Home / Tag Archives: seceta

Tag Archives: seceta

Fermierii vasluieni se roagă la Dumnezeu să dea ploaie

de Dănuț CIOBANU

Agricultura județului Vaslui are nevoie urgentă de apă. Situația în teren este foarte gravă, în condițiile în care, din 10 februarie 2019, în județ nu au mai fost înregistrate precipitații însemnate cantitativ. Fermierii spun că doar niște ploi de peste 10 litri/metrul pătrat ar putea salva culturile agricole. În caz contrar, culturile vor răsări neuniform, iar dezvoltarea plantelor va fi întârziată.

Precipitațiile sporadice din ultimele zile sunt departe de a reface necesarul de apă din sol, pentru dezvoltarea culturilor agricole. Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui, a spus că o șansă precipitațiile anunțate pentru această săptămână, de 10 –  15 litri/metrul pătrat (l/mp), pentru a se asigura condiții de răsărire și dezvoltare a culturilor.

“Condițiile de pregătire a patului germinativ pentru însămânțările de primăvară sunt foarte bune. Bineînțeles, este nevoie de precipitații. În județul Vaslui, în lunile ianuarie și februarie 2019 s-au înregistrat precipitații sub formă de ninsori și ploi într-o cantitate de 122 l/mp. În Negrești 77 l/mp, Bârlad 54 l/mp, Huși 43 l/mp. Din păcate, în lunile martie și aprilie nu s-au înregistrat precipitații deloc, de aceea culturile de toamnă se dezvoltă cu dificultate. În stratul superficial al solului, pe o adâncime de 15 centimetri nu există apă. Lipsa apei de sol împiedică să se dizolve și granulele de la îngrășămintele chimice, iar acestea nu ajung la rădăcina plantelor”, a spus Gigel Crudu.

Până la această dată, în amenajarea Albița – Fălciu, fermierii au irigat 36 hectare cultivate cu sfeclă de zahăr, iar organizațiile utilizatorilor de apă pentru irigații se pregătesc pentru a extinde udarea culturilor de primăvară.

Dan Hurduc, fermier din Costești, a spus că situația este foarte gravă, pentru că și în cursul anului trecut Vasluiul a fost județul cel mai afectat de secetă din țară.

“Din data de 10 februarie nu am mai avut ploi peste 3 l/mp. Dacă vin ploile sperăm să fie peste 10 l/mp petru a însemna ceva, în cantități mai mici ploile nu au nicio eficiență. Floarea soarelui s-a semănat și a mai fost umiditate în sol, însă pentru solele cu porumb răsărirea va fi probabil neuniformă. Din cauza secetei, arăturile nu s-au putut face din toamna anului trecut, iar cu arături de primăvară și fără ploi răsărirea este dificil de controlat”, a spus Dan Hurduc.

Agricultorii vasluieni așteaptă precipitațiile salvatoare

Fermierii din județul Vaslui așteaptă cu nerăbdare primele precipitații din această toamnă. Din cauza secetei prelungite lucrările agricole se realizează foarte greu, iar programul la arături este mult întârziat.

“Toată lumea așteaptă ploi, pentru a putea ara suprafețele destinate însămânțării cu culturi de primăvară din anul viitor. Acum se mai seamănă grâu doar pe suprafețele care au fost pregătite imediat după recoltarea florii soarelui sau porumbului. Atunci pământul nu era chiar atât de tare și se putea da cu discul pentru a însămânța. Pe restul suprafețelor arabile este foarte greu de realizat lucrările de arături. De trei luni și jumătate nu am mai avut ploi însemnate cantitativ în județul nostru. A mai plouat în zona Bârladului, pe Valea Prutului, însă deficitul de apă din sol este foarte mare”, a spus Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Până la această dată, dintr-un program de arături de toamnă de 185.600 hectare au fost realizate arături pe numai 37.601 hectare, ceea ce reprezintă un procent de 20%. Potrivit datelor DAJ Vaslui, fermierii au semănat cu culturi de toamnă 89.280 de hectare. Din suprafața totală, 57.500 hectare au fost însămânțate cu grâu, 4.610 hectare cu orz, 487 hectare cu orzoaică, 19.120 hectare cu rapiță, 1.162 hectare au fost semănate cu plante de nutreț, 649 hectare cu alte culturi.

Din suprafața semănată cu rapiță, până la această dată au fost întoarse 2,719 hectare, din cauza că plantele nu au răsărit. Totuși, sunt parcele unde cultura de rapiță a răsărit corespunzător și acestea nu vor fi întoarse de fermieri pentru a fi semănate cu alte culturi agricole. (Dănuț CIOBANU)

Seceta prelungită creează probleme. Cultura de rapiță de pe mii de hectare ar putea fi compromisă

Rapița semănată pe mii de hectare în județul nostru are de suferit din cauza secetei prelungită din ultima perioadă, lipsa apei din sol făcând ca această cultură să nu răsară. Specialiștii în agricultură prevăd deja producții slabe în vara anului viitor, chiar mai mici și decât anul acesta, când au fost înregistrate medii de 1.148 kg/hectar.

Schimbările climaterice din ultimii ani, cu perioada alternante de ploi abundente și secetă prelungită, afectează tot mai mult agricultura din zona Moldovei. După o primăvară fără ploi, care au afectat culturile de toamnă, și o jumătate de vară ploioasă, în județul nostru s-a instalat din nou seceta, de la mijlocul lui iulie. Consecințele se văd tot în agricultură și sunt resimțite din plin de către fermierii care au semănat rapița pe o suprafață de peste 17.000 de hectare.

Din păcate, sunt puține zone unde a răsărit cultura, iar acolo unde s-a întâmplat, a ieșit din pământ în procent de 70%. Trebuie să plouă măcar 20 de litri/metru pătrat, care să declanșeze procesul de germinare și apoi de răsărire. Dacă în două săptămâni nu vor fi precipitații consistente, probabil vor fi semne de întrebare la producția de rapiță”, ne-a declarat directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui, Gigel Crudu.

În condițiile în care procesul de răsărire la rapiță este mai mic decât cel de anul trecut, producțiile de rapiță din 2019 ar putea fi sub o mie de kilograme la hectar. Producția medie în acest an a fost de 1.148 kg/ha. (Ionuț PREDA)

Seceta face ravagii în județul Vaslui. Fermierii nu vor primi despăgubiri

Fenomenul a afectat deja mari suprafețe agricole. Cea mai mare lipsă de apă în sol este în zona localităților Costești și Bogdana.

Efectele secetei asupra agriculturii vasluiene cresc de la o săptămână la alta. Foarte mulți fermieri au cerut autorităților locale să vină să constate, la fața locului, starea de calamitate a culturilor agricole. Aceștia susțin că ne confruntăm cu o secetă asemănătoare cu cea din 2009, culturile agricole fiind compromise între 30% și 100%. Specialiștii Direcției pentru Agricultură Județeană Vaslui estimează producții mici la grâu (circa 2000 kg/ha), orz (3.500 kg/ha), rapiță (1400 kg/ha). În unele zone ale județului culturile de porumb și floarea soarelui sunt complet distruse. În plus sunt sute de hectare negre din cauză că nu au răsărit culturile.

De la ultima zăpadă în județul nostru nu au fost ploi care să conteze pentru agricultură, adică precipitații de peste 10 litri pe metru pătrat, ci doar precipitați rare de până la doi litri pe metru pătrat care nu au contat pentru agricultură. Perimetrul deficitului maxim de apă în sol fiind în zona localităților Costești și Bogdana.

Din păcate, fermierii nu pot spera nici la despăgubirile de altădată. Legea privind acordarea de despăgubiri în caz de calamitate a fost abrogată acum opt ani, de atunci guvernanții nu au mai luat în calcul oferirea sprijinului financiar în asemenea situații. Mai mult decât atât nici firmele de asigurări nu încheie contracte de asigurare a culturilor agricole în caz de secetă. Așadar, din păcate fiecare fermier, care își vede culturile distruse de secetă după ce a muncit pe brânci tot anul, trebuie să rabde și să se descurce cum poate. (Cristian DIMA)

Fermierii vasluieni, îngrijorați pentru culturile lor

Seceta pare că se instaleaza încet, dar sigur în județul Vaslui. Fermierii încep să fie îngroziți că nu a mai plouat de ceva timp. Deficitul de apă a ajuns la cica 400 metri cubi de apă la hectar.

Într-adevăr este o problemă la nivelul județului Vaslui cu privire la starea de vegetație a culturilor. În urma deplasărilor pe care le-am făcut în teren săptămâna trecută și acum două săptămâni și din relatările fermierilor, cele mai afectate sunt culturile de primăvară. Acestea nu au răsărit uniform ca urmare a deficitului de apă din stratul cuprins între zero și 20 de centimetri. Potrivit informațiilor furnizate de Oficiul de Studii Pedologice, deficitul de apă este destul de mare, se încadrează undeva la 300 – 400 metri cubi de apă pe hectar, prin urmare nu există apa necesară pentru a asigura procesul de germinare și de răsărire a culturilor sau de creștere a acestora. În zona Albița, Fălciu a început procesul de irigare a culturilor, atât pentru accelerarea procesului de creștere a culturilor cât și pentru răsărirea de primăvară. Cât privește culturile de toamnă am constatat faptul că acestea nu au au un proces de creștere normală ca urmare a deficitului de apă și prin urmare, probabil dacă în perioada următoare nu vor fi cantități însemnate de precipitații, vor fi diminuări de producție”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

El a precizat că producția depinde în mare măsură de amplasarea parcelelor și de tehnologia aplicată de fiecare fermier. (Cristian DIMA)

Calamități de peste 100 de milioane de lei provocate de seceta excesivă din ultimele trei luni

Peste 100 de milioane de lei este valoarea pagubelor înregistrate în agricultură de aproape 5.000 de fermieri din județ, în urma secetei excesive și persistentă din ultimele trei luni, suprafața totală afectată depășind 102.000 hectare de culturi de primăvară.

Seceta excesivă și persistentă din ultimele trei luni au afectat 102.941 de hectare de culturi de primăvară, arată raportul final întocmit de Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, în baza anchetelor desfășurate în teren de către comisiile locale pentru situații de urgență. Cu o medie de 1.036 de lei pierderi pe fiecare hectar de cultură calamitat, valoarea totală a pagubelor se ridică la peste 100 de milioane de lei.

”Raportat la cele 176.482 de hectare de culturi de primăvară înființate în acest an în județ, putem spune că aproape două treimi au fost afectate de secetă. Noi am transmis situația la Ministerul Agriculturii, în speranța că fermierii vor primi un ajutor de minimis pentru compensarea calamităților provocate de secetă”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Numărul total al celor afectați de secetă se ridică la aproape 5.000 de fermieri, majoritatea fiind persoane fizice. Cele mai afectate culturi au fost porumbul (40.320 hectare), floarea soarelui (38.021 hectare) și plantele de nutreț (12.0306 hectare). (Ionut PREDA)

Agricultorii vasluieni sunt disperați. Nici măcar utilajele moderne nu le mai sunt de ajutor!

Deficitul de apă din sol îngreunează lucrările de însămânțare pentru culturile de toamnă, din cauza secetei arăturile fiind realizate în proporție de doar 10 la sută la nivelul județului Vaslui, a declarat directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, Gigel Crudu. Din cauza pământului foarte uscat, arătura se execută cu mare dificultate, previziunile pentru recoltele din vara următoare fiind pesimiste.

”Fermierii depun eforturi deosebite și întâmpină probleme în special cu consumul sporit de combustibil. De asemenea, este vorba despre o uzură foarte mare a utilajelor. În discuțiile avute cu producătorii agricoli, aceștia s-au plâns că nu s-au mai confruntat cu o asemenea situație ca în toamna acestui an. Chiar dacă unii agricultori apelează la efectuarea lucrărilor cu utilaje moderne, nici cu acestea nu se poate face mare lucru, motiv pentru care însămânțarea culturilor de grâu și orz este anevoioasă”, a declarat directorul Crudu.

Până în prezent, la nivelul județului Vaslui au fost arate aproximativ 10.000 de hectare de teren, ceea ce reprezintă 10 la sută din suprafața programată pentru însămânțare în această toamnă. (George PROCA)

Peste 17.600 de hectare de culturi din județ, afectate de secetă. Și numărătoarea continuă…

Peste 17.600 de hectare de culturi de primăvară din județ au fost afectate de seceta excesivă și persistentă în timp, după ce Direcția Agricolă a centralizat procesele verbale de constatare a pagubelor din 47 de comune și orașe, inventarierea pierderilor din agricultură fiind continuată de către autorități.

Seceta excesivă și persistentă în timp a afectat serios fermierii de la noi din județ. Până la sfârșitul acestei săptămâni, Direcția Agricolă Vaslui a raportat către Ministerul Agriculturii un număr de 17.674 de hectare de culturi calamitate. Datele au fost centralizate din 47 de unități administrative, ceea ce presupune că pagubele sunt mult mai însemnate. Cea mai afectată zonă rămâne Valea Prutului, mai precis arealul cuprins între Drânceni și Murgeni. De asemenea, au avut de suferit și fermierii din zona de nord și centru a județului.

Aceasta este cea de-a treia informare referitoare la suprafața totală afectată, potrivit proceselor verbale de constatare a pagubelor. Comisiile locale pentru situații de urgență continuă evaluările în teren astfel încât situația statistică se va schimba”, a declarat directorul Direcției Agricole Vaslui, Gigel Crudu.

Culturile cele mai calamitate au fost floarea soarelui, pe o suprafață de 7.466 hectare, porumbul – 6.549 hectare și lucerna – 1.756 hectare.

Pierderi de peste 12,7 milioane de lei, înregistrate în agricultură de fermierii din județ din cauza secetei excesive

Peste 12,7 milioane de lei este valoarea pagubelor în agricultură constatate până în prezent de către comisiile locale pentru situații de urgență la o parte din fermierii din județ, suprafața totală afectată de seceta excesivă și raportată, deocamdată, de primării depășește 10.500 de hectare.

Un număr de 10.534 hectare de culturi agricole din județ au fost afectate în urma secetei excesive și persistente în timp din această vară, gradul de afectare variind între 35 și 100%. Cele mai calamitate plante au fost porumbul (4.374 de hectare), floarea soarelui (4.236 hectare) și lucerna (956 de hectare), valoarea totală a pagubelor înregistrate depășind 12,7 milioane de lei, cu o pierdere medie de 1.200 de lei la hectar.

”Valoarea pagubelor reprezintă pierderile înregistrate la un număr total de 331 de fermieri, din care 58 sunt persoane juridice. Evaluările sunt făcute de comisiile locale pentru situații de urgență de la nivelul primăriilor care se deplasează în teren pentru a evalua, la fața locului, culturile și gradul de afectare a acestora, precum și nivelul estimativ al pierderilor”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Odată cu centralizarea proceselor verbale de constatare a pagubelor din teren, DAJ a transmis la Ministerul Agriculturii și Dezvoltǎrii Rurale o informare privind situația culturilor afectate de secetǎ de pe raza județului nostru. (Ionuț PREDA)

Ce zone din Bârlad vor fi salvate de efectele secetei în privința alimentării cu apă potabilă!

de Simona MIHĂILĂ

Seceta își arată colții pe zi ce trece în județul Vaslui. Deja, autoritățile municipiului Vaslui i-a avertizat pe localnici să nu mai folosească apa potabilă decât pentru consum și pentru menaj și să renunțe la a mai uda grădinile.

avarie-zilel-culturale-ungureanuConducerea Aquavas Bârlad, unicul furnizor de apă, susține că la Bârlad situația este mult mai bună, deoarece, spre deosebire de vasluieni care sunt alimentați dintr-un ochi deschis de apă, o bună parte dintre consumatorii din Bârlad au norocul de a fi racordați la surse de apă mai sigure.

”La Vaslui e o situație mai specială, întrucât sursa lor de alimentare cu apă este barajul de la Solești. Seceta își spune cuvântul mai întâi de toate pe sursele de suprafață, unde nivelul apei este direct afectat de căldura excesivă, de uscăciune. La Bârlad, situația este mai roz, ba aș putea spune că nu sunt deloc motive de îngrijorare, deoarece aproape jumătate din oraș este alimentat din surse de apă din adâncime”, a declarat, pentru Est News, Vasile Ungureanu, directorul sucursalei bârlădene a SC Aquavas SA.

Principalele surse de alimentare cu apă a Bârladului sunt barajul de la Cuibul Vulturilor, din care sunt aprovizionați 60 %cuibul-vulturilor-baraj dintre consumatori, precum și sursele de adâncime (izvoare), multiple ca număr, ale căror apă ajunge la robinetele a 40% din populație.

Acestea din urmă sunt cele mai protejate de efectele secetei, fiind ferite de uscăciunea de la suprafață a solului.

Norocoșii bârlădeni care sunt salvați de efectele secetei, adică cei care primesc apă din surse de adâncime sunt cei din jumătatea de sud a orașului, adică cei din zonele Gară, Confecții, Cerbul de Aur și o parte din centrul orașului.

Asta nu înseamnă, asigură directorul Aquavas, că restul locuitorilor municipiului, dependenți de apa de la Cuibul Vulturilor vor fi afectați. Cel puțin nu în curând.

”Deocamdată, nu sunt probleme. Nu avem de ce să ne îngrijorăm. Nivelul apei nu pune probleme”, a spus directorul Ungureanu.

Fermierii din județ, ”somați” să-și raporteze pierderile din agricultură provocate de secetă pentru a primi despăgubiri

Fermierii din județ și producătorii individuali au fost ”somați” de către Prefectură, prin intermediul primăriilor, să raporteze în cel mai scurt timp pierderile provocate de secetă la culturile de primăvară în vederea acordării unor despăgubiri care ar putea ajunge la aproximativ 600 de lei la hectar pentru societățile agricole.

gigel_crudu_agriculturaDirecția Agricolă Vaslui a început centralizarea datelor privind pagubele provocate de seceta prelungită din această vară. Astfel, atât fermierii cât și producătorii individuali vor trebui să raporteze la primării suprafețele calamitate la culturile de porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, lucernă soia și dovleac.

Până acum, avem raportate 1.800 de hectare calamitate, iar vineri vom face prima raportare către Ministerul Agriculturii. Ulterior, Guvernul va analiza și, cel mai probabil după recoltare, așa cum s-a întâmplat anul trecut, se vor acorda despăgubiri”, a declarat directorul Direcției Agricole Vaslui, Gigel Crudu.

Societățile agricole ar putea să primească, așa cum s-a întâmplat anul trecut, în jur de 600 de lei pentru fiecare hectar de cultură calamitat. Pentru persoane fizice și producători individuali, valoarea despăgubirilor va fi la jumătate.

Evaluarea pagubelor se va face de către o comisie constituită la nivelul primăriei, care va constata în teren dacă cele declarate de producători sunt reale. (Ionuț PREDA)

Pompierii vasluieni așteaptă solicitările primăriilor pentru a duce apă în satele unde populația are de suferit din cauza secetei

Pompierii vasluieni sunt pregătiți să intervină și să asigure apă potabilă în comunitățile unde populația are de suferit din cauza secetei, în condițiile în care în județ nu a mai plouat de mai bine de o lună, iar debitele fântânilor, principala sursă de apă din mediul rural, au început să sece.

pompieri_barlad22Primăriile din județ pot apela la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui în cazul în care seceta, tot mai accentuată din cauza lipsei de precipitații, își pune amprenta și asupra resurselor de apă ale populației. În acest sens, pompierii vor putea să transporte apă potabilă cu o cisternă specială, autorizată inclusiv de către Direcția de Sănătate Publică, până în localitățile cu probleme. De altfel, ISU a mai avut astfel de misiuni și în anii din urmă, atunci când fântânile au secat sau au avut un debit foarte mic, ceea ce a făcut să nu mai poată fi folosite.

Până acum, nu am avut nicio solicitare de la vreo primărie pentru transportul de apă potabilă. Noi putem interveni și transporta apă acolo unde avem cereri, după un program bine stabilit cu comunitățile locale”, a declarat purtătorul de cuvânt al ISU Vaslui, Ionel Roșu.

În anii din urmă, pompierii au transportat apă în localități din împrejurimile Vasluiului, cum ar fi Bahnari, suburbie a municipiului reședință, și Mânjești, un sat situat la 10 km de oraș. (Ionuț PREDA)

Alertă la Perieni: populația comunei se usucă de sete, după ce apa a ajuns să fie împărțită cu porția! Primarul Iacob cere ajutorul Guvernului!

de Răzvan CĂLIN

Situație critică la Perieni: din cauza subdimensionării rețelei de aducțiune a apei potabile, s-a ajuns ca fiecare din cele două jumătăți ale satului Perieni să primească apă, din două în două zile, cu rândul. Mai mult, ”în ziua cu apă”, programul este de maximum 4 ore, două dimineața și două seara!

Rețeaua de apă, deși are doar 10 ani de când a fos construită, este pe punctul de a ceda: puțuri colmatate, pompe electrice arse, bazine fisurate. Autoritățile comunei vor să ceară un audit privind modul de cheltuire a celor 10 miliarde de lei vechi înghițiți de această investiție defectuoasă și cer ajutor de la Guvern pentru remedierea situației tot mai grave, de la o zi la alta.

fantana_perieniBlestemul apei lovește iarăși cele aproape 4.000 de suflete care locuiesc în comuna Perieni. La circa 10 ani de când s-a confruntat cu probleme similare, această comună situată la doi pași de Bârlad a ajuns din nou în situația de a nu putea asigura apă potabilă locuitorilor săi. Oamenii sunt disperați, iar autoritățile locale trag un semnal de alarmă și cer intervenția de urgență a ”eșaloanelor” superioare.

În plină perioadă caniculară, cu o secetă și un soare care pârjolesc aproape totul în jur, localnicii din Perieni s-a trezit că atât de necesara apă este un fel de ”rara avis” pe meleagurile lor. În momentul de față, la robinete, apa nu curge decât câteva ore (maximum două!) dimineața, și alte două seara. Ba mai mult, în ultima perioadă, programul de furnizare a apei a devenit și mai draconic: o zi primește apă jumătate din sat, iar a doua zi restul localității (bineînțeles, două ore dimineața și două seara). În consecință, oamenii sunt din ce în ce mai disperați.

”Avem apă vreo două ceasuri, nu mai mult, dimineața și seara. În rest ne descurcăm cum putem. Noroc de fântâna asta care o avem aici, aproape. Dar nici așa nu avem îndeajunsă apă. E foarte greu să ne descurcăm, că avem nevoie de apă ca de aer”, ne-a mărturisit Niculina Năstase, o bătrână din Perieni pe care al cărei chip se citea tristețea pricinuită de acest necaz.

Ca în orice comunitate rurală românească, apa este vitală din mai multe puncte de vedere. Pe lângă consumul propriu, oamenii trebuie să asigure apă și animalelor din bătătură. Oameni gospodari, aproape toți localnicii din Perieni cresc vaci, oi, capre și alte orătănii. Nu mai vorbim de grădinile cu legume și zarzavaturi, care, la fel ca dobitoacele, necesită apă zi de zi. Pentru cei mai mulți sunt singurele surse de venit, de aici își asigură hrana de zi cu zi. Din păcate, defecțiunilepoghirc_mitrita majore survenite la rețeaua de aducțiune a apei potabile, plus seceta din ultima perioadă, au făcut ca probleme să se adâncească și mai mult. Localnicii din Perieni fac zilnic eforturi disperate pentru ca animalele din bătătură să nu moară de sete, iar grădinile să nu li se usuce sub arșița soarelui ce pârjolește totul în jur.

”E greu tare, mamă, fără apă. Într-o zi juma de sat, în altă zi cealaltă jumătate și numai câte două ore cel mult. E greu! Ne stau animalele în bătătură însetate. Și dobitoacele nu știu și nu înțeleg că s-a stricat nu-ș ce sau că nu plouă. Lor tre să le dai apă dacă nu vrei să moară”, ne-a mai spus Mitrița Poghirc, o altă localnică din Perieni.

”Tot ce vrem este să se rezolve odată pentru totdeauna această problemă!”

bazin_colectare_fisuratÎn urmă cu vreo 10 ani, când problema apei părea rezolvată odată pentru totdeauna, oamenii din Perieni au început încet, încet, să-și cumpere și ei câte o mașină de spălat. Părea că, în sfârșit, satul incepea să guste oarecum din beneficiile civilizației, o stare de normalitate. Pentru cei mai mulți dintre ei, achiziționarea unui agregat de acest gen i-a costat o mică avere, pe care acum au ajuns să îl privească drept o simplă de mobilier.

”Nu știu dacă problemele astea cu apa au încetat vreodată complet. Parcă suntem blestemați. Au făcut rețeaua asta de apă în urmă cu câțiva ani, dar mai tot timpul au fost probleme. Una, două, nu ne curgea apa la robinete din tot felul de motive: ba că e prea puțină, ba că s-a stricat nu știu ce instalație, ba că e secetă etc. Mulți dintre noi am făcut eforturi serioase ca să ne luăm câte o mașină de spălat. Dar acum stăm și ne uităm la ele. Tot ce vrem este să se rezolve odată pentru totdeauna această problemă. Oare chiar nu există soluție?!”, a răbufnit un alt localnic din Perieni.

Lucrări executate defectuos!

Culmea, din câte se pare, asigurarea apei de băut în Perieni a continuat să fie o problemă și după ce în urmă cu vreo 10 ani ani s-a demarat un proiect (finanțat din fonduri guvernamentale, în valoare de circa 10 miliarde de lei vechi) de realizare a unei rețele proprii de apă potabilă. S-au forat patru puțuri, chipurile de mare adâncime, s-au construit bazine de colectare a apei și totul părea că este pe drumul cel bun.

iacob_alexandru11

Alexandru Iacob

”Din păcate, din start s-a plecat prost cu implementarea acestui proiect. Și am să fiu foarte explicit în această privință. Spre exemplu, puțurile au fost forate la o adâncime de doar 100 de metri, maxim 120 de metri. Când, în mod normal, trebuia săpat până la 200 de metri. Nu s-a procedat așa, astfel că puțurile au început să se nisipeze, să se colmateze, ca să nu mai vorbim de faptul că nu se poate asigura debitul constant de apă necesar. Problemele se țin ca într-un fel de lanț al slăbiciunilor pentru că nu s-a lucrat ca la carte. Au început să se ardă și pompe electrice, indiferent că e vorba de cele submersibile sau cele de linie. Unul dintre bazinele principale de colectare a apei s-a fisurat atât de puternic, încât a început să curgă apa din el și nu se mai poate acumula în el volumul de apă necesar. Dacă ar fi fost să ne luăm după cum s-au executat lucrările, ar fi trebuit să racordăm la rețea maxim 400 de case. În anii următori, mă refer la perioada de după 2007, s-au mai alocat fonduri de la Guvern pentru a forarea a încă două puțuri și construirea a două bazine colectoare. Dar, nu am înțeles de ce, s-au apucat întâi să foreze puțurile, iar bazinul de colectare nu s-a mai făcut”, ne-a declarat Alexandru Iacob, primarul comunei Perieni.

El susține că va ordona efectuarea unui audit care să clarifice modul în care s-au cheltuit până acum banii care au venit de la Guvern pentru rezolvarea problemei apei în Perieni.

Primarul de Perieni: ”Situația este tot mai critică de la o zi la alta”!

Însă, edilul – șef din Perieni susține că prioritar, în momentul de față, este reabilitarea și modernizarea rețelei de aducțiune a apei. Conform evaluărilor făcute, se impune forarea a încă trei puțuri (la o adâncime de minim 200 de metri) și construirea a trei bazine de colectare, în conformitate cu standardele europene (în principal, bazine dintr-un oțel special și nu din cărămidă, ca cele existente acum!).

dumitru artene4

Dumitru Artene

”Dacă facem aceste operațiuni, asigurarea apei nu va mai fi o problemă la Perieni. Din păcate, costurile sunt evaluate la peste 10 miliarde de lei vechi, bani pe care bugetul comunei nu-i poate asigura. Singura noastră salvare este să obținem un ajutor financiar din partea Guvernului. Și asta ar trebuie să se întâmple cât mai repede, pentru că situația este tot mai critică de la o zi la alta! Nu vrem să se ajungă ca acum 10 ani, când pompierii militari cărau apă cu autospecialele în sat!”, a mai tras un semnal de alarmă primarul Iacob.

La rândul său, Dumitru Artene, consilier local PNL, este conștient că problema se acutizează de la o zi la alta și că se impune o intervenție rapidă: ”Oamenii sunt mai supărați și indignați din cauza acestei probleme. Și pe bună dreptate! Aici, la Perieni, întotdeauna am avut de suferit de pe urma lipsei apei potabile. Când în urmă cu câțiva ani am zis că problema va fi rezolvată, iată că realitatea este alta. Este trist ca în vremurile de acum să mai existe localități în țară unde să se sufere de pe urma lipsei apei potabile. Tocmai de aceea se impune o intervenție cât mai rapidă. Numai că, de această dată, reabilitarea și extinderea rețelei de aducțiune a apei potabile trebuie executată ca la carte, pentru ca problema să fie rezolvată odată pentru totdeauna”.

Deja, conducerea Primăriei Perieni a trimis memorii către Instituția Prefectului Vaslui și Guvernul României, cărora le-a cerut sprijinul în rezolvarea acestei probleme spinoase și de la care speră să primească ajutorul scontat.

 

Udatul culturilor este prea scump în județul Vaslui

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, ne-a declarat că din informațiile pe care le are, la începutul acestei săptâmâni, pe întreg județul, se irigau 1.512 ha, din care 1.297 ha în zona Drâncen-Fălciu și 215 ha în zona Mânjești-Crasna.

Menționăm că în anul 2012, suprafața care se putea uda prin conectarea la sistemul de irigații era de 12.000 ha. În ciuda investițiilor uriașe pe care le-a făcut filiala Vaslui a Administrației Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare, de peste 140 de milioane de euro în reabilitatea sistemelor de irigații (stații de pompare a apei, decolmatarea și dimensionarea canalelor de irigații etc.), fermierii nu se arată încă interesați de această facilitate. Membrii organizațiilor utilizatorilor de apă pentru irigații nu își pot permite să-și ude culturile.

Potrivit strategiei de dezvoltare socio-econimică a județului pentru anii 2013-2020 reiese foarte clar că singura șansă de dezvoltare a Vasluiului este agricultura. Cu toate acestea, principala resursă a județului este prost gestionată și se fac foarte puține lucruri pentru a-i sprijini pe fermieri.

Din analiza resurselor județului reiese că cea mai importantă resursă pe care se poate baza dezvoltarea economică viitoare a județului Vaslui este agricultura. Conform Institutului Național de Statistică, județul Vaslui este județul cu cea mai ridicată pondere a terenurilor agricole din totalul fondului funciar din Regiunea Nord-Est, clasându-se pe poziția 12 la nivel național. De altfel, Vasluiul este unul dintre singurele județe din țară în cadrul cărora ponderea terenurilor agricole și a terenurilor arabile din totalul fondului funciar a avut o evoluție pozitivă în anul 2008, față de 1990”, se precizează în Strategia de dezvoltare economică a județului Vaslui, pentru orizontul 2013-2020.

În condiții de caniculă, de lipsă a ploilor și de neutilizare/lipsă a sistemelor de irigații, este de prisos a mai spune ce se va înâmpla cu „cea mai importantă resursă” a județului. (Bogdan RUSU)

Seceta de anul trecut a adus pagube de peste 130 milioane de lei

de Marian Mocanu

Conform bilanțului întocmit de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta din anul 2015 a adus producătorilor agricoli pierderi în valoare de 130.616.183 lei. La toate culturile, cu excepția viilor pe rod, producția a fost cu 20% până la chiar 73% mai mică decât în anul precedent. Din păcate, doar o treime dintre producătorii agricoli care au raportat pierderi de peste 30% din producție au cerut despăgubiri.

Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui a făcut publice datele cu privire la rezultatele obținute de agricultorii vasluieni în anul agricol 2015. Din cauza secetei prelungite, practic la toate culturile producția a fost cu 20% până la chiar 73% mai mică decât în anul precedent. Astfel, dacă la sfecla de zahăr s-au obținut 35,1 to/ha, cu 20% mai puțin ca în 2014, iar la grâu, producția a fost de doar 2.870 kg/ha, față de 3.826 kg/ha în anul precedent, producția la porumb a scăzut aproape la jumătate, doar 2.063 kg/ha față de 4.272 kg/ha cu un an înainte, iar la plantele de nutreț pierderile au fost chiar mai mari, ajungând la 60%. Singura cultură care nu a avut de suferit din cauza precipitațiilor a fost cea a strugurilor, producția obținută anul trecut, de 5.428 kg boabe/ha, fiind cu 19% mai mare ca în anul precedent.

Pierderilor de producție li s-au adăugat și prețurile scăzute practicate anul trecut, în medie cu circa 20 – 30% mai mici față de anul 2014, astfel că paguba producătorilor vasluieni a fost mult mai mare. Mai grav este faptul că, dacă până în anul 2010 producătorii agricoli beneficiau de despăgubiri din partea statului, în situația în care culturile și plantațiile erau afectate de secetă excesivă și persistentă în timp, ploi abundente și de lungă durată, înghețul de iarnă sau inundații, cu condiția ca aceștia să fie asigurați, pentru alți factori de risc, ulterior aceste despăgubiri nu s-au mai acordat. Motivul îl reprezintă cerințele europene, care consideră acordarea acestor despăgubiri pentru calamități drept ajutor de stat ilegal. Totuși, dat fiind pierderile foarte mari din agricultură, la nivel național, datorate secetei persistente, cu acordul Comisiei Europene s-a acordat totuși un ajutor de minimis, de circa 300 lei/ha, în cazul producătorilor individuali și de 600 lei pentru producătorii persoane juridice. Pentru a beneficia de acest ajutor de minimis, producătorii au trebuit să obțină de la comisiile locale special constituite în acest sens procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă. La finalul centralizării informațiilor de la nivelul Comitetelor locale pentru situații de urgență a rezultat o suprafață totală afectată de secetă, pentru care urma să se acorde despăgubiri, de 90.614 ha din care : 42.659 ha de porumb, 34.153 ha de floarea soarelui, 1.663 ha de soia, 8 ha de cartofi, 62 ha de sfeclă de zahăr, 281 ha de legume, 6.205 ha de lucernă, 3.579 ha de pășune, 526 ha de fânețe și 1.480 ha de plante nutreț.

Valoarea totală a pierderilor provocate de secetă din perioada mai – septembrie 2015 a fost de 130.616.183 lei. Numărul total al producătorilor care au depus documente pentru acordarea despăgubirilor a fost de 7.448, din care 7.081 persoane fizice și 367 persoane juridice. Ulterior, în luna noiembrie, producătorii agricoli afectați de secetă au depus cereri de ajutor, însă, spre surpriza factorilor de decizie de la nivelul județului, numărul producătorilor agricoli care au solicitat despăgubiri la Agenția de Plăți și Implementare pentru Agricultură a fost de numai 2.451 persoane fizice și juridice. Practic, doar o treime din numărul total al producătorilor înregistrați la D.A.J. Vaslui, conform situației centralizatoare finale au depus cereri de despăgubiri, pentru circa jumătate din suprafața pentru care fusese încheiate procese verbale de constatare a daunelor.

„În ciuda faptului că Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, împreună cu Instituția Prefectului, s-a implicat activ în sensul că au informat atât primăriile cât și producătorii agricoli cu privire la baza legală, au fost depuse foarte puține cereri de despăgubiri pentru pierderile suferite în agricultură din cauza secetei. Din acest punct de vedere avem o mare nemulțumire, pentru că nu toți cei care aveau dreptul au depus astfel de cereri și, în consecință, la nivelul județului Vaslui s-au pierdut mulți bani care ar fi putu fi folosiți pentru compensarea pierderilor și pregătirea noului an agricol”, a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui. O altă formă de ajutorare a fermierilor individuali a căror culturi au avut de suferit din cauza secetei o reprezintă reducerea impozitelor agricole aferente anului 2015, proporțional cu pierderea înregistrată. 760 producători individuali, de pe raza a 53 unități administrativ – teritoriale (U.A.T.) de pe raza județului Vaslui vor beneficia de aceste reduceri de impozite agricole.

Pagube de 130 de milioane de lei din cauza secetei. Doar o treime dintre fermieri au cerut despăgubiri

Pagubele înregistrate în agricultură din cauza secetei din cursul anului trecut s-au ridicat la peste 130 de milioane de lei, însă doar o treime dintre cei 7.448 de fermieri din județ la care s-au constatat culturi calamitate au depus cereri la APIA pentru despăgubiri.

Peste 90.000 de hectare de culturi au fost afectate de secetă în 2015 din cauza lipsei de precipitații din perioada mai-septembrie. Evident, cel mai mult de suferit au avut fermierii care au avut cultivat porumb și floarea soarelui, cele două culturi reprezentând, însumate, 76.000 de hectare. Ca număr de fermieri afectați, au fost 7.081 de persoane fizice și 367 de persoane juridice, valoarea totală a pagubelor constate de comisiile care au mers în teren ridicându-se la 130,6 milioane de lei.

Din păcate, numărul producătorilor agricoli care au solicitat despăgubiri Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură a fost de numai 2.451 persoane fizice sau juridice. Conform situației centralizată, această cifră reprezintă doar o treime din numărul total al producătorilor înregistrați la Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

Totodată, agricultorii care s-au înregistrat cu pierderi vor beneficia de reducerea normei de venit proporțional cu pierderea înregistrată în cadrul anului fiscal curent ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care pot fi asimilate dezastrelor naturale, în cazul de față fiind vorba de secetă.

Agricultorii vasluieni se roagă pentru un fulg de nea

de Marian Mocanu

Conform prognozei meteo, în Moldova se așteaptă temperaturi normale pentru această perioadă, în schimb precipitațiile vor fi relativ slabe cantitativ. În aceste condiții, în sol va fi în continuare un deficit de umiditate, ceea ce ar putea însemna că seceta de anul trecut ar putea avea în continuare efecte dezastruoase în agricultură. Fermierii se roagă să ningă abundent, altfel, în cazul unor geruri, culturile înființate toamna trecută ar putea fi compromise.

Din păcate, în special pentru agricultori, cel puțin până la jumătatea lunii ianuarie nu sunt condiții pentru precipitații importante. Astfel, există riscul ca și în acest an să avem parte de secetă, cu atât mai mult cu cât nici toamna trecută nu au căzut ploi importante cantitativ, care să reducă deficitul de apă din sol. Mai mult, în lipsa unui strat consistent de zăpadă, și în cazul unor geruri mari, ar putea fi afectate semănăturile de toamnă.

„Am mai avut și în anii trecuți pierderi imprtante cauzate de ger, în special la rapiță. Dacă nu va ninge și vom avea parte iar de ger, la fel ca la sfârșitul lunii decembrie a anului trecut, mi-e și groază de ce se poate întâmpla”, spune un agriocultor de pe Valea Prutului.

În acest moment, stratul de zăpadă de pe câmp măsoară doar câțiva centimetri, pe multe proțiuni aceasta fiind deja spulberată de vânt.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a realizat o estimare a evoluției valorilor termice și a precipitațiilor pentru intervalul 4-17 ianuarie 2016, care vizează toate regiunile țării: Banat, Crișana, Transilvania, Maramureș, Moldova, Dobrogea, Muntenia, Oltenia, precum și zona montană. Conform acestei estimări, În Moldova, vremea se va menține rece în primele zile, deși valorile termice vor fi în creștere. Între 7 și 13 ianuarie, regimul termic va fi mai ridicat decât cel normal pentru această perioadă, media regională a maximelor urmând a se situa între 2 și 5 grade, iar cea a minimelor, între -5 și 0 grade.

Între 14 și 17 ianuarie, deși în ușoară scădere, valorile termice se vor menține apropiate de cele normale, cu maxime cuprinse, în medie, între 1 și 4 grade și minime ce se vor înscrie în ecartul -7 la -4 grade. Temporar se vor semnala precipitații slabe, predominant ninsori, cu probabilitate mai mare de apariție în prima săptămână. Izolat vor fi condiții de polei.

 

Secetă? Care secetă?

de Marian Mocanu
Actualii guvernanți tehnocrați au redus la jumătate fondurile destinate agriculturii pentru anul viitor, cu toate că se susține că agricultura este unul din motoarele economiei românești. Mai mult decât atât, cu toate că, de câțiva ani, seceta face ravagii, un  amendament prin care se dorea alocarea de la buget a sumei de 500 de milioane lei pentru irigații a fost respins, pentru că reprezentantul ministerului de resort a considerat că nu este nevoie de acești bani.
Oficial, la nivelul județului Vaslui, au fost depuse cereri de ajutor de stat pentru pierderile suferite din cauza secetei pentru mai mult de 54 de mii de hectare, o șesime din întreaga suprafață arabilă a județului Vaslui.
Agricultorii vasluieni așteaptă nu doar acordarea ajutorului de stat pentru pierderile de producție suferite în acest an datorită secetei persistente, dar și luarea unor măsuri concrete pentru evitarea unor astfel de dezastre. Este vorba, în principal, de acordarea de subvenții pentru refacerea infrastructurii de irigații, domeniu care a avut mult de suferit după revoluție. Conform unei situații centralizate de Direcția Pentru Agricultură a Județului Vaslui 7.373 fermieri au anunțat că au suferit pierderi de minim 30% din producție din cauza secetei, pentru o suprafață totală care însumează peste un sfert din întreaga suprafață agricolă a județului. Ulterior, datorită condițiilor impuse de guvern, printre care obligativitatea ca solicitantul de ajutor de stat să aibă atestat de producător agricol, au fost depuse doar 2.450 de astfel de cereri de ajutor de stat, pentru o șesime din suprafață agricolă a județului.
În aceste condiții, dacă nu se alocă bani pentru dezvoltarea agriculturii, este greu de crezut că fermierii români vor ajunge să rivalizeze cu cei din alte state europene, care beneficiază de subvenții  mult mai mari.

Puține cereri de despăgubiri pentru pierderile cauzate de secetă

de Marian MOCANU

Mai puțin de o treime dintre agricultorii vasluieni care au solicitat procese verbale de constatare a pagubelor suferite din cauza secetei din această vară au și depus cereri de despăgubiri în acest sens. Principalul motiv este faptul că nu toți dintre cei 7.373 fermeri au atestate de producător, condiție esențială pentru a beneficia de acest ajutor de stat. 

Până la sfârșitul lunii noiembrie agricultorii vasluieni au putut depune la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură cereri de acordarea ajutorului de stat pentru compensarea pagubelor provocate de secetă. La nivelul județului Vaslui au fost depuse 2.450 astfel de cereri, din totalul inițial estimat de 7.373 de producători agricoli, societăți comerciale și agricole, producători agricoli individuali, asociații ale crescătorilor de animale sau alte categorii de mici fermieri. Acesta din urmă este numărul total al celor care au solicitat, până pe data de 20 octombrie, procese-verbale de constatare și evaluare a pagubelor din partea comisiilor special înființate la nivelul primăriilor. Numărul mic de cereri depuse este explicat prin faptul că acest ajutor se acordă, conform legii, doar acelor fermieri care dețin atestate de producător și care au depus la APIA cerere unică de plată aferentă anului 2015. Nu au putut depune cereri pentru acordarea acestor ajutoare de stat nici beneficiarii declarați de APIA ca fiind neeligibili pentru schema de plată unică pe suprafață aferentă anului 2015, în urma controlului administrativ. 
Plățile compensatorii se vor acorda pentru pierderile de venit survenite în acest an din cauza secetei prelungite la culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreț, pășuni și fânețe. Nu sunt despăgubite pierderile suferite la culturile de toamnă, grâu, orz, ovăz, rapiță etc. Cuantumul maxim al ajutorului de stat acordat variază în funcție de cultură, între 50 de lei/hectar, în cazul fânețelor și 1.490 lei/hectar, pentru legume în câmp, în cazul producătorilor individuali sau persoane fizice autorizate.
De exemplu, în cazul producătorilor individuali, se acordă o despăgubire maximă de 280 lei/ha în cazul culturilor de porumb boabe, 285 lei/ha pentru floarea soarelui, 335 lei/ha pentru soia, 600 lei/ha la sfeclă, 222,50 lei pentru plantele de nutreț și 75 lei/hectar în cazul pășunilor declarate calamitate în proporție de 100%. În cazul persoanelor juridice, cuantumul ajutorului de stat acordat în cadrul acestei scheme este de două ori mai mare. În total, conform unei situații centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta a afectat nu mai puțin de 135.021 ha, aproape o treime din întreaga suprafață agricolă a județului.

Ajutor de stat pentru fermierii care au avut pagube din cauza secetei

de Marian Mocanu

Până la sfârșitul lunii noiembrie, producătorii agricoli care au suferit pagube din cauza secetei severe din acest an pot depune, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, cereri pentru a beneficia de ajutor de stat.

De acest ajutor pot beneficia producătorii agricoli persoane fizice care dețin atestat de producător, producătorii agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale și întreprinderi familiale și producători agricoli persoane juridice, precum și orice forme asociative cu sau fără personalitate juridică, constituite conform legii. Plățile compensatorii se acordă pentru pierderile de venit survenite la culturile de porumb boabe, floarea-soarelui, soia, cartof, sfeclă de zahăr, legume în câmp, plante de nutreț, pășuni și fânețe. Nu sunt despăgubite pierderile suferite la culturile de toamnă, grâu, orz, ovăz, rapiță etc.

Cuantumul maxim al ajutorului de stat acordat variază în funcție de cultură, între 50 de lei/hectar, în cazul fânețelor, și 1.490 lei/hectar, pentru legume în câmp, în cazul producătorilor individuali sau persoane fizice autorizate, și este dublu, în cazul fermierilor – persoane juridice. De exemplu, în cazul producătorilor individuali, se acordă o despăgubire maximă de 280 lei/ha în cazul culturilor de porumb boabe, 285 lei/ha pentru floarea soarelui, 335 lei/ha pentru soia, 600 lei/ha la sfeclă, 222,50 lei pentru plantele de nutreț și 75 lei/hectar în cazul pășunilor declarate calamitate în proporție de 100%. Cererile de ajutor de stat se pot depune la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), până la data de 30 noiembrie 2015, ulterior ca banii să fie virați ulterior, posibil până la sfârșitul acestui an.

Pentru a beneficia de ajutorul de stat pentru compensarea pagubelor produse în agricultură, producătorii trebuie să dețină proces-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, încheiat în perioada cuprinsă între 1 aprilie 2015 și 20 octombrie 2015, semnat de membrii comisilor special constituite la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale și în care să fie înscrise cel puțin informații privind cultura, suprafață calamitată, precum și procentul de calamitare de peste 30%. În plus, nu pot beneficia de aceste ajutoare decât fermierii care au depus la APIA cerere unică de plată aferentă anului 2015.

Cererea de solicitare a ajutorului de stat trebuie însoțită de următoarele documente: copie a procesului-verbal de constatare și evaluare a pagubelor, copie a atestatului de producător, după caz, copie a certificatului de înregistrare la Oficiul Național al Registrului Comerțului sau Registrul național al asociațiilor și fundațiilor sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, copie după actele de identitate și documente bancare din care să reiasă conturile în care vor fi virați banii.

La nivelul județului Vaslui au fost eliberate 7.373 procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor, din care 366 sunt ale societăților comerciale și agricole, iar 7.007 aparțin producătorilor agricoli individuali, asociațiilor crescătorilor de animale sau altor categorii de mici fermieri. În total, conform unei situații centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta a afectat în proporție de minim 30% nu mai puțin de 135.021 ha, aproape o treime din întreaga suprafață agricolă a județului.

Ajutor pentru fermierii afectați de secetă

de Marian MOCANU
 
Fermierii care au avut de suferit din cauza secetei pedologice din acest an vor primi un ajutor de stat. Aceste compensații financiare vor fi acordate diferențiat, în funcție de culturile declarate calamitate și de procentul de calamitare constatat cu ocazia verificărilor făcute de comisiile locale special înființate în acest sens. La nivelul județului Vaslui ar urma să primească acest ajutor de stat un număr de 7.373 de fermieri, pentru o suprafață totală de peste 135 mii hectare teren agricol. Valoarea totală este de 640 milioane lei.
Deși încă de la începutul verii era clar că acest an agricol va fi secetos, abia acum guvernanții au decis să ajute producătorii agricoli calamitați. Astfel, la sfârșitul săptămânii trecute a fost emisă o Ordonanță de Urgență pentru instituirea unui ajutor de stat prin acordarea de compensații producătorilor agricoli grav afectați de efectele secetei severe din perioada aprilie – septembrie a acestui an. Agricultorii care își pun speranță în aceste compensații menite a le mai atenua pierderile vor mai avea însă de așteptat până vor primi banii în conturi. Asta pentru că se așteaptă răspunsul Comisiei Europene cu privire la notificările transmise în acest sens de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Se speră însă ca acest ajutor de stat să fie plătit până la sfârșitul anului. 
Conform comunicatului de presă a guvernului, vor beneficia de aceste compensații producătorii agricoli înregistrați în evidențele APIA care au depuse cereri unice de plată aferente anului 2015 și care, în urma controalelor administrative, sunt declarați eligibili pentru schema de plată unică pe suprafață aferentă acestui an. Plata compensatorie urmează să se acorde diferențiat, în funcție culturile agricole și de procentul de calamitare înscris în procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor eliberate de comisiile locale special constituite în acest sens. „Autorizarea beneficiarilor și sumelor cuvenite, precum și înregistrarea obligațiilor de plată se efectuează după primirea Deciziei (CE) privind aprobarea acordării ajutorului de stat. Se preconizează că de prevederile prezentului act normativ vor beneficia circa 173.500 producători agricoli, dintre care 165.100 persoane fizice și 8.400 persoane juridice. Valoarea totală a despăgubirilor este de maximum 640 milioane lei”, se arată în comunicatul de presă transmis de guvern.
La nivelul județului Vaslui au fost eliberate 7.373 procese verbale de constatare și evaluare a pagubelor, din care 366 sunt ale societăților comerciale și agricole, iar 7.007 aparțin producătorilor agricoli individuali, asociațiilor crescătorilor de animale sau altor categorii de mici fermieri. În total, conform unei situații centralizate la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, seceta a afectat în proporție de minim 30% nu mai puțin de 135.021 ha, aproape o treime din întreaga suprafață agricolă a județului.

Un sfert din suprafața agricolă a județului, afectată de secetă!

de Marian MOCANU

Conform unei noi evaluări a Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, aproape un sfert din întreaga suprafață agricolă a județului a fost calamitată în urma secetei pedologice persistente încă din toamna trecută. În afara pierderilor de producție, agricultorii se mai confruntă și cu altă problemă: cea a cheltuielilor mărite pentru efectuarea de arături și însămânțări de toamnă.

În luna iulie a acestui an, pe baza raportărilor din teritoriu, DAJ Vaslui anunța oficial faptul că, din cauza secetei, pierderile pe circa 50.000 ha de culturi de cereale, fânețe și legume erau mai mari de 30%. Din păcate pentru fermieri, seceta a persistat și în lunile de vară, iar puținele precipitații căzute în această perioadă nu au ajutat cu nimic restul culturilor.

Astfel, conform unei noi situații, suprafața totală afectată de secetă este de 101.852 ha, respectiv mai mult de 25% din totalul suprafeței agricole cultivate în Vaslui.

Este vorba de culturile de primăvară, în principal porumb și floarea soarelui, unde producțiile estimate a fi obținute de fermieri sunt mult mai mici decât cele obținute anul trecut.

Ca o comparație, în acest an, în județul Vaslui, producția la porumbul neirigat, în acest an, nu depășește patru tone/ha, în comparație cu o altă țară europeană, Franța, unde productivitatea la aceeași cultură este de circa nouă tone la hectar. Deja, conform estimărilor, la porumb sunt declarate calamitate 17.347 ha, la floarea-soarelui peste 39.425 ha, fiind afectate de secetă și importante suprtafețe de legume și alte culturi. Cifrele prezentate nu sunt cele definitive, dat fiind faptul că doar 77 dintre cele 86 unități administrativ-teritoriale au transmis până în acest moment raportări către DAJ Vaslui privind pagubele produse de secetă la culturile agricole, plantații, pășuni și fânețe.

Pe lângă producțiile mici obținute de agricultorii vasluieni, la fel de grav este faptul că sunt mari întârzieri în pregătirea noului an agricol. Este vorba de efectuarea arăturilor de toamnă și însămânțarea tereurilor. Potrivit informațiilor furnizate de la nivelul primăriilor, în această toamnă, programul de însămânțări culturi de toamnă este de 82.585 ha, din care: 63.500 ha grâu, 13.930 ha rapiță, 4.320 ha orz, 497 ha triticale și 338 ha orzoaică de toamnă. Până acum, acest program de însămânțări este mult în urma calendarului.

Astfel, din suprafața de rapiță, prima cultură ce urmează a se însămânța în această toamnă, până în prezent s-au semănat doar 10.255 ha, respectiv 74% din suprafața programată.

„Cât privește campania agricolă de însămânțări de toamnă, și acest an agricol a început rău, în sensul că, în continuare, teritoriul județului Vaslui este afectat de seceta foarte mare, motiv pentru care, lucrările specifice pentru înființarea culturilor de toamnă. Arăturile și pregătirea terenurilor pentru semănat se execută cu foarte mare dificultate datorită deficitului foarte mare de umiditate din sol. Această situație duce la creșterea costurilor de producție pe unitatea de suprafață, ca urmare a consumului mai mare de combustibil, la o uzură mai mare a mașinilor agricole și, totodată, cu consecințe asupra producțiilor viitoare”, a declarat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Seceta a făcut ravagii în județul Vaslui

de Marian MOCANU

Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a finalizat centralizarea informațiilor din teritoriu privind efectele devastatoare ale secetei din acest an. Conform informațiilor, culturile de pe aproape 70.000 ha de terenuri agricole, reprezentând aproape o cincime din suprafața totală agricolă a județului Vaslui a fost afectată de secetă. Financiar vorbind, doar în județul nostru, pierderile din agricultură se situează la peste 55 milioane lei, respectiv de 803 lei/ha, pierderi importante nu doar pentru marii fermieri, cât mai ales pentru micii agricultori.

DAJ Vaslui a reușit finalizarea evaluării pierderilor din agricultura județului datorate secetei excesive și persistente în timp manifestate în Vaslui începând încă din toamna anului trecut, cu deosebire în această primăvară și vară.

În urma centralizării informațiilor rezultate din procesele verbale încheiate de specialiștii DAJ Vaslui pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de seceta excesivă si persistentă în timp, întocmite de către Comisiile locale pentru situații de urgență de la nivelul unităților administrativ teritoriale, suprafața totală afectată este 69.677 ha, reprezentând 17% din 400.721 ha suprafață agricolă totală a județului. În cifre, valoarea estimativă a pierderilor este de 55,927 milioane lei, ceea ce reprezintă o pierdere de aproximativ 803 lei/ha.

Cele mai mari pierderi înregistrate datorită secetei au fost la grâu, unde pe nu mai puțin de 36.151 ha au fost înregistrate pierderi în proporție mai mare de 30% din producție. De asemenea, au fost afectate, total sau parțial, 1.357 ha cultivate cu orz, 672 ha cu orzoaică, 164 ha cu ovăz, 398 ha cu sorg.

Nici culturile de toamnă nu au scăpat necalamitate, comisiile formate la nivelul UAT-urilor constatând pierderi ce depășesc 30% din producție înregistrate pe 13.345 ha cultivate cu porumb, 11.995 ha cultivate cu floarea soarelui, rapiță – 474 ha, soia, 651 ha, muștar – 21 ha, ori tutun, pe 19 ha sau 60 ha de legumecultivate în câmp.

De asemenea, s-au înregistrat pierderi la culturile de plante de nutreț, pe 2.348 ha, pășune – 1.601 ha, 316 ha de livezi sau 105 ha cultivate cu viță de vie. În total, în perioada aprilie – august a acestui an, la nivelul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, au fost depuse un număr de 2.176 procese verbale de constatare si evaluare a pierderilor aparținând producătorilor agricoli, persoane fizice si persoane juridice.

La cererea Instituției prefectului Județului Vaslui, în perioada respectivă au fost constituite comisii locale pentru constatarea si evaluarea pierderilor la culturile agricole, organisme constituite din reprezentanți ai DAJ, APIA, ANAF și primării, conform Ordinului Prefectului nr. 124/27.04.2015. Delegații acestor comisii au făcut numeroase deplasări în teren, pentru constatarea gradului de afectare al culturilor și au întocmit documente justificative în vederea reducerii impozitului pe norma de venit.

O primă măsură de ajutorare a fermierilor afectați de seceta prelungită din acest an o reprezintă scutirea de plata unei părți din impozitul agricol pentru suprafețele înființate cu culturi agricole care au suferit pierderi.

„Reamintim că, potrivit articolului 73 din Legea nr. 571/2003, venitul dintr-o activitate agricolă se stabilește pe baza de norma de venit, calculat pe unitatea de suprafața ha/cap animal/ familie de albine pentru categoriile de produse vegetale și speciile de animale prevazute în Codul fiscal respectiv: cereale, plante tehnice, cartof, sfecla de zahăr, tutun, legume în câmp, plantații pomicole si viticole, flori și plante ornamentale, vaci, oi, capre, albine, etc. Prin urmare, în cadrul anului fiscal curent, pentru veniturile realizate de persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, în cazul în care s-au înregistrat pierderi ca urmare a secetei și care afectează peste 30% din suprafața destinată producției agricole, normele de venit se reduc proporțional cu pierderea respectivă”, a declarat ing. Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

În plus, pe masa guvernului există o inițiativă legislativă privind acordarea unui ajutor de minims agricultorilor care au suferit pierderi importante din cauza secetei, ajutor care va fi acordat pe baza constatărilor din teren a comisiilor locale special înființate în acest sens.

Situația centralizatoare privind suprafețele afectate de seceta excesivă si persistentă în timp, precum si nivelul estimativ al pierderilor la data de 31.08.2015, a fost transmisă atât la Instituția Prefectului Județului Vaslui cât și la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din Cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale.

Revoltător: Ce scuză are statul pentru nefuncționarea sistemului de irigații

Seceta face ravagii pe câmpurile românești, pârjolind sute de hectare de culturi. Mai mult ca niciodată, este un moment bun să ne întrebăm ce se întâmplă cu sistemul autohton de irigații. 

Imaginea de ansamblu la nivel de țară este reprezentată fidel într-o situație concretă dintr-un singur județ al țării, pe care o prezentăm cititorilor Money.ro.

Deputatul de Olt Dumitru Niculescu a transmis către Ministerul Agriculturii o interpelare în care reamintește faptul că județul pe care îl reprezintă „se confruntă cu o secetă cruntă, sistemul de irigații existent nu funcționează”. Potrivit deputatului, sistemul de irigații „ar putea fi repornit oricând, dar pentru asta e nevoie de un program bine stabilit și de bani”.

Totuși, dacă sistemul de irigații ar fi fost funcțional, culturile ar fi fost salvate, spun reprezentanți Direcției Agricole Olt. Și, drept dovadă că se poate, între anii 2001 și 2004, în județ se irigau până la 50.000 hectare de culturi.

„Din păcate, după ce statul nu a mai sprijinit sistemul de irigații, acesta a fost închis. Culturile din județ ar putea fi din nou irigate, pentru că sistemul există. Este nevoie doar de un proiect pentru repornire și de finanțare”, mai precizează deputatul de Olt, care i-a cerut ministrului Agriculturii o analiză și un ajutor.

Răspunsul ministrului Daniel Constantin a venit cu o enumerare de trei acte normative „care au dus la scăderea tarifului pentru irigații”.

Oficialul a prezentat și situația concretă din județul Olt, unde sunt constituite 33 de Organizații de utilizatori de apă pentru irigații (OUAI), cu o suprafață amenajată de 135.763 hectare. În anul 2015, suprafața contractată pentru irigat de către OUAI cu Agenția Națională de Îmbunățiri Funciare (ANIF) este de 29.097 hectare.

Cu toate acestea, până la sfârșitul lunii iunie a acestui an, a fost irigată o suprafață cumulată de 1.619 hectare.

La final, ministrul precizează că instituția pe care o conduce monitorizează suprafețele afectate de secetă. „În acest sens, inițierea unor măsuri financiare compensatorii pentru producătorii agricoli afectați de efectele negative produse de secetă în anul 2015 poate fi luată în considerare după o perioadă de evaluare a fenomenului, iar Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va decide asupra măsurilor ce se impun”.

Altfel spus, guvernul se concentrează mai degrabă pe acordarea măsurilor reparatorii decât pe asigurarea funcționării sistemului de irigații, iar eventualele măsurile financiare compensatorii funcționează ca o scuză în acest context.

Sursa: money.ro

Și prea multă ploaie strică!

de Marian MOCANU
Din primele zile a acestei săptămâni, vremea s-a mai răcorit, dând astfel speranțe agricultorilor ca măcar o parte din recolte să fie cât de cât salvate. Din păcate, în unele zone, aversele abundente, uneori însoțite de grindină, vânt puternic și descărcări electrice au făcut pagube suplimentare. Este posibil ca fermierii care au suferit pagube din cauza secetei să primească ajutoare financiare de urgență, pentru a le fi compensate pierderile de producție cauzate de secetă.
De parcă nu era de ajuns seceta pedologică și cea atmosferică manifestată la nivelul județului Vaslui încă de la începutul lunii aprilie, ploile așteptate cu atâta nerăbdare de agricultori au făcut însă și pagube. Astfel, la Buhăiești, comuna Vulturești, în seara zilei de luni, 17 august, precipitațiile căzute au fost și sub formă de grindină, care a distrus o parte din culturile agricole care rezistaseră cât de cât secetei accentuate din această vară.
În schimb, la Bunești Averești, ploile abundente căzute în noaptea de 17 spre 18 august au dus la avarierea unor importante porțiuni de drumuri județene sau comunale. Astfel, scurgerile de aluviuni de pe versanți au afectat nu mai puțin de 6 kilometri de drum județean și 23,6 km de drumuri comunale, fiind afectate și un număr de 10 podețe. În acest moment se intervine pentru îndepărtarea aluviunilor și a materialelor aduse de torenți de pe căile de acces. Momentan, circulația vehiculelor pe raza comunei Bunești Averești se desfășoară cu dificultate, autoritățile județene sperând ca situația să revină la normal în cel mai scurt timp, cel mai posibil în cursul acestei zile.
Și alte localități, ori zone din județul Vaslui au fost, mai mult sau mai puțin, afectate de precipitațiile căzute în ultimele zile, însă pagubele sunt în general de mică amploare.
Mai gravă este situația fermierilor vasluieni, pentru care aceste ploi vin cu prea mare întârziere pentru a mai salva ceva din pagubele suferite din cauza secetei manifestate încă de la începutul lunii august. Mai grav este faptul că lipsa precipitațiilor din această primăvară și vară vine după ce, toamna trecută a fost una deosebit de secetoasă, lucru care a condus nu doar la întârzieri în efectuarea arăturilor și semănăturilor la culturile de primăvară, dar și la pierderi importante de producție. O veste bună vine totuși din partea Ministerului agriculturii. Ministrul Daniel Constantin a anunțat zilele trecute că se ia în calcul acordarea unui ajutor financiar de minimis fermierilor individuali a căror culturi au avut de suferit din cauza secetei. Este vorba de acordarea atât a unui ajutor financiar de urgență, dar și scutirea de impozite agricole pentru suprafețele afectate de secetă. În ceea ce privește marii fermieri, cei care asigură practic alimentele pentru marea parte a populației, posibilitatea acordării unor despăgubiri sau ajutoare financiare trebuie discutată cu organismele europene. În cazul în care Comisia Europeană va fi de acord cu plata acestor ajutoare de stat destinate marilor fermieri, cel mai devreme acestea se vor putea acorda undeva în luna octombrie sau noiembrie. Conform reprezentanților marilor fermieri, s-ar putea ca aceste ajutoare financiare să vină prea târziu pentru a-i ajuta pe agricultori în pregătirea culturilor din anul agricol viitor. Dar, chiar și în aceste condiții, vorba unui agricultor vasluian, „Mai bine mai târziu decât niciodată!”

Constantin: Fermierii vor primi despăgubiri diferențiat. Nu avem o evaluare finală a efectelor secetei

Autoritățile vor acorda diferențiat despăgubirile specifice fermierilor mici și fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene, a declarat luni ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susținând că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură. 

Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară.

Culturile însămânțate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin.

De exemplu, la culturile de grâu și orz, rezultatele sunt ușor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014 producția medie de grâu la hectar a fost de 3,64 tone, în 2015 este de 3,68 tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producția medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,05 milioane tone. Pentru rapiță, producția la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o cantitate mai mică, de 2,36 de tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.

Am început discuțiile cu principalele organizații de profil din sector, pentru a evalua în ce măsură culturile, suprafețele însămânțate, în special în această primăvară au fost afectate de vremea pe care o traversăm în această perioadă și care, din păcate, probabil va continua și în toamna acestui an, riscând să afecteze și campania de toamnă. (…) Avem comisii care funcționează pe lângă prefecturi, ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU), aceste comisii în colaborare cu direcțiile agricole au făcut o evaluare în perioada în care avem deja cultura pe teren. Evaluarea respectivă am primit-o de la majoritatea județelor, dar nu este finală, ea probabil va fi finală odată cu încheierea campaniei de recoltat, pentru culturile care sunt cele mai afectate. Culturile de primăvară, în special porumbul și floarea-soarelui, probabil vor fi afectate de secetă într-un anumit procent. Vom încerca să identificăm, în funcție de pierderile pe care le vor avea fermierii, să identificăm suprafețele respective, fermierii respectivi și pierderea pe fiecare fermier în parte, astfel încât să intervenim cu despăgubiri, în limita permisă de bugetul de stat și în funcție de pierderile pe care le-a suferit fiecare fermier. Pentru fermierii mici, care au avut pierderi mai mari de 30% din suprafața cultivată vom interveni cu un ajutor de la bugetul de stat sub forma unei scheme de minimis, iar schema de minimis va fi legiferată prin Hotărâre de Guvern în cursul lunii septembrie, urmând ca la prima rectificare bugetară, în funcție de resursele financiare pe care le va primi Ministerul Agriculturii, să fie și acordate aceste despăgubiri”, a spus Constantin.

În ceea ce privește fermierii mari, având în vedere că valoarea despăgubirilor ar trebui să fie mai mare, trebuie notificată Comisia Europeană.

“Estimăm că răspunsul Comisiei Europene – pentru a acorda aceste scheme de la bugetul de stat – va veni în câteva luni de zile, iar imediat după aceea vom acorda aceste despăgubiri, dar cel mai probabil la începutul anului 2016. Lucrăm la documentele pregătitoare, astfel încât să notificăm și să solicităm și Comisiei Europene un ajutor, în speranța că vom primi, Dacă nu vom primi, există deja un angajament al Guvernului pe cele două scheme la care am făcut referire”, a spus Constantin.

Discuțiile dintre minister și agricultori au privit totodată și sistemul de irigații.

“În anul 2012 am pornit un program de irigații care se va finaliza în anul 2020. Are o alocare record pentru perioada postdecembristă, sunt aproape 600 de milioane de euro fonduri europene din programele de dezvoltare rurală 2007-2013 și 2014-2020 puse la dispoziția fermierilor care s-au organizat în organizații de utilizatori de apă. În prezent sunt proiecte de 128 milioane euro în implementare, aceste proiecte deservesc o suprafață de aproximativ 400.000 de hectare. Iar pentru perioada 2014-2020 am lansat deja sesiunea de primiri de proiecte pentru valori care depășesc 430 milioane euro. De asemenea, se refac 400.000 de hectare, pot fi irigate cu infrastructura care se reface. Chiar în anul 2015, din cele peste 430 milioane euro, 218 milioane euro sunt deschise și, m-a asigurat domnul Nica, se lucrează la proiecte, astfel încât să atragem cât mai repede aceste fonduri eurupene”, a adăugat Constantin.

Ministrul Agriculturii a precizat totodată că, probabil, fiecare fermier va înregistra pierderi, însă la culturile de primăvară, nu la cele de toamnă.

“Sunt pierderi, vremea afectează culturile, afectează agricultura și probabil că, pe ansamblu, vor fi pierderi la fiecare fermier, dar pe culturile de primăvară, și nu pe culturile de toamnă. Facem tot posibilul astfel încât campania de toamnă să se deruleze în condiții bune. Am agreat împreună cu fermierii ca până la sfârșitul lunii august să încercăm să acordăm acele adeverințe pe baza cărora să poată să înceapă să-și contracteze creditele de care au nevoie pentru a începe campania de toamnă. Și vom face tot posibilul ca începând din 16 octombrie să plătim avansul la plata pe suprafață care se cuvine din partea Comisiei Europene, așa cum am făcut în ultimii trei ani”, a mai spus oficialul.

La începutul lunii august, președintele LAPAR, Laurențiu Baciu, a declarat pentru MEDIAFAX că seceta a afectat grav culturile agricole din acest an, a determinat producătorilor pierderi de peste 2 miliarde de euro, reprezentând investiții nerecuperabile, și va majora prețurile produselor românești, în perioada următoare.

Sursa: mediafax.ro

Seceta a făcut ravagii în județul Vaslui

de Marian MOCANU
Seceta pedologică manifestată încă de la începutul verii a adus mari pierderi agricultorilor vasluieni. Instituția prefectului județului Vaslui a cerut Direcției Agricole a județului centralizarea tututor datelor, în vederea eventualelor despăgubiri acordate porducătorilor agricoli. Conform centralizării, circa 15% din suprafața agricolă a județului Vaslui a fost afectată de secetă.
În urma centralizării informațiilor rezultate din procesele verbale pentru constatarea și evaluarea pierderilor provocate de seceta excesivă si persistentă în timp, întocmite de către Comisiile locale pentru situații de urgență de la nivelul unităților administrativ teritoriale, suprafața totală afectată este 59.745 ha, iar nivelul valoric estimativ al pierderilor este de 46.563 mii lei, pierderile cauzate de secetă  reprezentând circa 780 lei/ha.
Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, 34.348 ha înființate cu această cultură putând deja fiind considerate ca fiind calamitate, orz – 1.325 ha, orzoaică – 553 ha, sau ovăz, pe o suprafață cultivată pe 90 ha. Din păcate, sunt afectate de secetă și culturile de toamnă, respectiv 9.632 ha cultivate cu porumb, 361 ha cu sorg, ori 9.426 ha de floarea soarelui. La fel, în urma verificărilor a rezultat faptul că au fost calamitate culturi de rapiță, de pe 473 ha, soia – 609 ha, muștar – 21 ha, legume cultivate în câmp pe 29 ha, dar și plante de nutret (1.411 ha), pășune (1.052 ha), 309 ha  livezi  sau 105 ha de vie.
„Situația centralizatoare privind  suprafețele afectate de seceta excesivă și persistentă în timp, precum si nivelul estimativ al pierderilor la data de 14.08.2015, a fost transmisă atât la Instituția Prefectului Județului Vaslui cât și la Centrul Operativ pentru Situații de Urgență din Cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltării Rurale. In urma semnalelor primite din teren, rezultă că procesul de constatare si evaluare a pierderilor provocate continuă și în prezent”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.
La nivelul autorităților centrale, dar și în comisile de specialitate a  Uniunii Europene, sunt luate în calcul acordarea de măsuri de ajutorarea a fermierilor care au avut de suferit din cauza secetei. Aceste ajutoare financiare nu pot fi însă acordate decât în urma unei cereri concrete înaintate de autoritățile naționale, cereri bazate pe o situație exactă transmise din teren de către agricultori.

Impozite mai mici pentru fermierii afectați de secetă

de Marian MOCANU

Conform unui act normativ datând din anul 2012, producătorii agricoli individuali a căror producție are de suferit din cauza secetei, ar putea fi scutiți de plata unei părți a impozitului agricol.

Conform datelor strânse de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, circa un sfert din suprafața agricolă a județului este calamitată în diverse proporții de seceta accentuată pedologică. Fermierii care au înregistrat pierderi ca urmare a unor fenomene meteorologice nefavorabile care afectează peste 30% din suprafața agricolă destinată producției vegetale ori destinată creșterii animalelor ar putea fi fi scutiți de plata unei părți a impozitului agricol. Pot beneficia de aceste măsuri persoanele fizice, individual sau într-o formă de asociere, care obțin venituri din activități agricole.

Practic, norma de venit calculată pentru diversele culturi înființate de persoanele fizice se reduce proporțional cu pierderea respectivă, ceea ce va duce și la diminuarea impozitului de 16% datorat pentru activități agricole.

Pentru a beneficia de aceste reduceri, producătorii care au suferit pierderi din cauza calamitării producției trebuie să facă o solicitare în scris la primăria de care aparține. În urma unei adrese făcute de primărie, în termen de 48 de ore urmează a se întruni o comisie formată inclusiv din specialiști de la Direcția Agricolă sau APIA, care urmează să constate existența și cuatumul daunelor datorate secetei sau altor fenimene meteorologice extreme, dacă este cazul.

Deja, la nivelul Instituției Prefectului Județului Vaslui a fost făcută o primă evaluare a daunelor din agricultură datorate secetei pe baza verificărilor făcute pe teren de DAJ Vaslui și a comisiilor formate la nivelul primăriilor.

O primă concluzie este clară, din cele aproape 292.000 hectare de terenuri agricole cultivate în acest an la nivelul județului Vaslui, pe aproape 50 de mii hectare, producție este deja compromisă. Cele mai afectate culturi sunt cele de grâu, peste 30.000 hectare, porumb și floarea soarelui, dar și orzul, legumele, livezile sau pășunile au avut de suferit din cauza secetei persistente.

În cazul în care nu se va veni cu niște măsuri financiare consistente de ajutorare a agricultorilor care au suferit pierderi, inclusiv prin acordarea unui ajutor de minimis, este posibil ca nu doar acest an agricol să fie compromis, dar și cel următor, agricultorii neavând resurse pentru înființarea noilor culturi. Asta cu atât mai mult cu cât, în întregul județ, nu sunt asigurate împotriva calamităților decât circa 8.000 de hectare de teren agricol.

Seceta a compromis culturile

de Marian MOCANU

Culturile de pe aproape un sfert din terenul agricol de la nivelul județului Vaslui sunt deja calamitate din cauza secetei persistente din această vară. Din păcate, au avut de suferit nu doar culturile de păioase, cele mai afectate fiind suprafețele cultivate cu grâu, dar sunt deja afectate și culturile de toamnă, respectiv porumbul, floarea soarelui, legumele sau plantele de nutreț. Zootehniștii au sunt disperați din cauza lipsei furajelor, lucru care ar putea duce, ca în cazul secetei din 2007, la vânzarea pe prețuri de nimic a animalelor. Singura speranță a agricultorilor ar fi acordarea de către guvern a unui ajutor de minimis pentru acoperirea pagubelor datorate secetei.
De mai bine de o lună, Andrei Puică, prefectul județului Vaslui a solicitat atât Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, dar și primăriilor inventarierea posibilelor pagube suferite de agricultori datorită secetei persistente existente în această vară. Din păcate, această cerere nu a fost tratată așa cum ar trebui de unele primării, care nu au înființat imediat comisii de inventariere a posibilelor bagube. Astfel, în cazul a nu mai puțin de 17 comune, încă nu au fost comunicate DAJ rezultatele acestei verificări. Chiar și așa, situația este sumbră, conform datelor existente la acest moment, diverse culturi înființate pe aproape 50.000 hectare de teren agricol fiind compromise. Practic, acest lucru înseamnă că se pot declara calamitate culturile de pe un total de aproape un sfert din întreaga suprafață agricolă cultivată la nivelul județului Vaslui. Conform centralizării parțiale realizate de DAJ Vaslui, este vorba de culturi de păioase în cazul cărora s-a început deja recoltarea, fermierii încercând să mai strângă ceea ce se mai poate, respectiv  30.273,20 ha cultivate cu grâu, 1.205,10 ha  orz, orzoaicã – 357,89 ha sau ovãz – 44,08 ha sau  sorg, pe o suprafață de 303.21 ha. Mai grav este faptul că seceta afectează și culturile aflate în plin proces de dezvoltare, ploile din ultimele zile, chiar dacă destul de însemnate cantitativ, căzând prea târziu pentru a mai salva ceva. Astfel, conform raportărilor, sunt afectate grav  circa 7.457,20 ha cultivate cu porumb,  7.402,80 ha cu ffloarea soarelui, 321.08 ha de rapiță, soia – 356,77 ha, mustar – 20,80 ha, dar și 18,14 ha teren cultivat cu legume, 715,03 ha cu plante de nutret, 195,26 ha de pășune, fructele de pe 193,24 ha de livezi, ori vița de vie de pe 104,47 ha. La fel de grav este și faptul că, pe terenurile deja eliberate de culturi, din cauza secetei, nu se pot efectua arături, datorită faptului că pământul este întărit, astfel că, dacă în perioada următoare nu vor cădea precipitații, ar putea fi afectat și viitorul an agricol. Un alt domeniu al agriculturii care are de suferit din cauza secetei pedologice extreme din acest an este zootehnia. deja crescătorii de animale sunt disperați nu doar  pentru că se tem că nu vor avea cum să constituie depozite de furaje pentru la iarnă, dar și pentru că, deja, în unele zone, animalele nu mai au ce paște. „În cazul în care nu va ploua, este posibil să pățim la fel ca în 2007, atunci cînd am fost nevoiți să vindem pe mai nimic animalele pentru ca acestea să nu moară de foame. Să nu uităm că, după aceea, au trecut ani buni până s-a reușit refacerea șeptelului la un nivel comparativ cu anii dinainte. Din păcate, vorbim de doi ani la rând în care seceta face ravagii, practic mulți dintre noi, crescătorii de animale, dar și dintre agricultori rămânând fără resurse financiare necesare pregătirii noului an agricol”, ne-a declarat un crescător de animale. Situația din agricultorii este recunoscută atât de factorii responsabili de la nivelul județului, dar și de reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli la nivel național. Cu toții consideră că s-ar impune acordarea unui ajutor de minimis din partea guvernului, ajutor financiar care să acopere o parte din pagubele datorate secetei în vederea pregătirii noului an agricol. 

Seceta ne lasă fără pâine!

de Marian MOCANU

Seceta face ravagii în județul Vaslui, fermierii estimând pierderi ale producției chiar și de 60%, nu doar la grâu sau alte păioase, dar și la porumb, floarea soarelui, cartofi ori legume. În aceste condiții, Prefectura Vaslui încearcă o inventariere a pagubelor cauzate de seceta pedologică perpetuată încă din toamna trecută, în speranța obținerii, pentru fermieri, a unor despăgubiri.

Lipsa precipitațiilor din această primăvară a dus la pagube importante în agricultura județului Vaslui, pierderile estimate de fermierii fiind chiar și de 60% din producție.

Dacă anul trecut, de exemplu, la grâu, producția medie s-a situat în jurul a patru mii de kilograme la hectar, în acest an, se estimează o producție maximă de puțin peste două tone la hectar. Același lucru se întâmplă în cazul porumbului, care, lipsit de aportul de umiditate în perioada de răsărire și dezvoltare, în multe cazuri, așa cum spunea un fermier, „este la fel ca la stâlpii de telegraf: unul aici, altul la 50 de metri!”

Conform datelor din teritoriu centralizate de Direcția pentru agricultură a Județului Vaslui, la această dată, culturile de secară, orzoaică de primăvară și ovăzul sunt compromise în proportie de peste 80%. La grâu, pierderile sunt de peste 40%, productiile prognozate fiind cu mult inferioare față de anul trecut, în condițiile în care această cultură ocupă una dintre cele mai mari suprafețe la nivelul judeuțuli Vaslui, în acest an fiind înființate cu această cultură peste 65.000 ha.

Chiar dacă paiul de grâu este bine dezvoltat, spicul este lipsit de boabe. Mai grav este faptul că, acolo unde solul a mai avut rezerve de umiditate, iar boabele s-au dezvoltat, din cauza secetei calitatea gâului are de suferit, fiind impropriu pentru panificație.

Estimările privind producțiile din aceast an agricol sunt cât se poate de pesimiste. La orzoaica de primăvară, de pe cele 3.332 kilograme/hectar se estimează o productie medie de numai 814 kg/ha, comparativ cu anul trecut, când s-a realizat o productie de 1.956 kg/ha, iar la ovăz, de pe peste 2.600 hectare semănate, fermierii se așteaptă în cel mai bun caz la o producție de 700 kilograme/hectar, de aproape trei ori mai mică ca anul trecut.

Chiar și ploile căzute în ultima perioadă nu au adus o reală îmbunătățire a situației culturilor agricole, în cele mai multe cazuri, dat fiind că nu au fost importante cantitativ. Practic, precipitațiile căzând în scurt timp, deci scurgându-se pe versanți, în loc să se acumuleze în sol, nu au îmbunătățit prea mult nivelul de umiditate în stratul de sol 0 – 100 cm.

Potrivit reprezentanților Direcției Agricole a Județului (DAJ) Vaslui, ploile căzute în ultima perioadă în județ au mai salvat câteva culturi agricole, dar nu au rezolvat problema sectei excesive din zonă.

„Pentru rezolvarea problemelor legate de deficitul de apă din sol, care a ajuns și la 70 de litri pe metrul pătrat în anumite zone, este nevoie de ploi însemnate cantitativ. Din păcate, pentru anumite culturi, chiar dacă vor mai fi precipitații, va fi prea târziu pentru a se mai salva ceva din acest dezastru agricol. La această dată, cele mai afectate de secetă sunt culturile de cereale, dar și cele de porumb, care ocupă cea mai mare parte a terenului agricol cultivat la nivelul județului Vaslui”, a declarat Gigel Crudu, directorul executiv al DAJ Vaslui.

Seceta afectează nu doar culturile agricole, dar și alimentarea cu apă a populației, în unele localități fiind deja instituite măsuri de limitare a consumului de apă. Toate acumulările de apă din județ destinate alimentării cu apă potabilă a cetățenilor, Solești și Pușcași, pentru municipiul Vaslui, Râpa Albastră, pentru Bîârlad, sau Căzănești, pentru alimentarea cu apă a orașului Negrești, au nivelurile mult sub cele optime pentru această perioadă.

 Măsuri luate de autorități

 În urma unei cereri din partea Ministerului Agriculturii, Prefectura Vaslui a cerut autorităților locale să ia legătura cu fermierii pentru a cuantifica daunele produse de seceta din acest an. Situația centralizată care va fi făcută după primirea din teritoriu a tuturor datelor va fi transmisă guvernului, care va analiza posibilitatea ca, cu acordul Comisiei Europene, să fie acordate despăgubiri fermierilor pentru pierderile din agricultură datorate secetei.

„Am transmis o circulară către comitetele locale de situații de urgență să întrunească aceste comisii și urmează să primim informări în legătură cu zonele afectate de secetă. Un prim pas l-am făcut: am reușit ca Filiala de îmbunătățiri Funciare Vaslui să semneze un contract de decolmatare a canalelor de irigații de pe Valea Prutului. Aici, trebuie să facem un effort comun, Apele Române, ANIF, împreună cu autoritățile publice locale și mediul privat pentru a repune în funcțiune acele instalații de irigații existente la începutul anilor 1990. Sperăm ca, prin ceea ce vom reuși să centralizăm de la nivelul Unităților Administrativ Teritoriale să transmitem o informare la Ministerul Agriculturii cu privire la zonele afectate de secetă, în speranța primirii de fonduri de la Uniunea Europeană, sau anumiți bani pentru plata pagubelor produse de secetă”, a declarat Andrei Puică, prefectul județului Vaslui.

Din păcate, chiar dacă intențiile conducătorilor județului sau a oficialilor din agricultură sunt bune, sunt slabe speranțe ca agricultorii să fie despăgubiți pentru pierderile datorate secetei. Asta cu atât mai mult cu cât aceste ajutoare financiare sunt considerate de organismele europene drept ajutoare de stat, deci sunt ilegale fără acordul Comisiei Europene.

Ultima dată când s-au acordat astfel de despăgubiri a fost în anul 2010, când România nu avea prea mult timp de la intrarea în UE. Acum, la mai bine de opt ani de la aderarea în spațiul european, fermierilor li se poate reproșa faptul că subvențiile acordate în agricultură, și măsurile de sprijin care puteau fi accesate în această perioadă ar fi putut duce la evitarea unor astfel de dezastre, dacă banii ar fi fost cheltuiți cu chibzuință.

Seceta are efecte dezastruoase la Vaslui

de Marian MOCANU

În acest an, județul Vaslui se confruntă cu una din cele mai grave secete pedologice din ultima decadă, fenomenul fiind catalogat de Administrația Națională de Meteorologie drept „secetă extremă”. În multe zone din județ, nivelul de precipitații înregistrat în lunile mai și iunie este de opt ori mai mic decât media multianuală. În aceste condiții, culturile de floarea soarelui și porumb vor fi compromise, în timp ce la grâu, producția estimată în acest an va fi cu circa 40% mai mică decât anul trecut. Mai grav este faptul că nu există cadrul legal ca fermierii să fie despăgubiți pentru pierderile cauzate de secetă, nici măcar societățile de asigurări nepreluând acest risc.

Ploile anunțate pentru zilele următoare sunt aur curat pentru agricultorii vasluieni, asta cu condiția să nu fie însoțite de grindină sau vijelii. La această oră, urmare a lipsei precipitațiilor din primăvară, deficitul de apă din sol în zona Moldovei este foarte mare, fenomenul fiind catalogat chiar de Administrația Națională de Meteorologie drept „secetă extremă”. Rezerva de umiditate în stratul de sol 0 – 100 cm este de doar 60 – 350 mc apă/ha, ceea ce conduce la imposibilitatea dezvoltării optime a plantelor, deci la producții foarte mici. În luna mai, de exemplu, precipitațiile au fost de maxim 10litri/mp, față de o medie multianuală de 58 litri/mp, în timp ce, în prima jumătate a lunii iunie, situația a fost chiar mai dezastruoasă.

Astfel, până duminică seara, când au căzut primele precipitații importante în județul Vaslui, precipitațiile au fost de circa șapte ori mai mici față de media multianuală de 85 litri/mp. Din fericire, în unele zone din apropierea Bârldului sau a Vasluiului, duminică seară a plouat abundent, la Bălteni fiind înregistrați 40 litri/mp, la Grivița 30litri/mp, la Bârlad 15, iar la Ciocani, 12 litri/mp.

Din păcate, ploile au fost locale, în marea parte a județului nepicând nici un strop. Mai sunt anunțate precipitații importante până în această noapte, ulterior acestea vor fi substanțial reduse cantitativ.

În lipsa precipitațiilor, culturile de floarea soarelui și de porumb, care ocupă un procent important din agricultura județului Vaslui, ar putea fi compromise, în timp ce, în cazul grâului și a altor cereale, pierderile estimate sunt deja substanțiale.

Conform datelor din teritoriu centralizate de Direcția pentru Agricultură a Județului Vaslui, fermierii estimează o producție medie de grâu de circa 2300 kg la hectar, în condițiile în care anul trecut producția medie la nivelul județului a fost de peste 3800 kg/ha.

La fel, din cauza lipsei apei au de suferit nu doar culturile de legume, dar chiar și plantele de nutreț sau pășunile, acolo unde este estimată o producție cu peste o treime mai mică decât anul trecut.

Vor fi despăgubite pierderile din cauza secetei?

Din păcate, odată cu intrarea în Uniunea Europeană, nu mai există cadrul legal pentru ca fermierii să fie despăgubiți pentru eventualele pierderi datorate secetei extreme sau prelungite. Până în anul 2007, conform Legii 321/2002, guvernul acorda unele despăgubiri în caz de calamități naturale, incluisv în cazul secetei. Ulterior, România a primit o derogare, timp de trei ani, de la Comisia Europeană pentru acordarea de astfel de ajutoare financiare, cu atât mai mult anul 2007 a fost unul din cei mai secetoși din ultimii 50 de ani.

Riscurile catastrofale de secetă ar fi trebuit să fie preluate de Fondurile Mutuale din Agricultură, la care fermierii ar fi trebuit să adere, plătind o cotizație. Prin intermediul acestor organisme, se puteau accesa măsuri de sprijin, cum ar fi ajutoare de minims pentru culturile afectate de seceta excesivă, prin intermediul Planului Național de Dezvoltare Rurară, în care 25% din aceste despăgubiri urmau să fie acordate din fondurile strânse din cotizații, restul de 75% din PNDR, din care trei sferturi din fondurile financiare nerambursabile proveneau de la UE.

Din diverse motive, incluisv reticența fermierilor la ceea ce ei numeau „o nouă cooperativizare”, începând de anul trecut, aceste fonduri mutuale practic nu au mai funcționat. De exemplu, la nivelul județului Vaslui, doar cinci mari fermieri, însumând în total circa șase mii de hectare doar 0,5% din totalul suprafeței arabile, au aderat la aceste fonduri mutuale. În prezent, orice măsuri de despăgubiri pentru fermierii afectați de secetă excesivă sau prelungită pot fi date de guvernul României doar după consultări cu organismele europene.

În lipsa acestui instrument de sprijin, fermierii nu au nici o șansă de a se proteja împotriva secetei, cu atât mai mult cu cât nici societățile de asigurare nu preiau acest risc. Agricultorii se pot asigura la societățile de asigurare doar pentru ploi torențiale cu efecte directe, grindină, incendii, alunecări de teren și îngehțuri timpurii de toamnă sau târzii de primăvară.

Din păcate pentru agricultori, dat fiind că bursa cerealelor, deși există în forma legislativă, nu acționează și direct la producători, fermieri au de pierdut și în anii secetoși, și în cei buni. În anii secetoși, atunci când prețul cerealelor crește, fermierii nu au producție de vândut, în timp ce în anii agricoli buni, samsarii le cumpără munca la un preț foarte mic, abia acoperind cheltuielile.

Culturile de păioase, afectate de secetă

de Roxana NĂSTASĂ

Seceta persistentă de la nivelul județului Vaslui va afecta culturile de păioase, susțin specialiștii Direcției Județene pentru Agricultură Vaslui. Din cauza deficitului major de apă din sol, care atinge pe alocuri și 70 de litri pe metrul pătrat, cel mai mult vor avea de suferit culturile de grâu și orz.

„Temperaturile ridicate din ultima perioadă și lipsa precipitațiilor din lunile aprilie și mai au dus la o secetă excesivă și persistentă la nivelul județului Vaslui. Deficitul major de apă din sol va avea consecințe serioase asupra producțiilor din acest an agricol”, a declarat directorul Direcției Județene pentru Agricultură Vaslui, Gigel Crudu. Acesta a precizat, totodată, că în condițiile în care în următoarea perioadă nu se vor înregistra precipitații însemnate cantitativ, culturile înființate nu vor mai putea asigura producții economice.

Seceta ne-ar putea scumpi… berea! Așa arată pământul crăpat de lipsa apei în Câmpia Română

Deși lanurile arată foarte frumos, păioasele sunt compromise, din cauza lipsei de apă, în proporție de 30%. Mai ales orzul – cereala din care se face berea!

Lipsa irigațiilor se simte deja! Dacă intri între frumoasele lanuri care se văd de pe șosele, ai surpriza să vezi că pământul este crăpat, are șanțuri de 15-20 de centimetri adâncime și peste 5 centimetri lățime.

Asta pentru că solul României se confruntă de mai mulți ani cu lipsa de apă, niciodată acoperită suficient în lunile de toamnă și primăvară. Iar când precipitațiile lipsesc mai mult de 30 de zile, ca în această perioadă, problema se acutizează.

Orzul este deja compromis

“Dacă nu va ploua în următoarele șapte zile, producția de grâu va fi compromisă în proporție de 30%. Orzul, materia primă pentru bere, este deja compromis. Lanurile se văd frumoase, paiul e bun, dar bobul este mic și va rămâne mic, dacă nu va fi ploaie”, ne-a spus Gheorghe Vlad, președintele unei asociații de fermieri din Vidra, județul Giurgiu.

Meteorologii au anunțat că în acest moment cantitatea de apă din sol, până la 100 de centimetri adâncime, este foarte scăzută în nordul și centrul Moldovei, în Banat și Crișana – unde “seceta pedologică este extremă” – și scăzută în sudul Munteniei, inclusiv la Vidra, și nordul Dobrogei.

De asemenea, este foarte puțin probabil să plouă în cantități semnificative în următoarele două săptămâni, ceea ce pare să compromită cerealele păioase, în special orzul, și să scumpească berea, cel puțin, în acest sezon estival!

«De ce nu am unde să declar investițiile făcute în sere?!»

Marian Țânțaru, fermier din Vidra, a construit anul acesta mai multe sere pentru legume. Dar, “TVA la alimente a scăzut la 9% și mi se cere să scad prețul. Dar materialele pe care le cumpăr, folie, motorină și celelalte, le iau cu TVA de 24%. Primăriile nu au încă Registrele Agricole pe 2015 și nici normele de aplicare ale acestora. Eu nu pot primi atestat de legumicultor pe aceste spații, pentru că nu am unde să declar investițiile făcute în sere”, ne-a spus Marian Țânțaru.

Roșiile din Grecia vin cu 50 de eurocenți kilogramul

La ce scumpiri ar trebui să ne așteptăm? “În mod normal nu ar trebui să se scumpească nimic. Va fi suficient grâu pentru consumul intern, iar prețurile le fac, în mod normal, piețele din Ucraina, SUA și Mexic. Carnea nu se poate scumpi deoarece avem excedent, legumele nu se pot scumpi deoarece avem produsele de import. Roșiile, de pildă, sunt aduse acum din Grecia cu 50 de eurocenți pe kilogram. De ce sunt atât de scumpe pe piață, trebuie întrebați comercianții – mai ales că de o săptămână avem roșii de producție internă. De suferit, vom suferi numai noi, fermierii”, ne-a mai spus Gheorghe Vlad.

Cheamă ploaia cu 20 de preoți

Îngrijorați de soarta agriculturii de anul acesta, peste o mie de botoșăneni de toate vârstele s-au strâns duminică pentru o rugăciune de chemare a ploii.

Slujba a fost oficiată de un sobor de 20 de preoți, care au rostit rugăciunea pentru iertarea tuturor păcatelor, rânduiala la vreme de secetă, slujba aghesmei mici.

La final, părintele protopop i-a îndemnat pe credincioși să meargă acasă și să continue să se roage pentru a scăpa de secetă.

Sursa: libertatea.ro

Județul Vaslui, sub „cod galben” de secetă

de Marian MOCANU

Producția agricolă a acestui an stă sub semnul întrebării datorită deficitului de apă din sol. Ca urmare a lipsei precipitațiilor din perioada aprilie – mai 2015, a temperaturilor destul de ridicate și a consumului foarte mare de apă al plantelor din această perioadă, la nivelul județului Vaslui se manifestă deja fenomenul de secetă excesivă și persistentă în timp. Dacă în următoarea perioadă nu vom avea parte de precipitații, este posibil ca o parte din culturile agricole să fie compromise.

În urma semnalelor primite de la producătorii agricoli și a deplasărilor în teren a inspectorilor Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui se constată o evoluție necorespunzătoare pentru această perioadă, în ceea ce privește procesele de creștere și dezvoltare ale plantelor, provocată de deficitul de apă din sol. Conducerea DAJ Vaslui a informat deja atât Instituția Prefectului Vaslui, cât și conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la acest fapt.

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui

Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui

În cazul în care, în perioada următoare, precipitațiile vor lipsi sau vor fi neînsemnate cantitativ, este posibil ca o bună parte a culturilor agricole să fie compromise. Este posibil să se repete situația din 2007, când, în ciuda începutului de an agricol favorabil, din cauza lipsei de precipitații în perioadele optime producția agricolă a fost compromisă aproape în totalitate. „Din analiza datelor privind evoluția precipitațiilor înregistrate la patru posturi pluviometrice – Negrești, Vaslui, Bârlad și Huși, aparținând Sistemului de Goaspodărire a Apelor Vaslui – rezultă că deficitul de precipitații s-a accentuat începând cu luna aprilie și continuând cu luna mai. În cele două luni, deficitul de umiditate este de 64,6 l/mp. la Negrești, 63,5 l/mp.la Vaslui, 46,5 l/mp la Bârlad și 49 l/mp. la Huși – față de mediile multianuale a lunilor respective”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul al DAJ Vaslui.

Cele mai afectate sunt cerealele păioase de toamnă și primăvară, în general culturile semănate în rânduri dese, care prin specificul vegetației, în această perioadă, au cerințele cele mai mari față de apa din sol, necesară proceselor de creștere și dezvoltare ale plantelor și desăvârșirii producțiilor.

Ca urmare a deficitului de apă din sol, pe fondul unor temperaturi ale aerului relativ ridicate pentru această perioadă, de până la 32 grade Celsius, culturile sunt neuniforme, plantele nu au crescut suficient, în lanurile de cereale păioase observandu-se fenomenul de uscare a fraților și a frunzelor bazale, cu consecințe asupra producțiilor din acest an agricol. Aceste culturi nu mai pot asigura producții economice, iar, în condițiile în care în următoarele zile nu se înregistrează precipitații însemnate cantitativ, situația se va agrava și mai mult.

Aproape aceeași situație este și la culturile de primăvară, în sensul că, pe suprafețele răsărite, ritmul de creștere al plantelor este destul de lent, iar cele care au fost semănate în afara epocii optime nu reușesc să răsară sau au o răsărire neuniformă. În aceste condiții, este greu de crezut că, în lipsa precipitațiilor în perioada următoare, vor mai fi obținute producțiile bune din ultimii ani. Situația mai gravă este în cazul marilor fermieri, care au încheiate contracte de livrare a produselor agricole, cu termene și cantități stricte, și care, astfel ar putea să ajungă în situația de a nu-și mai putea onora contractele, pierzând astfel piața de desfacere.

„Dacă se are în vedere că teritoriul județului Vaslui se află într-o zonă tradițional afectată de secetă, situație în care nici precipitațiile situate la nivelul mediilor multianuale nu asigură în optim cerințele de vegetație ale plantelor, rezultă că ne confruntăm cu o lipsă acută a umidității din sol. Am anunțat această situație la nivelul autorităților locale – Prefectura Vaslui, și centrale, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu privire la acest fapt, pentru ca, în cazul în care fenomenul de secetă pedologică persistă, să poată fi luate în consecință măsuri de ajutorare a fermierilor afectați”, ne-a mai spus Crudu.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: