nu numai: de la 1 iulie sunt remunerați pentru munca prestată în zilele de weekend și de sărbători legale, dar numai dacă doresc acest lucru. Până acum, legislația le permitea recuperarea muncii prestată suplimentar doar prin timp liber, acum având posibilitatea să aleagă între cele două modalități de recompensare.

Majorarea este de până la 75% din salariul de bază, în funcție de timpul efectiv lucrat în zilele respective.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Vaslui, la nivelul județului, statul de organizare este ocupat în proporție de aproximativ 90%. Din acest motiv, sunt și situații când polițiștii sunt chemați de acasă pentru a le rezolva, mai ales pentru a efectua verificări în cazul apelurilor primite la numărul de urgență 112. De asemenea, necesitatea efectuării orelor suplimentare mai apare în cazul infracțiunilor grave (omor, tentativă la infracțiunea de omor, tâlhării, accidente rutiere grave), când la cercetări participă polițitși din mai multe structuri (ordine publică, investigații criminale, poliție rutieră, criminalistică, acțiuni speciale).

Numai în acest an aceștia au avut de gestionat o serie de situații de ordine publică, de urgențe civile sau generate de condițiile meteorologice, care au presupus prezența permanentă în mijlocul comunităților.

Top cele mai ieftine carduri de salariu

Condițiile și costurile pentru deschiderea și menținerea unui cont curent variază mult de la o bancă la alta.

Mai exact, costul total pe care clientul băncii îl plătește pe parcursul unui an pentru utilizarea contului curent poate varia între zero lei și 135 de lei, potrivit celor mai recente date centralizate de portalul Conso.ro.

 Totodată, în timp ce câteva instituții financiare permit retragerea gratuită a numerarului de la bancomate, majoritatea percep un comision chiar și în cazul retragerii banilor de la propriile unități ATM.

 Vă prezentăm Top 10 bănci care oferă cele mai avantajoase condiții de pe piață pentru conturi curente cu carduri atașate pe care să vă încasați salariul. Atenție, însă, acestea sunt condițiile generale ale băncilor. În cazuri particulare, cum ar fi clienții coroporativi cu un număr mediu sau mare de angajați, cele două părți negociază și pot ajunge la condiții mai avantajoase decât cele din oferta de bază.

 1. Banca Transilvania – cost anual total 0 lei

2. Banca Feroviară – cost anual total 12 lei

3. Marfin Bank – cost anual total 15 lei

4. Volksbank – cost anual total 27 lei

5. Alpha Bank – cost anual total 30 lei

6. Garanti Bank – cost anual total 30 lei

7. Intesa Sanpaolo Bank – cost anual total 35 lei

8. Raiffeisen Bank – cost anual total 35 lei

9. Bancpost – cost anual total 43,5 lei

10. CEC Bank – cost anual total 54 lei

 Costul anual total se referă, de regulă, la comisionul pentru administrarea contului. La acest cost se adaugă diverse comisioane pentru plăți interbancare, pentru plăți la ghișeu, taxă de emitere a cardului, eventual o taxă de administrare a cardului etc.

 La polul opus, în lipsa unor condiții preferențiale, cele mai nefavorabile oferte de bază de pe piață ale băncilor sunt:

 1. UniCredit Țiriac Bank – cost anual total 135 lei

2. Piraeus Bank – cost anual total 130 lei

3. Bank Leumi – cost anual total 104,95 lei

4. Credit Agricole – cost anual total 94 lei

5. OTP Bank – cost anual total 79,96 lei

Sursa: money.ro

Vrei să lucrezi într-o bancă? Iată cât vei câștiga

Un angajat pe o poziție de entry-level dintr-o bancă primește în prezent un salariu net cuprins între 1.200 și 1.500 de lei pe lună, potrivit datelor din piață, în condițiile în care angajații din acest sector aveau la finalul lunii martie salarii medii mai mari chiar decât cei din industria IT.

Potrivit Insitutului Național de Statistică, salariul mediu net în sectorul bancar era de 4.023 lei în martie, față de o medie națională pe economie de 1.706 lei.  La finalul primelor două luni ale acestui an peste 71.000 de oameni lucrau într-o bancă, cu 11.500 mai puțini față de începutul crizei, potrivit datelor de la INS. Angajații care au reușit să supraviețuiască valului de restructurări din sistemul bancar au avut parte și de creșteri salariale de până la 30% în ultimii opt ani, însă acestea au fost „anulate“ de mai mulți factori, cel mai important fiind inflația. Deși au salarii, în medie, cu câte 1.000 de lei mai mari decât înainte de criză, ritmul de creștere a salariilor din sistem a fost de două ori mai scăzut decât media la nivel național.

Sursa: money.ro

Colegiul Medicilor: Dacă veniturile medicilor nu cresc, CE să oblige România să aplice Directiva timpului de lucru

Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Vasile Astărăstoae, a declarat, joi, că, dacă Ministerul Sănătății nu va soluționa în 30-45 de zile cererile privind protecția și creșterea veniturilor medicilor, CMR va cere Comisie Europene să oblige România să aplice Directiva timpului de lucru

Astărăstoae a declarat, la Suceava, că reprezentanții Colegiului Medicilor au avut, săptămâna trecută, o primă întâlnire la Ministerul Sănătății în care s-a propus ca medicii să beneficieze de scutirea impozitului pe salariu, așa cum se întâmplă în cazul IT-iștilor. El a spus că s-a mai propus legalizarea plăților informale după desfășurarea actului medical, așa cum prevede legea privind drepturile pacienților, iar practica privată în spitalul public să fie foarte clar reglementată. Totodată, s-a propus și acordarea unui spor de fidelitate medicilor, începând cu 30 la sută din salariu, în funcție de posibilitățile fiecărui spital, iar medicul să se angajeze că timp de trei ani nu pleacă în străinătate. “Indiferent dacă se acceptă toate cele patru puncte, noi nu vom discuta cât timp nu se face acea modificare legislativă, care a fost acceptată de patru miniștri până acum, din statutul medicului, prin care să se spună în mod foarte clar că medicul, în virtutea independenței sale profesionale, nu este funcționar și nici echivalentul unui funcționar” , a spus Astărăstoae. Președintele CMR a arătat că dacă aceste propuneri nu vor fi rezolvate într-un interval de timp rezonabil, de 30-45 de zile, atunci CMR va solicita Comisiei Europene să oblige România să aplice Directiva privind timpul de lucru al medicilor. El a spus că CMR va cere medicilor, după acest interval de timp, să facă doar o singură gardă pe lună, cea care este obligatorie prin contractul de muncă pe care îl au. “Vă garantez că cel puțin 80 la sută dintre medici vor accepta această decizie, pentru că dacă ar exista respect și dacă demnitatea medicului n-ar fi atinsă, am înțelege”, a precizat Astărăstoae, arătând că o astfel de campanie dusă împotriva medicilor în ultimii patru ani nu a mai întâlnit în cariera sa profesională de peste 40 de ani.

Președintele Colegiului Medicilor a mai spus că sistemul sanitar din România este “subfinanțat și subpopulat” și că este ținut în viață prin munca medicilor. Potrivit lui Astărăstoae, după ce au fost arestați medicii de la Spitalul de Arși din București solicitările medicilor de a pleca în străinătate au crescut la nivel național cu 10 la sută. Astărăstoae a spus că dacă Ministerul Sănătății va soluționa solicitările CMR, prin măsurile pe care le va adopta, ar putea opri exodul medicilor români în străinătate, dar nu și migrația acestora. Președintele CMR a mai spus că, din anul 2007, aproximativ 16.000 de medici români au plecat să muncească în străinătate.

Sursa: mediafax.ro

Șoferi pentru transport în Uniunea Europeană

Oferind un salariu lunar cuprins între 101.000 și 350.000 de forinți, o firmă din Ungaria angajează 75 de șoferi de autocamion pentru efectuarea de transport internațional. Potrivit Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui, angajatorul cere carnet de conducere CE și experiență de minimum un an pentru transport în Uniunea Europeană. Constituie un avantaj cunoașterea unei limbi străine de circulație internațională (engleză sau franceză).

CV-urile, împreună cu o copie după permisul de conducere se pot trimite în română sau maghiară la adresa de e-mail lipstakZs@lab.hu. Pentru detalii suplimentare, vă puteți adresa consilierului EURES din cadrul AJOFM Vaslui, la numărul de telefon 0372/764.488.

Cea mai mare leafă – 308.154 de lei! Salarii de lux

Diverși angajați din justiție și sănătate au salariii de peste 180.000 de lei pe an, dar cel mai mai bine plătit din județ este un bancher. Acesta câștigă anual peste 300.000 de lei, cam tot atât cât 30 de muncitori!

Neajunsurile celor câteva mii de vasluieni care câștigă doar salariul minim pe economie și ale zecilor de mii de șomeri care nu au nici după ce bea apă sunt doar subiecte de bârfă pentru unii care au salarii atât de mari, încât ajung să se îmbogățească prin muncă așa-zisă cinstită. Și nu vorbim de salarii bune, de 2.000 – 3.000 de lei lunar, ci de adevărate lefuri de lux.
Astfel, cel mai bine plătit salariat din județ este un manager din domeniul bancar. Acesta a câștigat pe parcursul anului trecut un salariu brut de 308.154 de lei (peste trei miliarde de lei vechi!), cam cât câștigă toți muncitorii dintr-o fabrică de confecții într-o lună.
Pe locul doi în top se situează o persoană care lucrează în media. Angajatorul, care are sediul în București, i-a plătit un salariu anual de 204.319 lei, potrivit informațiilor furnizate de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui, după centralizarea datelor din fișele fiscale depuse recent de angajatori.
Poziția a treia în clasament îi revine unui medic din Vaslui care a câștigat numai din salarii (deci fără a pune la socoteală obișnuita șpagă) 196.924 de lei.
La fel de mulțumit este și ocupantul locului patru. Acesta lucrează la o firmă de telecomunicații cu sediul în Iași și a câștigat în 2013 fix 194.417 lei, cu doar 2.400 de lei mai puțin decât medicul din Vaslui.
O persoană din Bârlad ocupă locul cinci cu un câștig brut de 190.550 de lei obținut din industrie, iar următoarele trei poziții sunt ocupate de trei magistrați din același municipiu, care au avut aproape aceleași câștiguri salariale: 188.983 de lei, 187.563 de lei, respectiv 186.127 de lei.
Locul nouă îi revine tot unui magistrat, dar din Vaslui, care are un salariu anual mai mic cu 3.800 de lei decât cel de pe locul opt. Ultima poziție, dar cu un salariu după care mulți tânjesc, este ocupată de un medic din Bârlad, cu un venit salarial de 180.245 de lei.
Topul reflectă doar câștigurile salariale, nefiind incluse toate veniturile realizate pe parcursul anului trecut (din dividende, chirii, tranzacții imobiliare sau dobânzi).

Cristian Dima

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: