Home / Tag Archives: spaga

Tag Archives: spaga

Fără ″atenții″ în școli꞉ profesorii vasluieni care acceptă bunuri materiale sau sume de bani din partea elevilor riscă să fie concediați disciplinar

Numai etică și integritate morală în școlile din județul Vaslui și în cele din întreaga țară. Asta propune Codul de etică al profesorilor, stabilit prin Ordin al Ministerului Educației Naționale (MEN), care a intrat în vigoare după începerea anului școlar. Dascălii care nu se conformează principiilor stabilite pentru personalul didactic din învățământul preuniversitar se pot alege cu avertismente scrise, bani în minus pe fluturașul de salariu, suspendarea din funcție ori, mai grav, pot fi concediați pe motiv de indisciplină.

Biblia oricărui profesor este, din noul an școlar, Codul-cadru de etică publicat recent în Monitorul Oficial al Romȃniei. Este vorba despre un document care conține un set de principii și de norme de purtare, pe care toți dascălii, fără excepție, trebuie să-l respecte.

Dacă pȃnă la apariția Codului profesorii puteau fi acuzați că se află în necunoștință de cauză atunci cȃnd luau decizii referitoare la elevi, de acum înainte interesul superior al copilului trebuie să primeze în orice activitate. Așa prevede Codul, care vorbește despre responsabilitatea socială, morală și profesională a dascălului, ce nu trebuie să se abată de la onestitate și toleranță, dar care e de dorit să-și păstreze, totuși, autonomia personală.

Cu alte cuvinte, s-au dus vremurile în care profesorii, chiar și cei din mediul rural, apelau la forța fizică pentru a se face ascultați și respectați. Ceea ce vrea Ministerul Educației astăzi e un sistem plin de dascăli imparțiali și onești, dedicați și cumpătați, care să respecte nu doar atribuțiile trecute în fișa postului, ci mai ales regulile morale scrise și nescrise care l-au transformat pe domnul Trandafir, personajul lui Mihail Sadoveanu, într-un reper de conduită.

În ceea ce privește relația directă cu elevul, profesorul trebuie să-i ofere acestuia atât protecție fizică, dar și morală și psihică. Dascălul trebuie să sesizeze conducerii școlii sau Inspectoratului Școlar orice formă de violență verbală sau fizică, oricare formă de discriminare, neglijență sau exploatare asupra elevului. În plus, profesorul trebuie să țină cont și de alte îndatoriri importante, cum ar fi supravegherea elevilor  pe parcursul activităților desfășurate în școală și în afara acesteia.

Egalitatea de șanse și meritocrația trebuie să devină preocupări esențiale pentru toți profesorii, care au obligația morală de a prețui toți elevii, recunoscȃndu-le fiecăruia meritele personale. Mai mult decȃt atȃt, scrie Codul de etică, un dascăl trebuie să-i recomande elevului materiale școlare gratuite, nu să impună materiale școlare contra cost. Totodată, în ceea ce privește „atențiile”, profesorul nu are voie să accepte bunuri materiale ori sume de bani din partea unui elev pentru serviciile educaționale oferite.

Și politica anti-plagiat ocupă un loc important în reperele de comportament pentru dascăli, care vor acționa în permanență ″pentru combaterea fraudei intelectuale″.

Codul de etică al profesorilor face referiri și la relațiile colegiale din cancelarie, care trebuie să se bazeze pe onestitate, solidaritate, cooperare, respect și competiție loială.

Ce riscă cei care nu se supun noului Ordin al MEN? În teorie, avertismente scrise, reducerea temporară a salariului, suspendarea din funcție ori concedierea disciplinară. În fapt, mustrări din partea conducerii școlii, gata oricȃnd să închidă ochii la acuzații greu de probat, mai ales atunci cȃnd în joc stă reputația unei întregi instituții de învățămȃnt. (Mara GRIGORIU)

46 de polițiști de frontieră, condamnați la doi sau trei ani de închisoare pentru luare de mită și constituire de grup infracțional

Un număr de 46 de actuali sau foști polițiști de frontieră au fost condamnați la doi sau trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat, după ce ar fi primit bani de la cei care tranzitau Vama Albița pentru a trece cu vederea anumite nereguli constatate la trecerea frontierei.

Curtea de Apel Iași a condamnat 46 de actuali sau foști polițiști de frontieră din județul nostru la doi sau trei ani închisoare cu suspendare pentru luare de mită, în formă continuată, și constituire sau aderare la un grup infracțional organizat. Trimiși în judecată încă din aprilie 2011, angajații în cauză ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Vaslui, printre care și doi ofițeri, au fost condamnați pentru neefectuarea unui control strict asupra documentelor persoanelor sau autovehiculelor la trecerea frontierei, precum și pentru permiterea introducerii în România a unor bunuri peste limita legală.

Conform sentinței magistraților ieșeni, 25 de foșți sau actuali polițiști de frontieră au fost condamnați la câte doi ani de închisoare, iar ceilalți 21 au primit o pedeapsă de câte trei ani de închisoare. În plus, cei 46 de polițiști de frontieră vor avea de plătit cheltuieli de judecată de 1,9 milioane de lei. De asemenea, instanța a dispus confiscarea sumei de 1,6 milioane de lei, reprezentând banii pe care angajații STPF Vaslui i-ar fi primit drept mită.

În total, celor 46 de foști sau actuali polițiști de frontieră vasluieni le-au fost reținute de către judecători un număr de 657 de infracțiuni de luare de mită.

Decizia Curții de Apel Iași nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, cei 46 de polițiști de frontieră au pretins, primit ori acceptat, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2011, atât în nume propriu cât și în numele celorlalți colegi, suma totală de 2.164.800 lei, precum și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera. Banii și bunurile ar fi fost pretinse și primite cu titlu de mită atât pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu cât și pentru a face acte contrare acestora, respectiv de a nu efectua un control strict asupra documentelor persoanelor sau autovehiculelor și de a permite introducerea în România a unor bunuri peste limita legală.
În scopul obținerii unor foloase materiale ilicite, toți inculpații au acționat coordonat, pe fiecare tură de lucru, în cadrul unui grup infracțional organizat, în care rolurile și atribuțiile erau în mod explicit prestabilite conform unei „metodologii”, iar beneficiul activității infracționale era împărțit potrivit înțelegerii, între polițiștii simpli și cei cu funcții de conducere. Structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat le-au permis inculpaților să exercite acte de corupție cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

De regulă, „tariful” era cunoscut de cei care ofereau mită, susțin anchetatorii, și era cuprins între 5 și 10 lei, pentru situațiile obișnuite, cum ar fi doar pentru simpla aplicare a ștampilei pe pașaport și de la 10 la 100 de euro sau de la 50 la 200 lei, în cazul unor situații speciale în care „tariful” creștea proporțional cu riscul la care se expunea polițistul de frontieră. În acest caz era vorba de lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau de marfă, produse în cantități mai mari. Prin această modalitate, pe fiecare tură, un polițist de frontieră „colecta”, potrivit procurorilor DNA, în medie între 400 și 2.000 lei.

Majoritatea celor 46 de polițiști de frontieră condamnați de instanța de fond lucrează în continuare în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, aceștia fiind puși la dispoziția șefului instituției. În cei aproape șase ani de procese, o parte dintre angajații STPF Vaslui și-au dat demisia din funcție, iar unul a murit în urma unei boli cronice. (Ionuț PREDA)

Anchetă a poliției, după ce o casă a fost incendiată, iar o familie de rromi a plătit, în fața unul judecător țigănesc, taxă de protecție de mii de euro pentru a fi lăsată să locuiască în Simila

de Răzvan CĂLIN

Polițiștii din Murgeni anchetează în momentul de față un caz mai puțin obișnuit care a iscat tensiuni puternice între două familii de rromi din localitate. Familia Constantin îi acuză pe frații Călin Secretar și Toader Severin că i-ar fi obligat să le plătească câteva mii de euro drept taxă de protecție. Sau, mai bine zis, șpagă ca să li se permită să locuiască într-o casă pe care Ion Constantin (39 de ani) a cumpărat-o de ceva timp în satul Simila, comuna Zorleni. Cazul este unul destul încâlcit, căci, al rândul lor, cei învinuiți au reclamat că, în realitate, banii pe care i-au primit sunt de fapt un împrumut, cu camătă.

taxa de protectie - casa arsa7Totul a început în urmă cu circa patru luni, când Ion Constantin, ajutat de frații săi, a cumpărat o casă în satul Simila, comuna Zorleni. Deși cea mai mare parte a clanului Constantin locuiește în Murgeni, Ion s-a decis să se mute la Simila.

”Noi muncim în Anglia și am vrut să ne luăm o casă în Simila, ca să stăm acolo. Am găsit una, ne-am înțeles cu proprietarul și am făcut și acte de vânzare – cumpărare. Totul a fost bine până ce Călin Secretar și cu fratele lui Toader Severin au auzit că noi am cumpărat acolo. Ei locuiesc de mai mult timp în Simila, au vreo trei vile construite în sat. Au venit repede la mine și mi-au zis că înainte de a cumpăra aici trebuia să vin să vorbesc cu ei. Ba chiar s-au dus și la fostul proprietar și s-au luat de el că de ce ne-a vândut nouă”, a declarat, pentru Est News, Ion Constantin.

Taxă de protecție de 5.000 de euro, oferită de față cu un judecător țigănesc!

Cei din familia Constantin susțin că niciodată nu au avut probleme cu cei din gașca lui Călin Secretar. Brusc, relațiile dintre ei s-au tensionat în momentul în care Călin Secretar a aflat că și-au cumpărat și ei casă în Simila. Cumva, acesta a luat-o ca pe un afront că niște țigani de ai lor au ”îndrăznit” să se mute pe teritoriul controlat de el, fără să-i ceară voie. Așa că a trecut la acțiune, mai ceva ca în filmele cu și despre mafioți.

”Călin Secretar a venit repede la mine și mi-a zis că trebuie să-i plătesc 10.000 de euro, taxă de protecție ca să mă lase să locuiesc în casa din Simila. După aia, a mai scăzut din bani și a zis că să-i dau numai 5.000 de euro. Am vorbit și eu cu familia, cu frații mei, și am zis că decât să am necazuri, mai bine să-i dau banii ăștia. Noi nu vrem să avem probleme, noitaxa de protectie - casa arsa8 muncim în Anglia ca să avem și noi casa noastră, să ne creștem copiii. Nu vrem probleme și de asta am și căzut de acord să plătim cei 5.000 de euro”, ne-a mai spus Ion Constantin.

Numai că, tranzacția s-a desfășurat în prezența unui așa numit judecător țigănesc, cel care, conform tradiției acestei etnii, are rolul de a judeca și aplana diferendele apărute între membrii comunității. Așa se face că ”businessul” a fost efectuat și ”parafat” de  Constantin Sandu, judecător țigănesc cu ”acte în regulă”.

”Cam după o lună după ce am cumpărat casa, am ajuns la înțelegere cu Călin Secretar și ne-am întâlnit și i-am dat 5.000 de euro. De față a fost și Constantin Sandu, judecător țigănesc de-al nostru. Că prin el am făcut tot. El i-a întrebat pe alde Călin Secretar: ”Ce-aveți, mă, cu băiatu’ acesta?”. ”Păi, trebuia să ne ceară voie înainte de a lua casa. Așa că acu’ tre’ să ne dea bani ca să-l lăsăm să stea acolo”. Și asta am făcut, i-am dat 5.000 de euro ca să putem trăi liniștiți”, ne-a povestit Ion Constantin.

I-au dat foc la casă: ”Data viitoare, arzi tu cu toată familia ta!”

Odată tranzacția încheiată, totul părea să reintre pe făgașul normal, mai ales că totul fusese ”supervizat” de un judecător țigănesc. Însă, în scurt timp, tensiunile aveau să escaladeze și mai mult din momentul în care pe fir a intrat Poliția Murgeni. Cum, necum, la urechile oamenilor legii a ajuns această tărășenie, așa că au trecut la acțiune.

taxa de protectie - casa arsa3”Nu știu cum de au aflat domnii polițiști, că noi nu le-am spus nimic. M-a chemat la el domnul comandant Bîrzu (comisarul – șef Iulian Bîrzu, șeful Poliției Murgeni) și m-a întrebat despre cele întâmplate. Atunci, eu i-am spus tot, că nu aveam nimic de ascuns. Am dat și o declarație scrisă, că mi-a zis că nu e normal să plătesc taxă de protecție sau șpagă, că nu e legal și că trebuie să-mi recuperez banii. Ba l-au chemat și pe Constantin Sandu, jucătorul nostru țigănesc, și a spus și el totul, adică cum i-am dat în prezența lui 5.000 de euro lui Călin Secretar ca să mă lase în pace să pot locui în casa cumpărată de min în Simila”, și-a continuat povestirea Ion Constantin

Din momentul în care polițiștii și-au ”băgat” nasul în această ”afacere”, cei din gașca lui Călin Secretar au trecut la ”acțiune”. Ion Constantin susține că prin diferite persoane i-au trimis tot felul de amenințări, cerându-i să renunțe la plângerea făcută la poliție.

Cei din familia Constantin susțin că s-a mers cu amenințările până într-acolo încât au incendiat, pur și simplu, casa cumpărată în satul Simila. Incendiul s-a petrecut pe 4 august, noaptea, și, din fericire, nu s-au înregistrat nici victime și nici pagubele nu au fost prea însemnate.

”Noi nu am apucat să ne mutăm în casa de la Simila pentru că trebuie mai întâi să o renovăm oleacă. Plus că ne era și frică să ne mutăm în ea din cauza amenințărilor care ni le făcea tot timpul Călin Secretar. Că să renunț la plângere, dar de acum eu nu mai am ce face că poliția își face treaba. Așa că pe 4 august, au dat foc la casa noastră, dar numai pe interior. Nu aveam lucruri acolo, au ars doar o canapea și un covor„ ne-a mai spus Ion Constantin.

Fratele acestuia, Neculai Constantin (31 de ani), ne-a declarat că, după incendiu, Călin Secretar le-ar fi trimis un avertisment printr-un mesager: ”Ne-a zis: ”Tura asta, a ars doar casa, pe interior. Dar data viitoare, ai să arzi tu cu toată familia ta, dacă nu-ți retragi plângerea de la poliție”. Dar noi nu vrem să facem asta. La noi, în Murgeni, în țigănia noastră, nu s-a întâmplat așa ceva niciodată! Să ceri taxă de protecție sau șpagă, să dai foc la case…”.

Ancheta poliției este în desfășurare

În momentul de față, cei din familia  Constantin nu vor altceva decât ca poliția să-și facă datoria și cei vinovați să fie trași la răspundere. Vor să renoveze casa și să se mute în ea.

De cealaltă parte, Călin Secretar and Co. au negat totul cu vehemență în momentul în care au fost anchetați de polițiști. Ba mai mult, ei le-au spus că, în realitate, ei ar fi un soi de victime, căci cei 5.000 de euro ar fi fost luați cu împrumut de la familia Constantin. Chipurile, familia Constantin s-ar ocupa, printre altele, cu cămătăria, lucru pe care l-ar fi declarat și în fața anchetatorilor.

Cazul este destul de complex, lucru recunoscut și de comisarul – șef Iulian Bîrzu, comandantul Poliției Murgeni: ”Sunt câteva declarații contradictorii, dar oricum ar fi nu putem încă să ne pronunțăm. Suntem în curs de cercetări, ancheta este în plină desfășurare, așa încât, din păcate, nu vă putem furniza nici un fel de informații pe marginea acestui caz. Nu au fost efectuate toate etapele, nu am terminat de audiat toate persoanele implicate, astfel încât e prematur să discutăm despre acest subiect. Nu dorim să periclităm ancheta”.

Declararea ca neconstituționale interceptările realizate de SRI pentru DNA – bucuria șpăgarilor

Tot mai multe persoane acuzate de luare de mită sau primire de foloase necuvenite trimise în judecată de procurorii DNA vor să scape de acuzații invocând celebra Decizie 51/2016 a Curții Constituționale a României. Este vorba de decizia prin care s-au declarat neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Contrabandiștii de țigări moldoveni, printre care se află și doi ofițeri de la conducerea SPF Leova, dar și un polițist de forntieră de la Vama Albița, Valentin Badiu, informatorul grupării, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași eliminarea acelor înregistrări făcute cu suportul tehmic al SRI. La rândul lor, apărătorii doctorițelor șpăgare Doina Andrei și Simona Botez au cerut vineri, 15 aprilie, același lucru pentru interceptările telefonice aflate la dosar. În ambele cazuri, procurorii s-au opus solicitărilor, ca fiind inadmisibile din cauza tardivității cu care au fost făcute.

La începutul acestui an, o decizie, nr. 51/2016, a Curții Constituționale, a declarat ca fiind neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Cu toate că, cel puțin teoretic, această decizie nu se poate aplica în dosarele instrumentate anterior, tot mai mulți acuzați sau chiar condamnați de luare de mită sau primire de foloase necuvenite, vor să scape de pedeapsă eliminând cele mai importante probe aflate la dosar: înregistrările telefonice sau ambientale realizate cu suportul SRI. Este cazul unei grupări de contrabandiști de țigări destructurată de procurorii DNA la începutul lunii mai 2014, și care, condamnați în primă instanță, au contestat, la Curtea de Apel Iași, pedepsele primite. Din grupare făceau parte ofițerul Ivan Musteață, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Leova, și subalternul acestuia, Iurie Volceanov, care au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare, Valentin Badiu, ofițer în cadrul Sectorului de Frontieră Huși, care dădea informații cu privire la posibilele controale pe frontieră, condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere, precum și Veaceslav Mereuță și Igor Lisnic, condamnați la patru, respectiv cinci ani de închisoare pentru constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, contrabandă, respectiv dare de mită. Trebuie spus că pentru a fi siguri că pot strecura ilegal peste graniță, folosind bărci pneumatice, cantități importante de țigări, membrii grupării au încercat să-l racoleze și pe Ionel Lascu, șeful Punctului de Frontieră Berezeni. Ofițerul român a refuzat să fie cumpărat și și-a informat imediat superiorii cu privire la acest fapt, ulterior colaborând cu procurorii DNA pentru destructurarea rețelei de contrabandiști. După ce mai multe transporturi de țigări au fost oprite pe drum de polițiști, Igor Lisnic, capul rețelei, care fusese informat de Badiu cu privire la denunțul făcut de Lascu, se pregătea să se răzbune, moment în care s-a trecut la arestarea membrilor grupării. Apărătorii inculpaților, care au contestat pedepsele primite, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași scoaterea din dosar a interceptărilor telefonice și ambientale, probele cele mai acuzatoare la adresa lor. Instanța a cerut DNA – Structura Teritorială Iași, precizări cu privire la cine a pus în executare mandatul de supraveghere tehnică, răspuns care trebuie dat până la următorul termen de judecată, respectiv 26 aprilie.

Doctorițele ginecoloage acuzate de luare de mită și alte fapte de natură penală, Doina Andrei și Simona Botez, contestă și ele înregistrările telefonice din dosarul aflat pe masa judecătorilor Tribunalului Vaslui. Apărătorii celor două au cerut în ședința de vineri, 15 aprilie, eliminarea respectivelor înregistrări pe motiv se lovesc de nulitate deoarece ar fi fost realizate folosindu-se suportul tehnic al Serviciului Român de Informații. La rândul lor, procurorii au cerut instanței să respingă cererea, ca fiind inadmisibilă din cauza tardivității cu care a fost făcută această solicitare.

„Ne aflăm în fața unei nulități relative, iar termenul invocării excluderii probelor, respectiv procedura camerei preliminare, a fost depășit”, au invocat procurorii. Cererea făcută de apărătorii doctorițelor șpăgare, de excludere de la dosar a înregistrărilor, va fi discutată la următorul termen de judecată, programat pentru data de 6 mai.

Doctorițele șpăgare, date în primire de asistenta medicală. Ce le-a spus aceasta magistraților, despre felul cum ”trăgeau” bani doamnele doctor

de Marian MOCANU

Continuă seria audierilor în dosarul în care trei medici vasluieni, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu sunt acuzați de fapte de corupție, inclusiv luare de mită. Două din fostele paciente ale doctoriței Doina Andrei audiate au fost operate pe data de 9 februarie 2015, chiar în ziua în care la Spitalul Județean de Urgență Vaslui a fost organizat flagrantul în urma căruia au fost reținuți cei trei medici. Atunci, doctorița Botez a acceptat suma de 1.500 lei de la un investigator folosit de anchetatori, pentru a efectua o întreruperea unei sarcini de 17 săptămâni, intervenție ilegală, avorturile fiind permise doar până la 14 săptămâni.

Vineri, cele două paciente au povestit judecătorilor cum, după ce au fost consultate, li s-a cerut suma de 150 lei, costul întreruperii de sarcină. Femeile au dat banii doctoriței chiar în sala de consultații, una dintre ele primind chiar rest de la o bancnotă de 100 de lei, însă nu au primit nici un fel de chitanță.

O a treia persoană audiată vineri a fost asistenta Beatrice Oprescu, care era de serviciu în ziua flagrantului organizat de procurorii DNA doctoriței Simona Botez. Auzind de acțiunea procurorilor DNA, Doina Andrei și-a trimis asistenta să „taie” două chitanțe pentru cele două paciente proaspăt operate, chitanțe care au rămas la cotorul chitanțierului, nemaifiind remise pacientelor.

Asistenta Oprescu a povestit judecătorilor că era o practică ca unele paciente, venite la spital pentru întreruperi de sarcină, să nu mai fie trecute în Registrul de Consultații, chiar dacă beneficiau de tratament și investigații medicale. Practic, chiar dacă costurile aferente intervențiilor erau suportate de unitatea spitalizească, banii „încasați” de la paciente rămâneau în buzunarul doctorițelor Botez sau Andrei. Mai mult, unul dintre chitanțierele folosite pentru încasarea banilor aferenți operațiilor de întreruperile de sarcină era dispărut de mai multă vreme, motiv pentru doctorițe să nu elibereze aceste documente financiare și să păstreze banii. Astfel, aceasta era încă o sursă prin care medicii ginecologi trimiși acum în judecată, își rotunjeau ilegal veniturile.

Audierile de martori în acest dosar vor continua la următorul termen de judecată, programat a avea loc pe data de șase mai. Tot la ultima ședință de judecată, cea de vineri, judecătorii au admis cererea Doinei Andrei, formulată prin apărători, de încuviințare a reluării activității de medic, însă numai la cabinetul medical particular a acesteia. Atât doctoriței Andrei, cât și Simonei Botez, le-a fost interzis, încă de la arestarea lor, în februarie 2015, dreptul de practică medicală. După ce, acum două luni, ele au fost eliberate și din arestul la domiciliu în care fuseseră plasate în luna august a anului trecut, judecătorii au interzis celor două accesul în Spitalul Județean de Urgență Vaslui.

Condamnată pentru că a dat mită doctorițelor șpăgare!

de Marian MOCANU

Curtea de Apel Iași a menținut hotărârea Tribunalului Vaslui prin care Cătălina Macovei a fost condamnată la un an de închisoare cu suspendare pentru că ar fi dat mită doctorițelor ginecoloage de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui.

Cătălina Macovei, tânăra din comuna Vulturești care ar fi șpăguit cei doi medici ginecologi de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, rămâne cu o condamnare de un de închisoare cu suspendare.

Miercuri, 13 aprilie, Curtea de Apel Iași a luat această decizie, menținând, practic, hotărârea inițială luată de Tribunalul Județean Vaslui. Magistrații ieșeni au mai dispus înapoierea către condamnată a sumei de 500 lei, bani reținuți inițial drept mita dată doctorițelor șpăgare (Simona Botez, Doina Andrei și Adrian Tănăsescu). Inițial, tânăra din Vulturești a fost chemată ca martor din partea acuzării în proces, însă la audieri și-a schimbat declarația. Nu doar că procurorii DNA i-au deschis dosar penal separat, pentru dare de mită, dar au și contestat decizia judecătorilor de la Tribunalul Vaslui, încercând să obțină de la instanța superioară ieșeană o pedeapsă mai aspră, însă, după cum s-a văzut, fără succes.

În urma unui flagrant organizat în luna februarie a anului trecut de către procurorii Direcției Naționale Anticorupție la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, trei medici ginecologi de la Spitalul Județean – Simona Botez, Doina Andrei și Adrian Tănăsescu – au fost trimiși în judecată sub mai multe acuzații de luare de mită. În dosarul aflat încă pe rolul Tribunalului Vaslui urmează să fie audiați circa 150 de martori, pacienți sau rude ai acestora, cărora cei trei medici le-au cerut sau au acceptat diverse sume de bani pentru a le înfăptui actul medical. După ce au fost audiați de procurorii DNA, unii dintre acești martori și-au schimbat declarațiile în fața judecătorilor, susținând că nu li s-a cerut nici un ban pentru a fi îngrijiți de doctorii acuzați, iar sumele remise acestora din urmă erau pentru achiziționarea de medicamente care lipseau, în acel moment din spital. Văzând acest lucru, procurorii DNA au solicitat deschiderea din oficiu a unei acțiuni penale pentru mărturie mincinoasă împotriva acestor martori care și-au schimbat declarațiile. Ulterior, martorii în cauză au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de dare de mită. Este cazul Cătălinei Macovei, de exemplu, dar și al a Elenei Rusu, al cărei dosar este încă pe rolul Tribunalului Vaslui.

Condamnat pentru fapte de corupție, locotenent-colonelul Paul Boghiu a ieșit la pensie chiar înaintea judecării recursului

de Marian Mocanu

Cu doar câteva zile înainte de primul termen de judecată a contestației împotriva condamnării primite pentru fapte de corupție, locotenent-colonelul Paul Boghiu, șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a ieșit la pensie. Acesta a fost condamnat, la începutul lunii noiembrie a anului trecut, de Tribunalul Militar Iași la doi ani de închisoare cu suspendare și prestarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de trafic de influiență.

În luna noiembrie a anului trecut, locotenent-colonelul Paul Boghiu, șeful Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei și efectuarea a 60 de zile de muncă în folosul comunității pentru comiterea infracțiunii de trafic de influiență. Sentința nu este definitivă, ea fiind contestată de ofițer la Curtea Militară de Apel București. Cu exact o săptămână înaintea primului termen de judecată a contestației, pe 10 martie, Paul Boghiu a ieșit la pensie, după 30 de ani de carieră militară. Pe lângă faptul că se va bucura de toate drepturile și pensia, conform vechimii, ofițerul a evitat astfel să fie scos, în mod dezonorant, din cadrele armatei. Trebuie menționat că de la trimiterea sa în judecată locotenent-colonelul Paul Boghiu a fost în „consemn”, fiindu-i îngrădite unele activități și drepturi, inclusiv cel de a purta armament. Până la numirea unui succesor, conducerea Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui va fi asigurată de următorul în grad, maiorul Mihai Panțâru.

Lt.col. Paul Boghiu, ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale, a fost trimis în judecată, în stare de libertate, la începutul lunii martie a anului 2015, de către procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„În cursul lunii februarie 2014, Boghiu Paul a pretins și a primit de la o persoană, denunțător în cauză, suma de 500 euro și produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de țuică și 2 cocoși), căruia i-a promis că, în schimbul unei plăți nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat – gradat profesionist în armată, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiei de selecție, formată din cadre militare, și că i-ar putea determina pe aceștia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu”, se arăta în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

Paul Boghiu a negat toate acuzațiile, declarând că la mijloc este în fapt o răzbunare din partea tatălui unui bârlădean, supărat că fiul său a picat la examenul de admitere la școala militară.

Ginecologul Gabriela Rusu poate profesa în continuare în Spitalul Vaslui

de Marian MOCANU

Medicul Gabriela Rusu, cea care, a condus Secția de Ginecologie a Spitalului Județean Vaslui timp de peste două decenii, poate să profeseze în continuare în unitatea medicală vasluiană. Inițial, printr-o sentință a Tribunalului Vaslui i s-a interzis să mai intre în spital după condamnarea în dosarul de corupție în care alți trei ginecologi sunt judecați pentru luare de mită. Ieri, magistrații Curții de Apel Iași au admis contestația formulată de medic, ridicând această interdicție, precum și pe cea de interzicere a dreptului de a ocupa o funcție publică.

Fosta șefă a Secției de Ginecologie a Spitalului Vaslui, Gabriela Rusu, a fost condamnată, pe 20 octombrie 2015, la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-o cauză în care alți trei medici care i-au fost subordonați sunt judecați în același dosar pentru 60 de fapte de corupție, majoritatea de luare de mită. În plus, Tribunalul Vaslui i-a interzis medicului în cauză să mai intre în spitalul vasluian timp de doi ani de zile. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, judecătorii au stabilit ca, pe perioada termenului de supraveghere, Gabriela Rusu să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 91 de zile, într-un interval de cel mult un an. Instituțiile în care medicul vasluian va trebui să presteze zilele de muncă în folosul comunității sunt Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui sau Primăria Vaslui. Gabriela Rusu a contestat această sentință, prin care-i era refuzat dreptul la liberă practică în spitalul județean, acolo unde a lucrat mai bine de 20 de ani. Magistrații Curții de Apel Iași au admis această contestație și, rejudecând, au desființat-o în parte.

Conform sentinței dată ieri, magistrații „Înlătură aplicarea pedepselor complementare și accesorii constând în interzicerea dreptului de a deține, purta și folosi orice categorie de arme (…) și interzicerea dreptului de a se afla în sediul Spitalului Județean de Urgență Vaslui (…). Înlătură dispoziția privind interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică (…)”. În schimb, magistrații ieșeni au aplicat pedeapsa complementară a interzicerii dreptului de a ocupa funcția de Șef de secției Obstretică-Ginecologie în cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui! Conducerea Spitalului Județean de Urgență Vaslui i-a permis accesul medicului Gabriela Rusu în incinta unității medicale și chiar să-și exercite profesia de ginecolog, chiar și după pronunțarea sentinței inițiale de către judecătorii tribunalului Vaslui. Conducerea SJU Vaslui nu a pus imediat în aplicare sentința instanței de judecată întrucât, până la pronunțarea definitivă a magistraților în dosarul în care Rusu este judecată pentru fapte de corupție, funcționa prezumția de nevinovăție. „Medicul Gabriela Rusu poate să-și desfășoare în continuare activitatea în spital, fără niciun fel de restricții. Decizia instanței, de a interzice accesul doamnei doctor în unitatea, este la judecata pe fond a cauzei, ceea ce înseamnă că există calea de atac în urma căreia se va da o sentință definitivă”, declara atunci, pentru Est News, managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Ana Rinder.

Rusu a fost trimisă în judecată pe 12 aprilie, alături de medicii Simona Botez, Doina Andrei și Adrian Tănăsescu, din cadrul aceleași secții, acuzați de procurori de săvârșirea a 60 de fapte de corupție, majoritatea de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, medicii Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au solicitat și au obținut de la pacienți, în perioada 2009-2015, sume de bani variind între 50 și 1.600 de lei, pentru efectuarea de acte în legătură cu activitatea de serviciu, respectiv prestarea serviciilor medicale gratuite sau pentru îndeplinirea de acte contrare îndatoririlor de serviciu, precum și efectuarea de întreruperi de sarcină la cerere, vârsta sarcinii fiind de peste 14 săptămâni. Astfel, activitatea ilegală era disimulată, susțin anchetatorii, prin comiterea de infracțiuni de fals referitor la completarea inexactă a foilor de observație clinică pentru pacienți.

„Activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe fondul îndeplinirii defectuoase a îndatoririlor de serviciu de către Gabriela Marcela Rusu care, în calitate de șef al Secției Obstetrică-Ginecologie, în perioada ianuarie 2014 – 9 februarie 2015, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, neverificând modalitatea în care se efectuează înregistrarea pacienților, completarea, păstrarea foilor de observație și încasarea sumelor de bani pentru proceduri medicale la cerere, organizând în mod defectuos activitatea în cadrul secției. De asemenea, nu a luat măsurile necesare pentru evidențierea pe o condică separată a prescripțiilor medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanțe stupefiante și psihotrope, provocând astfel un prejudiciu de 2.080 de lei Spitalului Județean de Urgență Vaslui, cu referire la neîncasarea sumelor de bani conform planului tarifar, și de 15.363,16 lei Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui prin acordarea asistenței medicale gratuite, cu decontarea cheltuielilor de la bugetul de stat, pentru cazuri care nu reprezentau, de fapt, urgențe medicale”, se arată în rechizitoriu.

La scurt timp de la trimiterea în judecată, Gabriela Rusu și-a dat demisia din funcția de șef al Secției Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean Vaslui.

Medicul a solicitat judecarea sa în procedură simplificată, recunoscându-și faptele și a plătit către spital și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui prejudiciul stabilit de procurori.

Medicul Tănăsescu, scos de sub control judiciar, colegele sale Botez și Andrei, libere să circule prin țară

Medicul Adrian Tănăsescu a fost scos de sub controlul judiciar după un an de zile de cercetări și judecată, în timp ce colegele sale de la Spitalul Județean de Urgență (SJU) Vaslui, Botez și Andrei, sunt acum libere să circule prin țară, fiindu-le ridicată interdicția de a părăsi municipiul Vaslui.

Magistrații Tribunalului Vaslui au slăbit aproape de tot frâul în ceea ce-i privește pe cei trei ginecologi de la spitalul vasluian judecați pentru zeci de fapte de corupție, ridicând aproape toate restricțiile. Astfel, medicul Adrian Tănăsescu a fost scos de sub control judiciar, măsură impusă în urmă cu un an, atunci când s-a organizat flagrantul la SJU Vaslui. Colegele sale Simona Botez și Doina Andrei au voie să se plimbe libere prin țară și chiar pot merge în străinătate cu acordul judecătorilor, după ce le-a fost ridicată restricția de a părăsi municipiul Vaslui. Mai mult decât atât, instanța a înlăturat și obligația impusă celor două doctorițe de a comunica cu Adrian Tănăsescu. În schimb, magistrații vasluieni au respins cererea Doinei Andrei de putea profesa din nou, considerând-o nefondată.

Toate aceste noi măsuri stabilite de Tribunalul Vaslui vor putea fi contestate atât de către procurori cât și de cei trei medici.

Medicii Doina Andrei, Adrian Tănase și Simona Botez sunt judecați pentru zeci de infracțiuni de corupție, respectiv luare de mită, fals intelectual și sustragere de înscrisuri, proces aflat la instanța de fond, unde, la ultimul termen, au fost audiați martorii din proces. (Ionuț PREDA)

Se complică situația vameșilor din lotul Albița II acuzați de luare de mită

de Marian MOCANU

Mărturia investigatorului sub acoperire Igor Caraman ar putea contribui decisiv la condamnările vameșilor din lotul Albița II acuzați de luare de mită. Igor Caraman, cel care a furnizat procurorilor DNA majoritatea probelor care au dus la arestarea, în octombrie 2013, a 21 de vameși, a povestit judecătorilor Tribunalului Vaslui cum dădea efectiv mită pentru a trece necontrolat prin Punctul de Trecere al Frontierei.

Luni, 22 februarie, a avut loc un nou termen în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui în care sunt acuzați pentru luare de mită vameșii și polițiștii de frontieră din lotul Albița II. Cu această ocazie, a fost audiat și investigatorul sub acoperire, moldoveanul Igor Caraman, cel care a furnizat procurorilor DNA majoritatea probelor, inclusiv înregistrări audio-video, care a dus la arestarea, în octombrie 2013, a celor 21 de vameși.

Caraman a povestit judecătorilor că, timp de mai bine de 12 ani, a tranzitat săptămânal Punctul de Trecere a Frontierei Albița, de fiecare dată cerându-i-se mită pentru a beneficia de un control mai lejer. Ulterior, în iunie 2013, cu patru luni înaintea descinderii procurorilor în Vama Albița, a semnat un angajament cu Direcția Națională Anticorupție, fiind dotat cu aparate de înregistrare și introdus ca investigator sub acoperire.

„Nu am reținut numele celora cărora le-am oferit mită, însă am o memorie vizuală foarte bună și dacă mă întorc cu fața la sală îi recunosc pe fiecare cât și cum am dat. Nu cred că am fost refuzat vreodată. De fiecare dată puneam banii în pașaport pentru că mi se cereau înainte. Au fost situații când mi se dădea chiar și rest la bancnotele pe care le dădeam, dar și cazuri în care mi se cereau mai mulți bani”, a declarat judecătorilor Igor Caraman. Acesta a povestit felul în care dădea banii, puși în pașaport, dar și cum îi era solicitată mita, prin semne sau în șoaptă. Pentru a fi sigur că se înregistrează conversația, de multe ori Caraman făcea „pe prostul” și întreba câți bani să dea! După ce dădea mită, verificările erau sumare, a povestit Caraman, astfel că unele probe plantate de procurori, inclusiv brichete cu aspect de pistol, au rămas nedescoperite. Investigatorul sub acoperire a trebuit să răspundă întrebărilor punctuale ale apărătorilor inculpaților, însă, chiar și când a declarat că nu-și mai aduce exact aminte unele circumstanțe în care s-au petrecut faptele, Caraman a rămas foarte ferm în privința modului în care acționau vameșii de la Albița. „Nu-i interesau decât țigările, în rest, puteai să treci cu aproape orice. Normal, dacă plăteai!”, a fost răspunsul investigatorului sub acoperire.

Apărătorii inculpaților au încercat să induce ideea că, în fapt, Caraman ar fi fost un contrabandist notoriu care, prins în fapt, a acceptat, pentru a scăpa de pedeapsă, să devină informator, uneori dând chiar informații false, ori păstrând pentru sine banii ce ar fi trebuit oferiți drept mită. Tocmai de aceea, avocații apărării au cerut vizionarea și a altor înregistrări audio-video, pentru a demonta declarația dată de Igor Caraman. Audierea înregistrărilor, dar și continuarea audierilor unor martori în dosar, a fost programată pentru termenul din data de 24 martie.

Doctorița Botez a uitat să se prezinte la poliție

de Marian MOCANU

Judecată sub control judiciar pentru luare de mită și alte fapte de corupție, doctorița Simona Botez a uitat să se prezinte la poliție la termenul stabilit. Din această cauză, ea riscă, dacă va mai greși, să se întoarcă în arest preventiv. Procesul în care aceasta, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu, este acuzată, va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

Continuă procesul doctorilor ginecologi șpăgari de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. La ultimul termen, doi dintre martorii ce trebuiau audiați nu s-au prezentat, urmând a fi citați cu mandat de aducere. Singurul lucru notabil a fost sesizarea făcută de polițiștii Biroului de Supravegheri Judiciare făcută judecătorilor în legătură cu una din acuzate, doctorița Simona Botez, care nu s-a prezentat la programul de supraveghere, așa cum ar fi trebuit. Doctorița a lipsit nemotivat în ziua de 26 ianuarie și nici nu a anunțat instanța sau serviciul desemnat cu supravegherea sa. Luată prin surprindere de sesizarea polițiștilor, Simona Botez nu a reușit să găsească nici o scuză pentru lipsa sa de la programul de control judiciar impus. La ieșirea din sala de judecată, acuzata i-a explicat apărătorului ei că, pur și simplu a uitat că trebuie să semneze condica! Judecătorul i-a atras atenția că, în cazul în care situația se va repeta, va dispune revocarea măsurii controlului judiciar și înlocuirea acesteia cu o măsură preventivă mai dură, respectiv arestul la domiciliu sau arestul preventiv.

Simona Botez, alături de Doina Andrei și Adrian Tănăsescu au fost arestați preventiv la jumătatea lunii februarie a anului trecut, în urma unui flagrant organizat de procurorii Direcției Naționale Anticorupție. Ei au fost acuzați în total de nu mai puțin 49 de infracțiuni de luare de mită, dar și de fals intelectual sau întreruperi ilegale de sarcină. Dacă Adrian Tănăsescu a fost cercetat în stare de libertate, sub control judiciar, Doina Andrei și Simona Botez au fost arestate preventiv aproape jumătate de an, măsura fiind preschimbată, în luna septembrie a anului trecut, în arest la domiciliu. Ulterior, la începutul lunii ianuarie, dat fiind faptul că începuseră deja audierile martorilor din dosar, judecătorii au considerat că cele două doctorițe șpăgare pot fi judecate în libertate, sub control judiciar. Acest lucru presupune mai multe obligații din partea acuzaților, inclusiv cea de a se prezenta la Poliția municipiului Vaslui conform programului de supraveghere întocmit sau ori de câte ori sunt chemați. În plus, nu au voie să părăsească fără încuviințarea instanței, limitele municipiului Vaslui, să anunțe schimbarea domiciliului. Cel mai grav, nu au voie să intre în Spitalul Județean de Urgență, unitatea unde au profesat ca medici ginecologi și unde au și luat șpagă, în schimbul serviciilor medicale pe care trebuiau să le asigure pacienților.

Procesul celor trei medici va continua pe 25 februarie, cu audierea altor opt martori, din care doi sunt citați cu mandat de aducere.

Culmea justiției – Bacșișul, legalizat de judecătorii vaslueni

de Marian MOCANU
Un judecător vasluian ar putea fi cercetat de Inspecția judiciară a Consiliului Superior al magistraturii în urma unei plângeri făcute de Asociația pentru Implementarea Democrației. Magistratul a motivat refuzul cererii de acordare de ajutor judiciar unei femei pe motiv că aceasta, fiind ospătăriță, mai are din bacșișuri și alte surse nedeclarate de venit. Practic, judecătorul a legalizat astfel oficial bacșișul la ospătari și dând vina pe legile în vigoare, a condamnat o femeie și copilul ei la un trai cu doar 15 lei/lunar.
Într-un comunicat publicat de Asociația pentru Implementarea Democrației se precizeză faptul că a fost sesizat Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la magistrații de la Judecătoria Vaslui care au refuzat să acorde ajutor judiciar pe motiv că petenta, care lucrează ca ospătar, mai are din bacșișuri și alte surse nedeclarate de venit. Acest ajutor judiciar se acordă persoanelor cu venituri modeste fie pentru scutirea de plata taxei de timbru judiciar fie prin acordarea unui apărător din oficiu, în cazul în care sunt acționate în instanță. O femeie din Vaslui a solicitat, invocând ajutorul public judiciar, scutirea de la plata taxei de timbru judiciar, pe motiv că veniturile lunare pe care le are sunt în cuantum de 777 de lei și are în întreținere un copil minor. Solicitarea a fost respinsă de Judecătoria Vaslui, motivând că veniturile pe membru de familie declarate de femeie sunt cu 88 de lei mai mult decât limita prevăzută de lege pentru scutirea de la plata taxei judiciare. Judecătoria a dispus reducerea taxei de timbru cu 50% și au stabilit ca suma să fie plătită în 15 rate lunare.
Femeia a înaintat o nouă cerere în instanță prin care a solicitat reexaminarea cererii privind acordarea ajutorului public judiciar, dorind o eșalonare a ratelor pe termen mai lung și arătând că, în urma plății, chiar în rate, a contravalorii timbrului judiciar, ar trebui să supraviețuiască împreună cu fetița ei cu doar 15 lei/lună. Magistrații Judecătoriei Vaslui au respins cererea, motivând în hotărârea judecătorească că: „Având în vedere ocupația reclamantei, respectiv aceea de ospătar, instanța PREZUMĂ că aceasta beneficiază și de alte venituri decât cele declarate, acest aspect fiind de notorietate. Este evident că plata ratei stabilite va îngreuna situația economică a familiei, însă nu până la limita prevăzută de lege”.
Practic, prin această motivare, care a condamnat o femeie la sărăcie lucie, judecătorii au legalizat efectiv bacșișul, chiar nedeclarat.
Considerăm inacceptabilă luarea unei hotărâri de către o instanță de judecată din România în baza unei presupuneri, a unei estimări și solicităm, astfel, Consiliului Superior al Magistraturii să se aplece asupra procedurilor și a deciziilor pronunțate, să verifice legalitatea acestora și să ne transmită un răspuns cu privire la acest nou caz. De asemenea, AID consideră lipsă de profesionalism și cunoștințe juridice, dar și cinism, pe de o parte, invocarea unor plăți informale nedeclarate legal, neînregistrate legal, la baza căreia nu a existat nicio expertiză comandată de magistrat, iar, pe de altă parte, prezumarea greutății situației economice a unei familii până la limita prevăzută de lege. În cazul descris, în măsura în care cele prezentate se confirmă, avem de-a face atât cu încălcarea în mod grav a ambelor principii de drept prin necunoașterea legii și «legalizarea» unor plăți informale de către magistrați, cât și cu o lipsă gravă de umanitate față de justițiabil prin formulări diabolice în care magistrații presupun care e limita unei situații economice grele a unei familii”, se arată în comunicatul AID.
Nu este pentru prima dată când o asociație nonguvernamentală sesizează Consiliului Superior al Magistraturii reclamând felul în care unii judecători împart dreptatea. Cel mai recent caz este cel al violatorilor din Văleni, eliberați din arest preventiv în luna aprilie, în ciuda gravei fapte de care erau acuzați. În acel caz, atât judecătorii, cât și procurorul care nu a contestat decizia acestora, au fost exonerați de orice acuzații de către Inspecția Judiciară.

 

Șpaga la ginecologi, obligatorie!

de Marian MOCANU
Au început audierile martorilor în dosarul medicilor ginecologi vasluieni acuzați de luare de mită. Primii martori audiați au povestit cum li s-a cerut mită la nașterea copilului lor, și, după ce au plătit, doctorița Andrei a plecat în concediu, fără să se mai intereseze de soarta pacienților. Pentru că și-a schimbat declarația, un alt martor, care a dat mită 150 de lei medicului Tănăsescu, va fi cercetat de DNA pentru mărturie mincinoasă. Nu este singurul, din cei 150 de martori audiați în timpul cercetărilor de către procurori, o parte, care nu au declarat că li s-a cerut în mod expres bani, sunt la rându-le pentru dare de mită. Alți nouă martori vor depune mărturie în fața instanței pe data de 8 decembrie.
Procesul pe fond a celor trei medici ginecologi, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu, acuzați de luare de mită și alte fapte de corupție, a început vineri, 27 noiembrie, prin audierea mai multor martori în dosar. Trebuie menționat că audierea celor peste 150 de martori din cadrul anchetei a fost cerută chiar de apărătorii inculpaților și aprobată de judecătorul de ședință, cu toată opoziția procurorilor DNA. Aceștia au declarat că o parte din acești marotri sunt inculpați în dosare conexe cu acest caz, pentru dare de mită, pentru că, deși existau probe clare, martorii nu ar fi declarat că ar fi dat bani sau produse celor trei medici în schimbul unor servicii medicale.
Audierile de vineri au început cu o surpriză pentru avocații apărării. Una dintre paciente, Mădălina Gavril, a povestit cu lux de amănunte felul în care doctorița Andrei i-a cerut bani pentru operația de cezariană pe care același medic o recomandase. Înainte de operația de cezariană, a cumpărat un buchet mare de flori și împreună cu plicul cu 1.400 lei, le-a oferit doctoriței Andrei. Banii erau destinați, așa cum a zis doamna doctor, pentru anestezist și pentru „mâna a doua” (medicul Tănăsescu, n. red). La doar câteva zile după operație, Doina Andrei a plecat în concediu, fără să o mai intereseze soarta pacientei, care, ulterior, a făcut mai multe complicații medicale. Tânăra a declarat în fața instanței că, după ce a suferit mai multe astfel de complicații, inclusiv semipareză și o depresie, i-a telefonat doctoriței pentru a-i cere banii înapoi, cu atât mai mult cu cât și în prezent face tratament medical de pe urma „prestației” doctoriței Andrei. 
A fost audiată și o asistentă medicală Carmen Ciubotariu, care avea cunoștință despre acest caz, inclusiv de faptul că tânăra Mădălina Gavril ar fi fost internată ulterior nașterii la un spital din Iași datorită complicațiilor post naștere apărute. Asistenta a recunoscut că, printre „obligațiile de serviciu” se număra și efectuarea de cumpărături pentru Doina Andrei, inclusiv de la taraba din piață a soților Gavril, de unde lua marfă „pe datorie” pentru șefa sa.
Au mai fost audiați alți doi martori, soții Ghibireac, de această dată în legătură cu medicul Adrian Tănăsescu. Cei doi au recunoscut că ar fi dat în două rânduri câte 150 de lei doctorilor, dar, chipurile, nu cu titlu de mită sau atenție, ci pentru ca medicul „să le cumpere medicamente”. Ei au mai dat o rață, câteva ouă, o sticlă de vin și una de vișinată, drept mulțumire pentru felul în care femeia a fost tratată. Cele declarate în fața judecătorilor nu au fost deloc la fel cu cele declarate la audierile în fața procurorilor, astfel că aceștia din urmă au anunțat că soții Ghibireac vor fi acuzați de mărturie mincinoasă.
Audierile vor continua pe data de 8 decembrie, când sunt așteptați să depună mărturie alți nouă martori

Ginecologul Gabriela Rusu poate profesa în continuare în Spitalul Vaslui deși instanța i-a interzis acest lucru

Medicul Gabriela Rusu, cea care, de altfel, a condus Secția de Ginecologie a Spitalului Județean Vaslui timp de peste două decenii, poate să profeseze în continuare în unitatea medicală vasluiană, deși instanța i-a interzis să mai intre în spital după condamnarea în dosarul de corupție în care alți trei ginecologi sunt judecați pentru luare de mită.

Conducerea Spitalului Județean de Urgență Vaslui permite în continuare accesul medicului Gabriela Rusu în incinta unității medicale și chiar să-și exercite profesia de ginecolog. Reprezentanții cele mai mari unități medicale din județ nu au pus în aplicare sentința instanței de judecată întrucât, până la pronunțarea definitivă a magistraților în dosarul în care Rusu este judecată pentru fapte de corupție, funcționează prezumția de nevinovăție.

„Medicul Gabriela Rusu poate să-și desfășoare în continuare activitatea în spital, fără niciun fel de restricții. Decizia instanței, de a interzice accesul doamnei doctor în unitatea, este la judecata pe fond a cauzei, ceea ce înseamnă că există calea de atac în urma căreia se va da o sentință definitivă”, a declarat managerul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Ana Rinder.

Fosta șefă a Secției de Ginecologie a Spitalului Vaslui, Gabriela Rusu, a fost condamnată, pe 20 octombrie, la un an de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, într-o cauză în care alți trei medici care i-au fost subordonați sunt judecați în același dosar pentru 60 de fapte de corupție, majoritatea de luare de mită. În plus, Tribunalul Vaslui i-a interzis medicului în cauză să mai intre în spitalul vasluian timp de doi ani de zile. Pe lângă pedeapsa cu închisoarea, judecătorii au stabilit ca, pe perioada termenului de supraveghere, Gabriela Rusu să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității pe o perioadă de 91 de zile, într-un interval de cel mult un an. Instituțiile în care medicul vasluian va trebui să presteze zilele de muncă în folosul comunității sunt Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui sau Primăria Vaslui.

Sentința pronunțată pe 20 octombrie, de Tribunalul Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

Medicii cereau spagă de la pacienți

Fosta șefă a Secției de Ginecologie a Spitalului Vaslui, Gabriela Rusu, a fost trimisă în judecată pe 12 aprilie, alături de medicii Simona Botez, Doina Andrei și Adrian Tănăsescu, din cadrul aceleași secții, acuzați de procurori de săvârșirea a 60 de fapte de corupție, majoritatea de luare de mită.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, medicii Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au solicitat și au obținut de la pacienți, în perioada 2009-2015, sume de bani variind între 50 și 1.600 de lei, pentru efectuarea de acte în legătură cu activitatea de serviciu, respectiv prestarea serviciilor medicale gratuite sau pentru îndeplinirea de acte contrare îndatoririlor de serviciu, precum și efectuarea de întreruperi de sarcină la cerere, vârsta sarcinii fiind de peste 14 săptămâni. Astfel, activitatea ilegală era disimulată, susțin anchetatorii, prin comiterea de infracțiuni de fals referitor la completarea inexactă a foilor de observație clinică pentru pacienți.
„Activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe fondul îndeplinirii defectuoase a îndatoririlor de serviciu de către Gabriela Marcela Rusu care, în calitate de șef al Secției Obstetrică-Ginecologie, în perioada ianuarie 2014 – 9 februarie 2015, nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu, neverificând modalitatea în care se efectuează înregistrarea pacienților, completarea, păstrarea foilor de observație și încasarea sumelor de bani pentru proceduri medicale la cerere, organizând în mod defectuos activitatea în cadrul secției. De asemenea, nu a luat măsurile necesare pentru evidențierea pe o condică separată a prescripțiilor medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanțe stupefiante și psihotrope, provocând astfel un prejudiciu de 2.080 de lei Spitalului Județean de Urgență Vaslui, cu referire la neîncasarea sumelor de bani conform planului tarifar, și de 15.363,16 lei Casei Județene de Asigurări de Sănătate Vaslui prin acordarea asistenței medicale gratuite, cu decontarea cheltuielilor de la bugetul de stat, pentru cazuri care nu reprezentau, de fapt, urgențe medicale”, se arată în rechizitoriu.
La scurt timp de la trimiterea în judecată, Gabriela Rusu și-a dat demisia din funcția de șef al Secției Obstetrică-Ginecologie a Spitalului Județean Vaslui.
Cauza în care a fost judecată Gabriela Rusu a fost disjunsă de către magistrații Tribunalului Vaslui, după ce medicul a solicitat judecarea sa în procedură simplificată, recunoscându-și faptele. În plus, medicul a plătit și către spital și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui prejudiciul stabilit de procurori.

Lung ca o telenovela, procesul vameșilor din lotul Albița II se indreapta catre un dubios final fericit

de Marian Mocanu

După doi ani de când procurorii DNA au descins în Vama Albița și au arestat, sub acuzația de luare de mită și alte fapte de corupție, nu mai puțin de 18 vameși și polițiști de frontieră, alte opt persoane fiind cercetate în libertate, procesul lor este departe de a fi încheiat. Până acum a fost condamnat un singur vameș care, prin recunoașterea faptelor în fața instanței, a primit o pedeapsă de trei ani cu suspendare.

Bucuria impricinatilor: procesul celor 26 de vameși din dosarul Albița 2 continuă, și nu sunt șanse să fie finalizat prea curând. Ultimele termene au fost doar pentru aprobarea de către instanță a unor probe propuse de acuzați și vizionarea casetelor cu înregistrările audio-video făcute de ofițerii sub acoperire.

vamesi tribunalIeri, la Tribunalul Vaslui, timp de câteva ore, au fost vizionate câteva casete, la cererea inculpaților, care doreau să demonstreze instanței că transcripturile aflate la dosar, făcute de procurorii DNA, nu sunt conforme cu ceea ce apare în înregistrări. Pentru vizionarea casetelor, a trebuit ca procurorii DNA să pună la dispoziție soft-ul necesar. Anterior, din lipsa acestuia, atât apărătorii, cât și instanța au fost în imposibilitatea de a viziona înregistrările. De exemplu, în înregistrarea care-o privește pe Lenuța Tiron, făcută de unul din martorii moldoveni cu aparatură ascunsă, vameșa a arătat că, în momentul indicat de procurorii că ar fi primit mită pentru a nu controla un vehicol, în apropierea denunțătorului se mai afla o altă persoană. În aceste condiții, susține vameșa, denunțătorul nu avea cum să-i dea bani pentru a nu controla un vehicul. Aceeași vameșă a arătat și alte neconformități între înregistrări și transcripturi, cum ar fi faptul că interdicția de a intra în cabina vameșilor adresată de ea denunțătorului nu apare la dosar.

Și în cazul lui Andrei Adrian Florentin, pe casetă nu se poate observa momentul în care acesta primea presupusa mită, iar dialogul redat în transcript nu este la fel cu cel din înregistrări. Vizionarea înregistrărilor va continua și la termenul următor, peste două săptămâni.

Procesul pe fond este posibil să înceapă abia în luna ianuarie a anului viitor, când sunt așteptați să depună mărturie cei patru cetățeni moldoveni, martori ai acuzării. Aceștia ar fi dat drept mită bani și diverse produse vameșilor și polițiștilor de frontieră acuzați în dosar, pentru ca aceștia să nu verifice autovehiculele, ori să o facă sumar.

In data de 22 octombrie 2013, în urma unei acțiuni în forță a procurorilor DNA la Punctul de Trecere a Frontierei Albița, 18 lucrători vamali și polițiști de frontieră au fost arestați preventiv și acuzați de luare de mită. Alte 8 persoane au fost cercetate în stare de libertate, cu toții fiind acuzați că, în schimbul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu, aceștia ar fi pretins și primit diverse sume de bani, între 50 și 200 de euro, drept mită.

Dintre toți acuzații, doar unul și-a recunoscut vina și a ales calea procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției în fața instanței, beneficiind astfel de o reducere a sentinței. Toți ceilalți inculpați în dosar au respins acuzațiile procurorilor DNA și se declară nevinovați, deși, la un moment dat, o altă vameșă, Cristina Gînju, ar fi dorit să urmeze exemplul colegei sale care și-a recunoascut vina, pentru a beneficia de o pedeapsă la fel de ușoară. Era însă prea târziu, etapa în care se afla procesul nemaipermițând acest lucru.

Doctorițele șpăgare s-au plictisit de arestul la domiciliu

de Marian MOCANU

După ce stat luni bune în arest preventiv, în condițiile din arestul IPJ vaslui, celor două doctorițe șpăgare li se pare grea și măsura arestului la domiciliu!.

Acum două săptămâni, Simona Botez a cerut și obținut încuviințarea judecătorilor pentru a părăsi domiciliul. Ea a motivat această cerere prin faptul că dorește să fie de față la botezul nepotului ei, la petrecerea special organizată la Iași. Colega sa de suferință, Doina Andrei, a profitat la rându-i de clemența judecătorilor, obținând de la aceștia încuviințarea de a părăsi arestul la domiciliu pentru câteva ore. Ea a motivat cererea prin faptul că trebuie să se deplaseze la cabinetul de avocatură a apărătorilor ei, pentru a pune la punct strategia de apărare. Ieri, judecătorii Tribunalului Vaslui au aprobat și această cerere. Asta de parcă avocații, care primesc onorarii grase, nu s-ar fi putut deplasa acasă la clientă, acolo unde aceasta este în arest la domiciliu. Este vorba de aceiași judecători care, în nu mai puțin de cinci rânduri, au fost de acord cu înlocuirea arestului preventiv cu altă măsură mai ușoară privativă de libertate. De fiecare dată, deciziile magistraților vasluieni au fost infirmate de colegii de la instanța superioară, Curtea de Apel Iași, astfel că cele două doctorițe au petrecut mai bine de cinci luni în arest preventiv.

Reamintim că, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA, Simona Botez și Doina Andrei au fost reținute și apoi arestate pentru mai multe capete de acuzare de luare de mită, fals și uz de fals. Alături de ele au fost trimiși în judecată și un alt doctor ginecolog din cadrul Spitalului Județean de urgență Vaslui, Adrian Tănăsescu, dar și șefa secției, Marcela Gabriela Rusu, acuzată de favorizarea infractorilor. Aceasta din urmă, poate cel mai puțin vinovată, nu doar că a mers pe calea recunoașterii vinovăției în fața instanței, dar a mai și achitat presupusul prejudiciu calculat de procurorii DNA, în speranța unei pedepse mai ușoare.

Doctorițele șpăgare rămân după gratii!

de Marian MOCANU

Judecătorii vasluieni au prelungit măsururile preventive în cazul celor trei medici ginecologi vasluieni acuzați de luare de mită și alte infracțiuni. A fost respinsă chiar și cererea de ridicare a controlului judiciar formulată de medicul Tănăsescu, cel care, datorită colaborării cu organele de anchetă, nu a fost deloc arestat preventiv.

Magistrații Tribunalului Vaslui au decis, ieri, prelungirea măsurii arestării preventive luată în luna februarie asupra doctorițelor Simona Botez și Doina Andrei, acuzate de luare de mită. Ei au respins și cererea formulată de cel de-al treilea inculpat din dosar, medicul Adrian Tănăsescu, de ridicare a controlului judiciar impus de procurorii DNA.

Anterior, în patru rânduri, judecătorii vasluieni au încercat scoaterea de arest preventiv a celor două doctorițe, de fiecare dată deciziile fiind infirmate de instanțele superioare. Și de această dată, judecătorii vasluieni nu au mai riscat, meținând măsura arestului preventiv, pentru Doina Andrei și Simona Botez, și controlul judiciar, pentru Adrian Tănăsescu.

Simona Botez a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea a nu mai puțin de 14 infracțiuni de luare de mită, patru infracțiuni de fals intelectual și trei de întreruperi ilegale de sarcină.

Doina Andrei este acuzată de nu mai puțin de 25 de infracțiuni de luare de mită, patru de fals intelectual, pentru modificări făcute în fișele pacientelor, și trei infracțiuni de întreruperi ilegale de sarcini.

Cele două doctorițe au fost arestate pe data de 12 februarie, după ce, cu câteva zile anterior, procurorii DNA au organizat un flagrant la cabinetele medicale ale acestora din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui.

Împreună cu cele două mai sunt inculpați în dosar Adrian Tănăsescu, medic primar în cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Secția Obstetrică – Ginecologie, și asistenta medicală Marcela Gabriela Rusu.

Procesul pe fond în cazul celor trei medici urmează a începe în luna septembrie, ocazie cu care, la audierile martorilor, vor ieși, în mod sigur, detalii cu privire la felul în care cei trei își tratau pacienții. Trebuie spus că, în stenogramele înregistrărilor telefonice, cele două doctorițe se refereau cu expresii extrem de jignitoare la adresa pacientelor.

Cei trei medici vasluieni nu sunt singurii acuzați de luare de mită sau foloase necuvenite de la pacienți. Aceștia sunt într-o companie selectă, alături de alți medici de prestigiu ori manageri de spitale. Cel mai nou caz, de săptămâna trecută, este al directorului Spitalului Județean din Ploiești, doctorul Alexandru Băloi, arestat tot pentru luare de mită. Și când te gândești că, de la arestarea celor două doctorițe vasluience, s-a legalizat luarea mitei de către medici!

Doctorițele șpăgare vor fi judecate în stare de arest preventiv!

de Marian MOCANU

La aproape jumătate de an de la izbucnirea scandalului în cazul celor trei medici din cadrul Secției de Ginecologie a Spitalului Județean de Urgență Vaslui, procurorii DNA au finalizat cercetările și au întocmit rechizitoriul. Două dintre acuzate, Doina Andrei și Simona Botez sunt încă în stare de arest preventiv. Judecătorii Curții de Apel Iași au respins marți contestația formulată de Doina Andrei și Simona Botez împotriva menținerii măsurii arestului preventiv. Dacă vor fi găsiți vinovați, cei trei medici ginecologi, cele două doctorițe și medicul Andrei Tănăsescu, dar și asistenta Gabriela Marcela Rusu, riscă ani grei de închisoare. În sarcina lor sunt reținute mai multe capete de acuzare de luare de mită, campioană fiind Doina Andrei, cu 25 de astfel fapte materiale, dar și pentru alte infracțiuni, inclusiv de fals intelectual sau sustragere de înscrisuri.

După ce, pe data de 5 august, judecătorii vasluieni au decis prelungirea stării de arest preventiv în cazul doctorițelor Doina Andrei și Simona Botez, care se află după gratii încă de la jumătatea lunii februarie, decizia a fost menținută și de judecătorii Curții de Apel Iași. Anterior, în alte patru rânduri, judecătorii vasluieni fuseseră de părere că cele două doctorițe pot fi judecate și în stare de arest la domiciliu, chipurile pentru că faptele lor nu prezintă un mare pericol social. De fiecare dată aceste decizii au fost anulate de judecătorii Curții de Apel Iași. De această dată, cele două doctorițe își punea speranțele într-o preschimbare a acestei măsuri privative de libertate cu o alta mai ușoară, de arest la domiciliu sau chiar control judiciar. Speranțele erau bazate nu doar pe perioada relativ lungă în care au stat în arest preventiv, dar și pe faptul că, deja, s-a dispus începerea efectivă a procesului. Din păcate, cazul violatorilor din Văleni face, cel puțin în acest caz, victime colaterale. Nici un magistrat nu a mai riscat o eliberare care să fie anulată de instanța superioară, riscând astfel să intre în atenția opiniei publice. În aceste condiții, de respingere din partea magistraților Curții de Apel Iași, a contestației formulate împotriva deciziei judecătorilor vasluieni de menținere a măsurii arestului preventiv, Doina Andrei și Simona Botez vor rămâne, în următoarele 30 de zile, cazate la Penitenciarul Bacău.

Obrazul medicilor vasluieni, pătat de trei doctori ginecologi

Scandalul celor trei medici ginecologi acuzați de luare de mită a izbucnit la începutul lunii februarie a acestui an, atunci când un pacientă a reclamat la Direcția Națională Anticorupție faptul că i s-au cerut bani drept mită pentru o întrerupere de sarcină. Imediat, procurorii DNA au organizat un flagrant, doctorița Simona Botez fiind prinsă la scurt timp după ce a primit suma de 1.500 lei de la un investigator sub acoperire.

Au urmat percheziții și la cabinetele celorlalți doi doctori ginecologi, inclusiv la cele particulare, de unde s-au ridicat mai multe documente. Doina Andrei a încercat să disimuleze banii pe care-i primise mită în timp ce era de gardă la spital, trimițându-și asistenta să taie mai multe chitanțe justificative. Cele două au fost reținute preventiv, însă judecătorii vasluieni nu au fost de acord cu arestarea preventivă, eliberându-le sub control judiciar, interzicându-le însă dreptul de practică medicală. Procurorii au contestat această decizie, iar magistrații Curții de Apel au decis arestarea preventivă a Doinei Andrei și Simonei Botez.

Medicul Adrian Tănăsescu, aflat în vizorul anchetatorilor de mai multă vreme, și care se pare că a colaborat cu procurorii, a fost cercetat în stare de libertate, sub control judiciar.

Ulterior, zeci de persoane, multe dintre ele foste paciente care, voit sau nevoit, au dat diverse sume de bani sau cadorui drept atenții celor trei medici, au fost audiate de procurori. De aici și numărul mare de capete de acuzare de luare de mită. Mai mult decât atât, pe parcursul cercetărilor au ieșit la iveală și detalii cu privire la felul în care erau tratate, ori modul peiorativ cum se exprimau cele două doctorițe în convorbirile dintre ele în legătură cu pacientele.

Atenție, șpaga dăunează grav sănătății! Și medicului, dar și pacientului!

de Marian MOCANU

O decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României asimilează medicii și personalul sanitar care lucrează în unitățile sanitare publice cu funcționarii publici, cu toate drepturile și obligațiile care decurg din acest lucru. O primă consecință a acestei decizii constă în faptul că medicii nu vor mai putea ascunde în spatele unor așa-zise donații mita primită pentru înfăptuirea actului medical. Mai mult decât atât, pacienții care dau mici atenții pentru a se bucura de atenția doctorilor pot fi și ei la rându-le acuzați de dare de mită. În curând, s-ar putea ca și medicii veterinari să fie angajați ai statului, în loc de concesionari ai serviciilor veterinare zonale, ca până acum.

Până zilele trecute, medicii, inclusiv cei care erau angajați ai unei instituții spitalicești din sistemul public de sănătate, puteau primi de la pacienți diverse cadouri sau sume de bani cu titlu de donație sau drept plăți suplimentare. De multe ori, aceste donații ascundeau în fapt mita primită pentru înfăptuirea corectă sau cu prioritate actului medical, act ce în fapt era o obligație de serviciu. În luna iunie, Înalta Curte de Casație și Justiție a României a decis că medicii din spitalele sau alte unități sanitare din sistemul public de sănătate sunt asimilați categoriei funcționarilor publici, cu toate drepturile și obligațiile ce decurg din acest lucru.

Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial a României săptămâna trecută, pe 5 august, devenind obligatorie. Decizia a fost luată ca urmare cazului unui medic argeșean acuzat de luare de mită, care susținea că suma primită era în fapt o donație de la un pacient recunoscător.

Fapta medicului angajat cu contract de muncă într-o unitate spitalicească din sistemul public de sănătate, care are calitatea de funcționar public, în accepțiunea dispozițiilor art. 175 alin. 1 lit. b din Codul Penal, de a primi plăți suplimentare sau donații de la pacienți, în condițiile art. 34 alin. 2 din Legea drepturilor pacientului nr. 46/2003, nu constituie o exercitare a unui drept recunoscut de lege, având ca urmare incidența dispozițiilor art. 21 alin. 1 din Codul Penal”, se arată în decizia ÎCCJR. Prin această decizie a Curții Supreme nu doar că medicii nu mai pot primi plăți suplimentare sau donații, acestea putând fi considerate drept mită, dar nici pacienții nu mai au dreptul să facă donații. Practic, în cazul pacienților care dau mici atenții doctorilor din spitalele sau cabinetele de stat, aceștia riscă dosar penal pentru dare de mită, infracțiune pedepsită la fel ca luarea de mită.

Totuși, nu pierderea dreptului de a primi „donații” îi supără pe unii medici, ci faptului că au fost declarați oficial ca făcând parte din tagma funcționarilor publici, la fel cu polițiștii, cadrele didactice ori casierii de la primării. În plus, medicii consideră că astfel se face o discriminare între cei care lucrează în spitalele publice și cei care activează la spitale private, dar care au servicii decontate de Casele de Asigurări de sănătate. Aceștia din urmă pot primi în continuare, liniștiți, donații sau plăți suplimentare din partea pacienților, pacienți care nu riscă să fie acuzați de dare de mită.

Trecerea în rândul funcționarilor publici se pregătește și pentru o altă categorie de angajați, cea a medicilor veterinari. Practic, se dorește ca în loc ca medicii veterinari să concesioneze cabinetele veterinare, aceștia să fie angajați ai Direcțiilor de sănătate publică și pentru siguranța alimentelor. Dacă măsura este salutată de crescătorii de animale, care consideră că astfel vor beneficia de servicii mai prompte din partea veterinarilor, medicii contestă acest proiect, pentru că și-ar pierde din independența pe care o au la acest moment. „Dacă am nevoie de medicul veterinar, fie că am animale bolnave, fie că vreau să le vaccinez, sau doar să le controleze, medicul vine dacă vrea, când vrea. Să treacă la stat, să fie obligat să vină când îl chem, că de plătit, oricum vom plăti. Care nu vrea, nu are decât să-și facă farmacie veterinară, să vândă mâncare pentru căței și nisip pentru pisici!”, a fost de părere un crescător de animale din Ivănești.

Doctorițele șpăgare, a patra oară fără noroc!

de Marian MOCANU

Pentru a patra oară în dosarul celor două doctorițe vasluience, Simona Botez și Doina Andrei, acuzate de luare de mită și alte infracțiuni, judecătorii Curții de Apel Iași au anulat decizia luată de judecătorii vasluieni de cercetare a acestora în stare de libertate. Săptămâna trecută, magistrații vasluieni au aprobat trimiterea lor în judecată, alături de medicul Adrian Tănăsescu și șefa de secție Gabriela Marcela Rusu pentru mai multe fapte de corupție

Joi, 14 mai, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis eliberarea din arest a celor două doctorițe după expirarea mandatului de arestare preventivă, această măsură urmând a fi înlocuită cu arest la domiciliu. Totodată, aceștia au aprobat cererea procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui a celor două doctorițe. Odată cu ele au fost trimise în judecată pentru fapte de corupție și medicul Adrian Tănăsescu, dar și șefa secției de ginecologie din cadrul Spitalului Județean de urgență Vaslui.

Ieri, luni, 18 mai, la Curtea de Apel Iași, judecătorii ieșeni au admis punctul de vedere aprocurorilor DNA, prin care aceștia au cerut anchetarea celor două doctorițe în stare de arest preventiv, respectiv menținerea acestei măsuri privative de libertate. În aceste condiții, Simona Botez și Doina Andrei vor rămâne în arest preventiv pentru cel puțin alte 30 de zile, conform sentinței judecătorilor Curții de Apel Iași, sentință care este definitivă.

Ceea ce poate a cântărit în decizia magistraților ieșeni a fost multitudinea de capete de acuzare la adresa celor două doctorițe. Este pentru a patra oară când magistrații ieșeni contrazic soluțiile date în acest dosar cu privire la măsurile preventive ce ar trebui luate față de acuzate. Simona Botez a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea a nu mai puțin de 14 infracțiuni de luare de mită, patru infracțiuni de fals intelectual și trei de întreruperi ilegale de sarcină.

Doina Andrei este acuzată, conform procurorilor, de nu mai puțin de 25 de infracțiuni de luare de mită, patru de fals intelectual, pentru modificări făcute în fișele pacientelor, și trei infracțiuni de întreruperi ilegale de sarcini.

Cele două doctorițe au fost arestate pe data de 12 februarie, după ce, cu câteva zile anterior, procurorii DNA au organizat un flagrant la cabinetele medicale ale acestora din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui. Cconform înregistrărilor din dosar, reiese că medicii acuzați de luare de mită nu doar că își făcuseră o practică din cererea de sume de bani pentru a-și face datoria de medic, dar, mai mult, aveau aprecieri periorative la adresa pacientelor care le solicitau serviciile. Expresii ca „proaste”, „vaci”, sau „scroafe”, ori „draci”, când era vorba de bebeluși, erau curente în vocabularul celor două doctorițe, atunci când vorbeau între ele sau cu asistentele lor.

Conform rechizitoriului procurorilor DNA, medicii Simona Botez și Doina Andrei mai făceau și întreruperi de sarcină, contra cost, chiar și în cazuri în care sarcina era înaintată. Este vorba de femei cu sarcini înaintate în evoluție, de 13 – 14 sãptămâni. Ele internau pacientele în spital cu diagnostice fictive care să justifice urgența și gratuitatea intervenției medicale, cu trimiteri făcute de la cabinetele particulare proprii. Odatã ajunse în spital, pacientelor li se administrau medicamente care să provoace avort spontan, ulterior, la cererea tot a medicului, intervenindu-se aparent legal, pentru operații de îndepărtare a fetusului neviabil.

O altă acuzație a procurorilor DNA este cea de fals intelectual, respectiv pentru faptul că cele două doctorițe nu înregistrau sub formă de chitanță, toate sumele primite. În momentul în care au aflat de flagrantul procurorilor DNA. Doina Andrei și-a trimis asistenta să taie chitanțe pentru sumele pe care le avea asupra sa, bani primiți în ziua respectivă de la pacienți, încercând astfel să scape de acuzația de luare de mită.

Arestarea celor două doctorițe și implicarea unui alt doctor și a unor asistente medicale care lucrau la Spitalul Județean de Urgență Vaslui sau la alte spitale din județ sau din țară și care își făcuseră un obicei din a pretinde sau aștepta primirea de sume de bani pentru a-și face datoria de medic este doar vârful aisbergului.

Medicii șpăgari, trimiși în judecată

de Alex SAVA

Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui au decis, ieri, trimiterea în judecată a doctorițelor Doina Andrei și Simona Botez și a colegului lor Adrian Tănăsescu, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită, fals intelectual, întreruperea cursului sarcinii. Alături de cei trei a mai fost trimisă în judecată și șefa Secției Ginecologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, Gabriela Rusu, acuzată de abuz în serviciu.

Procurorii vasluieni au decis, ieri, trimiterea în judecată a celor trei medici ginecologi șpăgari de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Anchetatorii au reușit probarea mai multor cazuri în care Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu a cerut bani de la paciente pentru a face avorturi ilegale, folosind logistica și resursa umană a spitalului. Conform procurorilor, în perioada 2009 – 2015, cei trei au solicitat și obținut de la pacienți sume de bani variind de la 50 la 1.600 de lei, în schimbul prestării unor servicii medicale gratuite sau pentru îndeplinirea de acte contrare îndatoririlor de serviciu. Astfel, ei efectuau întreruperi de sarcină la cerere, însă vârsta sarcinii era de peste 14 săptămâni, astfel încât activitatea medicilor era ilegală. Pentru a fenta acest aspect, medicii modificau foile de observație.

Alături de cei trei a mai fost trimisă în judecată, în același dosar, și dr. Gabriela Rusu, acuzată de abuz în serviciu. Conform anchetatorilor, ea nu a verificat modalitatea în care se efectua înregistrarea pacienților, completarea, păstrarea foilor de observație și încasarea sumelor de bani pentru proceduri medicale la cerere, organizând în mod defectuos activitatea în cadrul secției.

De asemenea, ea nu a luat măsurile necesare pentru evidențierea pe o condică separată a prescripțiilor medicale pentru prescrierea preparatelor cu substanțe stupefiante și psihotrope. Astfel ea a prejudiciat unitatea sanitară. De asemenea, s-a produs un prejudiciu și pentru Casa Județeană de Asigurări de Sociale, prin acordarea asistenței medicale gratuite, cu decontarea cheltuielilor de la bugetul de stat, pentru cazuri care nu reprezentau, de fapt, urgențe.

În prezent, Doina Andrei și Simona Botez se află în arest preventiv, iar Adrian Tănăsescu este cercetat sub control judiciar.

Răzbunarea procurorilor: Martor acuzat de mărturie mincinoasă

de Marian Mocanu
 
* Ședința de vineri, 24 aprilie, a dosarului „Albița II” a adus o nouă premieră: unul dintre martorii acuzării care fusese audiat anterior a fost acuzat de mărturie mincinoasă. În aceste condiții, nu este de mirare că alți doi martori, vameșul Doru Gâlea și polițistul de frontieră Marcel Popica, au dat declarații care au stârnit rumoare printre cei acuzați de fapte de corupție
În urmă cu două săptămâni, șeful de tură Dan Arhire a declarat judecătorilor că nu mai recunoaște declarația dată în faza de urmărire penală, motivînd că procurorii DNA au făcut presiuni asupra sa pentru a da acea declarație. Acesta a povestit că, în timpul audierilor din octombrie 2013, anchetatorii foloseau obsesiv sintagmna „Mărturia mincinoasă se predepsește”, fapt care l-a determinat să semneze declarația în forma în care fusese redactată de procurori.
Drept consecință, pentru faptul că nu a continuat să-și acuze colegii, declarațiile date în fața instanței fiind în favoarea acuzaților, Dan Arhire s-a ales cu dosar penal pentru mărturie mincinoasă și este posibil ca, la rândul său, să fie suspendat din activitate. Conform spuselor acestora, nu doar că nu știa de vreun obicei de a se lua mită de la transportatorii care tranzitau vama Albița, dar acesta a explicat că controalele se făceau aleatoriu, la vehiculele din trafic, și nu la alegerea unuia sau altuia dintre lucrătorii vamali sau polițiștii de frontieră inculpați în acest dosar.
Un alt martor, vameșul Doru Gâlea, audiat vineri, a declarat însă că vameșii aveau obligativitatea să controleze toate vehiculele ce tranzitau Punctul de Trecere a Frontierei. Declarația sa a stârnit rumoare printre acuzați, aceștia vociferând și fiind aduși la ordine cu greu de judecătorul de ședință. La fel s-a întâmplat și la audierea polițistului de frontieră Marcel Popica, care și-a recunoscut declarația dată în fața organelor de urmărire penală, în care admitea faptul că știa despre existența unei practici în rândul lucrătorilor vamali de a primi diverse foloase necuvenite, în special sume de bani, pentru a facilita anumitor transportatori tranzitul prin vamă.
Dat fiind faptul că procurorii au anunțat acuzațiile de mărturie mincinoasă la adresa lui Dan Arhire la începutul ședinței de judecată, vameșii acuzați nu au exclus faptul ca cei doi martori audiați vineri să fi fost influiențați astfel de procurori.
Următoarea ședință de judecată va avea loc pe data de 26 mai, cînd vor fi audiați alți patru martori. Reamintim că dosarul este pe rolul instanțelor de judecată de aproape un an și jumătate, din lotul de 23 de vameși trimiși în judecată pentru fapte de corupție și apartenență la un grup infracțional organizat unul singur recunoscând acuzațiile. Dat fiind faptul că aceasta a mers pe calea procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției, a primit o pedeapsă ușoară, de doar trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei.

Ce părere au politicienii despre… La Vaslui nu se ia șpagă!

de Alex SAVA

Scena politică națională este zguduită de arestări. Sunt implicate nume sonore, cu funcții pe măsură. Motivul, în linii mari, este același: bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Pe românește spus, șpagă. Un fenomen care a atins proporții de milioane de euro. La Vaslui, însă, este inexistent. Conform politicienilor intervievați de reporterii Est News, în administrația locală și județeană nu se percep și nici nu se oferă peșcheșuri. Personajele-cheie de la nivelul instituțiilor cu rol adminstrativ au declarat că nu au primit niciodată șpagă pentru a facilita vreun serviciu, iar cei mai mulți dintre ei susțin că nici nu au oferit vreodată. Există însă și politicieni sinceri, care au recunoscut că au dat bacșiș. Măcar la doctor sau la ospătar. Altfel, la Vaslui nu se ia șpagă!

 Clasa politică este zguduită puternic de scandaluri de corupție. Ultimul a avut loc ieri, când senatorii au aprobat cererea de continuare a urmăririi penale și au încuviințat reținerea și arestarea preventivă a colegului lor, Darius Vâlcov. Rezultatul votului a fost 120 de voturi „pentru”, 18 voturi „împotrivă” și 1 vot anulat. Numărul total al votanților a fost 139, din totalul de 168 se senatori.

Referitor la această solicitare a procurorilor DNA, senatorii vasluieni nu au avut multe comentarii de făcut. Social-democrata Doina Silistru (senator de Vaslui), colegă de partid cu cel care făcea obiectul cererii, a declarat reporterilor Est News că va vota așa cum îi dictează conștiința. Gabriela Crețu, tot senator PSD, dar de Bârlad, nici nu a participat la vot. Ea a spus că este într-o țară străină și că va oferi un punct de vedere astăzi, când se va întoarce.

Pe de altă parte, senatorul liberal Dan Marian a spus clar că va vota pentru ridicarea imunității.

 Nu avem corupție!

Doina Silistru

Doina Silistru

 Date fiind scandalurile de corupție de la nivel național, tema pe care ne-am propus s-o abodăm săptămâna aceasta la rubrica „Ce părere au politicienii despre…” este legată de corupția de pe plan local. Concret, politicieni cu funcții cheie în funcționarea actului administrativ local și județean au fost întrebați dacă au cunoștință despre acte de corupție, despre persoane care dau/primesc șpagă pentru a beneficia de/facilita anumite servicii. Pe lângă faptul că șpaga s-a dovedit a fi un subiect tabu pentru majoritatea celor cu care am stat de vorbă, am constatat că la Vaslui nu se ia și nu se primește șpagă”

„La mine nu a venit nimeni să ceară și nici eu nu m-am dus niciodată la cineva să dau”, a spus senatorul PSD Doina Silistru.

dan marian

Dan Marian

Nici senatorul Dan Marian nu are cunoștință despre șpăgi și șpăgari la Vaslui, însă susține că, dacă ar afla ceva, ar aunța organele competente.

„Dacă aș ști așa ceva, cu siguranță aș informa organele abilitate să cerceteze astfel de lucruri. Și oricine are cunoștință de astfel de fapte trebuie să anunțe procurorii”, a spus Dan Marian.

Evident, nici el nu a dat și nici nu a primit vreodată bani, bunuri sau foloase pentru vreun favor, conform propriei declarații.

Nici liderul județean al PC, Emil Dorin, nu a auzit vreodată ca la Vaslui să se dea șpagă: „În județul Vaslui, eu nu cunosc. Ar fi păcat să vorbesc sau să acuz pe cineva. Dacă nu am auzit, nu pot să spun. Poate se ia, dar se ia mascată”.

Bineînțeles, asemenea antedeclaranților săi, nici el nu a dat vreodată șpagă.

„Doamne ferește! Cum să iau sau să dau șpagă?! Nici nu vreau să iau. Eu nu am nicio obligație față de nimeni ca să dau”, a mai spus Emil Dorin.

 Am întâlnit și politicieni care au auzit de șpagă

Florin Sîrbu

Florin Sîrbu

 Spre deosebire de cei mai sus citați, președintele Organizației Județene a PLR, Florin Sîrbu, este convins că și la Vaslui șpaga este un fenomen. Numai că nu cunoaște niciun exemplu…

„Constat și văd că este o realitate, că această șpagă este un fenomen la nivel național. Iar dacă este la nivel național, nu pot să cred că nu ar exista și la Vaslui. Șpaga funcționează. Nu știu cât de apropiat ar fi fenomenul de la Vaslui de nivelul celui național, dar cred că funcționează în orice județ. Nu am date concrete referitor la situații de șpagă, dar în diferite cercuri se vorbește despre o situație sa alta”, a spus Sîrbu.

De asemenea, el recunoaște că a oferit câte ceva de-a lungul vieții, însă nu pe post de șpagă, ci mai degrabă ca „atenție”. De primit, bineînețeles că nu a primit!

„De luat nu am luat, de dat nu am dat în sensul de șapgă. Să spunem în sensul de atenție…”, a mai spus Sîrbu.

Florin Ciurariu

Florin Ciurariu

Și deputatul liberal Florin Ciurariu a auzit că la Vaslui s-ar da sau s-ar primi șpagă. Doar că nici nu el nu are cunoștință de vreo situație concrectă, ci doar de „folclorisme”.

„E bine că justiția și-a mai deschis ochii. (…) Nu știu despre astfel de fapte la Vaslui. Eventual din folclor. Dacă aș avea probe, aș spune-o cu subiect și predicat. Nu aș tăinui. În folclorul local circulă mai multe astfel de povești decât ar trebui. Se vorbește despre fapte de corupție pe tot palierul administrației”, a spus Ciurariu.

Deputatul liberal recunoaște că a oferit mici atenții de-a lungul vremii, însă nu le poate cataloga drept șpagă: „Depinde cum privești. Dacă ne referim când m-am dus să-mi scot o banală adeverință să mă însor, sau la medic, da, am dat. Dacă aia se poate numi șapgă. Dar la nivelul la care se discută, nu am dat”.

De menționat că Florin Ciurariu a evitat să răspundă și la a doua parte a întrebării, în speță dacă a primit vreodată șpagă. Apreciem că insistențele reporterilor s-ar fi soldat în mod evident cu un răspuns negativ cât se poate de categoric.

mihalachi_vasile0

Vasile Mihalachi

Și vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Vaslui, Vasile Mihalachi, este convins că la nivelul județului se practică dijma, dar la un nivel mai mic față de alte județe.

„Eu cred că într-un județ ca Vasluiul șpaga există, însă în raport cu ale județe ale țării, nu cred că la Vaslui este un fenomen atât de acut. Populația este săracă, oamenii nu au de unde să dea șpagă. Nu se lasă nimeni pe el ca să dea altuia. Așa, de auzit se aud multe, dar nimeni nu spune nimic concret”, spune Mihalachi.

Demn de semnalat este că nu contează sumele percepute pe post de taxă de… șmecher în adminstrație, ci actul în sine.

Nici Mihalachi nu a dat sau primit vreodată ceva necuvenit pentru vreun favor.

„Nici nu am dat șpagă, nici nu am luat. M-am descurcat în așa manieră încât mi-am rezolvat problemele fără să dau șpagă. Așa m-au învățat părinții mei”, a mai spus vicele de la CJ.

 Șpaga, subiect tabu

bichinet1

Corneliu Bichineț

 Pentru unii dintre politicienii intervievați, subiectul șpăgii s-a dovedit a nu fi tocmai plăcut. Unul dintre ei este Corneliu Bichineț. E drept că el nu a refuzat dialogul cu reporterii Est News, însă modul său de a răspunde a trădat o ușoară… neplăcere.

„Eu nu lucrez nici la poliție, nici la procuratură și nu sunt nici ziarist, așa că nu stă în preocupările mele să identific pe cei care dau și iau șpagă. Întrebarea este exact în secțiile de poliție din anii 50. Întrebarea era seacă: ce-ai făcut cu banii pe care i-ai furat? Voi puteți pune orice întrebare, eu pot să dau orice fel de răspuns”, a spus Bichineț.

Și nu s-a dezis! Chiar a dat orice răspuns, întrebat fiind dacă a dat sau a primit vreodată șpagă: „Este exact cum i-aș pune unei duduci din redacția ta întrebarea dacă îi place sexul dimineața, la miezul nopții sau înainte de prânz, fără să știu dacă a luat-o vreodată în bubă”.

Acesta este răspunsul pe care vicepreședintele CJ Corneliu Bichineț nu l-a oferit doar redactorilor Est News, ci și tuturor cititorilor noștri. În contextul în care mulți dintre ei poate l-au votat, garantându-i scaunul pe care cu onor îl ocupă de ani buni, poate că ar fi indicată mai multă prudență pe viitor, de preferat fiind un răspuns concret la o întrebare cocretă, nicidecum o glumă șantiereasco-misogină.

Andrei Puică

Andrei Puică

Dincolo de atitudinea unor gospodari ai județului în fața… șpăgii, demn de semnalat este faptul că nici la Prefectura Vaslui nu a fost până acum reclamat vreun act de corupție, conform spuselor prefectului Andrei Puică. Firește că nici el nu are cunoștință despre vreun asemenea eveniment și că nu a dat niciodată șpagă.

„Nu am primit niciodată șpagă și nici nu am dat. Principiul meu scop în momentul în care am ajuns aici, în această funcție și cât am lucrat înainte, în Ministerul Administrației și Internelor, a fost nici să nu dau, nici nu primesc. șpagă. Ăsta e un principiu pe care mi l-am asumat. Apoi, să-i ferească Dumenzeu pe cei care îmi cer șpagă, că am eu ac de cojocul lor!”, a spus prefectul Puică.

 Nici la Bârlad nu se dă șpagă. Sau…

 În mod previzibil, asemenea politicienilor de la județ, nici bârlădenii cu funcții în adminstrația județului sau în formațiunilor politice locale nu știu cazuri de acte de corupție.

buzamat_daniel

Daniel Buzamăt

Consilierul municipal Daniel Buzamăt, spre exemplu, a avut un discurs cu o notă ușoară de implicare în ce privește acest subiect. Astfel, el este încântat că instituțiile statului își fac treaba, ba mai mult propune chiar identificarea unui sistem de recuperare a prejudiciilor. Când vine vorba însă de acte de corupție locală, n-a văzut, n-a auzit!

„Din punctul meu de vedere, este îmbucurător că instituțiile statului își fac datoria, că scot la iveală neregulile cu care se confruntă societatea. Însă ar fi și mai bine dacă s-ar recupera prejudiciile, nu să rămânem numai arestările. Cred că este și un semnal de alarmă către toți ce implicați în funcțiile statului. Ei ar trebuie să se gândească de două ori înainte să… (…) Pe plan local nuam idee că s-ar întâmpla astfel de lucruri. Nu cunosc, nu am fost implicat. E nu am fost factor de decizie”, spune consilierul municipal, care reprezintă exponentul legislativului local. Deci factor de decizie, cum ar veni!

Ca și colegii săi, nu a dat și nu a primit șpagă. Decât o cutie de bomboane. De apreciat, însă, sinceritatea.

marcel-vasilache

Marcel Vasilache

Pe unii politicieni tema acestei săptămâni i-a bulversat de-a dreptul: „Ar fi culmea să spun că există un fenomen al șpăgii local, dar ar fi culmea să spun că nu există. Ăsta este adevărul”, este opinia filozofică a lui Maricel Vasilache, președintele Organizației Județene a PPDD.

După un scurt moment de adâncă meditație, el a revenit asupra temei într-o altă manieră, concluzionând că fenomenul șpăgii nu doar că există, ci e o moștenire.

„Există. Este imposibil să nu existe. Șpaga e moștenire rămasă de 25 de ani”, a spus Vasilache.

Spre deosebire de toți cei citați anterior, el este singurul care a recunosc că a dat șpagă: „Am dat. Nu vă pot spune cui și pentru ce. Dar nu am dat că mi s-a cerut, ci pentru că am fost mulțumit”.

 Oleacă de propagandă

 Așa cum subliniam anterior, subiectul tratat nu a fost pe placul celor mai mulți dintre politicii chestionați (a se reciti declarația lui Corneliu Bichineț). În vreme ce unii au spus sec că nu iau și nu dau, iar alții s-au codit să spun că au dat pe ici pe colo, un bacșiș la chelner, există și politicieni care au transformat această temă într-un discurs demagogic de partid.

onofrei daniell

Daniel Onofrei

Daniel Onofrei, spre exemplu, liderul județean al PMP, a avut un discurs mai puțin axat pe fenomenul corupției locale și mai mult centrat pe meritele fostului președintele al țării și actualului președinte național al PMP, Traian Băsescu, în lupta cu flagelul pus în discuție.

„Șpagă, protocol, atenție, mită? Pentru mine înseamnă corupție, infracțiune și deci închisoare obligatoriu. Indiferent că discutăm despre politicieni, doctori, funcționari publici, ziariști, trebuie ca toți vinovații dovediți să plătească conform legislației în vigoare. Arestările din ultima perioadă demonstrează ca inițiativele domnului președinte Traian Băsescu de consolidare a justiției încep să producă efecte”, a spus Onofrei.

Altfel, recunoaște că a dat șpagă, însă… „nu în ultimii ani”! În perioada de referință, nici nu a primit!

„Sunt român, am trăit în România și bineînțeles că a trebuit în anumite momente ale vieții – în vremea comunistă – să mă prezint cu anumite atenții. În ultimii ani, nu am dat sau acceptat diferite cadouri”, a mai spus liderul PMP.

 Au mai fost contactați:

 Dumitru Buzatu, președintele CJ Vaslui și președintele PSD Vaslui – nu a răspuns la telefon;

Gabriela Crețu, senator PSD Vaslui – contactată telefonic, a declarat că nu se află în țară și că ne va oferi un punct de vedere la întoarcere;

Dragoș Cazacu, viceprimar Vaslui (PSD) – a declarat că nu este într-un cadru care să-i permită să ne ofere o declarație;

Tudor Ciuhodaru, deputat de Bârlad – telefonul său a sunat ocupat la toate cele trei încercări de contactare a sa;

Andrei Huiban, consilier local PSD – nu a răspuns la telefon;

Cornel Pleșu, co-președinte PNL Bârlad – a promis că revine telefonic cu un punct de vedere, însă până la închiderea ediției nu a făcut-o;

Ciprian Feraru, consilier municipal PSD – contactat telefonic, s-a declarat sceptic cu privire la veridicitatea identității reporterului. A agreat să răspundă la întrebările trimise pe mail de pe server-ul personalizat al cotidianului Est News, însă nu a făcut-o;

Darius Vâlcov ar fi dat peste un milion de lei, în 2013, pentru achiziția de tablouri

Darius Vâlcov ar fi dat un milion de lei unui intermediar, în 2013, pentru achiziția de tablouri, cu care intenționa să deschidă o galerie de artă în Capitală, aici fiind găsite de anchetatori 29 de opere de artă, unele semnate de Nicolae Tonitza și Ștefan Luchian, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat duminică, pentru MEDIAFAX, că galeria de artă pe care fostul ministru al Finanțelor Darius Vâlcov intenționa să o deschidă în Capitală era pe strada Stockhol, din Sectorul 1 al Capitalei, unde anchetatorii au găsit la percheziții 29 de tablouri.

Operele de artă găsite de procurori la adresa din Sectorul 1 sunt semnate, printre alții, de Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Corneliu Baba, Nicolae Vermont, Nicolae Dărăscu, Mircea Mihai Ciobanu, Rudolf Negely, Ștefan Câlția, Adam Bălțatu, Aurel Băieșu, Dumitru Ghiață, Iosif Iser, Samuel Mutzner, George Catargi, Francisc Chiuariu, Constantin Piliuță, Constantin Păuleț, Andy Worhol și Mihai Sârbulescu.

Tot la aceeași adresă au fost găsite și obiecte decorative semnate Pablo Picasso și Victor Brauner, au precizat sursele citate.

“În 2013, Darius Vâlcov ar fi dat peste un milion lei unui intermediar, pentru achiziția de tablouri”, au mai spus sursele citate.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au făcut, joi, șase percheziții în localități din județul Olt, în municipiul Slatina și în București, fiind căutate tablourile care ar fi fost achiziționate de Darius Vâlcov, prin interpuși, de la case celebre de licitații, cu bani presupus obținuți din fapte de corupție.

În urma perchezițiilor, anchetatorii au găsit 101 tablouri, pe care figurează semnătura unor pictori celebri, cum ar fi Pablo Picasso (două gravuri și un desen în cărbune), Andy Warhol, Nicolae Tonitza, Ștefan Luchian, Gheorghe Petrașcu, Constantin Piliuță, Corneliu Baba, Horia Bernea sau Octav Băncilă, potrivit DNA.

Operele de artă ridicate de procurori vor fi expertizate, la procedura de certificare a tablourilor participând o echipă de muzeografi și alți experți în domeniul artelor figurative.

“După expertizare, tablourile urmează a fi predate în custodia unei instituții specializate în domeniu care va aprecia inclusiv asupra posibilității ca respectivele tablouri să fie expuse, până la finalizarea procesului penal și stabilirea situației lor juridice”, potrivit DNA.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că printre tablourile identificate se află trei opere de artă semnate Pablo Picasso – “Lupta Centaurilor, III”, “Pictor în atelier” și “Regele”.

De asemenea, au mai fost identificate tablourile: “Portret” – de Rudolf Schweitzer-Cumpăna, “Micul dejun” – de Eustațiu Stoenescu, “Lan de grâu”, “Grădina Cișmigiu” – de Samuel Mützner, “Prapor” – de Horia Bernea, “Zână”, “Zâne”, “Victor Hugo” – de Andy Warhol.

Tablourile “Lan de grâu” și “Grădina Cișmigiu”, ambele realizate de pictorul Samuel Mützner, au fost scoase la vânzare în 2013, la casa de licitații Goldart din București. Astfel, tabloul “Lan de grâu”, realizat în ulei pe carton, nesemnat, dar pe verso având o autentificare din partea nepotului artistului și care provine din colecția familiei, a fost adjudecat cu suma de 4.000 de euro, sub prețul estimat.

O piesă mai scumpă găsită de procurorii DNA este “Victor Hugo”, de Andy Warhol, un desen în grafit, care apare pe site-ul de licitații online Christie’s cu o valoare estimată între 20.000 și 30.000 de dolari.

De asemenea, un alt tablou despre care procurorii afirmă că îi aparține lui Darius Vâlcov, intitulat “Femme nue couchee”, de Auguste Renoir, a fost adjudecat cu suma de 114.963 de euro, potrivit site-ului de licitații cornettedesaintcyr.fr.

În urma cercetărilor, au fost identificate două case de licitații din București, de unde ar fi fost achiziționate tablourile, cele mai multe fiind cumpărate de Lucian Petruț Șușală pentru Darius Vâlcov, potrivit surselor judiciare.

Sursele citate au precizat că Darius Vâlcov intenționa să deschidă o galerie de artă în București, iar în acest scop luase un spațiu și începuse amenajarea, dar, din cauza cercetărilor, ar fi ascuns tablourile la patru persoane de încredere. Anchetatorii ar fi găsit unele tablouri prin dulapuri sau pe sub paturi, din cauza faptului că Vâlcov și oamenii săi de încredere s-ar fi grăbit să le ascundă.

Potrivit acelorași surse, din datele anchetei nu rezultă că Vâlcov era cunoscător de artă, dar a identificat în achiziția operelor de artă o posibilitate de a ascunde proveniența banilor obținuți prin traficarea influenței și fapte de corupție.

Darius Vâlcov a fost vineri de la DNA, unde a dat explicații în legătură cu tablourile găsite de anchetatori, el spunând că va face declarații doar în fața magistraților.

Fostul ministru al Finanțelor este, de joi seară, în arest la domiciliu, după ce judecătorul de drepturi și libertăți de la Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea procurorilor DNA de arestare preventivă a lui Vâlcov. Decizia a fost contestată de procurorii DNA și urmează să se judece tot la instanța supremă, care va stabili dacă Vâlcov va rămâne în arest la domiciliu, va fi cercetat sub control judiciar sau va fi arestat preventiv.

Darius Vâlcov a stat de miercuri până joi în arestul Poliției Capitalei, după ce a fost reținut pentru 24 de ore de către procurorii DNA, în urma avizului dat de Senatul pentru reținerea și arestarea sa.

Procurorii Direcției Naționale Anticorupție îl acuză pe Darius Vâlcov de trafic de influență, după ce el ar fi intervenit, când era primar al Slatinei, în atribuirea unor contracte către un om de afaceri, care i-ar fi promis 20 la sută din sumele încasate.

În același dosar, DNA a cerut Senatului un nou aviz, marți, pentru arestarea lui Vâlcov, acesta fiind suspectat și că a folosit informații obținute când a fost primar, senator și ministru, pentru a sprijini o firmă de cadastru, una de contabilitate și un birou de avocatură. Procurorii susțin că aceste firme erau deținute de Vâlcov, dar erau administrate prin interpuși. Această a doua cerere formulată de DNA în cazul lui Vâlcov va intra în perioada următoare în circuitul parlamentar.

Potrivit DNA, Darius Vâlcov ar fi obținut mai multe bunuri, între care trei lingouri de aur, care cântăresc în total trei kilograme, un tablou cu ramă aurie, inscripționat Renoir, un tablou inscripționat Jean Cocteau și o pictură pe lemn, inscripționată Aurel Acasandrei, precum și sumele de 90.000 de dolari și 1.323.850 de lei. Anchetatorii susțin că banii și bunurile au fost depozitate într-un seif.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că seiful se afla în casa deputatului PSD Daniel Bărbulescu, prieten al fostului ministru al Finanțelor.
Darius Vâlcov a avut două mandate de primar la Slatina, din 2004 până în 2012. În 27 martie 2012, Darius Vâlcov și-a anunțat demisia din PDL, partid al cărui membru a fost din anul 2000. Astfel, el a fost eliberat din funcția de primar în 28 martie 2012, printr-un ordin al prefectului. La alegerile din iunie 2012, Darius Vâlcov a fost reales primar al Slatinei cu peste 80 la sută din voturi, dar a renunțat la funcție câteva luni mai târziu, respectiv în decembrie 2012, când a fost ales senator de Olt din partea PSD.

Din august 2014 și până în decembrie 2014, Darius Vâlcov a fost ministru delegat pentru Buget, iar de la sfârșitul anului trecut și până în 20 martie 2015 a fost ministru al Finanțelor Publice.

Sursa: mediafax.ro

Arest prelungit pentru doctorițele șpăgare

de Marian MOCANU

Judecătorii Curții de Apel Iași au respins contestația formulată de Simona Botez și Doina Andrei cu privire la decizia judecătorilor vasluieni de menținere a lor în arest preventiv pentru 30 zile.

Ele au făcut apel împotriva deciziei Tribunalului Vaslui, care a decis menținerea măsurii de arest preventiv. Judecătorii Curții de Apel Iași, instanță care a considerat că se impune arestarea preventivă a celor două doctorițe, după ce inițial judecătorii vasluieni respinseseră cererea procurorilor DNA, au rămas consecvenți, respingând ca nefondată contestația.

Doina Andrei și Simona Botez au fost acuzate de fapte de corupție și cercetate în stare de arest preventiv de către procurorii DNA, pe baza unor informații susținute de interceptări telefonice și în urma unui flagrant organizat la începutul lunii februarie.

Ce se putea face cu banii din spagile coruptilor. Cifrele sunt uimitoare

DNA a stabilit că pagubele generate anul trecut de corupții din România se cifrează la 400 milioane de euro. Money.ro vă spune ce se putea face cu acești bani pentru a vedea ce au pierdut românii din cauza marilor corupți.

DNA a stabilit că mita propriu-zisă din dosarele investigate în 2014 de departament se ridică la 20 milioane de euro, însă totalul beneficiilor materiale create ca urmare a prejudiciilor sunt de aproape 400 milioane de euro.

Deputatul Andreea Paul subliniază, într-un comunicat, că această cifră este „uriașă în valoare absolută”, însă că „riscă să nu mai fie corect percepută în avalanșa știrilor despre sumele enorme vehiculate în afacerile de corupție anchetate în prezent”.

Ce ar fi putut face România cu 400 milioane de euro?

„Ar fi putut, de pildă, să dubleze alocațiile, timp de un an, pentru cei 3,7 milioane de copii, pentru care guvernul Ponta susține că nu găsește resurse. Tot cu 400 milioane de euro ar fi putut fi majorate salariile personalului medical cu 1.100 lei lunar, în medie. O astfel de creștere salarială ar ajuta la stoparea emigrației în masă a acestor cadre”, spune Andreea Paul.

Money.ro a făcut calculele și vă spune ce alte lucruri importante ar mai fi putut fi realizate cu cei 400 milioane de euro (circa 1,78 miliarde lei) ce s-au dus pe șpăgi numai în anul 2014.

La un standard de cost de cel mult 5 milioane de euro pe un kilometru de autostradă, înseamnă că acești 400 milioane de euro ar fi fost suficienți pentru construcția a 80 kilometri de autostradă. 80 kilometri înseamnă distanța de la București până la Târgoviște.

De asemenea, cu acești bani ar fi putut fi construite nu mai puțin de patru spitale județene de urgență. Conform unor calcule realizate de Ministerul Sănătății în 2010, construcția unui spital județean de urgență costă 90 milioane de euro.

Aceeași sumă de bani ar fi fost suficientă pentru ca aproape 61.500 de români să fie plătiți cu un salariu mediu pe economie, legal, cu toate contribuțiile sociale plătite la timp către stat, timp de un an.

Dacă ar fi fost plătiți cu salariul minim de anul trecut de 900 de lei net, cei 400 milioane de euro ar fi fost suficienți pentru ca circa 128.500 de români să aibă un loc de muncă legal timp de un an de zile.

În condițiile în care pensia medie la nivel de țară s-a cifrat anul trecut, la 845 de lei/lună, acești bani ar fi fost de ajuns pentru ca peste 175.000 de pensionari să-și primească pensiile timp de un an.

Supra-acciza pe carburanți a adus, anul trecut, un venit suplimentar la buget de circa 550 milioane euro. Cei 400 milioane de euro reprezintă aproape trei sferturi din această sumă. Dacă bugetul ar fi avut-o, nu ar mai fi fost nevoie ca toți proprietarii de autoturisme să plătească mai mult pentru carburanți.

Cei 400 de milioane de euro ar fi putut acoperi costurile cu construcția a două stații de metrou. Lucrările pentru extinderea rețelei de metrou pe Tronsonul Parc Bazilescu – Laminorului – Lac Străulești au fost estimate la 953,5 milioane lei.

Un autobuz electric costă 300.000 de euro. Cu 400 milioane de euro ar fi putut fi achiziționate 1.333 de autobuze electrice, exact numărul de autobuze necesar pentru înlocuirea parcului de autobuze al Regiei Autonome de Transport București (RATB).

Mai mult, în condițiile în care veniturile RATB se cifrează la aproximativ 406,8 milioane lei, suma totală încasată anul trecut din șpăgi ar fi permis bucureștenilor să circule gratuit cu transportul public timp de mai mult de patru ani de zile.

Sursa: money.ro

Cata SPAGA se da anual in Romania? Pagubele generate de coruptie in 2014: circa 400 milioane de euro

Aproape in fiecare zi vedem la televizor cate un demnitar condamnat pentru fapte de coruptie. Auzim de mite de ordinul milioanelor de euro, de retrocedari supra-evaluate, pentru ca samsarii imobiliari impreuna cu functionari ai Statului sa-si umfle conturile bancare. Cat se da intr-un an spaga in Romania? Si cat obtii la fiecare leu dat spaga, in medie? HotNews.ro a adresat Directiei Nationale Anticoruptie o intrebare:”Care este nivelul total al sumelor banesti si cel al bunurilor date/primite sub forma infractiunilor asimilate coruptiei in intervalul ianuarie 2014-decembrie 2014, in dosarele instrumentate de DNA?”. Raspunsul DNA te pune pe ganduri. Spaga e FOARTE rentabila in Romania. Si discutam doar de spaga DEPISTATA, nu de micile plicuri strecurate medicilor, sau ciocolata intinsa functionarului de la ghiseu ca sa iti elibereze mai repede un act.

  • In anul 2014, DNA a emis 294 rechizitorii. “Beneficiile materiale create ca urmare a prejudiciilor se ridica anul trecut la 379,7 milioane de euro(1,6879 miliarde lei)”, spun reprezentantii DNA. Din acesta, valoarea banilor sau bunurilor dobandite ca obiect al infractiunilor de coruptie este de 87,7 milioane lei, echivalentul a 19,7 milioane euro.  Notam in treacat ca fata de 2013 , aceasta din urma valoare e cu 133,24% mai mare decat in 2013.
  • Masuri asiguratorii in vederea confiscarii sau a repararii pagubei produse in urma coruptiei: 1,4779 miliarde lei, echivalentul a 332,5 milioane euro (1.174 milioane lei, echivalentul a 264 milioane euro in anul 2013).
  • Bunuri sechestrate efectiv in valoare de aproape 1 miliard lei (219,3 milioane euro).
  • Recuperat efectiv: 24,1 milioane lei, echivalentul a 5,4 milioane euro
  • Plata de despagubiri dispuse de instante: 1.403.057.822 lei, echivalentul a 315.676.961,25 euro, triplu fata de cea din anul precedent (439.588.478,72 lei, echivalentul a 99.476.913 euro, in 2013).
  • In anul 2014, prin hotararile judecatoresti pronuntate de instantele de judecata in dosarele DNA, statul roman avea de confiscat sau de recuperat sub forma despagubirilor civile suma totala de 317.806.326,67 Euro (reprezentand 287.623.486,22 euro despagubiri acordate unor autoritati de stat, plus 31.622.591,45 euro sume supuse confiscarii speciale, minus 1.439.751 euro suma recuperata in cursul procesului penal).
  • Instantele au hotarat restituirea sumelor de bani catre cei care au dat mita sau catre cumparatorii de influenta care s-au autodenuntat si care au acest beneficiu acordat de lege, alaturi de clauza de impunitate, in cuantum total de 4.041.103,54 lei, echivalentul a 909.216,47 euro (de 4.052.980,87 lei, echivalentul a 917.171,5euro, in anul 2013).

Repet, acestea sunt cifrele furnizate doar de DNA. Potrivit unor surse apropiate ANAF, mica coruptie mai adauga circa 40% din datele de mai sus.

  • Rentabilitatea medie a spagii e de aproape 1:20. Adica fiecare un leu dat spaga iti aduce 20 de lei in cont. Mai rentabil nici ca se poate!
  • Consecintele coruptiei

Cresterea taxelor si/sau a impozitelor

Sa luam cazul A. O firma care vrea sa castige contracte cu Statul. Da spaga 20% din contract. Daca contractul e de 10 milioane de euro, spaga e de doua milioane. Banii astia trebuie cumva recuperati, dar nu e o problema. Faci niste contracte cu rromii din Sintesti sau cu boschetarii (le dai si lor 100 de lei ca sa iti dea datele personale) si aia-i treaba! Dupa o jumatate de an, firma umfla contractul cu inca 5 milioane de euro. Reprezentantii Statului semneaza bucurosi anexa la contract. Numai ca banii vin de la buget, iar incasarile sunt anemice. Intrucat contractul e contract, el musai e de onorat. De unde bani?

Marim cu un punct procentual TVA, bagam o taxa pe stalp, gasim noi ceva. Firmele private, la randul lor, ca sa se mentina in piata, transfera costul impus de Stat in preturi. Brusc, domnul Ionescu observa ca dulapul pe care voia sa si-l cumpere pentru bucatarie, nu mai e 1500 de lei, ci 1700.

Firma da vina pe Stat, Statul da vina pe incasari, pe tintele convenite cu FMI, iar dl. Ionescu plateste.

Scumpirea tarifelor

Cazul B. Cazul legilor cu dedicatie. Aici avem o sumedenie de exemple. De la Ordonanta Guvernului privind infiintarea si functionarea ASF, care l-a dus pe Rusanu la puscarie. Daca Ordonanta ramanea in forma in care a fost data, supraveghetorii mai inchideau un ochi la mizeriile ASTRA sau Carpatica Asig, care pentru a se salva de la faliment, dadeau spagi si apoi urcau preturile, ca sa mai acopere din pierderile colosale. In final, domnul Ionescu s-ar fi trezit cu prima de asigurare marita, fara sa stie macar de ce. Digi24 a scris aici despre cateva exemple de legi cu dedicatie care ma scutesc de a mai adauga exemple.

Pilele politice costa si ele!

Cazul C. Interventii de a angaja pe pile. Fie ca sunt pile politice, fie ca sunt private, acest gen de coruptie genereaza nu doar pierderi financiare directe, ci in anumite cazuri chiar atentate la sanatatea publica. Va amintiti scandalul carnii stricate? Cativa proprietari de abatoare dadeau spagi la sefii unor DSVSA-uri judetene (numiti politic) pentru a li se trece cu vederea faptul ca vindeau carne expirata. Dincolo de spaga in sine, aici apar si costuri indirecte, cu spitalizarea celor care au consumat carne expirata.

Sau, la fel sunt unele numiri ale reprezentantilor Statului in diverse CA-uri. Oameni fara nicio pregatire in domeniu, a carei simpla treaba e sa isi ia salariile uriase si bonusurile, incercand sa nu faca nimic. Sa ramana neperformanti, dar cat mai discret cu putinta. .Mai tineti minte cazul sefului CJ Mehedinti. DNA a precizat ca el si cu seful Politiei au intervenit pentru a influenta “numiri si mentineri in functii de conducere la unele institutii publice sau numiri ale unor apropiati in functii de conducere”. Acestia ar fi intervenit si pentru aprobarea scoaterii din domeniul public si concesionarea catre apropiati la un pret “convenabil”, de suprafete de teren intravilan situate in centrul municipiului Orsova, in conditiile in care erau inscrise in cartea funciara a localitatii Orsova ca apartinand domeniului public al statului roman si astfel nu puteau fi trecute in domeniul privat si nici concesionate, a mai aratat DNA. Toate acestea sunt costuri viitoare pentru domnul Ionescu, sa fim bine intelesi.

Vin apoi cazurile de mica coruptie.

  • Inspectorul care vine sa iti controleze firma si care iti gaseste el ceva, daca nu esti suficient de “atent”. Este asa numita coruptie “mica”. De la politistul de la rutiera la inspectorul de la Mediu, Fisc sau alta agentie guvernamentala (care s-a trezit cu salariul taiat de Boc si care are de tinut copilul la facultate, basca ratele la banca samd), toti ar vrea ceva. Firmele de la care luasera pana acum au dat faliment sau au iesit din piata, drept pentru care se re-orienteaza si ei. La fel de mica e si coruptia din spitale, din diferitele birouri ale functionarilor de stat sau chiar din banci
  • Privatizarile, dar aici s-a cam incheiat pentru ca nu prea mai ai ce privatiza. Coruptia prin micsorarea veniturilor, adica. Vinzi o mare firma de stat iar in contract te multumesti cu incasari mult mai mici decat ai putea obtine in mod normal. Vanzatorul isi ia partea lui si e multumit. Statul incaseaza bani mai putini, dar cui naibii ii mai pasa? Exemple de privatizari nereusite se pot da cu duiumul, nici nu stiu la care sa ma opresc. Vezi cazurile ALRO, Rodipet, SNTR.

In fine, acestea sunt doar cateva situatii ipotetice care impreuna fac ca cel putin 24% din impozitele pe care le platesti statului sa mearga direct si fara oprire in buzunarele celor corupti. Un leu din patru, cam atat e “taxa” coruptiei in Romania. P.S. Nu mai vorbesc despre o alta forma de coruptie: trecerea falimentului unor firme in contul statului. Si asta iti ia bani din buzunar, fara sa simti. Bancorex, FNI, si toate celelalte banci care s-au prabusit in Romania si care au “costat” cateva zeci de miliarde de dolari.

Una peste alta, raspunsul transmis HotNews de catre DNA este mai mult decat graitor. Discutam azi la pranz in redactie cu ce sa compar “gaura” anuala a celor 400 de milioane de euro, cu ce s-o compar. Unii spuneau s-o compar cu PIB-ul, altii cu veniturile din buget sau cu rezervele BNR (ca sa aveti o idee cat reprezinta din fiecare).  Pana la urma n-am mai comparat-o cu nimic. Oricum, e o suma de 400 de ori mai mica decat cea care apare in cele mai frumoase vise ale celor care viseaza  milionul de euro. Si asta ar trebui sa spuna tot.

Sursa: hotnews.ro

Doctorițele șpăgare vor număra zilele după gratii

de Marian MOCANU

În urmă cu o lună, judecătorii Tribunalului Vaslui considerau că cele două doctorițe arestate pentru mai multe capete de acuzare de luare de mită, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, pot fi cercetate în libertate, decizie infirmată de magistrații Curții de Apel Iași, care au dispus arestarea lor preventivă pentru 30 zile. De această dată, doctorițele Simona Botez și Doina Andrei nu au mai avut noroc, instanța prelungind, cu alte 30 de zile, mandatul de arestare preventivă cerut de procurorii DNA.

Pe 9 februarie, în urma unui flagrant organizat de procurorii DNA la cabinetele din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a trei doctori ginecologi, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu, aceștia împreună cu asistentele medicale, au fost ridicați de procurorii DNA și acuzați de fapte de corupție. Descinderile au fost făcute după ce procurorii i-au organizat doctoriței Simona Botez un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului suma de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori.

În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu, cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, aceasta aflând că procurorii sunt în spital, trimițând o asistentă să taie chitanțe pentru două operații neefectuate, pentru motivarea sumelor de bani găsite asupra ei.

Activitatea doctorițelor era analizată din umbră de oamenii legii de circa un an, căci la dosar se mai află declarații ale pacienților, dar și mai multe interceptări telefonice din care rezultă faptul că cei trei medici făcuseră o practică din a cere bani pacienților pentru a avea parte de actul medical pe care erau obligați să-l presteze.

Mai mult, în convorbirile interceptate, medicii nu se sfiesc să ponegrească pacientele care se prezentau la cabinetele din spital. Ei bârfeau de mama focului pacientele care nu dădeau, ori pe cele care se prezentau prea des la consultații.

După ce procurorii DNA au emis pe numele celor două doctorițe șpăgare mandate de reținere pentru 24 ore, a doua zi, judecătorii Tribunalului Vaslui nu au fost de acord cu cererea de arestare preventivă a Simonei Botez și Doinei Andrei. Pe lângă considerațiile privind pericolul social “scăzut” a faptelor celor doi medici, judecătorii vasluieni i-au găsit vinovați pe pacienți pentru că i-au atras în ispită pe bieții medici plimbându-le mita pe la nas.

De această dată, judecătorii vasluieni nu au mai fost la fel de indulgenții cu cele două doctorițe, după mai bine de două ore de discuții, magistrații admițând cererea procurorilor DNA de prelungire, cu 30 de zile, a mandatului de arestare preventivă.

Medicul ginecolog Doina Andrei este cercetat pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită – opt capete de acuzare, întreruperi ilegale de sarcină și fals intelectual, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți.

La rândul ei, medicul Simona Botez are cinci capete de acuzare pentru luare de mită, una pentru întrerupere ilegală de sarcină și una pentru fals intelectual, pe când dr. Adrian Tănăsescu, cercetat în libertate, este acuzat pentru o acuzație de luare de mită și una de favorizarea infractorului.

Simona Botez și Doina Andrei pot face apel împotriva deciziei Tribunalului Vaslui de menținere a măsurii de arest preventiv.

Tupeu de medic spăgar: Vrea înapoi mita confiscată!

de Marian MOCANU

Acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului, ginecologul Adrian Tănăsescu vrea să-i fie restituiți banii confiscați de procurorii DNA. Tănăsescu este singurul dintre cei trei medici ginecologi de la Spitalul Județean de urgență care este cercetat în libertate, colegele lui, doctorițele Simona Botez și Doina Andrei fiind arestate preventiv.

La perchezițiile făcute la cabinetul și locuința medicului ginecolog Adrian Tănăsescu, pe data de 2 februarie, procurorii au găsit de 962 lei și 650 euro, pe care bani pe care i-au confiscat, bănuind că ar fi bani primiți de la pacienți drept „atenție”. Medicul Tănăsescu a făcut contestație la Tribunalul Vaslui împotriva măsurii sechestrului asigurător dispus prin ordonanța procurorului de la parchetul de pe lângă Tribunalul Vaslui, cerând restituirea sumelor respective. Ieri, magistrații tribunalului Vaslui au respins cererea acestuia.

Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au fost ridicați de procurorii DNA din Spitalul Județean de Urgență Vaslui la începutul lunii februarie, fiind acuzați de fapte de corupție. Medicii ginecologi Doina Andrei și Simona Botez sunt cercetați pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită, întreruperi ilegale de sarcină și fals, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți.

Adrian Tănăsescu este acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului. Ancheta procurorilor s-a declanșat în momentul în care o pacientă a sunat pe data de 2 februarie la Linia Tel Verde Anticorupție anunțând că doctorița Simona Botez i-a solicitat 1.500 de lei pentru a-i realiza o întrerupere de sarcină. Câteva zile mai târziu, procurorii i-au organizat doctoriței un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului Botez aceeași sumă, de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori.

În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, arestarea acesteia făcându-se pe baza interceptărilor telefonice și a fișelor de internare.

Reamintim cititorilor faptul că, în urma flagrantului organizat de procurorii DNA, după ce aceștia făcuseră propunere de arestare preventivă, pe data de 11 februarie, judecătorii Tribunalului Vaslui au decis ca doctorițele Simona Botez și Doina Andrei să fie cercetate în libertate, sub control judiciar, în ciuda faptului că erau acuzate de mai multe infracțiuni de luare de mită, avorturi ilegale și fals. Totuși, s-a luat măsura interzicerii dreptului de practică. Ulterior, pe data de 18 februarie, magistrații Curții de Apel Iași au admis contestația procurorilor DNA și au dispus arestarea preventivă a celor două doctorițe pentru 30 zile.

Ofițer superior vasluian, trimis în judecată pentru trafic de influență

de Marian MOCANU

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor de corupție săvârșite de militari au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a șefului Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, lt.col. Paul Boghiu, ofițer activ în Ministerul Apărării Naționale, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență.

„În cursul lunii februarie 2014, lt.-col. Boghiu Paul, îndeplinind funcția de șef al Biroului Informare Recrutare din cadrul Centrului Militar Județean Vaslui, a pretins și ulterior, în jurul datei de 11.03.2014, a primit de la o persoană denunțător în cauză, suma de 500 euro și produse alimentare (20 litri de vin, 2 litri de țuică și 2 cocoși), căruia i-a promis că, în schimbul unei plăți nedeterminate, îi va ajuta fiul să fie angajat ca soldat – gradat profesionist în armată, lăsând să se creadă că are influență asupra membrilor comisiei de selecție, formată din cadre militare, și că i-ar putea determina pe aceștia să îndeplinească un act contrar îndatoririlor lor de serviciu”, se arată în rechizitoriul întocmit de procurorii DNA.

În afara declarației denunțătorului, se pare că la dosar ar exista și mai multe înregistrări ale convorbirilor telefonice dintre acesta și lt.col. Paul Boghiu, înregistrări făcute cu sprijinul Serviciului Român de Informații.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Militar Iași.

Iată ce găinării făceau medicii ginecologi de la Spitalul Județean!

de Marian MOCANU

Noi acuzații ies la iveală în cazul medicilor ginecologi de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui cercetați pentru fapte de corupție. Simona Botez ar fi eliberat o adeverință falsă iubitei fiului ei, o avocată din Iași, pentru ca aceasta să poată contesta o amendă primită pentru că nu a fost prezentă la un proces. Alți pacienți anchetați de procurorii DNA reclamă că le-au fost ascultate telefoanele personale fără a fi înștiințați de acest lucru.

 În afara capetelor de acuzare pentru luare de mită susținute la dosar de declarațiile unor pacienți care au fost forțați să dea bani pentru a beneficia de servicii medicale, ori de o atenție sporită din partea dctorilor în cauză, cele două doctorițe, Simona Botez și Doina Andrei sunt acuzate și de fals intelectual, acestea încercând să acopere mita primită în ziua în care procurorii au organizat flagrantul cu chitanțe tăiate ad-hoc, pentru operații neefectuate.

Conform anchetatorilor, se pare că cele două doctorițe, la fel ca mulți alți colegi, își făcuseră un obicei în a libera documente medicale fără acoperire unor persoane care aveau nevoie de concedii medicale.

Astfel, dr. Simona Botez a ajutat o apropiată a fiului ei, avocată în Iași, pentru a scăpa de plata unei amenzi aplicate de un judecător pentru faptul că nu s-a prezentat la un proces. În acest sens, doctorița i-a eliberat avocatei o adeverință din care rezultă că avocata ar fi fost la un control ginecologic chiar în ziua în care ar fi trebuit să fie prezentă la instanța de judecată, pe baza acestui document medical avocata contestând sancțiunea primită.

„Se observă ușurința cu care medicul acceptă această situație, dând curs de îndată solicitării avocatului și efectuând demersurile necesare introducerii într-o procedură medicală declanșată de un diagnostic inventat, în vederea emiterii documentelor medicale. Esențial în ceea ce priveste falsul comis de inculpata Botez Simona nu este doar diagnosticul, ci atestarea nereală că ar fi consultat-o în cadrul Spitalului de Urgență Vaslui pe A., în data de 27.10.2014, în baza acestei atestări nereale avocatul în cauză fiind scutit de instanța de judecată de la plata unei amenzi pe deplin justificate”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

În afara falsului, principala acuzație adusă medicilor inculpați în acest dosar este cea de luare de mită, Doina Andrei având opt capete de acuzare de acest fel, Simona Botez cinci capete de acuzare, iar medicul Adrian Tănăsescu patru.

La saloanele și cabinetele acestor medici, deja se știa printre bolnavi sumele ce trebuie date pentru rezolvarea unor probleme medicale: câteva sute de lei pentru un avort, ori peste o mie de lei pentru monitorizarea unei sarcini și chiar mai mult în cazul în care era vorba de operații de cezariană, extirparea de chisturi ovariene sau chiar cancer. Marea parte a banilor ajungeau în buzunarele medicilor, doar o parte fiind destinată asistentelor și doar în cazul în care acestea asistau la operații.

Ancheta în cazul medicilor șpăgari, mai veche de un an

Din câte se pare, primul care a intrat în colimatorul procurorilor DNA a fost medicul Adrian Tănăsescu, dosarul acestuia începând să fie instrumentat cu mai bine de un an în urmă, atunci când au și fost chemați la audieri atât doctorul ginecolog, cât și mai mulți pacienți.

Nu este exclus ca, în căutarea de probe pentru probarea acuzațiilor în cazul lui Tănăsescu, ancheta să se fi extins și asupra altor medici ai Spitalului Județean Vaslui, culminând cu organizarea flagrantului în cazul doctoriței Botez și percheziționarea cabinetului Doinei Andrei.

De altfel, la dosar se află mai multe înregistrări anterioare plângerii făcută la începutul lunii februarie de pacienta care a anunțat că doctorița Botez i-ar fi solicitat 1.500 lei pentru o întrerupere de sarcină. Una din pacientele doctorului Tănăsescu, operată de acesta de cancer uterin, chiar dacă a avut doar cuvinte de laudă cu privire la profesionalismul medicului vasluian, a recunoscut că a plătit o sumă importantă de bani „…pentru ca totul să decurgă bine. Nu regret, am văzut femei operate pe bani grei de doctori din București, din clinici particulare, și pot spune că nu se compară, sunt foarte mulțumită. Am dat cît trebuia să dau, m-am împrumutat de la rude și prieteni, dar am scăpat de necaz”.

Nu la mult timp după operație, în urmă cu circa un an, femeia s-a trezit chemată la DNA Iași pentru a da declarații în legătură cu sumele date doctorului Tănăsescu.

„Nu am fost singura chemată la audieri, erau și alte persoane. Ce m-a mirat foarte tare a fost faptul că procurorii mi-au arătat transcrierile convorbirilor telefonice din perioada în care am fost operată, dar nu cele cu doctorul Tănăsescu, cu care dealtfel nici nu am vorbit la telefon, ci convorbirile cu membrii familiei și cu prietenii. Anchetatorii știau exact câți bani am împrumutat și pentru ce, adică pentru operație”, povestea respectiva pacientă.

Femeia era nedumerită de faptul că i-a fost ascultat telefonul, în condițiile în care nu era subiectul vreunui dosar de corupție.

„Înțeleg să fie ascultat telefonul acuzatului, adică al doctorului, dar de ce și al meu personal, care am fost doar pacient? Și de unde au avut procurorii numele, doar din fișele medicale, care ar trebui să fie confidențiale. Atunci, unde mai este secretul medical? Mâine poimâine mă pot pomeni chemată să depun mărturie și să spun public ce boli am avut, ce tratament am urmat…”, se revolta femeia, care ne-a declarat aceste lucruri sub protecția anonimatului.

Șpaga în spitale: nu e vinovat cine ia, ci cel care dă!

de Marian MOCANU

Arestarea și ulterior punerea în libertate a celor trei medici ginecologi din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui a adus, în sfârșit, în discuție, unele dintre tarele sistemului medical, respectiv corupția generalizată și, mai grav, condiționarea actului medical de mici atenții sau mite serioase.

Motivarea, de către judecătorii Tribunalului Vaslui, a deciziei de eliberare sub control judiciar a celor două doctorițe, Simona Botez și Doina Andrei, acuzate de luare de mită, fals intelectual și întreruperi ilegale de sarcină au scos la iveală aspecte interesante, reliefate chiar de cei care sunt garanții statului de drept, respectiv de procurori și judecători.

Procurorii DNA arată în propunerea de arestare preventivă: „Faptele comise de cele două inculpate au un puternic impact social în rândul populației pe fondul unei situații social politice actuale, în care societatea este zguduită de fapte de corupție, în care sunt implicate persoane care dețin funcții publice. În acest context sistemul sanitar este perceput de opinia publică ca fiind unul profund corupt, fiind de notorietate că pentru a primi îngrijiri medicale, în sistemul de sănătate public finanțat din banii populației, este necesar a fi dat o sumă de bani sau produse pentru stimularea personalului medical care doar în aceste condiții își va îndeplini în mod corespunzător atribuțiile”.

Dată fiind gravitatea faptelor, probele la dosar și mai ales faptul că ambele doctorițe au încercat să ascundă că au primit bani pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu, au determinat procurorii DNA să ceară arestarea preventivă a celor două inculpate, Simona Botez și Doina Andrei.

„Raportat la întreg probatoriul administrat în cauză, consideră că privarea de libertate a inculpatelor este necesară pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal, pentru că lăsarea în libertate a acestora, în această fază procesuală poate impieta grav ancheta penală prin faptul că marea majoritate a persoanelor ce vor fi audiate sunt din rândul personalului medical ori se regăsesc pe lista paciențelor și pot fi influențate de cele două inculpate în sensul schimbării declarațiilor. Prin prezența for în mediul spitalicesc există riscul ascunderii probelor, respectiv documente medicale”, se mai arată în referatul DNA, care face referire și la faptul că, atunci când doctorița Andrei a aflat de existența unei anchete penale împotriva sa și de echipa de flagrant de la spital, și-a trimis asistenta să taie chitanțe pe sumele primite de la două paciente drept „atenție”, lucru pe care l-a încercat și Simona Botez, care la rându-i a cerut asistentei să falsifice un document medical pentru a putea justifica banii găsiți asupra ei cu o operație neefectuată în realitate.

Deci, pe lângă faptul că, potrivit probelor din dosar, constând în interceptări telefonice și declarații ale pacienților, cei trei medici pretindeau sau primeau mită pentru a-și face, în definitiv, datoria, doctorițele acuzate s-au pretat și la falsuri pentru a-și ascunde vinovăția.

 Judecătorii, indulgenți, consideră că o parte din vină o au pacienții

 În ciuda probelor prezentate de procurorii DNA, judecătorii de drepturi și libertăți au fost indulgenți cu medicii acuzați de luare de mită, fals și întreruperi ilegale de sarcină, considerând că vina este a sistemului. Dacă în multe alte cazuri, mult mai puțin grave decât cel în care, profitând că ai drept de moarte sau de viață asupra unei persoane, condiționezi actul medical de anumite sume, în contextul în care faci parte din sistemul public de sănătate, judecătorii nu au stat pe gânduri să încuviințeze cererea de arestare preventivă a acuzaților, de această dată, aceștia au fost mult mai indulgenți. Astfel, considerând că nu se impune arestarea preventivă, iar măsura de control judiciar este suficientă pentru continuarea cercetărilor, chiar dacă această măsură a fost completată cu interzicerea dreptului de practică medicală pe o durată de 60 zile, prin motivarea acestei decizii, judecătorii aruncă o parte din vină pe bolnavii care, în disperarea de a beneficia de servicii medicale corespunzătoare, au corupt „bieții” medici.

„În mod corect a reținut procurorul gravitatea ridicată a faptelor de care sunt acuzate inculpatele, fenomenul corupției în România fiind foarte înrădăcinat în conștiința socială și afectând buna funcționare a instituțiilor statului, acest flagel fiind conform datelor oficiale prezent foarte profund și în sistemul sanitar. Totuși, contextul economic și social actual, amploarea corupției în țara noastră și mediatizarea dosarelor de mare corupție nu justifică în sine o măsură preventivă privativă de libertate a celor bănuiți de fapte de corupțieie fără o analiză concretă și profundă a circumstanțelor cauzei și a împrejurărilor comiterii presupuselor fapte, precum și a probelor pe care se întemeiază acuzațiile. Cu privire la unele fapte, se observă că pacienții sau persoanele apropiate acestora care pretind că au dat mită inculpatelor au reclamat acest lucru după circa un an de la data faptelor. Fără a considera acest lucru ca o scuză pentru pretinsele fapte de corupție imputate inculpatelor, nu trebuie minimalizată nici contribuția pe care o au persoanele care dau mită la încurajarea acestui fenomen, de multe ori pacienții care oferă mită urmărind să beneficieze de un regim preferențial în raport cu alți pacienți sau de acte medicale nelegale. Multe din aceste persoane au o contribuție semnificativă la amplificarea corupției, ele fiind cele care au inițiativa oferirii mitei și care nu denunță organelor competente faptele de corupție care îi privesc”, se arată în motivarea judecătorilor pentru refuzarea cererii de arestare preventivă a celor două doctorițe.

În plus, judecătorii de drepturi și libertăți au considerat că investigatorul sub acoperire care a oferit 1.500 lei, ca și ceilalți pacienți cu declarații la dosar, ar fi avut inițiativa de a da mită sume de bani, nefiind vorba de faptul că inculpatele ar fi pretins bani. Cât privește posibilitatea ca, odată eliberate, cele două acuzate, să poată influiența cercetarea penală, judecătorii au considerat că, prin instituirea controlului judiciar – care prevede faptul ca inculpatele să nu ia legătura cu nicuna dintre persoanele implicate în anchetă – și prin interzicerea dreptului de practică medicală în perioada următoare, acest lucru nu se poate întâmpla. În schimb, în multe alte cazuri de corupție, în care, este drept, nu erau implicați medici, pentru fapte mult mai puțin grave, ținând cont de impactul social, cum este cazul vameșilor de la Albița, judecătorii au considerat necesar ca acuzații să fie arestați preventiv și ținuți după gratii luni bune, până la finalizarea anchetei procurorilor și chiar pe parcursul cercetării judecătorești.

Un alt aspect luat în considerare de judecătorul de drepturi și libertăți pentru menținerea în stare de libertate a medicilor acuzați de corupție a fost faptul că „nu au antecedente penale, au studii superioare, o vârstă înaintată și sunt medici de profesie, cu o carieră și o reputație profesională de mai bine de două decenii”, de parcă numai doar persoanele fără studii sau tinerii care produc fapte antisociale ar trebui arestate.

Împotriva deciziei judecătorilor Tribunalului Vaslui, de respingere a propunerii de arestare preventivă a doctorițelor Simona Botez și Doina Andrei, procurorii DNA au făcut contestație, aceasta urmând să fie judecată la Curtea de Apel Iași. Culmea este că, la aceeași instanță, pe rol mai este o altă contestație formulată, printre alții, și de cei trei medici ginecologi, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu, cu privire la unele drepturi bănești, respectiv pentru felul în care le-au fost plătite gărzile și orele suplimentare prestate la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Cei trei sunt nemulțumiți de faptul că, în luna ianuarie a acestui an, judecătorii secției civile a Tribunalului Vaslui le-au admis doar în parte cererea și nu le-au acordat toate sumele cerute!

STUDIU: Peste 50% dintre români dau bani medicilor, dar și paznicilor din spitale sau laboranților

Peste 50 la sută dintre români oferă bani sau atenții tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici și asistente, la brancardieri, agenți de pază și laboranți, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației.

Studiul din 2014 coordonat de Ministerul Sănătății și Asociația pentru Implementarea Democrației (AID) și care a fost aplicat la nivel național de CSOP relevă faptul că fenomenul corupției din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere și administrativ, dar și pacienții, care întrețin situația prin oferirea de atenții sau bani.

Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenții sau bani personalului medical.

Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenți au oferit bani sau atenții medicilor, 34% asistentelor și 25% infirmierelor, potrivit declarațiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenți declară că au oferit bani sau atenții și cadrelor auxiliare (brancardieri, agenți de pază, laboranți ș.a.).

Rezultatele cercetării evidențiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienți au oferit în mod voluntar astfel de “stimulente” tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

În același timp, conform studiului, astfel de “stimulente” au fost solicitate și pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiționare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.

În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienții internați au oferit bani sau atenții medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele și dintre infirmierele (între 8% și 10%), care au primit bani sau atenții, au solicitat acest lucru.

Principalele motive pentru care respondenții au oferit bani sau atenții sunt legate, în primul rând, de dorința de a beneficia de consultații medicale mai amănunțite (mai mult de 50% dintre respondenți), dar și de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obține mai rapid rezultatele analizelor/ investigațiilor sau pentru a beneficia de internare.

Deși consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe și că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienții afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenții care au oferit atenții sau bani nu văd nimic greșit în aceste practici.

În ceea ce privește percepțiile referitoare la cauzele fenomenului de corupție în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenți au apreciat că medicii români nu sunt motivați să rămână să profeseze în țară fără a fi corupți (neînregistrându-se diferențe comparativ cu studiul derulat în 2013).

Potrivit cercetării, soluționarea problemei plăților informale oferite de către pacienți personalului medical ar putea fi rezolvată prin existența unui sistem de asigurări care să acopere confortul și atenția pe care pacienții și le doresc (29%), prin sancționarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăți (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar și printr-un sistem de plăți directe, transparente (coplată) (14%).

Pentru a nu deveni corupți, respondenții au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiți medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenți și 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.

Veniturile (salariile) minime nete care ar trebui oferite medicilor se corelează cu nivelul de venituri și de studii al respondenților. Cu cât nivelul de instruire și venitul subiectului crește, cu atât salariul
care ar trebui oferit medicului crește, a relevat studiul citat.

Referitor la cauzele identificate de respondenți pentru nivelul sporit de corupție percepută în cadrul sistemului public de sănătate, au fost identificați o serie de factori: legislativi, administrativi, de control și de natură personală.

Dintre factorii legislativi, respondenții au apreciat că principalele cauze care stau la baza apariției corupției în sistemul sanitar sunt: alocarea pentru acest sistem a unui procent insuficient de fonduri din bugetul de stat (42% dintre respondenți), precum și absența legislației axate pe măsuri de prevenire a fenomenului (35%).

Dintre factorii administrativi, un sfert dintre respondenți au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de nivelul scăzut de salarizare din sistemul public de sănătate, 20% au reclamat birocrația excesivă, iar 17% au reclamat incompetența personalului de conducere.

În ceea ce privește factorii de control, 50% au apreciat că fenomenul corupției este favorizat de insuficiența măsurilor de sancționare a personalului corupt, iar 45% de ineficiența structurilor de control din sistemul medical.

Dintre factorii de natură personală, 33% dintre respondenți au reclamat ca factor favorizant obișnuința pacienților de a oferi bani sau atenții, 29% recunoscând că fenomenul corupției poate fi favorizat și de “complicitatea” pacienților, în timp ce 27% fac referire și la lipsa integrității personalului din serviciile de sănătate.

Analizând gradul de cunoaștere a legislației privitoare la semnalarea cazurilor de corupție, un alt aspect important evidențiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcționează un consiliu etic care are în atribuții gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deși 25% dintre respondenți știu despre această instituție, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.

În ceea ce privește percepția pacienților intervievați asupra măsurilor de prevenire și combatere a corupției, la întrebarea referitoare la necesitatea unei mai bune supravegheri a achizițiilor publice din sistemul sanitar, 82% dintre respondenți au apreciat că măsura este utilă. De asemenea, 83% dintre ei sunt de acord cu existența unei structuri care să verifice corectitudinea contractelor pentru medicamente și consumabile în sectorul sanitar.

Cercetarea a fost realizată pe un eșantion tristadial, reprezentativ la nivel național pentru populația adultă a României, format din 1.076 persoane. Eroarea maximă a studiului este de +/-2.8%, la un nivel de încredere de 95%.

Acest studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Bună Guvernare prin Integritate și Responsabilitate în Sistemul de Sănătate Românesc”, implementat de Ministerul Sănătății în colaborare cu Asociația pentru Implementarea Democrației.

Sursa: mediafax.ro

Șpaga nu se cere numaidecât, dar sigur se primește

de Roxana NĂSTASĂ și Marian MOCANU

 Vasluienii intervievați de reporterii Est News spun că de fiecare dată când au ajuns pe mâna medicilor au trebuit să scoată bani din buzunar. Chiar dacă nu li s-a cerut în mod direct, ei au achitat medicilor curanți sume de bani pentru care, unii dintre ei, muncesc o lună întreagă. Cea mai mare nemulțumire a vasluienilor este legată de asistentele din Spitalul Județean, care „nici la bună ziua nu răspund dacă nu le dai cinci lei”. Trei doctori, Doina Andrei, Simona Botez și Adrian Tănăsescu au fost ridicați de procurorii DNA din Spitalul Județean de Urgență Vaslui Vaslui fiind acuzați de fapte de corupție. Toți cei trei sunt judecați în libertate, sub control judiciar, dar judecătorii vasluieni le-au ridicat dreptul de liberă practică medicală.

 Reținerea doctorițelor Andrei și Botez pentru luare de mită a vuit în tot Vasluiul și nu numai, fiind prima situație de acest gen. Deși este cunoscut faptul că mai toți medicii primesc șpagă, până acum nimeni nu s-a sesizat.

Vasluienii povestesc despre cum li s-a cerut șpagă în Spitalul Județean și cum, de teama de a nu fi lăsați să moară precum câinii, au dat.

„Dacă nu dai bani la doctori, nu ești luat în seamă. Cum s-au obișnuit toți să primească, acum, mai nou, dacă vii fără să le scapi ceva în buzunare, mori cu zile. Recent am donat și eu 500 de lei, la spital, doctorului care m-a operat și 200 de lei anestezistului. Nu mi-a cerut, dar am dat ca să fie bine și nu i-a refuzat, evident. De asistente, nu mai spun!, că fără 5 sau 10 lei, nu te bagă în seamă. Ca să te ducă cu căruciorul la altă secție sau să-ți schimbe pansamentul, trebuie să plătești neapărat. O singură asistentă nu mi-a luat bani, a refuzat și mi-au zis toți din salon că aia nu ia niciodată. E de apreciat. Din păcate însă, nu mai știu cum o cheamă” a declarat Georgian Păduraru, un tânăr de 23 de ani.

Același lucru ni l-a mai spus și un vasluian care era internat ieri la Boli Interne: „Fără bani nu faci nimic la spital. Fără cinci lei, asitenta nu se uită la tine, iar doctorii, dacă nu le umpli buzunarele, te lasă să mori cu zile. Așa i-am obișnuit”.

„Eu nu dau domniță, că n-am de unde. Să dea cine are” a spus Costică Șerban, un bătrânel de 67 de ani, care aștepta, ieri, pe holurile Spitalului Județean.

Am stat de vorbă și cu o vasluiancă care este pacientă veche a doctoriței Andrei. Carmen, de 38 de ani ne-a mărturisit că aceasta nu i-a cerut niciodată bani, însă nici n-a refuzat niciodată. De remarcat, însă, „profesionalismul” medicului: „E știut faptul că toți medicii iau bani, dar din păcate n-avem ce face. Doamna doctor ginecolog Andrei, la care merg de vreo 12 ani, de fiecare dată când am avut probleme, nu mi-a cerut niciodată ea însăși bani, însă când i-am dat, a luat mereu. Ciudat a fost că atunci când eram însărcinată, mi-a spus că voi avea un băiat și nouă luni asta am știut, dar a ieșit fată, iar la al doilea copil, mi-a zis că am fată, cea mică exersa deja să scrie nume, să-i zicem Amalia, până când l-am născut pe Alexandru de fapt”.

 Medici cercetați pentru șpagă

 Doctorițele Simona Botez și Doina Andrei nu mai au voie să-și exercite profesia de medic, nici la Spitalul Județean, nici la cabinetele particulare pe care le dețin, până la finalizarea procesului în care sunt judecate pentru luare de mită și întreruperi ilegale de sarcină. Atât în legătură cu activitatea profesională, cât și în ceea ce privește comportamentul lor față de pacienți, părerile sunt împărțite.

Medicii ginecologi Doina Andrei și Simona Botez sunt cercetați pentru mai multe infracțiuni, respectiv luare de mită, întreruperi ilegale de sarcină și fals, ultima infracțiune referindu-se la internări fictive de pacienți, iar Adrian Tănăsescu este acuzat de luare de mită și favorizarea infractorului.

Ancheta procurorilor s-a declanșat în momentul în care o pacientă a sunat, pe data de 2 februiarie, la Linia Tel Verde Anticorupție anunțând că doctorița Simona Botez i-a solicitat 1.500 de lei pentru a-i realiza o întrerupere de sarcină. Câteva zile mai târziu, procurorii i-au organizat doctoriței un flagrant, folosind un ofițer sub acoperire, care i-a oferit medicului Botez aceeași sumă, de 1.500 lei, bani marcați care au fost descoperiți ulterior la percheziția efectuată de anchetatori.

În cazul doctoriței Andrei, la perchezițiile făcute atât la domiciliu cât și asupra ei nu au fost descoperite sume de bani pentru care să nu aibă justificare, arestarea acesteia făcându-se pe baza interceptărilor telefonice și a fișelor de internare. Din câte se pare, cei trei medici făcuseră o practică din a cere bani pacienților pentru a avea parte de actul medical pe care erau obligați să-l presteze.

Editorial – De la clapon, la milion. De ce trei și nu șapte? Exemplele nu funcționează!

de Alex SAVA

Practica mersului la medic cu o mică „atenție” este mai „bătrână” decât mulți dintre procurorii DNA. Poate că și bunicii unora dintre ei se duceau cu claponul în traistă la consultație. În timp, însă, „atenția” a devenit un pachet de BT sau, pentru cei cu mai multe cunoștințe „unde trebuie”, unul de Kent. S-a ajuns apoi la bani. Inițial, dați din recunoștință sau pur și simplu „că așa se dă”, pentru ca, în final, să existe tarife actualizate la indicele de inflație pentru orice serviciu medical.

Iar lucrurile nu s-au oprit aici. S-a creat și un cadru legal pentru aceste „atenții”: „Pacientul poate oferi angajaților sau unității unde a fost îngrijit plăți suplimentare sau donații, cu respectarea legii”. Așa sună alineatul (2) al articolului 34 din Legea sănătății, 95/2006. Pentru această ultimă parte a alineatului – cu respectarea legii – unii medici au înființat fundații sau asociații, unde pacienții sunt puși să doneze. Astfel, șapaga este „albită”.

Medicii vasluieni au uitat, se pare, să respecte legea. Nu s-au mai îngrijit de acest aspect. Ei, și ce?, ar putea spune… Parcă ce-au făcut ei din ce nu au făcut ceilalți? Și-ar avea, în mare parte, dreptate. În spitale – și nu numai în cel din Vaslui – este o adevărată bursă a șpăgii. Asistentele îți spun exact cu cât trebuie să te pregătești pentru o cezariană sau o banală apendicită. Nu ești pregătit(ă), nu intri la sală. E lege! Iar asemenea cazuri au fost cu duiumul!

Această situație durează de ani buni, așa cum nici roata dințată nu s-a inventat ieri. Inițiativa procurorilor DNA, lăudabilă, de altfel, este perfectibilă: alineatul (1) din același articol prevede că „Personalul medical sau nemedical din unitățile sanitare nu are dreptul să supună pacientul niciunei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unității respective”. Altfel spus, este ilegală condiționarea actului medical de oferirea unei sume de bani.

Paradoxal, însă, a fost reținut un medic căruia i s-au oferit bani (nu a solicitat), în vreme ce există legende urbane de-a dreptul înfiorătoare. Sunt oameni care povestesc despre un chirurg care a operat contra-cost un pacient de apendicită, deși trebuia de fapt să-i scoată tija dintr-un membru. Ori despre un ortoped care se târguiește ca la piață cu pacientul care are un membru fracturat. Ori despre un alt chirurg, care nu a operat o ciroză pentru că nu l-a „vizitat” niciun aparținător, iar pacientul a stat în spital până ce-a murit. Să mai vorbim despre faptul că mulți dintre medici își cheamă pacienții din spital pentru controlul post tratament la cabinetele particulare?

Iată câte alte forme de condiționare. Iar în aceste condiții, este ridicat un medic căruia i s-au oferit bani! De ce subiecții legendelor de mai sus nu au fost niciodată cărați cu duba până acum? În mod normal, poate că acțiunea procurorilor ar putea fi un semnal de alarmă pentru ceilalți care se știu cu musca pe căciulă. Dar sistemul a demonstrat clar că exemplele nu sunt suficiente și că niciodată nu pică cine trebuie, ci cine se nimerește.

Altfel, e un lucru știut: când vrei să-mprăștii turma, nu ucizi dulăul, ci fugărești păstorul. Poate că atenția ar trebui îndreptată, așadar, spre cei care de zeci de ani fac legea pe secții, iar generații întregi de absolvenți vasluieni nu au încăput lângă ei, cei care își recunoscu pacienții după sumele cotizate.

În final, un pont, domnilor procurori: dacă veți analiza situațiile financiare ale unor medici, veți constata că în anul fiscal trecut au depus în bănci mai mulți bani decât au încasat oficial. Vedeți dacă le pot justifica!

Șoc în lumea medicală vasluiană – Medic șpăgar, prins în flagrant

de Alex SAVA

Ofițeri din cadrul Serviciului Județean Anticorupție i-au organizat, ieri, un flagrant medicului ginecolog Simona Botez. Ea a primit de la un ofițer sub acoperire 15 milioane de lei vechi pentru a efectua o întrerupere de sarcină în Spitalul Județean de Urgență Vaslui, cu resursele unității, când această intevenție trebuia să fie gratuită. Ancheta ofițerilor anticorupție vizează mai multe persoane din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, însă deocamdată numele acestora nu au fost date publicității.

 S-a spart buba la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. Ofițerii din cadrul Direcției Generale Anticorupție (D.G.A.) – Serviciul Județean Anticorupție (SJA) Vaslui, sub coordonarea procurorului desemnat pe linie de corupție din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui, i-au organizat, ieri, un flagrant medicului ginecolog Simona Botez, care lucrează în cadrul secției Obstetrică Ginecologie de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui. În cadrul unei discuții prealabile, care a avut loc înainte, aceasta i-a pretins ofițerului sub acoperire suma de 1.500 de lei, pentru a efectua o întrerupere de sarcină unei femei.

„Din probatoriul administrat în cauză până la acest moment rezultă suspiciunea rezonabilă privind săvârșirea de infracțiuni de corupție și fals, de către cadre medicale din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, care în virtutea faptului că dețin o anumită autoritate conferită de pregătirea de specialitate și utilizând resursele Spitalului Județean de Urgență Vaslui, au creat o practică în sensul pretinderii și primirii de bani de la pacienți în legătură cu îndeplinirea îndatoririlor de serviciu, respectiv prestarea serviciilor medicale. Activitățile procedurale au fost efectuate de ofițerii de poliție judiciară din cadrul Direcției Generale Anticorupție (Serviciile Județene Anticorupție Vaslui, Iași, Galați, Vrancea, Bacău, Neamț), IPJ Vaslui, cu sprijinul IJJ Vaslui, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui”, se arată într-un comunicat remis de Direcția Generală Anticorupție.

 Șpaga în spitale, pentru prima dată sancționată

 Deși în spitalele din județ se practică de ani buni condiționarea actului medical – care în teorie ar fi trebuit să fie gratuit – de anumite sume de bani, este pentru prima dată când oamenii legii intervin.

Ancheta ofițerilor anticorupție vizează mai mulți medici din cadrul Spitalului Județean de Urgență Vaslui, însă deocamdată numele acestora nu au fost date publicității.

La această oră, cercetările sunt încă în desfășurare. Vom reveni cu amănunte.

Companiile mari din Romania vor fi obligate sa publice raportari anti-spaga. Cine, cand si cum

Companiile mari din Romania si celelalte state ale Uniunii Euoropene vor fi obligate sa publice raportari non-financiare care sa contina situatii inclusiv reeritoare la masuri anti-mita, potrivit unei directive europene intrate recent in vigoare si prezentate luni de Centrul Roman de Politici Europene (CRPE).

Comisia Europeana a lansat reforma privind transparenta corporativa si, in cadrul acesteia propunerea privind modificarea Directivelor 78/660/CEE si 83/349/CEE ale Consiliului in ceea ce priveste raportarea non- financiara de catre companiile mari si grupuri de companii. Propunerea, adoptata de Parlamentul European in luna aprilie 2014 si aprobata la nivelul Consiliului European la sfarsitul lunii septembrie 2014, extinde raportarea non-financiara la companiile mari si holding-urile ce activeaza in Uniunea Europeana.Potrivit CRPE, primele rapoarte non-financiare ce vor fi realizate de companii ca urmare a introducerii acestei obligativitati de raportare sunt cele pentru exercitiul financiar care incepe la 1 ianuarie 2016 sau, cel mai tarziu, in cursul anului 2017.

Directiva stabileste reguli clare, categorii de intreprinderi si criterii in baza carora raportarea non financiara – politicile de personal, integritate, implicare in comunitate, anti-mita si altele – trebuie explicata si publicata.

“In scopul de a spori consecventa si comparabilitatea informatiilor nefinanciare prezentate in intreaga Uniune, anumite intreprinderi mari ar trebui sa intocmeasca o declaratie nefinanciara care sa contina informatii privind cel putin aspectele de mediu, sociale si de personal, respectarea drepturilor omului, combaterea coruptiei si a darii de mita.O astfel de declaratie ar trebui sa includa o descriere a politicilor, a rezultatelor si a riscurilor legate de aceste aspecte si ar trebui sa fie integrata in raportul de gestiune al intreprinderii in cauza”, se arata in directiva.

“In ceea ce priveste drepturile omului, combaterea coruptiei si a darii de mita, declaratia nefinanciara poate include informatii privind prevenirea abuzurilor in materie de drepturile omului si/sau privind instrumentele instituite pentru combaterea coruptiei si a darii de mita”, mai prevede directiva europeana.

Totusi, Directiva 2014/95/UE a “relaxat” criteriul numarului mediu de angajati de la 250 de angajati la 500.

Cu alte cuvinte, doar acele intreprinderi si grupuri mari care au peste 500 de angajati in cursul exercitiului financiar vor trebui sa prezinte un raport non-financiar.

Cine trebuie sa se pregateaca pentru raportarile non-financiare:

(1) Intreprinderile mari sunt intreprinderi care, la data bilantului, depasesc limitele a cel putin doua dintre criteriile precum:
– Totalul bilantului: 20.000.000 Euro;
– Cifra de afaceri neta: 40.000.000 Euro;
– Numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

(2) Grupurile mari sunt grupurile costituite din societatile-mama si filialele care urmeaza sa fie incluse in consolidare si care, pe baza consolidata, depasesc limitele a cel putin doua dintre urmatoarele trei criterii la data bilantului societatii-mama:
– Totalul bilantului: 20.000.000 Euro;
– Cifra de afaceri neta: 40.000.000 Euro
– Numarul mediu de salariati in cursul exercitiului financiar: 250.

Pentru a fi aplicata in statele membre, directiva europeana trebuie transpusa in legislatiile nationale. CRPE si Raiffeisen Bank vor initia un grup de lucru la care vor fi invitati sa participe autoritati publice reprezentanti ai mediului de afaceri si ai societatii civile astfel incat procesul de transpunere a prevederilor Directivei sa beneficieze de expertiza tututor factorilor interesati, a precizat sursa citata.

Sursa: hotnews.ro

Închisoare cu suspendare pentru mită la examenul de permis

Cu o mie de lei noi a încercat Claus Elisei Maximiuc, de 21 de ani, din Laza, să-și cumpere permisul de conducere categoria B. În momentul în care acesta s-a urcat în mașina școală pentru a susține examenul auto, a oferit ofițerului de poliție care-l examina suma de 1.000 de lei în speranța că acesta va închide ochii și-i va trece examenul.

Din păcate pentru tânăr, examinatorul Florian Toma a anunțat autoritățile competente despre încercarea de mituire a cursantului și Maximiuc a ajuns în fața instanțelor de judecată. În fața magistraților, acesta și-a recunoscut fapta și a cerut procedură simplificată în dosarul său. Procedura simplificată presupune că, dacă un acuzat își recunoaște fapta comisă acesta beneficiaă de o reducere cu o treime din pedeapsă.

“Pe 2 septembrie, atunci când am fost să dau examenul auto categoria B, am oferit bani examinatorului deoarece doream să obțin dreptul de a conduce și să promovez examenul. Recunosc și regret fapta comisă, dar nu știam, în acel moment, gravitatea faptei pe care o comiteam. În fața instanței de judecată rog clemență și sunt dispus să fac, în loc de închisoare, muncă neremunerată, în folosul comuntății”, a declarat Maximiuc președintelui de instanță.

La final, s-a decis confiscarea sumei oferite drept mită, iar tânărul din Laza a primit închisoare cu suspendare. (A.C.)

Amânare pentru polițistul șpăgar

Agentul Eugen Costel Nechita, acuzat că cerut 250 de lei unui șofer pentru a-l scăpa de amendă, a obținut, ieri, o amânare în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui.

Alexandru CROITORU

Eugen Costel Nechita, agent de poliție în cadrul compartimentului Rutier al Poliției orașului Murgeni, a obținut, ieri, o amânare în dosarul în care este acuzat de luare de mită. Polițistul a cerut unui șofer 250 de lei pentru a-l scăpa de plata unei amenzi și, pentru a fi mai convingător, i-a reținut actele fără să aplice vreo sancțiune.

Pe 17 mai, polițistul a oprit pentru un control de rutină un autoturism înmatriculat în Marea Britanie, condus de un tânăr bârlădean. La solicitarea lui Nechita, conducătorul auto a prezentat la control cartea de identitate și permisul auto, în timp ce proprietarul autoturismului, aflat și el în mașină, i-a înmânat polițistului asigurarea RCA și raportul ce atesta efectuarea inspecției tehnice periodice (ITP). După un timp, i-a cerut șoferului să vină la mașina lui și i-a spus acestuia că certificatul de înmatriculare și polița RCA sunt false. În replică, proprietarul mașinii i-a spus agentului că se înșeală și că cele două documente au mai fost verificate și de alți polițiști, cu ocazia altor controale. După mai multe negocieri și interveneția unui preot, cei trei s-au înțeles și agentul de poliție ar fi cerut și primit 250 de lei pentru a-i restitui, proprietarului autoturismului, documentele reținute.

Tu știi ce mai fac banii tăi? Șapte rețete de finanțare politică prin șpagă, cu documente și exemple concrete de la PSD, PDL și PNL

Șapte dosare penale de corupție pe care procurorii le-au finalizat în ultimii 25 de ani arată că partidele politice din România folosesc șpaga provenită din mecanismele de corupție pentru finanțarea formațiunilor politice și, în acest circuit, a campaniilor electorale.

Adrian Năstase a inventat concursul „Trofeul Calității”, MMircea Cosmaeste acuzat de DNA că își asigura șpăgile chiar din banii statului, forțând asfaltatorii, pentru a obține în schimb contractele, la plata unui comision ilegal care umfla, în consecință costurile lucrărilor cerute de Consiliul Județean. Mai direcți în relația cu contractorii, Horea Uioreanu, Valentin Preda, Bunea Stancu sau Silviu Bian – susțin procurorii în rechizitorii – cereau direct șpaga pentru partid de la firmele care aveau contracte cu statul. FFlorin Popescu(mâna dreaptă a Elenei Udrea) a vrut, din câte au arătat tot procurorii, doar pui grill: 60 de tone, pentru campanie. Circuitul de mai sus arată că banii partidelor sunt și banii tăi. Tu știi ce mai fac banii tăi?

„Oficial, în campanii, banii se primesc prin mandatarul financiar, dar știm că se iau și altfel”. Este declarația lui Silviu Bian, fost vicepreședinte PDL Alba, condamnat la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, după ce le-a cerut șpagă propriilor angajați, pentru finanțarea campaniei sale electorale.

De multe ori, corupția nu se traduce prin simpla mituire a unui demnitar sau privat, pentru a-și face datoria sau a închide ochii. Din marile dosare de corupție la care procurorii au lucrat în ultimii 25 de ani și în care judecătorii au și dat sentințe, o mică parte, atât cât au putut proba procurorii, arată că banii proveniți din mecanismele de corupție care s-au ramificat către politicieni sau funcționari publici nu alimentează doar buzunarele acestora, ci și conturile partidelor politice din care aceștia provin sau care îi susțin în funcție. Se poate spune, deci, că o parte din sumele de milioane de euro pe care marile partide politice le cheltuiesc în campaniile electorale provin și din corupția pe care oamenii acestor partide o girează sau, în unele cazuri, așa cum arată rechizitoriile, o patronează.

De la modelul patentat de fostul premier PSD Adrian Năstase, care și-a finanțat campania electorală printr-o chetă impusă de Guvern companiilor private, în concursul-marionetă “Trofeul Calității”, până la comisionul rezervat partidului în Prahova, unde firmele de asfaltări cotizau șpaga la baronul PSD Mircea Cosma și la fiul său, de la puii grill de campanie electorală ai lui Florin Popescu (PDL), la șpăgile directe cerute, din datele relevate în dosare, de Horea Uioreanu (PNL), Valentin Preda (PSD) sau Silviu Bian (PDL), mecanismele corupției românești servesc nu doar conturile unor politicieni, ci și bunăstarea partidelor lor în campania electorală.

Gândul vă prezintă cum au funcționat șapte astfel de combinații corupție-partide, în folosul finanțării campaniilor electorale, așa cum reies din documentele juridice oficiale. Dosarele respective sunt fie finalizate cu sentințe definitive, fie constituie deocamdată doar acuzații ale procurorilor, asupra cărora judecătorii se vor pronunța.

Gândul, Ziarul Financiar și Mediafax continuă astfel seria „Tu știi ce mai fac banii tăi?” arătând, în următoarele zile, și lista contractelor electorale acordate, în 2014 , în județele Prahova, Brăila și Cluj, pe care le patronează încă titularii acestor dosare. O serie editorială care provoacă partidele la transparență în finanțarea campaniei, companiile la denunțarea presiunilor politice, instituțiile de control la urmărirea mai eficientă a scurgerilor de bani gri către partide și parlamentarii la modificarea legii, prin întărirea ei.

1. Adrian Năstase, PSD. Dosarul „Trofeul Calității” – chetă cu forța la firme, pentru campanie

Dosarul „Trofeul Calității” este cel mai consistent dosar de corupție, care privește finanțarea campaniilor electorale, fiind considerat, de altfel, și cel mai răsunător dosar penal în care, pentru prima dată în România, un înalt demnitar a fost condamnat la închisoare pentru corupție (infracțiunea pentru care a fost condamnat Adrian Năstase este una conexă corupției – folosirea influenței de lider de partid politic, pentru a obține pentru sine sau pentru alții avantaje patrimoniale).

Metoda brevetată de Năstase a fost următoarea: sub pretextul unui concurs-mascaradă – „Trofeul Calității în Construcții”, firme, instituții de stat și persoane fizice (patroni, politicieni, șefi de instituții de stat) au cotizat sume fixe drept taxe de participare la concurs, iar o parte din bani a fost folosită la finanțarea campaniei electorale a premierului Adrian Năstase.

În 2004, Adrian Năstase era premierul României, șeful celui mai puternic partid politic – PSD, și candidatul pentru funcția de președinte al României, cotat cu cele mai bune șanse de câștig. Procurorii anticorupție au demonstrat, iar judecătorii au confirmat faptul că în 2004, campania electorală a premierului Adrian Năstase a fost finanțată ilegal.

Ancheta DNA a arătat că înainte de alegerile din 2004, Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) a organizat un concurs național, în care firme de construcții au concurat cu diverse proiecte pentru construirea unor imobile. De fapt, judecătorii au constatat că „Trofeul Calității” a fost o operațiune ilegală de strângere de fonduri pentru campania prezidențială a lui Adrian Năstase. Firmele erau constrânse să participe la acest concurs-fantomă, plătind taxe de participare care variau de la 500 la 1.500 de lei, constrângerea provenind din faptul că Inspectoratul de Stat în Construcții le autoriza activitatea și clădirile produse, iar neparticiparea le-ar fi atras firmelor prejudicii.

Judecătorii au constatat că din peste 1,7 milioane de euro (70 de miliarde de lei vechi) cât a strâns ISC din taxele de participare la „Trofeul Calității”, aproape 860.000 de euro au fost folosiți apoi pentru achiziționarea de materiale de campanie electorală, pentru Adrian Năstase.

În documentele oficiale, Adrian Năstase și PSD au declarat o sumă de patru ori mai mică, drept cost total al campaniei electorale a lui Năstase – 217.000 euro, au arătat procurorii DNA, acest lucru fiind confirmat de judecătorii instanței supreme.

Potrivit documentelor din rechizitoriul întocmit de procurorii DNA, operațiunea de strângere de fonduri s-a derulat în felul următor:

Inspectoratul de Stat în Construcții, condus de Irina Jianu, pusă în funcție de Adrian Năstase, a decis organizarea concursului național „Trofeul Calității”.

Pentru organizarea concursului, au fost contractate mai multe companii ale omului de afaceri Bogdan Popovici.

La concurs, au participat câteva mii de persoane fizice și firme. Deși de organizarea evenimentului se ocupau companiile lui Bogdan Popovici, firmele de construcție și oamenii de afaceri sau politicienii erau invitați să participe la „Trofeul Calității” de către inspectorii ISC. Presiunea era evidentă, pentru că inspectorii respectivi îi controlau, le dădeau amenzi și le aprobau construcțiile în munca de zi cu zi.

Taxele de participare, de 500 de lei pentru persoanele fizice și de 1.500 de lei pentru firme, erau colectate tot de către ISC, deși de organizare se ocupau firmele lui Popovici. După ce taxele au fost colectate (peste 1,7 milioane de euro), ele au fost virate de la ISC către firmele lui Bogdan Popovici.

De aici, o parte din bani (aproximativ 860.000 de euro) a fost apoi transferată către Eurografica, firmă care s-a ocupat de achiziția materialelor electorale pentru campania lui Adrian Năstase.

Fostul premier PSD Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare în acest dosar, în 2012. Înainte să se prezinte la arest, Năstase a încercat să se sinucidă cu un pistol, fiind însă împiedicat de unul dintre polițiștii prezenți la locuința sa, pentru a-l duce la închisoare. Fostul premier a executat 8 luni din această pedeapsă fiind eliberat condiționat.

Sursa: mediafax.ro

 

Fără cadouri pentru profesori!

Așteptat cu nerăbdare de unii și neașteptat de alții, mult controversatul Cod etic al profesorilor din învățământul preuniversitar va fi valabil începând cu noul an școlar. Cadrele didactice nu au voie să bată sau să umilească elevii și nici să-i discrimineze sau să facă favoritisme. Profesorii nu vor mai avea voie să colecteze fonduri de la elevi sau de la părinți pentru protocolul destinat examenelor, evaluărilor, olimpiadelor sau a altor concursuri școlare. Nici meditațiile cu proprii elevi nu vor mai fi permise.

Roxana NĂSTASĂ

În speranța că se va reinstaura ordinea și disciplina de mult dispărute din educația românească, Ministerul Educației a venit în sprijinul acestei idei cu noul Cod etic al dascălilor. Inițiativa a venit pe fondul unui scandal care a avut loc anul trecut la o școală din București, unde învățătoarea a fost acuzată că a cerut bani părinților pentru cadouri de Crăciun.

Dacă părinții au îmbrățișat ideea codului etic fără prea multe comentarii, nu la fel stau lucrurile și în cazul profesorilor. Ideea nu le surâde deloc, pentru că, spun ei, codul este destinat exclusiv profesorilor în condițiile în care în educație mai sunt și alți actori importanți, printre care, părinții și elevii. Dar trebuie recunoscut faptul că imaginea școlii s-a degradat și din cauza atitudinii pe care o au părinții și elevii, nu numai profesorii.

“Ideea codului etic al profesorului mi se pare incorectă atât timp cât nu există și un cod etic al părinților și al elevilor. Ce autoritate mai am eu ca profesor, mai ales acum când nu mai am voie să fac nimic? Ei pot să fie lipsiți de respect și să-mi dea în cap, nu? Ce-i drept unele reguli mi se par la limita bunului simț. Orice profesor ar trebui să știe de ele și să le respecte și în lipsa unui astfel de cod, însă unora nu le văd rostul, sincer. Am citit codul și am zis da, asta nu am voie să fac. Dar drepturile mele care sunt? Mă întreb așa din curiozitate ce se va întâmpla în cazul în care la clasa la care predau, învață un nepot? Ce va face el la ora aceea? Va merge la altă clasă, va veni un alt profesor doar pentru el? Da, am înțeles, începe un nou an școlar, avem un nou cod etic ce trebuie respectat, însă nu s-au luat în calcul multe aspecte”, a declarat o profesoară de la un liceu din Vaslui.

Prevederile Codului de etică îi mulțumesc însă pe părinți care văd în această hotărâre o îmbunătățire a sistemului educațional.

“Mi se pare o idee bună acest cod etic. Sper să dispară odată pentru totdeauna cadourile, favoritismele, banii dați la fondul clasei și al școlii aiurea în condițiile în care se spune că învățământul este gratuit” a spus Ionela, mama unei eleve de clasa a IV-a care învață la o școală din Vaslui.

Astfel, fie că unii sunt de acord cu el, fie că alții nu sunt, Codul etic al profesorilor va trebui respectat începând cu 15 septembrie. Printre prevederile înscrise în el se numără aceea că profesorii sunt obligați să supravegheze în permanență elevii, atât pe parcursul activităților desfășurate la clasă, cât și în afara sălii de curs. Totodată, conform aceluiași Cod, cadrele didactice nu au voie să bată sau să umilească elevii și nici să-i discrimineze sau să facă favoritisme. Acestea vor dispărea începând cu noul an școlar inclusiv prin prevederea care le interzice profesorilor să le predea propriilor copii sau rudelor până la gradul al treilea. Cadourile sau serviciile vor dispărea și ele din sistemul educațional odată cu noul cod de etică. Profesorii nu vor mai avea voie să colecteze fonduri de la elevi sau de la părinți pentru protocolul destinat examenelor, evaluărilor, olimpiadelor sau a altor concursuri școlare. Nici meditațiile cu proprii elevi nu vor mai fi permise.

Aceste prevederi, și multe altele, trebuie respectate de dascăli în noul an școlar și în următorii 20-30 de ani de acum în colo, cât va fi valabil Codul, în caz contrar vor fi sancționați. Vizita la psiholog sau concedierea din funcție vor fi pedepse de care vor avea parte cei care nu se supun.

Cât de respectate vor fi însă prevederile și câte schimbări în bine va aduce această hotărâre în educația românească, rămâne de văzut pentru că, nu știm cum se face, dar, hotărâri se iau multe în fiecare an, și totuși, învățământul românesc tot în declin se află.

Ultimii arestați au fost puși în libertate: Vameșii jubilează

Toți cei 22 de vameși din lotul Albița II vor fi judecați în stare de libertate. Judecătorii vasluieni au decis ieri eliberarea ultimilor trei: Daniela Mârza cea asupra căreia s-a găsit o sacoșă cu 4.000 de euro la ieșirea din tură, Lucian Lăcătuș și Alexandru Giugaru, în sarcina cărora s-au reținut cele mai multe acte materiale. Judecătorii au instituit control judiciar față de cei 18 vameși eliberați. Printre avocații acestora s-a aflat și celebra Paula Iacob.
O nouă surpriză s-a produs ieri la Tribunalul Vaslui, în dosarul vameșilor de la Albița judecați pentru fapte de corupție. Inculpații s-au prezentat în sala de judecată cu o întreagă armată de avocați, mulți dintre ei având mai mulți apărători. Printre cei care au pledat ieri s-a numărat chiar și Paula Iacob, care le-a reprezentat pe Carmen Afloroaei și Daniela Mârza.
După aproape două ore, timp în care apărătorii au încercat să arate că vameșii nu sunt un pericol public, deci nu se impune luarea unor măsuri preventive față de ei, judecătorii au decis eliberarea ultimilor trei vameși rămași după gratii: Daniela Mârza, Alexandru Giugaru și Lucian Lăcătușu. Față de aceștia, instanța a decis luarea măsurii controlului judiciar, impunându-le o serie de obligații. Aceeași măsură au luat-o judecătorii și față de cei 15 vameși eliberați pe 20 decembrie 2013 de Curtea de Apel Iași. Față de ei, magistrații au luat atunci măsura obligativității de a nu părăsi țara, care nu se mai regăsește în noul Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie.
În opinia avocaților, măsura a încetat de drept odată cu intrarea în vigoare a noii legislații penale, iar luarea unei alte măsuri ar fi nelegală. Toți cei 15 vameși față de care Tribunalul Vaslui a luat ieri măsura controlului judiciar au contestat hotărârea.
“Este o soluție nelegală. Instanța a propus din oficiu luarea acestei măsuri, ceea ce noi considerăm că nu este în regulă. Față de cei 15 inculpați, pe 1 februarie, a încetat măsura obligativității de a nu părăsi țara. Nu putem veni acum cu o altă măsură, în speță cu acest control judiciar, nu vorbim de o înlocuire, ci de o altă măsură luată față de același inculpat, de aceea o considerăm nelegală și am și contestat-o», ne-a declarat avocatul unuia dintre cei 15 vameși.

Casele vameșilor, ticsite de bani
În luna decembrie 2013, DNA a dispus trimiterea în judecată a 22 de vameși de la Albița sub acuzația de luare de mită, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și trafic de influență. Dintre aceștia, 18 fuseseră arestați în luna octombrie, în urma unor descinderi de amploare la cel mai mare punct de control de la frontiera de est a României.
Monitorizați mai multe luni de zile de un investigator sub acoperire, vameșii au fost filmați în timp ce primeau șpagă, chiar o negociau, pentru a permite trecerea frontierei fără un control amănunțit al mijloacelor de transport. Trei dintre vameșe – Magdalena Coșniță, Cristina Gânju și Lenuța Tiron – au recunoscut în totalitate sau în parte cutuma șpăgii de la Vama Albița. Pe parcursul cercetărilor, Lenuța Tiron și-a nuanțat declarațiile, ceea ce avea să ducă la arestarea sa.
Cu ocazia perchezițiilor, de la locuințele vameșilor au fost ridicate importante sume de bani, păstrate în cupiuri mici, a căror proveniență nu au putut să o justifice, precum și băuturi alcoolice și țigări de contrabandă.

ANI le cercetează averile
Sumele impresionante de bani ridicate de ofițerii anticorupție de la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurori să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru a verifica în ce mod au dobândit zecile de mii de euro funcționarii de la Albița și de ce sumele nu au fost trecute în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare au fost identificate sume considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro, care exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), care nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote care nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor, urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% din aceste sume ajungeau la șefii de tură și alți decidenți, cu  titlu de mită, pentru ca vameșii să-și asigure stabilitatea pe post.

Simona Voicu

Vameșa care a ales cartea recunoașterii: Cheia dosarului Albița

Vameșa trimisă în judecată pentru fapte de corupție, este singura care a optat pentru judecata prin procedura simplificată. Dacă ar fi așteptat intrarea în vigoare a noului Cod Penal, risca o pedeapsă mai mare, având trei infracțiuni reținute în sarcina sa. Judecătorii Tribunalului Vaslui vor anunța vineri sentința. Ea a recunoscut în totalitate acuzațiile, descriind în detaliu cum se colecta șpaga la Vama Albița și cum era împărțită pentru a se asigura stabilitatea pe posturi. Ea nu a fost prezentă ieri la proces, avocatul anunțând că vameșa suferă de o depresie puternică și a fost internată în spital.
Ieri, la Tribunalul Vaslui, a avut loc un nou termen în dosarul în care 22 de vameși de la Albița sunt judecați pentru fapte de corupție. În timp ce majoritatea avocaților au cerut instanței acordarea unui nou termen în vederea pregătirii apărării, una dintre vameșe a anunțat că dorește să fie judecată prin procedura simplificată a acordului de recunoaștere.
Este vorba despre Magdalena Coșniță, cea care, în octombrie 2013, în urma descinderilor DNA, a scăpat ca prin minune de arestarea preventivă, recunoscând că în Vama Albița șpaga este o cutumă veche și dând detalii prețioase anchetatorilor. Ieri, ea nu a fost prezentă în sala de judecată, însă a înaintat instanței, prin avocat, un document autentificat la notar prin care a adus la cunoștință că dorește să facă uz de prevederile articolului 320, indice 1, din Codul Penal, privind recunoașterea vinovăției, însușindu-și în totalitate acuzațiile și probele depuse de procurorii DNA împotriva sa.
Avocata Magdalenei Coșniță anunțat că aceasta nu poate fi prezentă la proces, fiind internată la spital, depunând documente justificative în acest sens: “Inculpata a suferit o depresie foarte puternică și nu cred că poate face față prezenței în sala de judecată”.
Procurorul de ședință a solicitat însă instanței ca Magdalena Coșniță să fie prezentă pentru a-și susține personal cererea. Cum prevederile legale stipulează că inculpatul poate face solicitarea de judecare prin procedura simplificată fie personal, fie printr-o declarație autentificată la notar, judecătorul a respins cererea DNA, motivând că obligarea inculpatei de a fi adusă în fața instanței “ar însemna un abuz”.
Judecătorii urmează a pronunța sentința în cazul Magdalenei Coșniță pe 24 ianuarie. Procurorii au cerut condamnarea acesteia la închisoare cu executare, urmând ca la individualizarea pedepsei să se țină cont de circumstanțele personale, de faptul că nu are antecedente penale, precum și de conduita procesuală.
În replică, avocata a apreciat că o condamnare cu suspendare sau sub supraveghere ar fi o pedeapsă justă: “Inculpata este una dintre puținele persoane care a ajutat la soluționarea acestui dosar. Este o persoană singură, care are un copil în grijă. Acesta a fost probabil și motivul pentru care ceilalți inculpați au văzut-o ca fiind veriga slabă”.
Opțiunea Magdalenei Coșniță pentru procedura simplificată va cântări foarte mult în ecuația dosarului, cu atât mai mult cu cât aceasta a confirmat fenomenul de corupție în mod explicit, în timp ce restul inculpaților au lăsat să se înțeleagă că investigatorul sub acoperire i-ar fi provocat și le-ar fi băgat banii aproape cu forța în buzunare.

A închis ochii pentru 50 de lei
Prima faptă reținută de procurorii DNA în sarcina Magdalenei Coșniță s-a înregistrat în noaptea de 15/16 iulie anul trecut. La ora 5, investigatorul sub acoperire s-a prezentat la Vama Albița cu intenția de a intra în Republica Moldova la volanul microbuzului folosit pe toată durata monitorizării DNA. După efectuarea controlului de frontieră, polițistul l-a îndrumat pe agentul sub acoperire în cabina vameșilor, unde se aflau actualii inculpați Lucian Lăcătuș, Magdalena Coșniță și Alexandru Giugaru.
Lăcătuș i-a solicitat pașaportul (pe care l-a așezat pe biroul de lucru), după care a părăsit incinta, acolo rămânând investigatorul și ceilalți doi vameși, care l-au chestionat în legătură cu încărcătura și datele de identificare ale autoutilitarei. Sesizând că aceștia nu aveau nicio intenție de a efectua controlul vamal, agentul sub acoperire a scos din borsetă o bancnotă de 50 de lei, pe care i-a întins-o lui Giugaru, fapt sesizat de Magdalena Coșniță, care i-a spus colegului său că șoferul a intrat în Punctul Vamal Albița la volanul unui autocar, deci suma primită este prea mică. Chestiunea a fost corectată însă imediat de către investigator, care a afirmat că mijlocul de transport folosit este un microbuz, drept pentru care Giugaru a luat suma de 50 de lei, mulțumindu-i, gest la care a achiesat și Magdalena Coșniță: “Păi, așa măi, explică-te”.
“Remiterea de către investigator a sumei de 50 de lei celor doi inculpați a fost suficientă ca aceștia să nu facă nici cel mai mic gest de diligență pentru a verifica încărcătura prezentată în vamă, fapt pentru care (…) a fost lăsat să plece, înregistrarea tranzitării punctului vamal fiind efectuată de inculpata Coșniță Maria Magdalena în fișa sa de evidență a mijloacelor de transport controlate. Înainte de a ajunge la microbuz însă, investigatorul s-a întâlnit din nou cu inculpatul Lăcătuș, care i-a cerut să lase o sumă de bani și pentru polițistul de frontieră care îi verificase documentele, invocând în acest sens o practică din Vama Albița: “Âsta-i mersul, nu?” – circumstanțe în care acesta s-a întors din drum, a revenit la cabina unde se afla inculpata Coșniță, căreia
i-a remis o bancnotă de 50 de lei, spunându-i că acest lucru i-a fost cerut de colegul ei (inculpatul Lăcătuș), suma fiind acceptată de inculpată, fără obiecțiuni, investigatorul părăsind punctul vamal fără îndeplinirea altor formalități”, se arată în rechizitoriu.

 Șpaga, negociată ca la piață
Cea de-a doua infracțiune de luare de mită reținută de procurori în sarcina Magdalenei Coșniță a fost înregistrată pe 10 septembrie 2013. După efectuarea controlului documentelor de către polițistul de frontieră, investigatorul sub acoperire s-a deplasat la ghereta de serviciu a lucrătorilor vamali, unde a recunoscut-o pe Magdalena Coșniță, căreia îi «cotizase» în luna iulie.
Aceasta l-a întrebat ce transportă, iar când a aflat că microbuzul este plin cu colete, i-a dat de înțeles că trebuie să dea o sumă considerabilă. Agentul Igor Caraman a scos atunci din borsetă o bancnotă de 10 euro, pe care i-a întins-o Magdalenei Coșniță. Vameșa s-a simțit de-a dreptul lezată, trimițându-l să bea o cafea și spunându-i să revină după ora 8, când îi va fi mult mai greu să treacă prin vamă, întrucât urma a se schimba tura.
„Cum, mă, zici că ești aproape plin și ia … (neinteligibil) … după ora 8 și bei o cafea la PETROM, nu poți să vii cu un microbuz cât ești aproape plin și să îi dai … (neinteligibil) … euro, mie mi se pare bătaie de joc, crede-mă”, l-a atenționat Magdalena Coșniță pe agentul sub acoperire.
Potrivit înregistrărilor, vameșa a cerut în mod explicit suma de 50 de euro, motivând că microbuzul era plin ochi cu colete și nu avea pasageri. Neavând de ales, investigatorul s-a conformat. Potrivit DNA, înregistrarea în care Magdalena Coșniță se simte jignită când primește 10 euro șpagă demonstrează că vameșii aveau instituit un „tarif” pentru mijloacele de transport, în funcție de capacitate și de natura transportului, iar pe de altă parte, scoate în evidență faptul că aceiași funcționari vamali apelau la fel de fel de tertipuri pentru obținerea acelui „tarif”, inclusiv prin întoarcerea nejustificată din drum.

Împărțeală graduală
În fața procurorilor, așa cum spuneam, Magdalena Coșniță nu a negat nicio clipă acuzațiile. Ea a povestit că, din anul 2009, de când lucrează la Albița, a constatat că anumiți lucrători vamali, agreați de șefii de tură, își desfășurau activitatea în zone în care puteau obține bani de la persoanele care sunt în tranzit. Potrivit declarației acesteia, cele mai avantajoase servicii sunt sensurile/fluxurile de călători (intrare/ieșire) unde sunt mijloace de transport încărcate cu colete. În funcție de natura mărfurilor transportate și de cantitate, de la fiecare conducător auto se primesc de către vameși sume cuprinse între 5-100 de euro.
“Practic, în Vama Albița s-a împământenit un obicei ca, pentru a se permite tranzitarea mai facilă a punctului vamal, șoferii să introducă în pașaport (ca regulă generală) aceste sume de bani precizate mai sus, cu mențiunea că există și situații când transportatorii refuză să remită sume de bani, însă de multe ori vameșii devin mai meticuloși la efectuarea controalelor sau chiar îi trimit spre scannerul pentru bagaje, operațiune care durează câteva ore. Aceste sume de bani sunt primite de vameșii respectivi care își desfășoară activitatea pe segmentul călători, iar la finalul programului, sumele de bani sunt împărțite în funcție de aportul fiecăruia. O cotă de aproximativ 30% din aceste sume obținute sunt remise șefului de tură, care, la rândul său, are obligația de a remite șefului de birou vamal, atât în fiecare zi de luni, cât și în fiecare zi de joi (zilele în care numărul transportatorilor de colete care tranzitează vama Albița este foarte mare – n.r.) sume de aproximativ 300-500 de euro, cu titlu de protocol. Din discuțiile cu colegii, a aflat că o parte din această sumă destinată protocolului ajungea la șeful DRAOV Iași și chiar la conducerea ANAF, pentru a fi asigurată o anumită protecție, o stabilitate pe post”, se mai arată în rechizitoriu.
În cazul celorlalți 21 de vameși, procesul va continua pe 14 martie. Judecătorul a stabilit un termen mai lung pentru a da posibilitatea avocaților să-și pregătească apărarea. Având în vedere că judecătorul învestit să soluționeze acest dosar va pronunța sentința în cazul vameșei Coșniță, urmează să formuleze o cerere de abținere față de continuarea cercetării în cazul celorlalți inculpați, dosarul urmând a fi repartizat unui alt complet. În cadrul Secției Penale a Tribunalului Vaslui sunt în prezent patru judecători titulari, iar doi dintre ei s-au pronunțat deja în dosarul Albița, în cazul măsurilor de arestare preventivă.

Vameșii trimiși în judecată: Lotul Albița II

Ieri, Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a 22 de vameși de la Albița acuzați de fapte de corupție, respectiv asociere în vedere săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre aceștia se află în stare de arest, ceilalți fiind cercetați și judecați în stare de libertate . Cei 19 vameși arestați în luna octombrie au fost prezentați ieri în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui, însă magistrații au amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest, unul dintre avocații inculpaților neputând fi prezent la instanță pentru a asigura asistență juridică. Printre vameșii inculpați trimiși în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a dat detalii clare despre modul în care se aduna șpaga la Albița.
Procurorii Serviciului Teritorial Iași ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au finalizat ancheta în dosarul de corupție în care sunt cercetați vameșii de la Albița, cunoscut drept “Lotul Albița II”. Nu mai puțin de 22 de vameși au fost trimiși ieri în judecată, sub acuzația de luare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre se află în stare de arest, ceilalți cinci fiind cercetați în stare de libertate. Cum primul termen de judecată a fost fixat pentru luna ianuarie, ieri cei 19 vameși aflați în arest au fost prezentați în fața magistraților Tribunalului Vaslui pentru a se judeca menținerea stării de arest a acestora, procurorii DNA solicitând ca dosarul să fie judecat cu cei inculpați în stare de arest, mandatele acestora expirând pe 20 decembrie . Cum unul dintre avocații inculpaților nu a putut fi prezent la instanță, completul de judecată a amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest. Printre cei 23 de vameși trimiși ieri în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a recunoscut și a dat detalii exacte anchetatorilor despre modul în care se colecta și împărțea șpaga la Vama Albița. Scandalul de corupție care i-a avut în prim plan pe polițiștii de frontieră în 2011 nu i-a speriat câtuși de puțin pe vameși. Asta i-a determinat, spun procurorii DNA, să fie mai  vigilenți.
Ancheta DNA în dosarul “Lotul Albița II”, a început în primăva acestui an. Pe 18 aprilie 2013, procurorii au autorizat folosirea a doi investigatori sub acoperire – cetățeni români – care aveau rolul de a promite/da bani sau alte foloase vameșilor vizați de anchetă și să înregistreze audio-video convorbirile purtate în mediul ambiental. Cei doi investigatori români urmau să realizeze săptămânal treceri ale frontierei româno moldovenești folosind un microbuz pentru a efectua transport de colete pe ruta Italia – Moldova (tur-retur). La începutul lunii iulie, cei doi investigatori români au fost retrași, procurorii DNA dându-și seama că folosirea lor a fost o eroare tactică, având în vedere că activitatea de coletărie spre și dinspre Republica Moldova era realizată săptămânal de aproximativ 70 de unități de transport conduse exclusiv de cetățeni moldoveni. Activitatea celor doi “șoferi” români era suspectată de vameși, care evitau discuțiile cu ei. În plus, în timpul unui transport, un vameș de la Leușeni a fost la un pas să-l deconspire pe unul dintre investigatorii sub acoperire, dându-și seama că acesta realizează înregistrări video în punctul vamal. Aparatura disimulată, însă, nu a fost descoperită de vameș în momentul controlului corporal. În aceste condiții, începând cu 2 iulie, în cauză a fost autorizat drept investigator sub acoperire un ofițer anticorupție din Republica Moldova. În perioada 2 iulie – 22 octombrie 2013, acesta a tranzitat punctele vamale Albița și Leușeni de două ori pe săptămână, la volanul aceluiași microbuz folosit și de primii doi investigatori. În urma celor apoape patru luni de monitorizare, concluziile investigatorului sub acoperire au fost cât se poate de clare : în ciuda arestărilor din 2011, la punctele de trecere a frontierei  Albița și Leușeni lucrătorii vamali continuă să ceară și să primească șpagă, doar că și-au mai schimbat tactica. După descinderile DNA din 23 octombrie, 19 vameși au fost reținuți și ulterior arestații preventiv. Trei dintre vameșii suspectați de corupție aveau să confirme anchetatorilor că la Albița, șpaga este o îndeletnicire veche. Este vorba de vameșele  Magdalena Coșniță, Cristina Gânju și Lenuța Tiron. Ulterior, la reaudieri, aceasta din urmă și-a nuanțat declarațiile, ceea ce i-a înfuriat pe procurorii DNA, care au cerut și obținut și arestarea ei. Inițial, față de Lenuța Tiron s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi țara.

ANI verifică averile
Sumele impresionante de bani ridicate de ofițerii anticorupție în  urma descinderilor la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurorii DNA să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI), pentru a verifica în ce mod au dobândit zecile de mii de euro funcționarii de la Albița și de ce sumele nu au fost trecute în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare au fost identificate sume considerabile de ordinul zecilor de mii de euro, ce exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), ce nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote ce nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în rechizitoriul procurorilor anticorupție. Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% din aceste sume ajungeau la șefii de tură și alți decidenți, cu  titlu de mit,ă pentru a-și asigura stabilitatea pe post.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: