Home / Tag Archives: senator

Tag Archives: senator

Iată pentru ce le-am dat bani celor 10 parlamentari vasluieni în primele 6 luni de mandat

de Mara GRIGORIU

Aurel Căciulă

7 deputați și 3 senatori. Ei sunt cei care reprezintă județul Vaslui la București, în Parlamentul Romȃniei, în legislatura 2016 – 2020, și, indiferent de culoarea politică, activitatea lor ar trebui să reflecte, în primul rȃnd, preocuparea pentru vasluieni și problemele acestora. Cum stau lucrurile în realitate și cȃt de bine suntem reprezentați la centru ne dovedesc datele oficiale, publicate pe paginile web ale Camerei Deputaților și Senatului Romȃniei. Vă prezentăm radiografia activității parlamentare a fiecăruia dintre aleși, luȃnd în considerare nu doar numărul, ci și consistența și tematica intervențiilor publice pe care aceștia le-au avut în primele șase luni de mandat.

Cert este că, în timp ce unii parlamentari au fost interesați de soarta Marii Britanii și a Brexitului, alții au dus la București problemele reale ale județului Vaslui, de la lipsa infrastructurii, față de care înghițim zilnic în sec, la desele întreruperi de curent care pun la încercare răbdarea și aparatura electrocasnică a vasluienilor.

Irinel Stativa

Cele mai recente evenimente de pe scena politică națională au arătat cȃt de mult cȃntăresc deciziile parlamentarilor, și mai cu seamă ale celor care fac (sau desfac!) majoritatea politică, în direcția de dezvoltare a țării. Puțini sunt, însă, cei care știu exact ce pot face parlamentarii pentru locuitorii circumscripției în care au fost aleși. De exemplu, pe lȃngă faptul că pot propune, dezbate și vota legi, de a căror aplicare depinde viața, bunăstarea și siguranța tuturor cetățenilor, tot ei sunt cei care trebuie să controleze instituțiile statului și să avizeze numirea unor autorități. De asemenea, aleșii pot adresa întrebări și pot solicita explicații de la diferite instituții ale statului, contribuind astfel la rezolvarea problemelor cetățenilor din circumscripția electorală, fie direct, prin intermediul inițiativelor legislative, fie indirect, prin adrese și interpelări. Toate acestea intră în fișa postului, însă mulți sunt candidații din campania electorală, puțini sunt aleșii, iar și mai puțini dintre aceștia au, într-adevăr, activitate.

PSD se mȃndrește, în această legislatură, cu 4 deputați și 2 senatori. Este vorba despre deputații Ana Birchall, Aurel Căciulă, Adrian Solomon și Irinel Ioan Stativă, care totalizează 61 de luări de cuvȃnt, și senatorii Gabriela Crețu și Doina Silistru, 141 de luări de poziție, de la tribună.

Ana Birchall

Dacă, în ceea ce o privește pe Ana Birchall, activitatea sa în Camera Deputaților se rezumă la depunerea jurămȃntului și 4 propuneri legislative, ea îndeplinind funcția de ministru delegat pentru Afaceri Europene în Guvernul Grindeanu, deputatul Aurel Căciulă a semnat 9 propuneri legislative și a susținut 3 declarații politice, în legătură cu “Creșterea economică și creșterea nivelului de trai”, “Creșterea salariului minim, între necesitate și voință politică” și “Sănătatea și învățământul, domenii prioritare în Legea salarizării”. Nimic despre județul Vaslui, nicio referire la problemele vasluienilor, cu atȃt mai puțin la situația dezastruoasă a drumurilor din județ, așa cum ar fi fost de așteptat, dacă luăm în considerare faptul că este membru în Comisia permanentă pentru transporturi și infrastructură.

Irinel Ioan Stativă, membru în Comisia pentru muncă și protecție socială, a bifat în șase luni de zile 2 luări de cuvȃnt, dintre care una fiind jurămȃntul de credință față de țară și popor. Și-a pus semnătura pe două propuneri legislative, care vizează modificarea Legii privind fondurile de pensii administrate privat și pensiile facultative, și completarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice. Nu știm însă ce activitate a avut în Comisia comună pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, al cărui membru este.

În ceea ce îl privește pe Adrian Solomon, deputatul social-democrat a luat cuvȃntul de 53 de ori și a semnat 6 propuneri Adrian Solomonlegislative, printre care se numără și cea privind declararea zilei de 9 Mai – Ziua Proclamării Independenței României, ca zi de sărbătoare națională. 0 intervenții despre Vaslui și problemele locuitorilor din circumscripție.

Senatoarea Gabriela Crețu a încheiat această sesiune parlamentară cu peste 100 de luări de cuvânt de la tribună, 9 propuneri legislative, 6 întrebări, o interpelare privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016 și 5 declarații politice, dintre care le reținem pe cele care se referă la politica externă și mai puțin la județul Vaslui, pe care doamna Crețu a fost desemnată să îl reprezinte la București: „Falșii profeți și ecourile lor inconștiente”,

Gabriela Crețu

„Nimic nou sub soare. Și asta e grav”, „Politica păcii”, „Fascismul nostru cel de toate zilele…”, „La Brexit, românii se îndreaptă spre… exit!” și „Brexit-ul nu se tratează cu «Hai, bre, lasă! Trece…»”. Așteptăm cu interes o declarație pe tema VasluExit din Romȃnia, pentru că județul nostru oricum nu se află pe harta PSD!

Cine se uită în portofoliul pe 2017 al senatoarei PSD Doina Silistru n-ar zice că aceasta e aleasă de Vaslui. Deși are 37 de luări de cuvânt în plen, 2 interpelări adresate primului ministru, 25 de propuneri legislative și 4 declarații politice, interesele domniei sale variază între „Inacceptabila dimensiune a ipocriziei: «bebeluși» versus «copii»”, „Tristețea ne-implicării”, „O idee pentru laboratoarele «protestelor spontane»” și „De 1 Aprilie, a-nviat PDL-ul!”. Nimic despre dezvoltarea județului Vaslui, în condițiile în care doamna senator a fost chiar președintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală din Senat.

Nici senatorul Ioan Hadârcă (ALDE) nu pare să aibă multe lucruri în comun cu vasluienii. 9 luări de cuvȃnt în plen, 10 inițiative legislative și 4 declarații politice despre… istorie și numere: „140 de ani de independență”, „99 de ani de la Marea Unire din 1918”, „Masacrul inocenților – 25 de ani de la războiul de pe Nistru”, „De la Podul Înalt, la Podul Unirii”. Dacă tot îi plac numerele, îi dăm o temă de gȃndire domnului senator Hadârcă꞉ cea mai ridicată rată a șomajului din țară a fost la Vaslui, 10,90%, în luna martie 2017, iar cel mai mic PIB din țară, 3.646 euro pe cap de locuitor, se înregistrează tot la Vaslui.

Revenind la deputați, Corneliu Bichineț, vice-președintele Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, a reușit, în cȃteva secunde, ce n-au vrut toți parlamentarii de Vaslui în șase luni: să adauge o nouă pată pe imaginea județului. Limbajul colorat din timpul disputei cu deputatul PSD Nicolae Bacalbașa îi anulează toate demersurile din Parlament din această sesiune: 67 de luări de cuvȃnt, un dialog surd cu președintele Cmerei Deputaților, Liviu Dragnea, cuprins în 16 declarații politice, 22 de propuneri legislative și 5 întrebări adresate miniștrilor, dintre care o reținem, totuși, pe cea care are legătură cu județul Vaslui, referitoare la redeschiderea spitalului din Negrești.

Mihai Botez

Mihai Botez

Liberalul Daniel Olteanu, parlamentarul care a pus pe masa guvernanților cele mai grave probleme ale județului Vaslui

Cel mai tȃnăr deputat vasluian, Mihai-Cătălin Botez (USR), care face parte din Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, a semnat în șase luni 9 propuneri legislative și a bifat 4 luări de cuvȃnt, dintre care două declarații politice despre rolul demnitarilor de modele în societate (?) și despre investițiile din România. Interesul pentru județul Vaslui s-a concretizat în 2 din cele 5 întrebări și interpelări formulate, în care a solicitat lămuriri referitoare la Varianta ocolitoare a municipiului Bârlad și la examinarea teoretică în vederea obținerii permisului auto, în cadrul DRPCIV Vaslui. Ținând cont de lipsa de experiență politică și administrativă, dar și de vârsta sa, începutul este promițător. E suficient pentru ca pesediști precum Stativă, Crețu sau Silistru, care ne mânîncă banii de pomană de atâția ani, să se rușineze. Nu că ar fi capabili!

Daniel Olteanu

Daniel Olteanu

Liberalul Daniel Olteanu, membru în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, a semnat 13 propuneri legislative, printre care se numără cea care privește organizarea și funcționarea corpului pompierilor militari și a protecției civile. În această sesiune parlamentară, Daniel Olteanu a susținut 10 declarații politice, în care s-a referit la lipsa investițiilor în infrastructura județului Vaslui, situația gravă a parcului auto din cadrul Serviciului Județean de Ambulanță Vaslui, urgentarea lucrărilor de reabilitare și modernizare a DN2F, legătura județului Vaslui cu restul țării, precum și necesitatea finanțării, în cadrul PNDL, a tuturor proiectelor de dezvoltare pentru comunitățile vasluiene. De asemenea, deputatul liberal a formulat 12 întrebări și interpelări, majoritatea adresate ministrului Transporturilor, Răzvan Cuc, în legătură cu Varianta ocolitoare Bârlad, varianta ocolitoare Vaslui, diminuarea discrepanțelor regionale și sistematizarea cu barieră a trecerilor la nivel cu calea ferată, pentru evitarea riscului de accidente.

Daniel Olteanu a dialogat în scris și cu prim-ministrul Sorin Grindeanu, căruia i-a cerut demiterea ministrului Transporturilor, ca urmare a dezinformărilor referitoare la Varianta ocolitoare Bârlad, dar și precizări legate de Memorandumul cu privire la zonele de intervenție, zona Moldova, comunități marginalizate. Olteanu s-a arătat interesat de elaborarea și implementarea, alături de specialiștii din Ministerul Muncii și Justiției Sociale, a unei strategii guvernamentale în vederea reducerii gradului de vulnerabilitate a locuitorilor județului Vaslui.

Cine a ajuns parlamentar de Vaslui fără să se aștepte! Redistribuirea mandatelor a adus surprize

Președintele Organizației Județene Vaslui a PNL, senatorul Nelu Tătaru, a ratat intrarea în Parlament la redistribuirea mandatelor, de pe prima poziție de candidat la Senat. Liberalii vasluieni nu au obținut decât unul din cele zece mandate de parlamentari, în condițiile în care au avut 20% din opțiunile electoratului.

Liberalii vasluieni nu vor avea decât un singur parlamentar în viitoarea legislatură, din cele zece mandate atribuite județului Vaslui. Singurul candidat care a obținut un mandat este fostul prefect din Guvernul Cioloș, Daniel Olteanu, care a avut numărul necesar de voturi pentru a accede în Camera Deputaților. Însă, președintele Organizației Județene, Nelu Tătaru, cu aproape 25.000 de voturi, nu a prins un nou mandat de senator nici la redistribuire, la fel ca și președinta femeilor liberale, avocata Oana Iovu, aflată pe poziția secundă la Camera Deputaților.

Cu mai puțin de 7.000 de voturi, academicianul din Republica Moldova, Ion Hadârcă, candidat pe listele ALDE, a prins un loc de senator la redistribuire. Cel de-al treilea mandat în camera superioară a parlamentului ce revine de drept județului Vaslui a fost repartizat Doinei Silistru (PSD) care, astfel, va ajunge la al patrulea mandat consecutiv de senator.

La Camera Deputaților, în urma redistribuirii, cele două mandate rămase neatribuite au fost date de către Biroul Electoral Central președintelui PMP Vaslui, Corneliu Bichineț, și candidatului de pe prima poziție de pe lista USR, Cătălin Mihai Botez. Dacă Bichineț a mai fost în parlament în perioada 2000-2004, tânărul de la Uniunea Salvați România este nou în politică, fiind absolvent al Academiei de Științe Politice și angajat al unei firme de leasing din capitală.

La distribuirea directă a mandatelor de către Biroul Electoral Județean Vaslui au primit certificatul de parlamentar cinci candidați de la PSD și unul de la PNL. Astfel, vor merge în Camera Deputaților actualul deputat Adrian Solomon, președinte al Comisiei de Muncă din camera inferioară a parlamentului, precum și președintele Comisiei pentru Afaceri Europene, Ana Birchall. De asemenea, a primit un nou mandat și deputatul Irinel Stativă, ajuns la cel de-al treilea mandat consecutiv. Singurul nou intrat în parlament din cei cinci parlamentari PSD care vor reprezenta județul în următorul mandat este Aurel Căciulă, fost viceprimar al municipiului Huși până în vara acestui an. Mandat întreg a obținut, în baza votului electoratului, și liberalul Daniel Olteanu, fost director al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui și prefect al Guvernului Cioloș în perioada martie – septembrie 2016.

La Senat, singurul mandat întreg a fost prins de către Gabriela Crețu, soția liderului PSD Vaslui. Parlamentara se află la al doilea mandat consecutiv, după ce a mai fost și deputat de Vaslui în perioada 2004-2007 și parlamentar european în perioada 2007-2009.

Fostul prefect tehnocrat și noul lider al organizației județene deschid cele două liste de candidați ale PNL pentru Parlament

Fostul prefect tehnocrat Daniel Olteanu și noul președinte al Organizației Județene, senatorul Nelu Tătaru, deschid cele două liste de candidați ale PNL din Vaslui pentru alegerile generale, liderul liberal fiind, de altfel, singurul parlamentar din actuala gardă care se mai regăsește în liste.

Lista de candidați a PNL Vaslui pentru Senat este deschisă de către noul lider al partidului, numit la șefia Organizației Județene în cursul săptămânii trecute de către Biroul Politic Național al PNL, senatorul Nelu Tătaru. De profesie medic chirurg, Tătaru a ajuns parlamentar în 2012, după ce a candidat pe Colegiul Huși din partea USL. Inițial, senatorul liberal fusese pus pe liste pe poziția a treia la Camera Deputaților, însă a făcut rocada după demisia președintelui Organizației Județene a PNL, Dan Marian, odată cu începerea urmării penale împotriva sa de către DNA.

Pe locul secund pe lista de candidați de la Senat se află Gelu Veziteu, președintele Organizației Municipale Vaslui a PNL, un întreprinzător privat în domeniul tranzacțiilor imobiliarelor, unul dintre cei mai vechi membri liberali din județ care, până acum, nu a deținut nicio funcție publică. Lista de candidați la Senat este completată de Mihai Zugravu, reprezentantul zonei Bârladului, altfel spus omul propus pe liste de prim-vicepreședintele Organizației Județene, primarul Dumitru Boroș.

La Camera Deputaților lista este deschisă de Daniel Olteanu, cel care a condus Prefectura Vaslui în perioada februarie – septembrie 2016. Anterior numirii sale de către premierul Cioloș la Prefectură, Olteanu a fost directorul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, funcție pe care a ajuns la începutul guvernării coaliției USL. Pe locul secund pe lista pentru Camera Deputaților se află avocatul Oana Iovu, președintele Organizației Județene de Femei (OJF), care susține că a intrat în partid după alegerea lui Iohannis ca președinte al țării. Din anul 2008, a reprezentat, de fiecare dată, fostul PDL în Biroul Electoral Județean, însă fără a face politică, conform propriilor afirmații.

Este o listă cu oameni noi, din eșaloanele doi și trei ale partidului, cărora li se dă o șansă să acceadă în Parlament. Eu sunt dovada vie a acestei schimbări. Este o listă cu oameni care promit acțiune, inițiative, numai pentru cetățeni și nu în interesul personal al cuiva”, a declarat președintele OJF, Oana Iovu.

Pe locul trei pe lista de candidați la Camera Deputaților, considerat unul semieligibil de către liberalii vasluieni, se află Ioan Nicu Ciupilan, cel care, în perioada 2012-2016 a fost viceprimarul municipiului Huși.

Pentru alegerile parlamentare din 11 decembrie, PNL Vaslui și-a propus obținerea unui post de senator și trei de deputați. Județul Vaslui va fi reprezentat în Parlamentul României de trei senatori și șapte deputați. (Ionuț PREDA)

Cum a ajuns un om apolitic să fie locomotiva PNL Vaslui la alegerile generale

Președintele PNL Vaslui, Dan Marian, a explicat cum de un om apolitic, care, în iarna acestui an nu intra în calcule nici măcar pentru Primăria Bârlad, a ajuns să fie prima opțiune pentru liberali, deci implicit locomotiva partidului, la alegerile generale din toamnă.

Numirea actualului prefect, cel puțin teoretic apolitic, drept prima opțiune pe lista PNL pentru Camera Deputaților la alegerile generale de la finalul acestui an a luat prin surprindere lumea politică locală. Surpriza este cu atât mai mare cu cât, în iarnă, același Daniel Olteanu se pare că nu intra în calculele liberalilor nici măcar pentru Primăria Municipiului Bârlad. Un sondaj de opinie, se pare, și bătutul cu pumnul în masă al organizației locale a PNL Bârlad l-a făcut, dintr-odată, pe prefectul de Vaslui candidatul ideal la parlamentare. Cel puțin aceasta este explicația celui care, în prezent, conduce interimar suflarea liberală din județ. Mai mult decât atât, deși Daniel Olteanu susține că ar fi cerut un răgaz de gândire, senatorul Dan Marian afirmă cu tărie că are deja acordul prefectului de a fi deschizătorul listei de candidați la Camera Deputaților.

În orice partid serios, există o echipă care se gândește la strategii. În urma discuțiilor purtate și a sondajului făcut, s-a constatat că Daniel Olteanu este cea mai bună soluție. Acum nu contează că nu este membru de partid. Am discutat și cu dumnealui și a spus că acceptă propunerea”, a declarat președintele Organizației Județene Vaslui a PNL, Dan Marian.

Potrivit acestuia, liberalii au ținut cont în momentul desemnării lui Daniel Olteanu drept primul candidat la Camera Deputaților și de faptul că propunerea vine din partea Organizației Municipale Bârlad a PNL, singurul oraș din județul Vaslui unde liberalii au câștigat funcția de primar la alegerile locale din 5 iunie.

Daniel Olteanu a fost membru PNL până la mijlocul lunii februarie a acestui an, atunci când s-a văzut nevoit să-și dea demisia din partid după ce actualul premier la numit prefect al județului Vaslui în locul lui Andrei Puică. (Ionuț PREDA)

Trei senatori vasluieni, făcuți de râs în presa centrală și pe internet

de Bogdan RUSU

Nelu Tataru (1)

Nelu Tătaru

Nelu Tătaru (PNL), Gabriela Crețu (PSD) și Doina Silistru (PSD) sunt cei trei senatori din județul Vaslui incluși de militanții pentru protejarea mediului pe “Lista rușinii” celor 92 de parlamentari care au votat “împotriva opririi defrișărilor ilegale” din țara noastră. “Lista rușinii” circulă asiduu în mediul online și a făcut subiectul a numeroase articole publicate în edițiile tipărite și virtuale ale mai multor publicații. Cei trei senatori vasluieni, împreună cu restul colegilor din Senat, au stârnit furia opiniei publice. Internauții, atât cei din țară, cât și din diaspora, nu contenesc să-i pună la zid, să-i arate cu degetul și să le ceară socoteală pentru “lipsa de considerație față de români”, pentru “indiferență” și “interese ascunse”.

Prezentăm în cele ce urmează câteva reacții ale românilor oripilați de “inconștiența” celor pe care i-au creditat cu încredere plătindu-i generos ca să le apere interesele și viața:

“Ar trebui ca cei care-i cunosc și i-au votat pe acești parlamentari să-i tragă la socoteală, pe plan local. De admirat poziția conaționalilor noștri din diaspora, mai activă, se pare, decât cei din țară”.

“Atâta gunoi avem în Parlament? Pentru atâtea gunoaie muncim noi? Ăștia toți vor pensii speciale și salarii grase?”.

foto: facebook.com

Gabriela Cretu, selfie printre copaci … nedefrisați (foto: facebook.com)

“M-am săturat de parlamentarii ăștia, de acești spioni ai țărilor străine care fură tot ce mai e în țara asta. E timpul să punem capăt furăciunilor fraților”.

“Să nu îi uităm în toamnă …”

“Ăștia sunt aia pe care îi trimit babele chioare manipulate de antene acolo, în Parlament! Jeguri,toți!”.

Cum se scuză parlamentării

De 20 de ani, autoritățile nu fac nimic pentru că în România să existe la fel de multe suprafețe împădurite ca în statele UE. Sancțiunile date celor care taie ilegal arbori din pădure sunt mici, iar cei care ar trebui să îi oprească să fure sunt extrem de puțini. În 2015, deputatul Bogdan Diaconu a inițiat un proiect legislativ care viza declararea activităților de defrișare a pădurilor ca atentate la siguranța națională. Proiectul prevedea că cei care care ar fi tăiat mai mult de un hectar de pădure ar fi fost cercetați penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de atentat la siguranța națională și ar fi primit pedepse cu mult mai mari.

Senatorii vasluieni afirmă că au spus „nu” proiectului de lege, deoarece acesta era neconstituțional.

Doina Silistru

Doina Silistru

Toată lumea a votat împotriva acestei inițiative deoarece aspectele propuse fac obiectul Codului Silvic. Dacă inițiatorii proiectului doreau să modifice pedepsele care se aplică pentru infracțiuni legate de domeniul silvic, trebuiau să propună modificarea Codului Silvic, pentru înăsprirea pedepselor sau cu ce doreau ei. Codul Silvic este singura lege care reglementează tot ce se întâmplă în silvicultură. Din punctul de vedere al tehnicii legislative nu se poate veni cu legi paralele. Eu nu am fost contra ideii de înăsprire a pedepselor, dar din punct de vedere constituțional, al tehnicii legislative, acest proiect de lege era neconstituțional, deoarece nu prevedea modificarea Codului Silvic, legea de bază din acest domeniu”, a declarat senatoarea Doina Silistru.

Tăierile ilegale de arbori din Vaslui cresc anual, dar aleșilor noștri nu le pasă

Potrivit ultimului raport privind tăierile ilegale de arbori din pădurile României, realizat de organizația Greenpeace, în județul Vaslui, în anul 2015, au avut loc 503 tăieri ilegale de arbori. Aceeași organizație preciza într-un raport anterior că în anii 2013 și 2014 în județul Vaslui au avut loc 1.324 de tăieri ilegale și că în anul 2012 s-au produs 486 de tăieri în afara legii.

hoti lemneFată de anii 2009, 2010 și 2011 când în pădurile vasluiene au avut loc un total de 150 de tăieri ilegale (potrivit Greenpeace), furturile de lemn în județ au crescut îngrijorător. Surse care lucrează în sistemul silvic ne-au declarat că la nivelul județului nu se poate vorbi despre defrișări, dar ne-au atras atenția că furtul de material lemnos din pădurile aflate în proprietate fizică sunt îngrijorătoare.

Anul acesta, pană în luna iunie, Garda Forestieră a efectuat 35 de controale în pădurile din județul Vaslui și au constatat că volumul arborilor tăiați ilegal este de 174 mc, cam cât încape în 87 de căruțe. De asemenea, oamenii legii nu au reușit să confiște nici măcar o surcică din cei 174 mc de arbori dispăruți. Menționăm că cele 35 de controale nu au vizat întreaga suprafață forestieră a județului, ci doar mici suprafețe forestiere.

În România de astăzi, pădurile se întind pe 28,9% din suprafața tării, în condițiile în care media UE de 32,4%. Conform ultimului studiu realizat de Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România, în intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 ha au fost despădurite sau degradate.

Liberalii, cu ochii pe lege și pe PSD

Senatorul liberal Dan Marian a declarat, ieri, în cadrul undei conferințe de presă organizată la sediul PNL Bârlad, că deține informații cum că PSD are în intenție ca, la alegerile locale din iunie, să uzeze de metode ”ilegale” pentru a asigura succesul candidaților.

”Avem informații că PSD are de gând să se folosească în mod ilegal de poștași pentru a «convinge» electoratul să pună ștampila pe candidații săi. Eu le transmit poștașilor să nu dea curs acestei metode, să nu intre în cârdășie cu PSD, să nu cadă în această capcană. Mita electorală se pedepsește crunt de lege. Nu vreau să se ajungă în situația ca poștașii să fie percheziționați în timpul serviciului, nu vreau să se ajungă în situația de a fi controlați în geantă”, a avertizat Dan Marian.

Tot în cadrul conferinței de presă, senatorul liberal a prezentat, în fața camerelor, un «afiș electoral» al deputatului Adrian Solomon, mai exact o parodie după afișul existent estnews - afis-electoral-solomon-dan-marianîn mai multe locuri publice din Bârlad, prin care deputatul PSD face cunoscute principalele obiective îndeplinite în timpul mandatului său.

”Am intrat în posesia adevăratei reclame a lui Adrian Solomon care, după cum se vede, a început campania electorală. Iată ce ne spune! Unu: «Am jurat pentru gazele de șist». Într-adevăr știm cum a jurat cu mâna pe Biblie că va împiedica forarea gazelor de șist. O minciună marca PSD care, după ce a ajuns la guvernare a uitat ce a promis și a dat liber la foraje. Doi: «Am confiscat Bârladul». Are dreptate. Ne arată asta la ședințele de Consiliu Local, unde se erijează în primar, în președinte de ședință, în șeful suprem al Bârladului. Oare este bine? Trei: «Cine are altă părere este redus la tăcere». Este cunoscut cazul elevei Andra Pălmaciu, care a îndrăznit să critice condițiile în care se circulă la Bârlad cu mijloacele de transport în comun ale «Unistilului». Dacă fata și-a spus părerea, domnul Adrian Solomon a avut grijă să-i pună imediat pumnul în gură. Toate cele trei puncte sunt valabile «Pentru toți», după cum ne asigură domnul deputat Adrian Solomon”, a declarat senatorul Dan Marian.

”Nu există nicio înțelegere între PNL și PSD”

În cadrul aceleiași conferințe de presă, Dumitru Boroș, cadidatul PNL la primăria Bârlad a acuzat PSD că a lansat zvonuri mincinoase despre el: ”Probabil acestui partid îi aparține dezinformarea că, între PNL și PSD, între mine și Adrian Solomon, ar exista o înțelegere. Vreau să dezmint categoric: nu există nicio înțelegere, niciun compromis între noi și nici nu va exista vreodată. Noi suntem liberali, eu sunt liberal, sunt un om de dreapta. Nu este posibil un pact cu PSD, orice înțelegere iese din discuție”.

Legat de prezența deputatului Solomon la ședințele Consiliului Local Bârlad, Boroș a precizat pentru cetățenii orașului că acesta este invitat și nimic altceva: ”Acesta este rolul dumnealui acolo, iar faptul că își depășește limitele atunci când intervine în discuții, când polemizează, dă indicații, vorbește și influențează votul este imoral și ilegal”.

Dumitru Boroș a protestat, de asemenea, împotriva unor acuzații pe care deputatul PSD i le-a adus în plenul ședinței CL: ”Am fost ținta unor acuzații nefondate venite din partea lui Adrian Solomon care a afirmat că o firmă care a contestat licitația pentru canalizarea din Munteni-Podeni are legătură cu noi. Dezmint categoric: nu știu cine este această firmă, nu știu la ce s-a referit când a spus așa ceva”.

Candidatul liberal a ironizat și criticat metoda PSD de a se adresa locuitorilor cartierelor Podeni și Munteni în scris: ”Le-a trimis cetățenilor scrisori în care spun ce harnici sunt cei de la PSD, în care le vorbesc despre canalizarea din cartiere și dau și dau și un grafic de realizare a acestui proiect. Dar până acum ce-ați făcut? Sunt la conducerea orașului de 16 ani și abia acum s-au gândit că oamenilor le trebuie canalizare? Nu au făcut nimic pentru ei. În 2013, referitor la canalizare, au făcut o hârtie, în 2014 – două hârtii, iar în 2015, o singură hârtie. Cel puțin ultimii 12 ani au fost un eșec total al administrației PSD, cea mai dezastruoasă administrație, iar bârlădenii nu trebuie să le mai permită să stea în fruntea lor”.

Senatorul Dan Marian a subliniat, la rându-i, situația în care se află nu doar Bârladul, ci întreg județul Vaslui după 25 de ani de guvernare pesedistă: ”O concluzie clară se desprinde după acest sfert de secol în care județul nostru a stat sub semnul roșu al PSD. Aceea că suntem primii din țară la șomaj, primii din țară la sărăcie și ultimii la absorbția de fonduri europene. În iunie, toți cetățenii județului Vaslui trebuie să-i sancționeze prin votul lor. Să spună: «Adio, sărăcie! Adio, PSD!»”.

Senatul a modificat legea în favoarea penalilor

Solicitările DNA privind ridicarea imunității miniștrilor care sunt și senatori vor putea fi tergiversate legal începând de azi. Concret, va trece aproape o lună din momentul în care cererea procurorilor ajunge pe masa Senatului și până în clipa când se va da votul final. 

Șicanele Parlamentului la adresa Justiției continuă. Ieri, în timp ce în Camera Deputaților se dezbătea moțiunea simplă la adresa ministrului Justiției, Raluca Prună, senatorii adoptau un proiect de lege care să îngreuneze procesul de ridicare a imunității pentru miniștrii care sunt și senatori. Sau pentru foștii miniștri care în prezent sunt senatori, scrie adevarul.ro

Ambelor categorii li se aplică legea răspunderii ministeriale, și nu, în mod direct, imunitatea parlamentară prevăzută în Constituție. Să explicăm cele două tipuri de imunitate. Senatorii și deputații se bucură de imunitate parlamentară, așa cum prevede Constituția: nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați fără acordul Camerei din care fac parte.

În cazul miniștrilor sau a foștilor miniștri, se aplică Legea răspunderii ministeriale, care prevede că un ministru care este și parlamentar nu poate fi urmărit penal fără acordul Camerei din care face parte. Deci Legea răspunderii ministeriale cântărește extrem de greu, pentru că vorbim de începerea urmăririi penale, o fază premergătoare reținerii sau arestării. Așadar, un vot împotriva începerii urmăririi penale înseamnă automat închiderea anchetei. Exemplul cel mai bun este Varujan Vosganian, căruia Senatul nu i-a ridicat imunitatea și a blocat, astfel, ancheta procurorilor DIICOT în dosarul subminării economiei naționale.

„În cel mai scurt timp“

Modificările operate ieri de senatori la propriul Regulament ( Legea în baza căreia funcționează Senatul) se aplică doar pentru senatorii care sunt sau au fost miniștri, deci cei pentru care procurorii trebuie să ceară, pe Legea răspunderii ministeriale, solicitarea de începere a urmăririi penale. Până ieri, articolul 150 din Regulamentul Senatului, referitor la „procedura privind punerea sub urmărire penală a membrilor Guvernului“, spunea: „Cererea (solicitarea DNA de ridicare a imunității – n.r.) se trimite spre examinare Comisiei Juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, care va elabora în cel mai scurt timp un raport pe care îl înaintează Senatului“. În această frază, esențială e sintagma: „în cel mai scurt timp“. Practic, conducerea Senatului primea solicitarea Jsutiției, pe care o trimitea Comisiei Juridice pentru avizul consultativ.

În mod normal, Comisia Juridică are nevoie de două zile pentru a da un aviz: în prima zi senatorul acuzat vine să-și consulte dosarul, iar a doua zi, senatorii juriști îl audiază și dau avizul – fie el pozitiv sau negativ. Au fost cazuri în care Comisia Juridică a mai tras de timp câteva zile (exemplul Dan Șova), tocmai ca senatorul în culpă să poată trage sfori pentru a fi salvat de brațul Justiției. Dar când Comisia Juridică exagera în a elabora un răspuns, presa și ONG-urile puneau presiune invocând faptul că Regulamentul cere expres ca avizul să fie dat „în cel mai scurt timp“. Așadar, era o pârghie de a sancționa jocurile subterane și grosolane din Parlament.

Sursa: money.ro

Rezultatul prezidențialelor naște zmei politici – A-nviat Tătaru!

După o campanie electorală în care a luat poziția struțului, liberalul Nelu Tătaru, devenit senator în 2012 grație parteneriatului cu PSD, s-a trezit înfierându-i pe cei care le-au interzis dreptul la vot românilor din diaspora. Nimeni nu poate explica de ce între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale senatorul Tătaru era mut ca lebăda, dar acum e revoltat, dom’le, de-a dreptul revoltat!

Alex SAVA

Cine credea că minuni se pot întâmpla doar în campania electorală, s-a înșelat. Se pot întâmpla și după. Un exemplu în acest sens îl reprezintă senatorul ex USL de Huși Nelu Tătaru, care în timpul campaniei pentru prezidențiale parcă ar fi depus un jurământ de tăcere, iar acum, dintr-o dată, a prins glas.

Ieri, acesta a făcut o declarație politică extrem de acidă, în care critică conficarea dreptului la vot pentru românii din diaspora.

“Alegerile au trecut și lucrurile ar trebui să reintre în ritmul normal, iar fiecare instituție sau autoritate să se întoarcă la treburile ei obișnuite. În spațiul public se manifestă încă optimismul exacerbat din seara de 16 noiembrie și cu toate că manifestația din Piața Universității a început și s-a terminat în duminica alegerilor, virtual ea continuă, pe internet. Toată această euforie și efervescenta a fost amplificată, recent, de mobilizarea Parchetului General și începerea unei anchete penale a scrutinului din Diaspora. Este regretabil și umilitor că într-o țară democrată, europeană, autorități publice care trebuie să vegheze la respectarea și garantarea unui drept constituțional, dreptul la vot, au fost chiar cele care au îngreunat și, în final, chiar împiedicat exercitarea acestuia, prin organizarea defectuoasă a scrutinului”, zice Nelu Tătaru.

Românii din diaspora au avut probleme cu votul și la primul tur de scrutin, însă liberalul care a fost cândva frate de nădejde al social-democraților nu a observat, probabil… Acum a văzut, acum le zice. Și încă ce le zice. Ia fiți atenți: “Miniștrii Titus Corlățean și Teodor Meleșcanu și primul-ministru, Victor Ponta, dacă este cazul, trebuie să explice organelor abilitate de ce nu au înființat secții noi de votare deși acestea au fost solicitate de ambasadori, cu câteva luni înainte de alegeri, mai ales că și autoritățile locale și-au anunțat sprijinul. De asemenea, ministrul de interne, Gabriel Oprea, ar trebui să își pregătească niște răspunsuri pentru turismul electoral, observatorii scoși din secțiile de votare, primarii care au făcut exces de zel, urne și ștampile dispărute. Deși pare o scenă desprinsă din teatrul absurd, unii observatori au sunat la 112 pentru a semnala suspiciuni de fraudă și o parte dintre aceștia au fost amendați pentru că și-ar fi exercitat abuziv dreptul de a formula reclamații”.

Nu e ciudat că cei pe care îi înfierează cu o ură viscerală, parcă, sunt tocmai foștii săi colegi de alianță?

Iar dacă nu știți ce s-a întâmplat, totuși, cu românii din diaspora și de ce sunt ei atât de supărați, vă spune tot senatorul Tătaru, a treia zi după scripturi: “Mii de romani au stat la coadă, ore în șir, pentru a vota. Unii s-au așezat la coadă chiar cu o noapte înainte, ca să nu mai rămână pe dinafară, așa cum au pățit în primul tur. Deși, legal, se puteau înființa mai multe secții de votare în străinătate, printr-un ordin al ministrului de externe, s-a hotărât să nu se ia această măsură. Este clar că, știind că rezultatul scrutinului le va fi nefavorabil, votul a fost îngreunat, ba chiar împiedicat, în mod deliberat, bazându-se, cel mai probabil, pe victoria lor și pe mușamalizarea ulterioară a întregii situații, dar și pe dificultatea dovedirii împiedicării votului. Dacă cineva stă la o coadă ore în șir, dar la final nu reușește să voteze, cum se poate demonstra că acea persoană a fost împiedicată să voteze?”

Bineînțeles că Tătaru nu a observat cu întârziere evenimentele din diaspora, ci doar că acum a ales să bifeze o declarație politică pe această temă. Ar fi putut vorbi despre orice altceva, așa cum i-ar fi recomandat o minimă decență, dar cum întotdeauna după război se nasc mulți generali care nu știu nici cum se ține sabia, vajnicul apărător al crezului liberal s-a gândit că poate va primi și el măcar o teacă…

Senatorul Nelu Tătaru, luat la țintă de Iftimoaei: „Lipsă de respect pentru viitorul României”

Din piscina impozantei vile a medicului-senator de la Huși, liberalul Nelu Tătaru, problemele medicilor și asistentelor se văd ca rezolvate. Astfel acuză Ciprian Iftimoaei, prim-vicepreședintele PDL Vaslui, indiferența senatorului față de revendicările legitime ale colegilor săi de breaslă.
Prim-vicepreședintele Organizației Județene a PDL Vaslui, Ciprian Iftimoaei, îl  atacă din nou pe medicul hușean devenit senator, liberalul Nelu Tătaru, în contextul protestelor declanșate în sănătate.
„Ne-am fi așteptat ca senatorul PNL dr. Nelu Tătaru să aibă o minimă reacție, măcar de solidaritate, față de greva de avertisment inițiată de colegii domniei sale. Cu siguranță că, din piscina impozantei sale vile care tronează deasupra Hușului, problemele cu care se confruntă medicii, asistentele medicale și ceilalți lucrători din sistemul sanitar românesc se văd altfel. Sau poate că solicitările sindicatelor din sănătate pălesc în raport cu complexitatea problemelor apărute pe parcursul aderării României la spațiul Schengen”, a transmis cu ironie Iftimoaei într-o declarație de presă.
Prim-vicepreședintele PDL Vaslui declară că partidul său consideră protestul personalului medical absolut justificat: „Ministrul Nicolăescu dorește aruncarea în derizoriu a grevei și a problemelor din sistem, motivând că nu sunt bani. Dacă banii erau problema, soluțiile erau foarte numeroase – limitarea fraudelor din sistem ar aduce măcar 300 de milioane de euro, iar introducerea asigurărilor private de sănătate, peste un miliard de euro”.
Pentru pedeliști, adevărata cauză a grevei de luni este  lipsa de respect a autorităților față de condiția medicului care alege să rămână în România și să salveze vieți cu mijloace din ce în ce mai puține.
„Guvernul Ponta ne demonstrează că este incapabil să ofere mai mult decât soluții formale, inconsistente și ineficiente, cum ar fi introducerea pachetului de bază, în esență un concept gol de conținut”, spune Iftimoaei.
PDL, în speță „guvernul din umbră” pe cate l-a constituit, consideră că trebuiau  implementate protocoalele de practică terapeutică în semn de respect față de pacientul român. În schimb, ni s-a oferit schimbarea statutului spitalelor și transformarea lor în societăți comerciale și regii autonome. Acest lucru elimină controlul statului, dând mână liberă managerilor useliști să concedieze pe criterii absolut subiective și să recurgă la reglări de conturi din care va avea de suferit tot pacientul.
„PDL consideră esențială, ca problemă de siguranță națională, stoparea migrației medicilor. România cheltuiește mulți bani cu pregătirea acestor medici, care durează între nouă și 13 ani. Neîncrederea în sistem și nivelul de salarizare au creat un exod al tinerilor medici, an de an. PDL consideră că lipsa de soluții a guvernului este o lipsă de respect pentru viitorul României și o încălcare a drepturilor tuturor românilor de a primi servicii de sănătate de calitate oriunde s-ar afla pe teritoriul României”, a încheiat Ciprian Iftimoaei.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: