Home / Tag Archives: spital barlad

Tag Archives: spital barlad

Zece posturi vacante scoase la concurs, la spitalul din Bârlad

Concursuri peste concursuri! Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad se confruntă în continuare cu o lipsă de personal medical și auxiliar, așa că a scos din nou la concurs câteva posturi vacante.

Din cele zece posturi ce trebuie ocupate, trei sunt pentru asistenți medicali. Este nevoie de aceștia în secțiile Psihiatrie, ATI și Nefrologie. Sunt vacante, de asemenea, trei posturi de infirmier la secțiile ATI, Nefrologie și Ortopedie, precum și două posturi de îngrijitoare la secția Psihiatrie și Ambulatoriu integrat.

Spitalul mai are vacant și un post de economist la serviciul RUNOS (Personal) și un post de tehnician principal pentru aparatură medicală.

Concursul va începe pe 11 iunie cu proba scrisă, urmată de proba practică, programată pe 14 iunie, și de interviul stabilit pentru 20 iunie. Singurul post pentru care nu se susține proba practică este cel de tehnician principal pentru aparatură medicală. Candidații pot depune dosarele se pot depune până cel târziu pe 3 iunie, ora 14. (Mihaela NICULESCU)

S-a dres busuiocul la Spitalul ”Beldiman”: conducerea a convins-o pe doctorița Chiosa să nu demisioneze

de Simona MIHĂILĂ

Agitație mare la Spitalul ”Elena Beldiman” Bârlad, după ce a răsuflat informația că dr. Ana Maria Chiosa, medic gastroentorolog, și-a demisia luni la prânz.

Se pare că, apariția apariția articolului nostru în care am dezvăluit această informație, precum și episodul petrecut în cabinetul de endoscopie unde o asistentă a leșinat în timpul efectuării unei endoscopii, a deranjat conducerea unității.

Deși sursele noastre din interiorul spitalului ne-au spus că demisia doctoriței Chiosa nu era doar o intenție, ci și că fusese depusă luni, în jurul orelor prânzului, era de așteptat ca echipa de conducere a spitalului să încerce să o abată de la această hotărâre.

Lucru confirmat de un SMS pe care l-am primit de la dr. Angelica Gramaticu, purtătorul de cuvânt al unității: ”Domnișoara doctor Chiosa nu și-a dat demisia, nici nu a avut intenția. Nu există documente oficiale care să susțină demisia acesteia. În ceea ce privește episodul lipotimic (leșinul – n.r.) al asistentei medicale, a fost vorba de o hipoglicemie ce nu a pus în pericol investigația”.

Nu comentăm punctul de vedere oficial transmis de purtătorul de cuvânt, care nu și-a făcut decât datoria, însă ne rezervăm dreptul de a ne informa cititorii că, potrivit surselor noastre, a existat atât intenția de demisie, cât și documentul oficial. Faptul că echipa de conducere a reușit să o facă să se răzgândească pe doctoriță este de bun augur pentru Bârlad și pentru pacienții care au nevoie de consultatii și investigatii gastroenterologice.

Însă dincolo de acest ”happy end”, nemultumirile care au dus-o pe dr. Ana Maria Chiosa  pe punctul de a demisiona, ar trebui sa pună pe gânduri echipa manageriala de la „Beldiman”. Spitalul se confruntă cu o criză de medici, și este evident cât de ușor poate rămâne fără specialiști, mai ales în specializarile slab reprezentate în spital, dacă nu le sunt luati în calcul termenii în care vor sa lucreze profesionist.

 

Un ”drept la replică” tragi-comic

Cât privește episodul petrecut în cabinetul de endoscopie, este o coincidență foarte mare faptul că așa zisa criză de hipoglicemie s-a petrecut taman în timpul investigației. Ideea care se sugerează este că leșinul nu a fost rezultatul impactului emoțional asupra unei asistente despre care proprii săi colegi spun că este neexperimentată și că, până de curând lucrase într-un supermarket din oraș. Cu toate acestea acestea, după nefericitul episod, asistenta a fost mutată în Ambulatoriu, la Ortopedie. Un transfer fără nicio legătură cu leșinul, suntem siguri!

Tot în cursul zilei de ieri, conducerea Spitalului Beldiman a împrăștiat în mediul online un punct de vedere, pe care l-a intitulat ”drept la replică”, cu privire la articolul nostru.

După ce infirmă informația demisiei, reprezentanții spitalului se declară lezați de afirmația referitoare la asistenta care a leșinat, despre care am scris că ”trecerea de la tejgheaua de Alimentara, la un cabinet de endoscopie a fost peste puterea de adaptare a asistentei în cauză”.

”Afirmația este jignitoare, atât pentru colega noastră, cât și pentru toți angajații unității noastre, indiferent de gradul profesional, atingând demnitatea tuturor persoanelor dispuse să investească în dezvoltare personală” – se arată în replica spitalului.

Îi informăm pe cei care au formulat acest punct de vedere că nu se pot simți mai jigniți decât se simt acei angajați din spital care ne-au contactat pentru a ne felicita  pentru acest articol, angajați extrem de bine pregătiți profesional, care ne-au povestit câte ceva despre cum este apreciată valoarea la spitalul bârlădean.  Atât declarațiile lor, cât și ale zecilor de persoane din interiorul spitalului care vorbesc inclusiv pe rețelele de socializare despre angajări, concursuri aranjate, lipsa de pregătire a unor asistente (discuții care sunt publice și pot fi văzute de oricine), ridică legitima întrebare: cu ce drept atribuie conducerea spitalului sentimentul de jignire ”tuturor angajaților”?

În ceea ce privește conceptul de ”dezvoltare personală”, apreciem că plasarea lui într-un asemenea context este mult prea ridicolă pentru a merita vreun comentariu.

Aveți grijă de sănătatea și de viața oamenilor și tratați pacienții cu respect, stimați reprezentanți ai spitalului public. Pentru aceste lucruri sunteți plătiți regește, nu pentru a vă război cu jurnaliștii pe facebook!

Primăria Bârlad, preocupată de ”investiții” la Spitalul „Elena Beldiman”: a alocat bani pentru pavarea unei alei

Dacă tot nu a găsit nici până acum o soluție pentru mutarea secțiilor Psihiatrie, Pneumologie și Boli infecțioase într-un sediu nou, care să poată primi acreditare, Primăria Bârlad s-a implicat în pavarea aleii care face legătura între corpul nou al spitalului și cel vechi.

Contractul prevede ca lucrările să fie finalizate în 30 de zile, dar reprezentanții firmei bârlădene care realizează lucrarea au promis că aleea va fi gata în zece zile. Sunt circa 600 de metri pătrați de alee, ce vor fi reabilitați prin montarea de pavele și înlocuirea bordurilor vechi cu unele noi, pe ambele părți ale căii de acces”, a declarat Daniela Borș, managerul Spitalului „Elena Beldiman”.

Aceasta a recunoscut că gropile adânci din alee au creat de multe ori probleme pacienților care trebuiau transportați de la corpul nou la cel vechi, sau invers.

De regulă, dimineața, erau consultați interdisciplinar pacienții cu recomandări pentru alte specialități decât cele pentru care erau internați, dar în cazul unor urgențe, când medicul de gardă nu poate părăsi secția, ori când era nevoie de investigații CT, pacienții trebuiau transportați în corpul principal. Evident că prezența gropilor, a denivelărilor, crea disconfort pacienților dar și persoanelor care îi însoțeau. De când sunt în spital, și sunt câțiva ani, nu am văzut ca aleea să se fi reabilitat vreodată”, a mai spus Daniela Borș.

Ziarul Est News a prezentat, anul trecut, pericolul pe care îl reprezintă așa-zisa alee, precum și declarațiile unor angajați ai spitalului care sesizau faptul că de câteva ori s-a întâmplat ca pacienții să cadă de pe targă din cauza zdruncinăturilor de neevitat, provocate de craterele din alee. (Mihaela NICULESCU)

Bani de la Ministerul Sănătății, pentru aparate de ventilație și de monitorizare a funcțiilor vitale, la secția Reanimare din cadrul Spitalul „Elena Beldiman”

În scurt timp, Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad va începe procedurile de achiziție a unor aparate noi, cu finanțare din partea Ministerului Sănătății în procentaj de 90%.

În ședința de Consiliu Local din 14 septembrie a fost votată alocarea pentru această destinație a sumei de 50.000 de lei, cota de cofinanțare ce trebuie suportată de Consiliul Local. Spitalul bârlădean își va îmbunătăți dotarea cu un ecograf, două mese ginecologice necesare pentru nașteri și consultații, aparate de ventilație, două paturi pentru secția de ATI (Reanimare) și 10 monitoare pentru funcțiile vitale, aparate ce sunt montate la fiecare pat din această secție. Spitalul va achiziționa și două lămpi mobile pentru examinare ginecologică (cele existente fiind vechi și ineficiente) dar și o lampă performantă pentru sala de operații, ce va fi montată pe tavan.

Toate aceste aparate și dispozitive medicale sunt extrem de necesare. Secția ATI ar avea nevoie de mai multe aparate de ventilație mecanică, ideal fiind ca fiecare pat al secției să fie dotat cu un astfel de aparat. Acest lucru ar scuti transportul pacienților care au nevoie de respirație artificială către Spitalul Județean, în momentul în care secția ATI se confruntă cu mai mulți pacienți decât numărul de aparate. În ultimul timp, spitalul bârlădean a pus accent pe cumpărarea acestor aparate, reușind să achiziționeze aproape jumătate din numărul necesar.

Dotările cu finanțare de la Ministerul Sănătății sunt destul de rare la Spitalul „Elena Beldiman”. În ultimii ani, Ministerul Sănătății a alocat de trei ori bani, în 2014, 2016 și acum, în 2018, când a alocat 447.000 de lei. (Mihaela NICULESCU)

În pijamale și cu branula în venă, la frizer, la salonul de frumusețe și la piață!

de Mihaela NICULESCU

Se plimbă nestingheriți, pentru că nimeni nu-i oprește. Pacienții internați în Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad nu întâmpină niciun impediment în a ieși din salon fără a anunța, părăsind degajați, în pijamale, curtea spitalului.

Zilele trecute, reporterul Est News a surprins un bărbat internat la Spitalul „Elena Beldiman”, în timp ce se plimba în voie în zona Stadion, însoțit de un amic. Inconștienții pacienți, care pot răspândi sau contacta microbi în timpul în care se deplasează prin mulțime, părăsesc spitalul fie pentru diverse cumpărături, fie pentru mișcare în aer liber, fie pentru a face piața, sau chiar din motive estetice. Nu de puține ori, angajații saloanelor de înfrumusețare ori ai frizeriilor din zona Stadion s-au trezit cu clienți în pijamale.

Au fost destul cazuri în care atât la noi cât și la frizeria vecină au apelat pentru un tuns atât femei cât și bărbați care erau internați. Evident că nu am onorat aceste cereri când i-am văzut îmbrăcați în pijamale. S-a întâmplat de vreo două ori ca femei cu branulă la mână să dorească să se tundă în timp ce erau internate în spital. Este, de acum, un lucru obișnuit să vedem plimbându-se prin fața salonului pacienți internați la Spitalul <<Beldiman>>”, ne-a mărturisit o coafeză a unui salon din apropierea spitalului.

De fapt, părăsirea perimetrului spitalului de către pacienții internați, cărora nu le mai cere nimeni papuci de unică folosință la intrarea în secție, nu mai este demult o noutate. „Evadarea” pentru mai multe zeci de minute, sau poate și mai mult, este relativ ușor de realizat. O clipă de neatenție a agenților de pază, sau minciuna arhi-cunoscută „Merg la chioșc să-mi cumpăr ceva”, sunt suficiente pentru a părăsi spitalul. Există două căi de „evadare” – una chiar la intrarea principală, din apropierea postului de pază, iar a doua, cea din fața bisericii din curtea spitalului, unde nu există pază.

În ”Ghidul Pacientului”, publicat pe site-ul spitalului bârlădean sunt menționate următoarele: ”Este strict interzisă părăsirea secției fără avizul medicului curant/de gardă sau al asistentei medicale”. Desigur, ultima grijă a oamenilor bolnavi este să lectureze regulamentele publicate pe site. În mod normal, drepturile și obligațiile ar trebui să existe într-un document (pliant, brosură etc.), în fiecare salon.

Conducerea spitalului tot declară de ceva vreme că lucrează la îmbunătățirea monitorizării intrărilor și ieșirilor persoanelor în și din din spital. Are în vedere achiziționarea de echipamente video de supaveghere, fără a renunța la serviciile firmei de pază. Ce se întâmplă însă dacă, între timp, un pacient internat pățește ceva în timpul plimbării în afara incintei spitalului? Cine și cum răspunde?

Pacienții își cumpără sacoșe cu medicamente, dar conducerea Spitalului „Beldiman” neagă. Iată șmecheria folosită de medici pentru ca oamenii să nu poată cere decontarea medicamentelor!

de Mihaela NICULESCU

Incredibil! La spitalul din Bârlad, pacienții internați nu cumpără medicamente. Așa cică!

„Nu există nicio sesizare depusă la secretariatul Spitalului «Elena Beldiman» în privința nerespectării drepturilor pacienților”. Acesta este punctul de vedere al conducerii spitalului bârlădean, transmis de Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al instituției.

Declarația vine după ce reporterul Est News a solicitat spitalului relații în legătură cu numărul pacienților care au cerut să li se deconteze banii cheltuiți pe medicamentele cumpărate din propriul buzunar pentru că nu existau în farmacia spitalului, medicamente de altfel prescrise de medicii curanți.

După ce în urmă cu câteva săptămâni, reprezentanții spitalului declarau că, lunar, în medie, doi pacienți depun cereri pentru înapoierea banilor cheltuiți pentru medicamente și materiale sanitare, ieri am aflat că, de fapt, luna aceasta, toți pacienții au primit medicamentele de care aveau nevoie și nu a fost înregistrată nicio cerere pentru solicitarea decontării banilor. Mai mult, reprezentanții spitalului au precizat că farmacia are în stoc toate medicamentele necesare tratării pacienților internați la „Beldiman”.

Declarație infirmată de unii medici din spital care ne-au spus că nici pomeneală ca farmacia spitalului să asigure necesarul de medicamente. Pacienții sunt trimiși să și le procure singuri, pe cheltuială proprie.

Alți medici, mai puțin interesați de drepturile pacienților, recurg la vechea strategie prin care oamenii naivi sunt păcăliți: nu trec medicamentele respective în foaia de tratament, în schimb, le dau foițe cu lista medicamentelor de care au nevoie pentru a și le cumpăra din farmaciile cu circuit deschis.

Zilele trecute, un pacient s-a adresat redacției noastre pentru a sesiza faptul că, în continuare, pacienții își cumpără medicamente, dar și cu faptul că medicii și asistenții medicali nu îi informează pe aceștia despre dreptul lor de a-și recupera banii cheltuiți.

Sub protecția anonimatului, un pacient ne-a explicat de ce pacienții, cât de cât informați, nu se înghesuie să își ceară banii înapoi.

Am citit și eu declarația ministrului Sănătății și am aflat că pentru a ne putea primi înapoi banii cheltuiți pe medicamentele pe care spitalul nu le are în farmacie, este nevoie să venim cu niște documente, dar trebuie ca și medicamentele respective să fie trecute în foaia de observație. Ei, eu vreau să vă spun că mi-am cumpărat medicamente, dar nu erau trecute în foaia de tratament. Am reușit să intru în posesia foii de tratament și am văzut că nu e trecut niciun medicament din cele pe care medicul mi-a spus să le cumpăr pentru a mă face bine. Deci, eu cum să mă justific? Asta e mașinăria, găsesc ei să iasă din orice situație, părând că totul este legal. Aș fi putut face chiar și o fotocopie la foaia de observație, pe care să o atașez împreună cu bonul de la farmacie, să vedem ce mi-ar fi răspuns domnii din conducerea spitalului. Data viitoare așa am să fac”, ne-a mărturisit un pacient.

Până când pacienții internați la Spitalul „Beldiman” vor lupta pentru a-și obține drepturile, spitalul poate să declare sus și tare că pacienții sunt tratați cu medicamente din farmacia spitalului, dovadă că într-o lună nu a fost înregistrată nicio cerere de decontare a banilor cheltuiți pe medicamente. Un scenariu de comedie neagră.

Cui i s-a întâmplat minunea? Reprezentanții spitalului bârlădean susțin că le dau banii înapoi pacienților internați care-și cumpără singuri medicamentele

de Mihaela NICULESCU

Spitalul „Elena Beldiman” susține că obișnuiește să deconteze toți banii pe care pacienții internați îi cheltuie pe medicamente. Câți dintre bârlădenii internați, care nu știau că legea obligă spitalele să le dea înapoi banii pe medicamentele cumpărare, au fost informați de cadrele medicale că au acest drept?

E o tradiție împământenită la Bârlad (și nu numai), ca pacienții internați în spital să fie trimiși la farmacie să-și cumpere din banii lor medicamentele de pe lista scrisă ”pe șest” de asistente sau medici, medicamente ce ar trebui date gratuit de spital (că de aia e spital public, și nu privat, nu-i așa?).

Puțini oameni știu însă că spitalul este obligat să le dea banii înapoi, pe baza bonului fiscal eliberat de farmacie. Subiectul este unul tabu, pacienții nefiind informați de cadrele medicale că achiziționarea medicamentelor este un ”împrumut” pe care ei îl oferă spitalului și, ca orice împrumut, trebuie returnat.

Acest lucru a fost subliniat recent, chiar de ministrul Sănătății, Sorina Pintea, într-o conferință de presă: ”Legea spune ca daca pacientul este internat in spital, spitalul trebuie sa ii asigure tot. Daca cumva nu are in acel moment pe stoc sau se intampla ceva, atunci pacientul vine cu chitanta si spitalul este obligat sa ii dea banii inapoi pacientului, daca acel medicament facea parte din procesul lui de ingrijire. Orice medicament pe care pacientul il consuma in timp ce este in spital trebuie sa fie consemnat in foaia de observatie. Se consemneaza medicamentele date de spital, iar pentru pacientii cronici, spre exemplu pacientul cu diabet, care vine de acasa cu medicatia, pentru ca i-o prescrie medicul specialist – el se interneaza in spital, dar, pe timpul spitalizarii, i se termina pastilele. Spitalul trebuie sa ii acorde diferenta de pastile, dar totodata sa consemneze cate pastile a luat el cand a venit de acasa. Este o obligatie. Eu va spun care este procedura aplicata in unele spitale: pacientul vine, face o cerere de decontare, se trimite la partea financiara, care cere foaia de observatie, ca sa vada daca acel serviciu medical a fost trecut in foaia de observatie”.

La Bârlad, cică e fix la fel!

Reprezentanții Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad susțin că această lege este respectată în cazul pacienților internați aici.

„În situația în care asigurații, pe perioada internării în spital, în baza unor documente medicale întocmite de medicul curant din secția în care aceștia sunt internați, suportă cheltuieli cu medicamente, materiale sanitare și investigații paraclinice la care ar fi fost îndreptățiți fără contribuție personală, în condițiile contractului-cadru, spitalul nostru rambursează contravaloarea acestor cheltuieli la cererea asiguraților. Rambursarea cheltuielilor se realizează din veniturile spitalului, pe baza unei metodologii proprii aprobate prin decizie a conducătorului instituției”, a precizat Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Acesta mai spune că, lunar, doi pacienți, în medie, solicită în scris rambursarea banilor cheltuiți pentru medicamentele care lipsesc din Spitalul „Elena Beldiman”. Cum se explică totuși numărul foarte mic de cereri în comparație cu numărul foarte mare de pacienți internați care sunt trimiși să-și cumpere medicamente și materiale sanitare de care nu pot beneficia în spital întrucât farmacia unității nu le deține în stoc? Unii nu-și cunosc drepturile,  iar alții chiar dacă își cunosc sau nu drepturile, nu vor să supere medicii de teamă că data viitoare când vor ajunge în spital nu vor fi tratați cum se cuvine.

În răspunsul transmis redacției noastre se mai precizează că „în farmacia spitalului se găsesc medicamentele și materialele sanitare necesare satisfacerii nevoilor pacienților noștri”. Asta o fi însemnând, oare, că s-au dus vremurile în care pacienții făceau coadă la farmacia plasată strategic lângă spital, având în mână lista dată de medic odată cu recomandarea ”prietenească” de a cumpăra medicamentele în special de la farmacia cu pricina?

Vestea nu poate fi decât îmbucurătoare pentru cei care se află în această situație și așteptăm cu interes confirmarea din partea pacienților spitalului bârlădean.

La nivel național, în urma interpretării răspunsurilor pacienților la chestionarele de satisfacție completate în perioada decembrie 2016 – ianuarie 2018 la externare, peste o cincime au declarat că sunt nemulțumiți de faptul că și-au cumpărat din bani proprii medicamente și materiale sanitare, care lipseau din spitale.

Cum minte cu nerușinare primarul Boroș cu ajutorul ziarului Vremea Nouă! Iată dovada!

de Simona MIHĂILĂ

Câtă disperare! Scene de toată jena s-au derulat, ieri, la Primăria Bârlad, unde primarul Dumitru Boroș și ziarul său de curte s-au jucat de-a conferința de presă, profitând de buna credință a unora dintre jurnaliștii bârlădeni, invitați să intre în rol de spectatori, eventual să transmită publicului ”știri” desprinse din dialogul regizat.

Simulacrul cu numele de conferință de presă a fost atât de transparent și de stângaci, încât aproape toți cei prezenți și-au dat seama de mascarada la care au fost chemați să asiste. E adevărat, majoritatea jurnaliștilor bârlădeni s-au prins de regia ieftină ce urma să aibă loc, chiar în momentul în care au primit invitația. Motivul: ”conferința de presă” a fost anunțată în ziarul care servește interesele lui Boroș încă de sâmbătă, aspect pe care purtătorul de cuvânt al primarului nu l-a avut în vedere atunci când i-a mințit pe ceilalți ziariști că organizarea conferinței a fost o decizie de ultim moment.

Comedia a căpătat intensitate în momentul în care primarul s-a dat de gol că știa ce întrebări urmau să i se pună, scoțând din mapă documente ce nu au făcut obiectul conferinței, dar care aveau legătură cu întrebările cu pricina. Altfel spus, a fost atât de ”surprins” de întrebări, încât avea răspunsurile pregătite.

 

De ce se teme avocatul Boroș să facă în instanță afirmațiile fără acoperire pe care le face presei?

 

Tot acest teatru ieftin a avut o singură miză, una pe care primarului îi este teamă, se pare, să o tranșeze în fața instanței de judecată: construcția spitalului privat din Bârlad, pe care a sistat-o abuziv și nici acum, după luni de zile, nu reușește să prezinte argumente legale care să-i justifice decizia.

În lipsa dovezilor și a unei expertize tehnice făcută de o autoritate acreditată, Boroș recurge la strategii jalnice, fără valoare legală, dar menite săSpital privat Barlad - Dan Dobrovolschi

manipuleze masele: comandă articole la ziarul său de curte, singurul dispus să scrie vrute și nevrute.

Interesul este, ce-i drept, unul comun: ”nimicirea dușmanului”, adică a firmei care construiește spitalul privat. Un dușman incomod, care a cerut în instanță dovezi concrete: lui Boroș pentru actele administrative abuzive, iar ziarului pentru linșajul mediatic la care a supus-o, linșaj din care fac parte zeci și zeci de articole mincinoase și fotografii false.

Teoretic, atât Boroș, cât și ziarul-prieten (cel care a afirmat public că ”l-a adus de mână la primărie”, instalându-l în funcția de primar), ar trebui să scape rapid de acuzații: ca niște profesioniști ce sunt, ar trebui să aibă dovezi solide, legale, care să facă din aceste procese floare la ureche!

Până una-alta, dovezile întârzie. Ziarul continuă, spre amuzamentul general, să facă acuzații fără acoperire, dându-și dreptate de unul singur, de la o ediție la alta, și felicitându-se (tot de unul singur) pentru ”dovezile de necontestat”. Pe care nu a reușit să le prezinte niciodată.

În tot acest timp, Boroș avocatul e cuprins de transpirații și cheltuie banii publici pentru a-și angaja avocați care să-l scape din buclucurile în care a intrat și cărora le-a dedicat, deja, jumătate din mandatul său de primar. Perioadă în care ar fi putut să-și îndeplinească măcar câteva din promisiunile cu care i-a convins pe bârlădeni să-l voteze (1.500 de locuri de muncă, elicoptere medicale, investitori, locuințe, câte un lot de teren pentru casă pe săptămână, șosea de centură – în primul rând etc.).

 

”Conferință de presă” făcută pentru ”ziariștii” care scriu după dictare

 

Primul lucru pe care l-a făcut Boroș în prima lună de mandat  a fost să se ”ocupe” de unul dintre cei mai importanți investitori privați din Bârlad, cel care oferă aproximativ 200 de locuiri de muncă. I-a cășunat să afirme că Axa Optic a încălcat legea construind un centru medical pe propriul ei teren (cumpărat, în urma unei licitații publice, cu aproape 70.000 de euro, care au intrat în bugetul orașului), fără a și dovedi acest lucru. Nu a putut prezenta niciodată dovada că firma a încălcat legea.

Atunci când a comunicat că lucrările de construcție trebuie sistate, nu a spus (in corespondenta oficială) că acestea sunt ilegale. A spus-o doar in fata acelor ziariști cunoscuți că nu cer dovezi, ci scriu după dictare! Singurul ”argument” a fost un studiu plătit din bani publici, care a concluzionat că nu e loc de ”spital privat”, deoarece curtea spitalului public ar fi … prea mică. Nici pomeneală de legi încălcate, ocupări abuzive ale domeniului public și alte afirmații dictate ”ziariștilor”.

Nu mai subliniem iarăși, că la realizarea acestui studiu au stat o sumedenie de documente false transmise de primarul Boroș. Am detaliat subiectul într-un articol anterior (detalii aici).

Ieri, în cadrul conferinței de presă, Boroș nu a scos niciun cuvințel despre aceste documente false care au influențat decisiv rezultatele așa-zisului studiu.

În schimb, a pomenit de ”o comisie” care a făcut niște măsurători, iar constatările acestei comisii ar sta la baza actelor sale administrative.

Deși ne-a invitat la conferința de presă, Boroș a refuzat să răspundă întrebărilor adresate de reporterii noștri. Chiar ne-a spus în față că nu-l interesează întrebările noastre. Am fi vrut să aflăm cine face parte din această ”comisie” și dacă măsurătorile făcute de comisia anonimă au valoarea unei expertize tehnice autorizate (ziarul prieten nu a avut asemenea curiozități).

Ni s-a spus doar că respectiva comisie a fost desemnată de curând, Boroș neputând explica de ce a afirmat încă din 2016 că firma Axa Optic a încălcat legea, în condițiile în care, tot el spune, constatările ”comisiei”, referitoare la acest aspect, sunt de dată recentă .

 

Iulian Bîca, șeful Piețelor și prietenul lui Boroș, a intrat ca hoțul în perimetrul spitalului privat, fiind surprins de camerele de luat vederi

 

Prea multe minciuni în care s-a încurcat Boroș! Pe unele încearcă disperat să le acopere cu ajutorul prietenilor de familie. De exemplu, Iulian Bîca, pensionarul din armată, fost membru PSD, pe care primarul Boroș l-a pus șef la Direcția Piețelor și Parcărilor din Bârlad.

Pe 25 iunie, la ceas de seară (18.30), pe principiul ”noaptea, ca hoții, seara, ca proștii”, domnul Bîca, însoțit de două persoane, a pătruns ”pe șest” în perimetrul ce reprezintă organizarea de șantier aferentă construcției spitalului privat.

Camerele de luat vederi l-au surprins în timp ce măsura precipitat, cu o ruletă, distanțe, unghiuri, trepte etc. Reprezentanții firmei Axa Optic au mers la fața locului pentru a-i întreba pe oaspeții nepoftiți cum au intrat, cine i-a trimis și care este motivul pentru care nu și-au cerut permisiunea de a pătrunde într-o organizare de șantier privată, făcută conform legii, inclusiv la recomandarea instanței de judecată.

Bîca arată cum a sfasiat plasa de protectie, pentru a intra fraudulos pe santierul spitalului privat

Bîca s-a pierdut puțin cu firea și nu a putut preciza în ce calitate se află acolo și nici dacă măsurătorile pe care le efectuează cu sârg fac parte din atribuțiile de serviciu, cele prevăzute în fișa postului de director al Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor din Bârlad, pentru care primește leafă din banii publici.

Reprezentanții Axa Optic s-au oferit să-l scutească de efort și să-i pună la dispoziție măsurători făcute de toți experții posibili (topo, cadastru, Inspectoratul de Stat în Construcțiii, experți tehnici acreditați de ministerele de resort etc.). În general, cam tot ce le trebuie tuturor instanțelor de judecată de pe mapamond. Expertize pe care și primarul Boroș le-ar putea solicita (și chiar comanda), dar numai dacă e interesat de dovezi imbatabile.

Până ca Bîca să se dumirească ce caută acolo, reprezentanții Axa Optic au sunat la 112 și au chemat poliția. Au făcut plângere penală pentru distrugere, întrucât Bîca, în calitate de reprezentant oficial al Primăriei Bârlad (după cum a explicat) a sfâșiat plasa de protecție care proteja spitalul de șantier, fără acordul și știința proprietarului. Ba chiar a arătat senin gaura pe care a făcut-o și în care s-a strecurat. Ca hoțul. Pardon, ca un vajnic reprezentant al Primăriei Bârlad, cea care nu are nimic de ascuns!

Contactat de reporterii Est News pentru un punct de vedere referitor la acțiunea sa ”oficială” de pe 25 iunie, Iulian Bîca ne-a spus că se abține de la declarații: ”Nu am nimic de spus despre acest subiect. Întrebați-mă orice altceva, dacă sunt sănătos, dacă mi-e bine, dacă mi-e rău”. De acord, domnule Bâca: atunci când ați pătruns fraudulos într-o zonă unde aveați interzis, vă simțeați bine, sau vă simțeați rău?

Salarii cu carul, respect pentru pacienți cu picătura, la Spitalul ”Beldiman” Bârlad

de Mihaela NICULESCU

Zeflemea și multă nepăsare. Aceasta este atitudinea pe care conducerea Spitalului „Elena Beldiman” o are în relația cu presa, chiar și atunci când aceasta solicită informații de larg interes public, care nu fac parte nicidecum din categoria informațiilor „secrete”.

Reporterul Est News a solicitat pe 4 iunie date în legătură cu exodul medicilor pneumologi din ultimul an, fapt îngrijorător având în vedere că patologia pulmonară este foarte prezentă în rândul cetățenilor din Bârlad și zona Bârladului. Într-un an și jumătate, trei medici pneumologi au plecat de la spitalul „Beldiman”, secția fiind aglomerată și deservită momentan doar de trei medici cu contract de muncă.

Purtătorul de cuvânt nu a răspuns pe loc solicitării noastre, întrucât medicul Vladislav Afteni, un fel de struțo-cămilă în conducerea spitalului, a considerat că cel mai potrivit ar fi să ne transmită în scris răspunsul la întrebare. Nimic greșit, însă răspunsul a venit sub forma unei bătăi de joc. Probabil pentru a se răzbuna pentru că i-am scos în evidență incompetența, managerul Daniela Borș, economista care a devenit faimoasă în oraș pentru bazaconii de genul ”creșterea veniturilor spitalului se face prin diminuarea cheltuielilor”, ne-a aruncat un comunicat în doi peri:

Ca urmare a solicitării telefonice primită de la reporterul Est News referitor la încetarea contractului de muncă la doi medici din cadrul secției Pneumologie, vă comunicăm următoarele:

– un medic a încetat Contractul individual de muncă din 15.12.2017, conform articolului 55, lit. (b), Codul Muncii – republicat;

– un medic a încetat Contractul individual de muncă din 01.10.2017, conform articolului 55, lit. (b), Codul Muncii – republicat, dar desfășoară activitate în cadrul unității noastre în timp parțial – în linia de gardă”

Nu ne-a uimit formularea nu tocmai corectă gramatical, ci faptul că în răspuns nu este pomenit numele medicilor care nu mai lucrează în secția Pneumologie de la sfârșitul anului trecut.

Așa înțelege managerul spitalului să respecte dreptul la informare al pacienților, cei care prin contribuțiile lor îi asigură o leafă mai mult decât generoasă.

Așadar, dragi cititori, dacă nu ați mai fost nevoiți în ultimele luni să ajungeți la spital, în secția Pneumologie, e posibil ca medicul dumneavoastră curant să nu mai lucreze la Bârlad. Pe surse, am aflat că mediciul Ciprian Druțu a plecat din oraș, iar medicul Andreea Neagu este angajată a Spitalului Județean Vaslui, la Bârlad făcând doar gărzi. De mai bine de un an, medicul pneumolog Bogdan Barbu a ales și el să plece, la spitalul din Galați, astfel că într-un an și jumătate secția Pneumologie a rămas fără trei medici. Aceasta funcționează momentan cu medicii pneumologi Corneliu Marian, Irina Hriscu și Cristina Todiroaie, iar gărzile mai sunt asigurate și de doctor Andreea Neagu. Schimburile trebuie asigurate, concediile onorate și gărzile de asemenea. Este o situație nu tocmai comodă, care va trebui totuși să fie luată în seamă de conducerea spitalului. Nu am putut afla dacă va fi scos la concurs măcar un post de medic pneumolog.

Funcție inventată ”din pix” pentru medicul Vladislav Afteni

Nu știm ce secrete ascund Borș și Afteni, de vreme ce nu a fost de acord să ne furnizeze date complete. După cum secrete sunt ținute și motivele pentru care spitalul nu are nici până la această oră un director medical interimar. Vladislav Afteni este, conform datelor de pe site-ul spitalului, medic coordonator al activității medicale din spitalul „Elena Beldiman” și membru în comitetul director. Nicăieri în lege nu există această funcție, de ”coordonator al activității medicale”, însă Direcția de Sănătate Publică nu are nicio problemă cu acest lucru. La Bârlad, se poate aranja. Din pix.

Doctorul Ovidiu Ciobotaru, noul președinte al USR Bârlad

de Simona MIHĂILĂ

Medicul internist Ovidiu Ciobotaru a fost ales președinte al organizației municipale Bârlad din cadrul USR, în urma alegerilor interne de acum câteva zile. Până acum, liderul organizației a fost deputatul Mihai Botez, care este și președintele filialei județene a partidului. Acesta spune că a dorit să se retragă din poziția de președinte al organizației bârlădene deoarece a venit timpul ca în USR să se afirme tot mai mulți membri.

”Din fericire în USR continuă să apară tot mai mulți oameni valoroși, cu bune intenții, care merită să ajungă în prim-planul vieții politice”, a declarat, pentru Est News, deputatul Botez.

Medicul Ovidiu Ciobotaru are 32 de ani și lucrează la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad din 2016. De origine, este din comuna Oncești, județul Bacău.

Spune că a intrat în politică din dorința de a contribui la reformarea clasei politice românești: ”Eu vin dintr-o familie destul de săracă, în sensul că ambii mei părinți nu au salarii, ei au trăit din agricultură. În condițiile astea, foarte grele, atât eu cât și sora mea am devenit medici. În acest proces de evoluție al meu am fost ajutat de mulți oameni, inclusiv material. Pentru mine a contat mult de tot. Mă gândesc că fiind aici, în această postură, voi contribui și eu în evoluția altor oameni, care, așa cum am fost eu, nu au altă șansă de a izbândi decât de a fi ajutați. Implicarea mea în politică, mai exact în USR, o văd ca o campanie de voluntariat mai organizată și mai eficientă. Politica trebuie să devină voluntariat în sprijinul societății, al oamenilor”.

Motivul pentru care a ales USR este faptul că a fost dezamăgit de toate celelalte partide.

”Chiar dacă celelalte partide au, poate, mulți oameni de valoare în interior, au promovat la vârf oameni îndoielnici din mai toate punctele de vedere. Când am decis să intru în politică, nu am făcut-o orbește. Am analizat și am studiat oamenii din USR, mesajele lor și am ajuns la concluzia că acest partid se detașează total de politica și oamenii politici care au evoluat până acum în România. Mi-am spus că aici e locul meu pentru a face ceea ce spuneam mai înainte. Dacă nu era USR, în mod categoric nu aș fi intrat în politică”, a mai spus Ciobotaru.

În afară de schimbarea președintelui, alegerile din cadrul USR Bârlad au dus și la înlocuirea unuia dintre vicepreședinți. Decanul de vârstă, Mihai Bolea (soțul regretatei profesoare Ionela Bolea, fosta directoare a Școlii Gimnaziale ”Iacov Antonovici”), a făcut un pas în lateral permițând ascensiunea în echipa de conducere a Anei Vintilă. În cealaltă funcție de vicepreședinte al USR Bârlad a fost reconfirmat Ionuț Vintilă.

Din componența biroului mai fac parte Vlad Sârbu, profesor de educație de fizică și fondatorul echipei de baschet a CS Sonicks Junior Bârlad, precum și Răzvan Ailiesei, farmacist.

Cenzură fără precedent la Spitalul „Beldiman”: pumnul în gură, inclusiv purtătorului de cuvânt!

de Mihaela NICULESCU

Situație incredibilă la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad, unde conducerea i-a interzis purtătorului de cuvânt să ofere informații ziariștilor în afara orelor de program al unității, în condițiile în care acesta s-a oferit să-i sprijine pe jurnaliști cu informații la orice oră fiindcă a înțeles că presa nu funcționează conform programului diverselor instituții.

Cu toate că Adrian Gheorghiu a fost numit purtător de cuvânt al spitalului bârlădean, anul trecut, de către noul manager Daniela Borș, aceasta nu acceptă ca Gheorghiu să dea informații presei în orice moment al zilei.

Criticat de o parte a presei pentru că nu mai vrea să furnizeze informații după terminarea programului, Adrian Gheorghiu s-a apărat explicând că nu este decizia lui. Purtătorul de cuvânt a explicat că a solicitat săptămâna trecută, în scris, managerului să accepte să ofere presei relații și după ora 15.30 în timpul săptămânii, dar și în weekend, ori de câte ori este solicitat. A prezentat în adresă faptul că nu dorește să fie remunerat pentru această activitate, putând lucra și de acasă, așa cum prevede codul muncii.

Nu a primit răspuns în scris, ci doar verbal, Daniela Borș spunându-i că nu este de acord. Ieri, Adrian Gheorghiu a făcut o nouă adresă managerului, pe care a înregistrat-o la secretariatul instituției și așteaptă să primească răspuns.

Până în 2010, Gheorghiu a fost locțiitorul purtătorului de cuvânt, de relația cu presa se ocupându-se în principal directorul medical, dr. Gabriela Daniș. Din octombrie 2017, Gheorghiu a fost numit responsabil cu relația cu presa, adică purtător de cuvânt. În vreme ce în alte spitale din alte localități, e adevărat, mult mai civilizate, managerul este cel care oferă cele mai multe relații presei, la Bârlad purtătorul de cuvânt este împiedicat să își respecte fișa postului, de multe ori fiind împiedicat să ofere informații de larg interes public, dar mai ales informații care țin de bucătăria internă a spitalului municipal.

Deputatul Solomon către Spitalul ”Beldiman”: ”Aveți salariile dorite, dar mai și munciți!”. Cum a pierdut spitalul fonduri serioase din cauză că nu a reușit să aducă un gastro-enterolog

de Simona MIHĂILĂ

Lamentările conducerii Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad în legătură cu lipsa fondurilor pentru acordarea sporurilor salariale promise de guvernanți nu au stârnit nici pe departe compasiunea publică, însă au deschis cutia Pandorei pe un subiect nevralgic. Declarația pe care Daniela Borș, managerul spitalului, a făcut-o ziarului Est News și în care a precizat că Ministerul Sănătății nu a virat niciun leu care să contribuie la acordarea sporurilor salariale i-a amintit deputatului Adrian Solomon că rolul managerului nu este doar de a cere bani, căci asta poate oricine, ci de a implementa strategii care să atragă fonduri la spital. Fonduri care i-au fost puse la dispoziție și pe care Spitalul ”Beldiman” le-a pierdut… din lipsă de idei.

Deputatul a făcut referire la faptul că spitalul bârlădean a pierdut șansa de a deconta de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui suma de aproape 800.000 de lei (opt miliarde de lei vechi) anual, bani care ar fi putut intra în bugetul spitalului dacă unitatea ar fi angajat un medic gastro-enterolog.

Se plânge (managerul Daniela Borș – n.r.) că nu a primit bani de la CJAS, de la minister, de la primărie. Dar s-a asigurat că a făcut tot posibilul să atragă banii care puteau veni de la CJAS? Ce-i cu cele 12 paturi pe care nu le poate contracta din cauză că spitalul nu are gastro-enterolog? De ce nu a cerut repartizarea acestor paturi pe alte secții unde avea acoperire de personal? Aveau ocazia, așa cum a sugerat și ministrul Sănătății, să distribuie aceste paturi acolo unde aveau posibilitatea să facă internări, acolo unde e nevoie de paturi. Nu au făcut-o. Sunt destule secții care sunt foarte aglomerate și puteau folosi aceste paturi”, a declarat deputatul Solomon.

Compartimentul de gastro-enterologie, care ar fi trebuit să funcționeze cu cele 12 paturi pe care spitalul bârlădean le putea contracta, ar fi putut atrage, lunar, suma de aproape 70.000 de lei. Cei care au de pierdut sunt spitalul, care va fi văduvit de fonduri, dar și pacienții care ajung în sistem de urgență aici. Restul bârlădenilor care necesită investigații sau consultații mai complexe au posibilitatea cabinetelor private care au contract cu CJAS. Nu și dacă se pune problema internării, caz în care tot spitalul ar trebui să-i servească. Doar de aceea se cheamă că-i public și de aceea cei aproape 1.000 de oameni care lucrează aici sunt platiți din banii noștri, adică din bugetul public. Iar după ultimele modificări salariale, plătiți serios, nu oricum.

Și, dacă tot a atins problema performanțelor manageriale de care Daniela Borș tot trebuie să facă dovada odată și odată, Adrian Solomon a fost curios să afle noutăți și despre spitalizările de zi, sectorul care ar trebui să finanțeze decisiv spitalul bârlădean, și de care medicii fug ca dracul de tămâie, din pricină că de acolo nu iese banul.

”Dar cu Ambulatoriul (policlinica) și cu spitalizările de zi, ce se întâmplă? Cât au crescut decontările în sectorul ăsta care ar trebui să fie prioritar? Mai ales că avem acreditat laboratorul, există aparatura necesară investigațiilor! Ce fac ei (decidenții de la spital – n.r.) pentru a atrage fondurile dispobibile? Singurii care pot ajuta spitalul bârlădean sunt doar ei. Muncind mai mult. Au salariile dorite, atunci să muncească”, a mai punctat deputatul PSD.

Așa cum am mai scris, cei mai mulți medici refuză să dea consultații în Ambulatoriul de specialitate (policlinică), prin intermediul căruia în vistieria spitalului ar putea ajunge bani mulți. Mare parte din fonduri se pierde pentru singurul motiv că doctorii refuză să ofere consultații aici, preferând să direcționeze pacienții la cabinetele lor particulare.

Managerul Daniela Borș nu a putut fi contactată de reporterii Est News pentru un punct de vedere referitor la declarațiile deputatului Adrian Solomon.

De ce s-au temut, nu au scăpat. Sporurile la Spitalul „Beldiman” ar putea fi diminuate

de Mihaela NICULESCU

După mai multe dialoguri față în față și după câteva schimburi de adrese oficiale, se pare că Spitalul „Elena Beldiman” și Primăria Bârlad au ajuns la un numitor comun. Dacă, marți, managerul Spitalului „Elena Beldiman” declara reporterului Est News că nu este datoria instituției pe care o conduce de a pune la dispoziția primăriei datele cerute, ulterior Daniela Borș s-a răzgândit.

În urma adresei pe care am trimis-o conducerii spitalului, aceasta a dat curs documentului, prezentându-ne, miercuri la prânz, sumele aferente sporurilor acordate la spitalul bârlădean. Am cerut aceste date pentru că ne interesează să cunoaștem realitatea pentru a putea calcula corect procentajul. Nu cunoșteam de exemplu sumele aferente sporurilor de noapte, care nu se include conform legii în plafonul de 30% și nici nu știam ce include capitolul <<alte drepturi salariale>>, pentru a putea calcula corect”, a declarat Mariana Niță, contabilul șef al Primăriei.

Aceasta a mai spus că în cel mai scurt timp posibil spitalul va trebui să prezinte primăriei, ordonatorul principal de credite, și o situație cu valoarea actualizată a salariilor de bază, știut fiind faptul că acestea au crescut de la 1 martie. În funcție de această valoare, se vor calcula sporurile prevăzute în proaspătul regulament de sporuri. Dacă nu le va trimite urgent, în luna iunie, spitalul s-ar afla în imposibilitatea de a le mai acorda, din lipsă de bani.

Situația nu pare deloc roz, pentru că în urma unui calcul estimativ, rezultatul obținut nu este încurajator pentru cadrele medicale din spitalul bârlădean, întrucât procentajul obținut depășește 30%. Asta înseamnă o diminuare a sporurilor pentru condiții grele de muncă pentru cadrele medicale de la ”Beldiman”. Pentru acordarea sporurilor în litera și spiritul legii, spitalul are nevoie anual de 15 milioane de lei, o sumă fabuloasă. Deocamdată, nu se știe dacă Ministerul Sănătății și Casa Județeană de Asigurări de Sănătate vor putea susține întreaga sumă. Vestea că spitalele vor fi nevoite să suplimenteze din venituri proprii această sumă pentru a le acorda angajaților sporurile, conform legii, îi înspăimântă pe cei de la „Beldiman”. Asta pentru că suma realizată din venituri proprii este foarte mică și nu poate acoperi golul, mai ales că, în ultimii ani, tarifele decontate de Casă pentru serviciile medicale sunt foarte mici. De trei ani, de exemplu, tariful pe caz ponderat pentru spitalizare a rămas același.

Șansă nesperată pentru spitalul bârlădean. Containerele lui Boroș sar din schemă

de Simona MIHĂILĂ

O nouă șansă se întrevede la orizont pentru secțiile TBC, Infecțioase și Psihiatrie din cadrul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, pe care municipalitatea bârlădeană trebuie să le mute până în 2020 din cauza condițiilor improprii în care funcționează.

Deputatul Adrian Solomon i-a înlesnit primarului Dumitru Boroș o întâlnire cu ministrul Sănătății, Sorina Pintea, după ce edilul-șef le-a comunicat bârlădenilor concluzia sa că mutarea secțiilor în construcții de tip container este singura soluție. Ideea a fost categoric respinsă de ministrul Sănătății, în urma întâlnirii la care, în afară de Solomon și Boroș, au mai fost prezenți și Daniela Borș, managerul spitalului, și Cezar Chiper, directorul tehnic al Primăriei Bârlad.

”Așa cum și eu m-am exprimat în momentul în care am aflat că administrația locală, doamna ministru a spus că este inadmisibil ca secțiile să funcționeze în astfel de containere. Se poate găsi și altă soluție omenească, europeană. Nu aș vrea să vorbim prea mult pe subiectul acesta până când nu este cert, dar se pare că vor mai fi finanțate niște spitale prin fonduri europene în afară de cele regionale. E vorba de vreo 30 de spitale și sperăm ca și cel al Bârladului să fie printre ele”, ne-a declarat deputatul Adrian Solomon.

Ieri, primarul Dumitru Boroș a organizat o conferință de presă în care a vorbit despre posibilitatea construirii unui nou corp de spital.

”În ședința extraordinară de miercurea trecută consilierii locali au aprobat suma de 45.000 lei, pentru reactualizarea studiului de fezabilitate necesar construirii unei clădiri noi, în care să mutăm secțiile TBC, Infecțioase și Psihiatrie. Propunerea noastră de a le muta în containere nu a fost agreată de Ministerul Sănătății, dar se întrezărește totuși o soluție pentru construirea unui pavilion spitalicesc nou, care să găzduiască cele trei secții. Valoarea acestei construcții este de 10 milioane euro. Noul corp de spital va fi construit în spatele Bisericii <Sfânta Ecaterina>, acolo unde exista spitalul vechi, și va avea o capacitate de 220 paturi. Sperăm să reușim ca proiectul nostru să se afle în prima linie de eligibilitate pentru a putea ridica o construcție nouă cu bani europeni”, a declarat primarul Dumitru Boroș la conferința de presă.

Oportunitatea este una cât se poate de serioasă. Trebuie doar ca municipalitatea bârlădeană să facă totul pentru a nu o rata, iar o documentație tehnică eligibilă este un pas esențial.

Încă o zi de suspans pentru salariații Spitalului ”Beldiman”

Cadrele medicale din Bârlad vor primi sporurile salariale, luna viitoare.

Vineri, au primit doar salariul mărit (anumite categorii de personal), urmând ca în luna mai să primească pe lângă acesta și sporurile pentru condiții periculoase și vătămătoare de muncă (acolo unde este cazul), sporuri aferente lunilor martie și aprilie. Deocamdată nu s-a stabilit care este valoarea acestora, întrucât Spitalul ”Elena Beldiman” nu a primit niciun răspuns de la Primăria Bârlad, ordonatorul principal de credite, la adresa trimisă, în care cere să i se specifice care este procentajul sporurilor la nivelul unității administrativ – teritoriale, spor care conform legii trebuie să fie până în 30%.

Deși primăria nu este sursa de finanțare a acestor sporuri speciale, legea prevede ca ea să fie consultată în privința procentajului sporurilor la nivel de unitate administrativ – teritorială. De îndată ce primăria va comunica răspunsul, conducerea spitalului va trebui să stea la masa negocierilor cu reprezentanții Sanitas pentru a stabili în cele din urmă care sunt sporurile aplicate pentru fiecare secție și fiecare cadru medical care lucrează în condiții periculoase sau vătămătoare. Se va stabili dacă procentajul va fi aplicat la nivel minim, mediu sau maxim, în limita prevăzută în regulamentul de acordare a acestor sporuri.

Astăzi, conducerea spitalului se va întâlni din nou cu reprezentanții Primăriei, pentru a stabili ce procent al sporurilor a reieșit în urma calculelor. Atât reprezentanții spitalului, cât și cei ai primăriei se feresc să facă declarații pe acest subiect, singurii care sunt disponibili pentru comunicare rămân reprezentanții Sanitas.  (Mihaela NICULESCU)

Încă două verigi în echipa de conducere a spitalului bârlădean

de Mihaela NICULESCU

În urma concursului organizat de Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad Cristina Sârbu rămâne director de îngrijiri al instituției. Aceasta a reușit să obțină la proba scrisă nota 8.80, la susținerea proiectului de specialitate nota 9.00 și la interviu nota 9.42.

Și Adrian Daniel Iordan, unicul candidat pentru funcția de director financiar – contabil a fost admis. La proba scrisă a fost notat cu 8.60, la susținerea proiectului de specialitate cu 8.57, iar la interviu a obținut nota 9.50. Iordan a lucrat mulți ani ca director economic la spitalul din Murgeni.

Spitalul “Beldiman” mai are nevoie însă și de un director medical, dar la concursul organizat recent nu s-a înscris nicio persoană. Nici măcar Vladislav Afteni, care pentru patru luni a fost director medical interimar, iar acum este coordonator al activității medicale în spitalul bârlădean. Afteni a împlinit în luna ianuarie cinci ani de când lucrează în specialitatea sa, ortopedie – traumatologie, dar cu toate acestea nu s-a hotărât să se înscrie la concursul pentru acest post.  Legislația impune ca spitalul să aibă măcar un director medical interimar până la obținerea postului în urma unui concurs.

Pe lângă cunoștințe temeinice, candidații care se vor înscrie în competiția pentru ocuparea acestui post trebuie să întrunească trei condiții esențiale pentru validarea dosarelor și anume: să fie absolvenți de învățământ universitar de lungă durată, cu diplomă de licență sau echivalentă în domeniul medicină, specializarea medicină; să fie confirmați ca medici specialiști sau primari și să aibă o vechime de minimum cinci ani în specialitatea respectivă.

Soluție disperată pentru secțiile Pneumologie, Psihiatrie și Boli Infecțioase ale spitalului bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Un spital modular. Aceasta este soluția la care s-a gândit primarul Dumitru Boroș pentru mutarea secțiilor Pneumologie, Psihiatrie și Boli Infecțioase, care nu funcționează în condiții legale din punct de vedere sanitar. Cum termenul limită de conformare este sfârșitul lui 2020, lucrurile încep să se precipite.

Am făcut adresă la Ministerul Sănătății, propunându-i ridicarea unui spital pe module, în care să mutăm cele trei secții care funcționează în condiții improprii. Aceasta este singura soluție pe care o avem la acest moment și așteptăm răspunsul celor de acolo, pe care vi-l vom comunica în următoarea conferință de presă”, a declarat primarul Dumitru Boroș, în conferința pe care a organizat-o ieri.

Edilul spune că a inventariat și vizionat toate spațiile existente în Bârlad, care s-ar fi putut reamenaja și transforma într-o clădire a spitalului.

Din păcate, consultantul pe care l-am angajat a verificat clădirea fostului sanatoriu TBC, dar și Pavilionul Expozițional din cadrul Centrului de Afaceri, concluzionând că imobilul vechi al spitalului TBC nu are nicio șansă pentru a întruni condițiile legale, chiar și dacă Primăria ar avea 5,5 milioane euro pentru reabilitare, iar în cazul Centrului de Afaceri ar trebui refăcute de la A la Z interioarele, care nu corespund acum normelor sanitare în vigoare. S-a luat în calcul și clădirea fostului spital de copii, dar nici aceasta nu întrunește condițiile legale pentru a găzdui cele trei secții”, a explicat primarul bârlădean.

Rămâne de văzut ce răspuns va primi Unitatea Administrativ – Teritorială Bârlad în legătură cu propunerea sa referitoare la construirea unei clădiri modulare, asemănătoare cu cea în care funcționează de câteva luni Pavilionul Administrativ din curtea spitalului. Dacă nu va primi undă verde, administrația locală trebuie să găsească de urgență o altă alternativă, altfel riscă închiderea acestor secții.

Panică la spitalul bârlădean din cauza unei uși blocate

de Mihaela NICULESCU

Incident neplăcut, ieri, în ambulatoriul de specialitate al Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad. Timp de 15 minute, pacienții programați la Comisia de Expertiză medicală au rămas blocați, din cauza că broasca de la ușă s-a înțepenit.

Pacienții care își terminaseră treaba la medicul de la Expertiza muncii nu au putut ieși, după cum s-a întâmplat și cu cei care trebuiau să meargă acasă de urgență pentru a prezenta anumite documente cerute de medic. Cum nu aveau altă ieșire, pacienții, printre care și câțiva bolnavi de cancer, au fost nevoiți să aștepte până când ușa a fost deblocată.

În câteva minute a apărut un infirmier care a încercat, săracul, să rezolve situația, dar nu a reușit și nici nu era treaba lui. Acesta a chemat la rândul său pe cineva, probabil un muncitor, dar nu a apărut nimeni. Doamne ferește, dacă era un cutremur am fi rămas acolo blocați, pentru că ușa care făcea legătura cu sala de operații era închisă”, ne-a declarat unul dintre martorii acestui incident neplăcut.

Enervat de starea de fapt și că nimeni din spital nu rezolva problema, un bărbat care o însoțea pe mama sa, bolnavă de cancer, a forțat ușa, astfel răsuflând ușurați și ceilalți pacienți, rămași captivi în holișorul din fața cabinetului de medicină a muncii. Pacienții nu erau neapărat revoltați de faptul că se blocase ușa, lucru imprevizibil, ci de lentoarea cu care s-au mișcat reprezentanții spitalului pentru soluționarea problemei.

Aloo! Primăria Bârlad, dați-ne o barcă să putem intra în curtea spitalului!

Prima ninsoare serioasă din această iarnă a dat măsura competenței autorităților bârlădene. La câteva ore după ce zăpada s-a topit, orașul a intrat în blocaj. Băltoace imense, gropi și șanțuri pline de apă, mormane de zăpadă semitopită, trotuare și intersecții inundate. O feerie pe care o puteți admira în fotografiile trimise pe adresa redacției Est News de un cititor al ziarului, căruia îi mulțumim.

Imaginile sunt surprinse cu precădere în zona Spitalului de urgență ”Elena Beldiman”. Încurcătura și strădania bârlădenilor care doreau să intre sau să iasă din curtea spitalului, dar și a celor care treceau prin zonă cu treburi, sunt mai mult decât vizibile. (S.M.)

 

Decizia conducerii Spitalului de urgență ”Elena Beldiman” în legătură cu gripa

Numărul cazurilor de gripă în județ este în continuă creștere. Cu toate că, în ultimele săptămâni, din zece cazuri de gripă confirmate doar clinic, cinci au fost spitalizate în secția Boli infecțioase din cadrul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, accesul vizitatorilor nu a fost restricționat.

Deocamdată, spun reprezentanții spitalului, nu se impun măsuri speciale și nici carantina. Pe de altă parte, conducerea Spitalului de Urgență Vaslui, acolo unde au fost internați patru pacienți cu gripă, a decis reducerea programului de vizită, iar în unele secții vizitele au fost interzise.

„În perioada 22 ianuarie – 7 februarie, la spitalul bârlădean au fost internate cinci persoane cu simptomatologie compatibilă cu gripa. Ele au fost confirmate clinic, dintre acestea un singur pacient ridicând suspiciuni clare de gripă. În acest caz au fost recoltate probe pentru a fi trimise spre confirmare Institutului «Cantacuzino». În funcție de numărul cazurilor care vor trezi suspiciuni de gripă, conducerea spitalului va hotărî dacă va lua măsuri de restricționare a accesului în spital. În acest moment, nu a fost un astfel de program și în nici un caz nu s-a pus problema intrării spitalului în carantină”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul Spitalului „Elena Beldiman” în relația cu mass-media.

Numărul afecțiunilor respiratorii în rândul persoanelor din Bârlad și al comunelor limitrofe se menține la un nivel crescut, dar obișnuit pentru această perioadă a anului. Gradul de ocupare a secției Boli infecțioase din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” este de aproape 100%. (Mihaela NICULESCU)

Caz dubios la spitalul bârlădean: un bărbat înjunghiat în spate a refuzat să fie consultat de medicul legist și a cerut să plece urgent din spital

de Mihaela NICULESCU

Bărbat de 28 ani din localitatea Găiceana, județul Bacău, a fost adus în weekend cu ambulanța la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, după ce a fost înjunghiat pe la spate de un adolescent din sat, cunoscut tuturor pentru caracterul său violent. Medicul urgentist de gardă l-a direcționat către secția chirurgie, după ce a fost consultat și s-au făcut analizele prevazute în protocolul de urgență.

“Bărbatul, în vârstă de 28 ani, a fost adus cu ambulanța pe 3 februarie, la orele 22.00, și prezenta multiple plăgi înjunghiate în regiunea cervicală și torace, în special în spate. Pacientul a ajuns în sala de operație unde i s-au curațat și suturat plagile. Pacientul este internat în secția chirurgie fiind în afara oricărui pericol”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Victima a povestit reporterului Est News că sâmbătă seară se afla în barul din Găiceana și că, la un moment dat, îmbătat de aburii alcoolului, un consătean de 17 ani a început să se lege de mai mulți clienți ai barului. Ulterior, s-a iscat un adevărat scandal. Bărbatul s-a trezit că a fost atacat pe la spate cu un cuțit de adolescentul respectiv, cunoscut în comună pentru faptele sale încriminate de lege: furturi, loviri și chiar altercații asupra oamenilor legii.

Cu toate că ar fi fost posibil ca la acestă oră pacientul să nu mai fie în viață dacă lama cuțitului ar fi fost înfiptă mai adânc, într-o zonă vulnerabilă, victima nu vrea să se prezinte la medicul legist pentru a intra în posesia unui certificat medico-legal. Chiar cu riscul de a-și plăti spitalizarea în acest caz. Mai mult, pacientul a cerut să fie externat pe propria răspundere, cu toate că medicii i-au recomandat să mai stea în spital câteva zile.

„Nu-mi trebuie niciun certificat medico-legal pentru că nu-mi folosește la nimic. Agresorul e vai de capul lui, sărac și nu ar avea de unde să-mi dea bani. Mulțumesc lui Dumnezeu că sunt în viață și sunt convins că la câte are la activ, acest băiat v-a plăti cu închisoarea”, ne-a explicat bărbatul înjunghiat.

Cu creierul ferfeniță după ce, beat criță, s-a lovit puternic la cap

Weekendul care a trecut a fost unul de forță pentru medicii urgentiști ai Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad. Aceștia au examinat 400 de pacienți, cu 100 mai mulți decât în săptămânile anterioare.

Dintre cazurile mai speciale înregistrate la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) a fost cel a unui bărbat de 49 ani din Florieni, găsit pe stradă căzut, lovit la cap. Acesta a fost transportat cu ambulanța la spital pe 2 februarie la ora 17 și a fost diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral.

În urma examinării la computerul tomograf a fost identificat un hematom subdural. Practic, pacientul, cu o puternica halenă alcoolică, avea creierul invadat de sânge. De beat ce era, a căzut, s-a lovit la cap și a fost găsit într-o stare foarte gravă pe o stradă din Bârlad. Pacientul a fost transferat la Spitalul de Neurochirurgie din Iași pentru a fi operat. (Mihaela NICULESCU)

Cum e pus carul înaintea boilor la Spitalul ”Beldiman” Bârlad. Brambureală maximă la spitalizarea de o zi

Cu chiu cu vai, Spitalul ”Elena Beldiman” Bârlad a reușit să amenajeze un compartiment special pentru spitalizarea de o zi a bolnavilor. Conducerea instituției s-a preocupat nolens-volens de această investiție, dar a uitat un lucru: să aibă pregătit din timp personal medical care să supravegheze pacienții în orele în care sunt internați. A pus carul în fața boilor, cum s-ar zice, în buna tradiție românească a ultimilor ani.

Numărul asistenților medicali din spital este și așa insuficient, iar pentru a fi prezent și pentru spitalizarea de o zi, aceștia ar fi trebui antrenați din timp, susțin surse din unitate. Deși există saloane pentru spitalizarea în acest regim a pacienților ce apar în secțiile medicală, chirurgie, ortopedie și ginecologie, deocamdată spitalizarea de zi este mai mult teoretică. Excepție face secția medicală, unde există un asistent medical care supraveghează pacienții în acest compartiment. În schimb, cei cu afecțiuni ce țin de chirurgie, ortopedie și ginecologie, fie sunt internați prea puțin, fie mai mult rămân în grija Domnului.

În aceste condiții, ce eficiență poate să aibă internarea de zi în spitalul bârlădean? A trecut o lună de la inaugurarea compartimentului, timp în care echipa managerială nu a reușit să identifice soluția prin care pacienții cu indicație de internare de o zi să fie monitorizați permanent de personalul medical.

“La această oră, compartimentul funcționează cu personal din secții, în limita timpului disponibil”, a explicat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului în relația cu mass-media.

Interesant ar fi de aflat opinia Direcției de Sănătate Publică Vaslui în legătură cu acest subiect. Suntem în imposibilitatea de a o oferi cititorilor noștri. Redactorii Est News nu se află pe lista ziariștilor aplaudaci ai acestei instituții. Iar directoarea Mihaela Vlada s-a supărat iremediabil pe noi după ce am dezvăluit opiniei publice scandalul lenjeriilor nespălate de la spitalul bârlădean, la a cărui mușamalizare DSP a contribuit decisiv.

Și cum prietenia dintre DSP și Spitalul ”Beldiman” este una de notorietate, așa încât rufele murdare, și la propriu și la figurat, dispar ca prin farmec ori de câte ori e necesar, este foarte posibil ca eventualele controale (dacă se vor face) la compartimentul internări de zi să iasă foarte bine pe hârtie. Evident, în beneficiul conducerii spitalului și în detrimentul bârlădenilor. (Simona MIHĂILĂ)

Cum l-a ironizat soarta pe dr. Petcu, radiologul pe care boala l-a măcinat fără să știe! Trupul neînsuflețit, depus la Biserica ”Sf. Ecaterina”, din curtea spitalului

O veste neașteptată a făcut ieri înconjurul Bârladului, lăsând fără cuvinte mai ales comunitatea medicală a orașului, dar și a județului: medicul radiolog Viorel Petcu, unul dintre cei mai vechi doctori din Bârlad a încetat din viață, la vârsta de 69 de ani.

Manager al Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad vreme de mai mulți ani, Petcu a pierdut bătălia pentru viață, după ce recent a descoperit că suferă de cancer la plămâni. Ca o ironie a sorții, specialistul în radiologie, cel care vedea primul ce se întâmplă în trupurile cărora le făcea raze, care a diagnosticat astfel sute și sute de cazuri în faze precoce de evoluție a bolii, nu a bănuit nimic despre el însuși. Surse din cercul său ne-a spus că boala nemiloasă l-a măcinat în tăcere, primele semne devenind evidente în ultima fază, atunci când specialiștii nu au mai putut face nimic.

Traian Petcu

Duminică noaptea, înainte de miezul nopții, la scurt timp după ce fostul manager a murit, fiul său, Traian Petcu, vicepreședintele Autorității Naționale Sanitar-Veterinare, a postat pe contul său de socializare un mesaj prin care făcea cel mai trist anunț din viața sa: ”Azi 17 Decembrie 2017, a plecat TATA ! Un om bun cu o inimă și un suflet uriaș! Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească!”.

Ieri după-amiază, trupul neînsuflețit al lui Viorel Petcu a fost depus la Biserica ”Sf. Ecaterina”, din curtea Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman”, acolo unde toți cei care l-au cunoscut și l-au apreciat își pot lua adio, până mâine.

”Înmormântarea va avea loc miercuri, la Cimitirul <Eternitatea>, după slujba religioasă care va începe în jurul orelor 11”, ne-a declarat Traian Petcu, fiul medicului bârlădean.

Cu lacrimi în glas, tânărul Petcu ne-a mărturisit că și-a iubit enorm tatăl: ”L-am iubit și eu, și sora mea, și copiii noștri – nepoții, pe care el, la rândul său, i-a iubit enorm. A fost… E un moment greu…”.

 

Pierd un prieten cât un tată”

Vestea morții lui Viorel Petcu a podus uluire atât printre colegii și colaboratorii de la spital, dar și în rândul colegilor din PSD, partid în care doctorul a ocupat, de-a lungul timpului diverse funcții și pe care l-a reprezentat și în calitate de consilier județean.

Deputatul Adrian Solomon, președintele organizației municipale Bârlad a PSD, a declarat pentru Est News că dispariția lui Viorel Petcu este o pierdere din toate punctele de vedere: ”În plan personal, pierd un prieten cât un tată. Din punct de vedere politic, organizația PSD Bârlad pierde un membru de bază, fondator al partidului, ce ne-a reprezentat cu cinste în toate demnitățile publice din ultimii 25 de ani. Spitalul bârlădean pierde cel mai bun manager, iar pacienții au pierdut un medic dedicat meseriei și cu un suflet enorm de mare. Dumnezeu să-l odihnească în pace, cu drepții să-l numere și, probabil ca un pescar foarte bun cum era, va sta în preajma pescarului de suflete. Dumnezeu să îl ierte!”.

 

Parcursul profesional al dr. Viorel Petcu în cadrul spitalului bârlădean

Viorel Petcu a intrat în colectivul spitalului bârlădean în urmă cu 31 de ani, mai exact de pe 1 noiembrie 1986, când a fost încadrat prin transfer de la Direcția de Sănătate Publică Vaslui, ca medic primar radiolog. Între 1993 și 1997 a ocupat funcția de director adjunct al spitalului, în ’97 devenind șeful Laboratorului de radiologie.

În 2001 a fost numit director prin delegație, iar trei ani mai târziu a ocupat funcția prin concurs. Din 2006 până în 2009 este doar medic primar radiolog, iar din 2009 până în 2013 ocupă funcția de manager a spitalului.

De numele lui Viorel Petcu se leagă, în primul rând construirea pavilionului nou al Spitalului ”Beldiman”.

Spitalul ”Beldiman” Bârlad are nevoie de 15 medici. Iată ce specialiști sunt așteptați să se înscrie la concurs

de Mihaela NICULESCU

Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad a scos din nou la concurs posturi de medici specialiști.

Pe 1 decembrie a fost publicat în revista „Viața medicală” anunțul cu numărul posturilor vacante și cu specialitățile aferente. Spitalul are nevoie de 15 medici specialiști, dintre care un post de neurolog, unul de neonatolog, două posturi de medic pentru Compartimentul de Primire Urgențe (Medicină de Urgență), un post de medic ORL, un post de medic oncolog, două posturi de medici pediatri, un post de medic ATI, un post medic internist, un post medic gastroenterolog, unul de epidemiolog, două posturi de medic infecționist și un post de medic cu specialitatea medicină generală sau medicină de familie, cu atestat în asistența medicală de urgență pentru CPU.

Termenul de înscriere la concurs este de 15 decembrie, concursul urmând a se desfășura în maximum trei luni. Cu toate că spitalul a scos în ultimii doi ani un număr de posturi vacante, medicii nu s-au înghesuit să vină la Bârlad. Reprezentanții spitalului speră că, de această dată, interesul medicilor tineri va fi mai mare. Prezența acestor noi medici ar înseamnă servicii mai multe, mai variate și implicit bani mai mulți alocați de CJAS.

Iată la ce falsuri grosolane din proiectul de management prezentat de Daniela Borș a închis ochii comisia de concurs, dându-i candidatei nota 9,04!

de Simona MIHĂILĂ

Așa cum anticipam, cel mai rușinos proiect de management cu care s-a prezentat vreodată un candidat la funcția de manager al Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad a trecut cu brio. Daniela Borș, singura candidată pe post, se poate declara cât se poate de mândră de nota 9,04 pe care a obținut-o proiectul său. Nu e de ici-colo să ajungi în fruntea unui spital de urgență fără a ști ce ai de făcut pentru a-l salva de la închidere, iar singurul lucru cu care te legi la cap e să reduci mai puțin de 1% din totalul cheltuielilor! Rușinos, dar sănătos, căci leafa frumușică de manager rămâne intactă, oricât de incompetent ai fi și oricât de mult te-ai lăsa călcat în picioare de cei care se folosesc de tine!

E limpede că nici comisia de concurs nu a fost deranjată de lipsa de viziune a candidatei Daniela Borș. De la Adrian Bobeică, președintele acestei comisii și până la membri, printre care îl  și Corneliu Decuseară, cel care a demisionat de la conducerea spitalului în șuturile salariaților, toți au căzut în admirație în fața sublimului proiect prin care candidata Borș se angaja să salveze 0,98% din cheltuielile spitalului.

Nu a contat că Daniela Borș și-a exprimat foarte clar intenția de a încălca legislația care reglementează prestarea serviciilor de spălătorie și bucătărie, cele ce urmează a fi reinternalizate cu scopul de a economisi 1% din cheltuieli.

Nu a contat nici că proiectul de management este plin de informații falsificate, date necorelate unele cu alte, afirmații contradictorii, că până și simple calcule aritmetice sunt greșite. Iar logica economistei (!) Borș cum că diminuarea cheltuielilor duce la creșterea veniturilor este cireașa de pe tort.

Iată neregulile din proiectul de management al Danielei Borș la care comisia de concurs a închis ochii

Muți de admirație în fața acestei logici imbatabile, se pare că Bobeică &co au uitat care e misiunea lor.

Altfel nu se explică de ce au dat nota 9,04 unui proiect de management în care nu se pomenește nimic despre planul de conformare al spitalului, cel care reprezintă adevărata urgență a Spitalului ”Elena Beldiman” Bârlad. Nimic despre felul cum pot fi îmbunătățite serviciile medicale, despre cum pot fi aduși medici competenți la Bârlad, despre ce este de făcut pentru ca pacienții internați în spital să nu mai fie nevoiți să-și cumpere singuri medicamentele, mergând cu lista în mână la farmacia de lângă spital (acolo unde sunt trimiși de fiecare dată), despre ce este de făcut să nu mai fie nevoiți să stea la UPU câte o noapte întreagă. Să mai pomenim despre condițiile jalnice de spitalizare, despre clădirile insalubre, despre reducerea numărului de paturi?

Și dacă tot ați dat nota 9 unui candidat care nu are rezolvare măcar pentru o problemă din cele de importanță vitală pentru pacienți, ce scuză aveți pentru lipsa de interes cu care ați tratat chiar și jenantul proiect prezentat, stimabili membri ai comisiei?

Ce scuză aveți pentru că v-ați făcut că nu vedeți faptul că valoarea veniturilor spitalului apare într-un fel la pagina 9 a proiectului și în alt fel la pagina 10? Dar despre faptul că pe site-ul Primăriei Bârlad valoarea veniturilor nu este nici ca la pagina 9 și nici ca la pagina 10?

Despre cheltuieli, același lucru: într-un fel apar la pagina 10 și total diferite pe site-ul primăriei.

Situația este identică și în cazul ponderii cheltuielilor de personal din totalul sumelor decontate de CJAS: la pagina 9 din proiect este prezentata valoarea de 83,17% ; la pag. 10 rezultatul este 82,82%.

Care este realitatea, și de la care dintre acești indicatori s-a pornit analiza activității spitalului, domnule președinte Adrian Bobeică și domnule Decuseară? Poate dumneavoastră v-ați prins…

Cititorii noștri curioși, care vor să se convingă de aberațiile pentru care Daniela Borș a primit nota 9 la concursul de ocupare a funcției de manager al spitalului, pot studia proiectul său de management pe site-ul spitalului.

Calculele intenționat greșite și cifrele falsificate au o miză

Și dacă tot suntem la acest capitol poate ne mai explică doamna Borș și membrii comisiei de concurs care este motivul pentru care, la o simplă adunare matematică (cea a cheltuielilor realizate la data de 30 septembrie) rezultatul este de 86.330.410 lei, în condițiile în care cel corect este mult mai mic (75.736.371 lei). Rezultatul eronat a dus, evident, și la schimbarea procentajelor : de 84,17%, nicidecum 73,84%, cum ar fi corect.

Dar iată, că ”greșeala” nu e deloc întâmplătoare: analiza SWOT a fost facuta pornind de la premiza unor cheltuieli prea mari ale spitalului, in conditiile in care, în realitate, la trimestrul III acestea se incadreaza in prevederile bugetului.

Or, analiza SWOT si identificarea problemelor prioritare trebuia facuta pornind de la nerealizarea veniturilor previzionate pe primele trei trimestre. Nerealizarea veniturilor nu este prezentata in proiectul de management nici la punctele slabe, nici la amenintari si nici la identificarea problemelor critice.

Despre acest fals grosolan, ce părere aveți stimată comisie de concurs? V-ați bazat pe faptul că bârlădenii sunt proști? Că pot fi duși chiar toți de nas? Asta este corectitudinea pe care o vrea primarul Boroș la spitalul din Bârlad? Cu minciuni, falsuri în documente, acoperindu-vă neregulile unii altora și reducând doar 1% din cheltuielile spitalului (și asta doar de dragul salariilor intacte), vreți să-i salvați pe pacienții care vor respect?

Iar dovezile că dorința unora de a plăti polițe pe motiv că nu și-au primit șpăgile este mai mare decât interesul pacienților abia încep să curgă.

Un copil de 8 ani a ajuns la spital beat criță, după ce a băut țuică

Un copil de 8 ani a ajuns la Spitalul “Elena Beldiman” din Bârlad în stare de ebrietate, adus chiar de părinții săi, care au constatat că ceva era în neregulă cu copilul lor, care prezenta manifestări identice cu beția.

“Sâmbătă, 18 noiembrie, în jurul orei 13.00, la Compartimentul de Primiri Urgențe al Secției Pediatrie s-a prezentat un copil din Siliștea, comuna Iana, cu intoxicație cu alcool etilic, medicul de urgență instituindu-i tratamentul specific. După ce copilul și-a revenit din starea de beție a fost lăsat să plece acasă împreună cu părinții care îl însoțeau”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului “Beldiman” în relația cu mass – media.

Din cele aflate de reporterul Est News se pare că micuțul Tudor ar fi consumat țuică din cazanul aflat în curtea casei. Vineri, sâmbătă și duminică părinții acestuia au făcut țuica și ocupați cu treaba nu au văzut că fiul lor se cinstea de zor cu alcool. Cazul va intra probabil în atenția Direcției pentru Protecția Copilului, pentru a se stabili dacă, și în ce măsură părinții se fac vinovați de neglijență. (Mihaela NICULESCU)

Se schimbă programul de vizite la Spitalul ”Beldiman”

Peste câteva zile se va schimba programul de vizită la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”. Acesta va fi cel impus prin Ordinul ministrului sănătății nr. 1284/2012, ordin care, deși este în vigoare de cinci ani, la Bârlad nu a fost pus în aplicare.

”Dacă până acum intrarea în spital a aparținătorilor era permisă între orele 12 și 14.00, iar seara între 18 și 20.00, de săptămâna viitoare, programul de vizită va fi în intervalul 15.00 – 20.00, în timpul săptămânii, iar în week-end, între orele 10.00 – 20.00”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al spitalului.

Se pare că intrarea în normalitate, în spiritul ordinului ministrului, s-a făcut în urma unei sesizări trimise la Consiliul Județean. Deși spitalul de la Bârlad nu este în subordinea acestei instituții, conducerea de la ”Beldiman” a reacționat imediat și a introdus modificarea.

Este de așteptat ca noul program să stârnească nemulțumiri în rândul celor care vor dori să-și viziteze rudele în prima parte a zilei, mai ales în cazul celor care muncesc după-amiaza. Probleme  ar putea apărea și în cazul celor care vor respecta programul de vizită, întrucât în acest interval orar au loc contravizitele medicilor în saloane, masa de seară și curățenia de seară pe coridoarele spitalului. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădenii, nemulțumiți că unii medici de la Spitalul ”Elena Beldiman” nu își respectă programul de lucru

de Mihaela NICULESCU

Nemulțumirile bârlădenilor legate de faptul că unii dintre medicii de la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”, atât cei de pe secții, cât mai ales din Ambulatoriul de specialitate (Policlinică) nu își respectă programul au fost subiect de discuție la raportul de gardă al medicilor, dar și la raportul asistenților medicali. Surse din spital le-au spus redactorilor noștri că cei din conducerea unității au declanșat verificările de rigoare și că reclamațiile se confirmă.

Cea mai mare parte a medicilor își respectă programul de lucru, unii fiind obligați din cauza birocrației, dar sunt și medici care pleacă mai devreme de la serviciu. Situația este mai complicată în cazul medicilor care acordă consultații în Ambulatoriu. Vin mai târziu la program, fără a anunța că întârzie, pacienții fiind nevoiți să aștepte. Oricum, din cauza cozilor oamenii fac apel la răbdare până să le vină rândul, însă, per total, timpul de așteptare s-ar reduce considerabil dacă medicii ar da dovadă de mai mult respect. Asta, în condițiile în care în cele mai multe cabinete de specialitate, consultațiile se plătesc. Cu alte cuvinte, pacienții așteaptă, se enervează și sunt neglijați pe banii lor.

Această problemă nu este o noutate la spitalul bârlădean. Toți cei care au trecut prin Policlinică știu că așa stau lucrurile. Însă, așteptările au fost altele odată cu schimbarea conducerii. Până acum, aceste schimbări au fost observate doar la nivel declarativ.

Primarul face exces de putere?

Va rămâne în memoria bârlădenilor ca Primarul care s-a opus din răsputeri construcției primului spital privat din Bârlad. În municipiul Iași funcționează 8 spitale private. Și toate, cu drum de acces asigurat de către Primărie. Așa cum prevăd toate normele în vigoare. Nu vom intra acum în detalii legale, acestea vor fi prezentate în cadrul potrivit.

În incinta celui mai mare spital public din România, respectiv Platforma Spitalului Fundeni, funcționează centrul medical privat Affidea, în sprijinul pacienților din zona respectivă. În Piatra Neamț, în curtea Spitalului Județean funcționează centrul privat de dializă Nefromed Dialysis Centers, în Iași, la Institutul Parhon, există un centru similar, în Suceava, în cadrul Spitalului Județean, funcționează centrul medical privat Explora. Așa cum există și în numeroase alte orașe din țara. Pentru care Primarii s-au grăbit să găsească soluțiile potrivite. Și unde, spitalul de stat și centrele medicale private, funcționează împreună, oferind servicii complementare, pentru binele pacientului.

Nu a fost niciodată în intenția noastră afectarea activității Spitalului Municipal, în niciun mod. Dimpotrivă, rolul spitalului de stat este esențial și nu ar putea fi, niciodată, înlocuit de o entitate privată, oricare ar fi ea, mai ales din perspectiva rolului social fundamental pe care acesta îl deține.

Dar, diversificarea serviciilor medicale prin acoperirea celor care nu există, în condițiile în care dezvoltarea tehnologiilor a atins cote uimitoare, asigurarea condițiilor de cazare și tratament corespunzătoare standardelor actuale, colaborarea cu cei mai buni specialiști de pe plan local și nu numai, sunt doar câteva din avantajele de care ar beneficia pacienții din Bârlad. Și asta în condițiile în care Spitalul Municipal ar putea beneficia de toate aceste servicii în procesul de acreditare și autorizare pentru obținerea unei clasificări corespunzătoare.

Acesta este cursul dezvoltării normale a societății, de creștere a calității serviciilor medicale, iar domnul Primar de Bârlad se opune la evoluția firească a societății, împotriva nevoilor populației.

Uită domnul Primar, când servește interesele unui grup restrâns, că TOȚI alegătorii dumnealui, și nu numai, sunt și pacienți. Pacienți pe care îi văduvește de dreptul la îngrijirea sănătății, la accesul la cele mai noi tehnologii în domeniul medical, la condiții decente de cazare, la căldura și blândețea de care au nevoie toți pacienții, fie că sunt părinții noștri, copiii noștri, bunicii noștri sau orice altă persoană suferindă.

Un Primar decent, modern, liberal ar trebui să folosească aparatul specializat din cadrul Primăriei pentru aducerea la cunoștința publicului a evenimentelor importante, să folosească instituția comunicatului de presă pentru informarea corectă a tuturor instituțiilor media și nu ar trebui să trimită documentele oficiale către un singur ziar, controversat, cu care are o colaborare suspect de strânsă.

Ce să înțelegem din acest lucru? Că există interese comune care trebuie atinse? Că departamentele din cadrul Primăriei nu-i satisfac nevoia de publicitate?

Știm că face parte dintr-un grup restrâns de avocați, experți tehnici, foști magistrați, cu legături foarte strânse cu ziarul Vremea Nouă, dar ținem să-i comunicăm că lucrurile acestea se cunosc și că nu sunt ei deținătorii adevărului absolut. Intențiile lor, mascate sub forma luptei pentru dreptate, sunt meschine, foarte bine conturate și sunt urmărite și puse în practică, de la înălțimea funcției de Primar, cu ajutorul întregului apărat din subordine.

Ținem să informăm opinia publică despre faptul că lucrările la Centrul Medical s-au executat cu respectarea la milimetru a proiectului tehnic autorizat. Există și numeroase documente în acest sens, respectiv procese verbale de recepție, procese verbale de control, memorii tehnice, care confirmă, fără dubiu, acest lucru.

Pentru respectarea tuturor prevederilor legale privind autorizarea Centrului Medical, sunt necesare utilități suplimentare (rezervă apă PSI, montare hidranți exteriori, post trafo) care nu au fost avute în vedere de către Primărie la data vânzării terenului. Ca urmare, societatea noastră a înaintat, în luna ianuarie 2017, o cerere pentru închirierea/concesionarea/vânzarea unei suprafețe de teren, în vederea realizării extinderilor necesare. Ca o dovadă a interesului acordat pentru realizarea investiției propuse, încă mai așteptăm (după 8 luni) un răspuns în acest sens. Sau, poate, în mod deliberat nu ni se răspunde la cerere.

Afirmă domnul Primar: “Cât sunt eu Primar nu-i voi vinde nici o palmă de teren!”. Oare uită domnul Primar că vânzarea terenurilor este atributul exclusiv al Consiliului Local? Sau asta arată intenția de a împiedica, prin pârghiile pe care le are la îndemână, realizarea unui asemenea demers? Un lucru este cert, cererea noastră nu a primit răspuns și nici nu a fost supusă dezbaterii în Consiliul Local, încălcându-se astfel legea.

Facem precizarea că: “Refuzul nejustificat de a soluționa o cerere reprezintă exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane.”

Având în vedere interesul crescut al cetățenilor Municipiului Bârlad pentru situația în care se află în acest moment lucrările de finalizare aferente Centrului Medical, comunicăm faptul că sunt analizate toate variantele legale de acțiune împotriva Refuzului Primarului Municipiului Bârlad de a autoriza finalizarea lucrărilor.

Mulțumim pe această cale tuturor persoanelor care ne-au arătat sprijinul lor, celor care și-au arătat indignarea față de măsurile luate de către Primarul în funcție cât și celor care ne-au reconfirmat necesitatea finalizării investiției și îi asigurăm că vom acționa în sensul găsirii soluțiilor legale pentru finalizarea lucrărilor Centrului Medical. (Dan DOBROVOLSCHI)

Spitalul bârlădean a rămas fără ”sponsor”. Firma care asigură serviciul de spălătorie nu mai vrea să presteze gratis și a cerut rezilierea contractului

de Mihaela NICULESCU și Simona MIHĂILĂ

Pentru Spitalul de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, criza abia începe, municipalitatea locală fiind cea care l-a împins pe buza prăpastiei. Refuzul de neînțeles al primarului Dumitru Boroș de a nu cere Guvernului să aloce fonduri pentru plata datoriilor către furnizorii de servicii cu care spitalul bârlădean are contract, deși spitalul a solicitat în scris acest lucru la sfârșitul anului trecut, își arată colții. Precizăm că această solicitare pe care Boroș nu a vrut să o facă este un demers absolut normal, pe care îl fac anual toate autoritățile locale din țară, sprijinul financiar de la bugetul de stat fiind esențial pentru buna funcționare a spitalelor.

Întrucât spitalul de la Bârlad nu a cerut, Ministerul Sănătății nu a dat. Lipsa de implicare a primarului Boroș care a crezut, probabil, că hrana bolnavilor, spălarea lenjeriei, medicamentele și alte servicii pică din cer, a făcut ca în momentul de față, spitalul bârlădean să fie îngropat în datorii. Din cauză că, încă din primăvară susține serviciul de spălătorie cu fonduri proprii, iar spitalul spune că nu are bani să plătească, firma Axaserv, cea cu care spitalul bârlădean are contract pentru serviciul de spălătorie, a cerut rezilierea contractului în instanță, prin executor judecătoresc.

Practic, în ultimele 6 luni, suma pe care Axaserv a scos-o din buzunare pentru a spăla și dezinfecta rufele spitalului bârlădean depășește 4,5 miliarde de lei vechi.

”Am manifestat suficientă înțelegere. Suntem o firmă privată și nu avem nicio obligație să creditam la nesfârșit spitalul, în condițiile în care acesta manifestă rea- credință în achitarea facturilor restante. Menționez ca la spitalul din Bârlad plata facturilor către furnizori nu se face conform legii, adică în ordinea scadenței facturilor, ci preferențial către furnizori agreați. Avem și noi angajați, oameni care au copii, familii și așteaptă să își primească salariile la fel ca toți oamenii care muncesc. Și angajații noștri au copii care trebuie să meargă la școală, au datorii la bănci, au gospodării de ținut. Am fost nevoiți să întârziem cu plata salariilor, să îi sacrificăm pe ei pentru a nu pune spitalul în situația penibilă de a se prezenta în fața pacienților cu lenjerii murdare”, ne-a declarat Mihaela Nechita, administratorul SC Axaserv.

Decizia firmei este cu atât mai fermă cu cât conducerea spitalului ”Beldiman” i-a comunicat că nu are nicio soluție pentru a-i plăti datoria. În schimb, i-a trimis o notificare prin care îi atrage atenția că e obligată să-și onoreze contractul. De parcă, până acum nu spitalul a fost cel care nu și-a respectat obligațiile contractuale!

”Angajații noștri, care nu și-au încasat salariile de două luni, nu au, totuși, nicio vină. Sunt și ei oameni, locuitori ai Bârladului, la fel ca angajații spitalului. Firma Axaserv nu este sponsorul acestei unități spitalicești, nu este sclav pe plantația nimănui. Am făcut eforturi pentru achiziționarea permanentă a detergenților, a dezinfectanților și am suportat toate cheltuielile necesare susținerii activității din fonduri proprii. Nici noi nu primim nimic de pomană, de la nimeni. Consumabilele costă, service-ul costă, apa și curentul electric pe care le consumăm costă, angajații noștri nu sunt datori sa robotească gratis. Le plătim salariile și le virăm contribuțiile la bugetul de stat! Noi nu suntem bugetari ca să primim bani de undeva. Am făcut investiții de zeci de mii de euro, așa încât suntem în prezent singura spălătorie cu bariera igienică autorizată pentru unități medicale din oraș, suntem plătitori de taxe și impozite, contribuim la bunăstarea sectorului bugetar. E suficient!”, a adăugat Mihaela Nechita.

Spitalul cere bani de la oameni pentru achiziționarea unei mașini de spălat. Ce face Primăria Bârlad cu taxele și impozitele lor?

În consecință, Spitalul ”Beldiman” va trebui să găsească soluții pentru a-și spăla rufele. Surse din interiorul instituției ne-au spus că în spital a început o campanie de strângere de fonduri de la angajați pentru cumpărarea unei mașini de spălat. Până acum s-ar fi strâns în jur de 7.000 lei, însă drumul e lung, căci o mașină de spălat performantă, cu barieră igienică, care să corespundă standardelor în domeniu costă între 20.000 de euro și 30.000 de euro.

Nu toți angajații instituției privesc cu ochi buni demersurile exaltate ale celor care cred că spălarea și dezinfectarea lenjeriei dintr-un spital de urgență se face cu aceleași mijloace folosite în gospodăriile particulare. Principalii nemulțumiți sunt cei cu salarii modeste, deloc dispuși să-și rupă de la gură pentru a face pentru spital ceea ce statul român este obligat să facă.

Colecta pentru achiziționarea unei mașini de spălat va fi extinsă și la nivel de oraș. Pe principiul ”Dați un leu pentru Ateneu”, cetățenii Bârladului vor fi invitați să doneze bani la spital, pe lângă taxele și impozitele pe care le direcționează lunar la bugetul de stat, acela care trebuie să susțină sistemul public de sănătate.

Un bărbat din Glăvănești a ajuns la spitalul din Bârlad după ce a fost măcelărit de propriul frate

Caz complicat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad. Un bărbat de 42 de ani, din localitatea Glăvănești (Bacău), a trecut razant pe lângă moarte după ce fratele său i-a aplicat o corecție dură cu cuțitul, provocându-i mai multe plăgi tăiate și fracturi, în urma unei altercații ce a avut loc sâmbăta trecută între el și fratele său, pe fondul consumului de alcool.

„Pacientul a fost adus cu ambulanța la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului «Elena Beldiman» în jurul orei 15, într-o stare destul de gravă. A fost diagnosticat cu traumatism cranio-cerebral, dar mai prezenta și multiple plăgi tăiate la nivelul frunții, suborbital, la nivelul pomeților, la nivelul gâtului și toracelui. În urma investigațiilor au fost depistate și fracturi la nivelul feței. Se pare că bărbatul a fost victima unei tentative de omor”, a declarat Adrian Gheorghiu, responsabilul spitalului în relația cu mass-media.

Pacientul a fost internat la secția ORL și va mai sta în spital cel puțin o săptămână. Medicii spun că bărbatul a avut mare noroc că a scăpat cu viață, luând în considerare localizarea leziunilor suferite. Din fericire, plăgile nu sunt foarte profunde și se vor reface în câteva zile, iar fracturile în 30-40 de zile.

Reprezentanții Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău au trimis ieri o adresă către spital prin au cerut foaia de observație a pacientului în vederea efectuării cercetărilor în acest caz de tentativă de omor. (Mihaela NICULESCU)

Director economic la spitalul bârlădean

sursa Facebook

Daniela Cristina Diaconu va fi noul noul director economic al Spitalului de Urgență ”Elena Beldimna” Bârlad. Conform surselor noastre, aceasta este propunerea pe care actualul manager interimar, Daniela Borș, a înaintat-o primarului Dumitru Boroș. Ea ar urma să asigure interimatul cel puțin o lună. Anterior, funcția a fost ocupată de Angela Chirilă, care și-a dat demisia și a ieșit la pensie.

Daniela Cristina Diaconu a fost director financiar contabil interimar la spitalul bârlădean, în perioada decembrie 2014 – mai 2017. Este absolventă a Facultății de științe economice a Universității ”Alexandru Ioan Cuza” Iași și a cursurilor de management sanitar în cadrul Școlii naționale de sănătate publică. Deține și certificat de atestare SEC (Sistem European de Conturi) necesar directorilor fianciar contabil. (Mihaela NICULESCU)

Marele șef de spital, Decuseară, își arată mușchii și în fața medicilor. Iată decizia bombă pe care se codea să le-o comunice angajaților spitalului

de Mihaela NICULESCU

Exces de putere. Trezit peste noapte mare șef la spital, lui Corneliu Decuseară, managerul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad, i s-a urcat la cap. După ce s-a făcut de râs prin pretenția aberantă ca dintre toți ziariștii care solicită informații publice de la spital, doar cei de la Bârlad să aibă studii de jurnalism, Decuseară împinge limitele și mai mult. El i-a scos din sărite până și pe medicii spitalului. Aceștia nu au reușit, de când Decuseară a fost numit manager, să găsească o portiță de dialog cu acesta. Medicii spun că se eschivează de cele mai multe ori și pasează responsabilitatea directorilor de îngrijiri și medical, sau Consiliului Local.

Demisia directorului medical, Gabriela Daniș, i-a pus pe gânduri pe cei mai mulți doctori. La asta se adaugă informațiile legate de situația financiară dezastruoasă a spitalului, cauzată de managementul prost de până acum, dar și unele zvonuri privind tăierea unor drepturi salariale. Sătui de sfidarea lui Decuseară, de refuzul acestuia de a le deschide ușile, de a comunica, de a le prezenta situația, medicii au cerut să discute cu primarul Dumitru Boroș. Zilele trecute, au profitat că acesta se afla cu treburi la spital așa că l-au abordat.

Discuțiile s-au derulat în clubul instituției, la întâlnire participând șefii de secții, precum și alți medici interesați de soarta spitalului. De data asta, managerul Decuseară nu a mai avut unde sa fugă și a fost nevoit să stea în fața medicilor. Edilul-șef le-a spus celor prezenți că au fost alocați 3,1 milioane de lei de Consiliul Local, pentru reducerea datoriilor spitalului, care, la momentul actual, însumează 6,3 milioane de lei. Medicii au mai fost informați și despre situația critică în care se află secțiile Pneumologie, Psihiatrie și Boli infecțioase, pentru care administrația locală caută soluții.

Întâlnire cu vești proaste

Reabilitarea spitalului TBC ar însemna o cheltuială de 5 milioane de euro, în timp ce pentru mutarea secțiilor într-un spațiu reamenajat la Centrul de Afaceri ar fi necesară o sumă de doar 2 milioane de euro. Deși mai sunt doi ani până la expirarea termenului de conformare, nu s-a găsit sursa financiară și, voalat, medicii au înțeles că nerealizarea acestei investiții ar însemna declasificarea spitalului.

Dar vestea bombă a fost alta: nu vor mai fi acordate tichete de masă angajaților. Chiar cu riscul ca spitalul să fie dat în judecată de Sindicatul ”Sanitas”, întrucât bugetul de avarie al instituției nu poate suporta o sarcină bugetară atât de mare.

Încă de la începutul anului, acordarea tichetelor s-a făcut cu mare greutate, iar luna trecută, câțiva angajați ai spitalului, în special infirmiere, au organizat un mic protest în fața biroului managerului Decuseară. Se pare că acestea nu sunt decât primele măsuri de austeritate pe care conducerea spitalului va fi nevoită să le ia.

Rămâne de văzut care va fi politica managerială a lui Corneliu Decuseară la anul, când, din cauza creșterilor salariale din Sănătate, bugetul spitalului va ajunge doar pentru plata salariilor. Asta, bineînțeles, dacă nu vor fi luate măsuri de către Guvern.

Sămânță de scandal la spitalul bârlădean: Gabriela Daniș, directorul medical, a demisionat din funcție!

Copleșită de multitudinea problemelor cu care se confruntă Spitalului de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, și de atitudinea unor medici care consideră că spitalul este moșia lor, Gabriela Daniș, directorul medical al instituției, și-a dat demisia, marți, 11 iulie.

Surse din spital ne-au declarat că îndeplinirea planului de conformare al spitalului pe anul acesta, care are ca termen limită 30 septembrie, este serios amenințată din cauza refuzului unor medici de a accepta realitatea și a se plia vremurilor actuale. În special o serie de medici din garda veche, unii dintre ei pensionari, nu reușesc să înțeleagă că au apus vremurile în care li se permitea ca ei să facă legea în spitalul public, după propriile lor interese.

Planul de conformare impune reorganizarea anumitor spații ale spitalului, reamenajate unor secții, așa cum cer reglementările sanitare în domeniu, așa încât saloanele să îndeplinească cerințele legale: capacitate maximă de 6 paturi în saloane curente și maxim 2 paturi în rezerve; aria utilă minimă de 7 mp/pat în saloane curente, 8 mp/pat în rezervă, cubaj de 20 metri cubi /pat de aer etc.

Aceste lucruri implică, din păcate, reducerea numărului de paturi în anumite secții și chiar dacă un spital cu un număr mic de paturi nu este o fericire pentru nimeni, soluția este de preferat închiderii unității. De asemenea, trebuie amenajate noi compartimente cum ar fi cel de nefrologie și de chirurgie plastică.

Sursele noastre spun că Gabriela Daniș nu a putut ajunge la o înțelegere cu acei doctori care se opun planului de conformare, drept pentru care a decis să renunțe la funcție. Conform legii, ea va rămâne director medical timp de 45 de zile din momentul înaintării demisiei.

Gabriela Daniș se va întoarce la postul pe care îl ocupa anterior perioadei de directorat, acela de medic epidemiolog. Am încercat să obținem un punct de vedere de la dr. Daniș, însă nu ne-a răspuns la telefon. (Mihaela NICULESCU)

”Regret că părinții mei bolnavi nu primesc ceea ce pacienții mei primesc de la mine”. Mărturia tulburătoare a unei asistente care a plecat de la spitalul din Bârlad și a ajuns la Spitalul Universitar din Oxford!

de Mihaela NICULESCU

O bârlădeancă a demonstrat lumii și în primul rând sieși că prin voință și perseverență poți să muți munții din loc. Ioana Spiru, fostă asistentă medicală la secția ATI a Spitalului de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, a plecat în 2011 în Anglia pentru un viitor mai bun. Sătulă de neajunsuri, de leafa mică din care nu reușea să achite ratele, din care nu-și permitea să-și cumpere o casă, sătulă să mai aștepte ca lucrurile să se schimbe în bine, sătulă de o societate în care resursa umană nu constituie o prioritate și de un sistem sanitar el însuși bolnav, Ioana a ales în cele din urmă să-și ia viitorul în propriile mâini departe de casă. Nu i-a fost ușor, dar a reușit să se integreze în Marea Britanie și să-și găsească un loc în care să se simtă împlinită alături de soț și cei doi copii.

A aplicat online la mai multe spitale, iar Spitalul Universitar din Oxford a selectat-o pentru interviu. S-a prezentat la interviu și a reușit să ocupe un job în domeniul în care lucrase, terapie intensivă. Angajările în Marea Britanie nu se fac la fel ca în România, proba de interviu este definitorie. Nu trebuie să dovedești în scris că stăpânești cunoștințele generale, întrucât se consideră că acestea au fost însușite, de vreme ce ai primit o diplomă de absolvire a unei școli sanitare. Nu contează cu ce notă ai terminat școala, contează ce impresie faci la proba practică și dacă reușești să convingi comisia că ai calitățile necesare unui asistent care și-a ales să lucreze într-o anumită secție. Și-ar dori enorm ca această probă de angajare să existe și în România, și evident ocuparea posturilor în sănătate să se facă pe merit, pe măsura valorii și calităților candidaților.

”Am venit într-un mediu unde profesorul universitar comunica cu mine la aceeași masă, la un ceai”

Ioana locuiește la 40 de kilometri de Oxford și face naveta zilnic până la locul de muncă, unde este respectată și unde fiecare zi înseamnă un câștig în cariera ei profesională. Ioana Spiru a

Plecarea mea în Anglia a fost o reușită, chiar de la început, aș putea spune. Zece ani am <<meditat>> și am crezut că nu voi fi niciodată în stare să îmi las casa și tot ce îmi e drag sufletului și să plec într-o țară unde oricine și orice (chiar și exprimarea) erau necunoscute pentru mine. În 2001 am avut o sclipire, de moment doar, și dacă aș fi urmat-o, astăzi probabil aș fi vorbit italiana, nicidecum engleza. Și totuși, în 2010, în timpul liber și în <<ferestrele>> turelor de noapte și de zi, am început să <<savurez>> vocabularul și gramatica limbii engleze, pentru că sclipirea de moment devenise scânteie. Am plecat pentru că îmi doream acel ceva care să nu omoare optimismul din mine, îmi doream ca și om un viitor mai promițător, care însă părea prea departe din cauza prezentului ce diminua elanul. Și cum viitorul depinde de atitudinea din prezent, cred că la momentul respectiv am luat cea mai buna decizie!”, ne povestește Ioana.

Acomodarea la sistemul medical britanic nu a fost nici ușoară, dar nici neplăcută. Cea mai mare diferență pentru ea a constat în relațiile interumane dintre personalul medical și pacienți, dar și între cadrele medicale.

Am plecat dintr-un mediu unde autoritatea funcției era simțită până la ușa propriei case! Am venit într-un mediu unde profesorul universitar comunica cu mine la aceeași masă, prin ceaiul savurat împreună la pauza de coffee sau prânz, prin discuțiile legate de Brexit, de mărirea de salariu care nu se mai acorda de vreo opt ani asistenților medicali din NHS, sau discutând de anestezia complicată pe care cu o zi înainte am efectuat-o amândoi (eu îi tot zic Prof, iar el răspunde doar când îl strig pe nume). Acest mediu unde chirurgul, obosit după 12 ore de operat continuu ațipește câteva minute în aceeași încăpere unde și eu îmi relaxez picioarele pe un scaun”, a mai adăugat Ioana Spiru.

”Niciun cetățean în deplinătatea facultăților mintale nu devine recalcitrant dacă i se oferă informația necesară și clară, sau dacă nu este ignorat

Ce a copleșit-o cel mai mult pe bârlădeancă în momentul în care a început să lucreze în clinica universitară de la Oxford a fost comunicarea perfectă, firească, umană între cadrele medicale și pacient. Despre această relație care ar dori să existe cândva și în spitalele românești, Ioana este tentată să scrie o carte.

Despre relația cadru medical – pacient pot scrie o carte. I-aș pune titlul <<Esti căsătorită? Normal că … >>. Și pentru că am urmărit și eu știrea despre campania <<Hello, my name is…>>, care a început la Zalău și a ajuns și la cunoștința celor din spitalul bârlădean, vreau să cred că mesajul acestei campanii este înțeles. Nu ne prezentăm pacientului pentru că vrem să fim siguri că ne va reține numele. Ne prezentăm pacientului asigurându-l că <<eu sunt asistenta care va avea grijă de dumneavoastră>>, creând astfel o relație de colaborare. Pacientul, odată <<smuls>> de problemele de sănătate de lângă cei dragi, trebuie să găsească în cadrul medical alinarea, susținerea, ajutorul și încrederea care îi erau acordate când se afla în sânul familiei, sau poate acestea toate chiar îi lipsesc. Se creează astfel o legătură ce trece dincolo de bariera cadru medical – pacient, iar aceasta influențează pozitiv evoluția stării pacientului. De ce am spus că aș intitula cartea <<Ești căsătorită…>>? Când mi-a fost adresată această întrebare prima dată aici, am avut o mică ezitare în a da un răspuns prompt, gândindu-mă să deviez discuția pe starea de moment a pacientului: durere sau anxietate. Ca apoi să realizez că e un mod natural și firesc pentru a-ți cunoaște interlocutorul. Și se creează astfel acea încredere de care pacientul are nevoie pentru a trece peste starea de suferință. Se creează încredere pentru că există comunicare și totodată îi dai pacientului dovadă că primește toată atenția necesară lui și că nu este doar o persoană în suferință ce ocupă un mobilier din incinta spitalului. Așa cum și cei mai mulți dintre ei îți mulțumesc ție: <<Ioana, asistenta care a avut grijă de mine>>, nu <<o asistentă a fost drăguță și mi-a făcut un calmant>>. Dar important e pasul făcut de noi, cadrele medicale. De aceea vreau să spun că nu sunt de acord cu cei care afirmă că <<pacienții noștri nu sunt educați>> și nu sunt de acord nici cu cei care se plâng de pacienți/aparținători recalcitranți. Niciun cetățean în deplinătatea facultăților mintale nu devine recalcitrant dacă i se oferă informația necesară și clară, sau dacă nu este ignorat. Iar dacă se ajunge la o astfel de situație, datoria cea mai mare în <<a calma spiritele>> ne aparține tot nouă, cadrelor medicale. Nu poți atenua un conflict dacă răspunzi pe același ton, sau chiar mai grav, ca să nu zic autoritar”, a mărturisit Ioana Spiru.

În permanentă legătură cu foștii colegi de la ”Beldiman”

Chiar dacă este un om împlinit, dorul de casă nu poate fi înlocuit cu nimic. Nela, cum îi spun prietenii, vine destul de des acasă, dar în permanență este în legătură cu părinții, colegii și prietenii, pe Facebook. Este informată cu tot ce se întâmplă în țară, în orașul ei, cu noutățile din sistemul sanitar românesc și cu ce se întâmplă în spitalul bârlădean.

Nu și-a uitat colegii cu care a lucrat la Terapie Intensivă timp de 14 ani. Îi îndeamnă mereu să se perfecționeze, să participe la conferințe și congrese naționale și chiar internaționale și nu de puține ori i-a invitat și la congresele organizate în Anglia pe teme medicale interesante pentru secția în care își desfășoară activitatea.

“Am lăsat acasă colegi care încă se mai tem de privirea <<tăioasă>> a unora care nu vor să înfrunte realitatea mediului în care lucrează. Pe care încă nu-i întreabă nimeni ce sentimente îi încearcă atunci când situații neplăcute din activitatea de zi cu zi le rămân în memorie, unele chiar pentru toată viața! Care încă nu îndrăznesc să spună NU atunci când conștiința le <<suflă>> că siguranța lor, a celor de care au grijă și chiar siguranța echipei din care fac parte poate fi pusă în pericol. Am lăsat acasă colegi al căror sprijin moral, oferit atunci când am plecat, mi-a dat încredere și, implicit, dorința de a le arată că se poate și mai bine și că pot avea și ei mai binele acesta. Când faci cu pasiune ceea ce faci, orizontul ți se deschide. Important e să nu cedezi! Iar colectivul din care am plecat este al doilea ghid al meu în căutarea de a-mi găsi pasiunea. Primul ghid a fost mama, care m-a <<crescut>> prin sala de mese și saloanele secției Neurologie, dându-mi astfel încă odată șansa să văd că a fi om este cel mai de preț dar pe care poți să-l ai și să și îl împarți, în același timp, cu ceilalți!”, s-a mai destăinuit Ioana Spiru.

”Regretul meu cel mare e că părinții mei bolnavi nu primesc ceea ce pacienții mei primesc de la mine”

Aceasta se emoționează întotdeauna când vine vorba de Bârlad, de acasă. Aici a fost nevoită să își lase nu numai prietenii și colegii de serviciu, dar și părinții alături de care, din păcate, nu poate fi alături atunci când au nevoie de servicii medicale prompte și de calitate, de care nu pot beneficia în sistemul public de sănătate, fiind nevoiți să bată la ușile cabinetelor particulare.

“Am lăsat acasă părinți, în primul rând, părinți care între timp s-au pensionat după aproape vârstă mea în ani de muncă. Și cum zice o vorba că <<pensionarea înseamnă și tratarea>>, au amândoi acum probleme de sănătate. Regretul meu cel mare e că nu au aproape de ei asistentul medical căruia ei i-au fost primii educatori, că nu primesc și ei ceea ce pacienții mei primesc de la mine și de la echipa cu care lucrez, că după mai bine de 40 ani de muncă merg la spital pentru investigații și tratament și ajung în cabinete private din oraș, pentru că în spital «nu există de nici unele» ori, și mai grav, sunt tratați cu indiferență. Mi se spune că lucrurile s-au schimbat de când am plecat și că s-au schimbat în bine. Regret că trebuie să spun, dar adevărul e altul și acest «schimbat în bine» este adevărul celor ce se ascund după degete.

Lecții englezești pentru cadrele medicale prea pline de sine

Ioana spune că a trăit recent o experiență ce i-a întărit convingerea că lucrurile nu s-au schimbat în bine, că atitudinea multora este la fel de eronată precum ideea că pacienții sunt needucați: ”M-a marcat faptul că un cadru medical poate refuza tratamentul unui pacient dacă familia acestuia este <<recalcitrantă>>. Vorbim de familie, nicidecum de pacient. Pe cine tratăm totuși? Un pacient nu primește tratamentul necesar decât în condițiile în care este capabil să refuze, sau familia este cea care hotărăște acest lucru, refuz declarat cu dată și semnătură în actele medicale ale pacientului”.

Ioana a ajuns la concluzia că acel concept care se numește comunicare nu este nicidecum un clișeu: ”Comunicarea este problema relațiilor șubrede  dintre sistem și pacienți! În UK s-a organizat o conferință pentru cei ce lucrează cu pacienți diagnosticați cu demență. Participanților li s-a dat să îmbrace, la începerea conferinței, cămașă și papuci de spital pentru a face un exercițiu de imaginație – <<să fii în papucii pacienților tăi>>, mai pe românește ,<<pune-te în pielea bolnavului>> și apoi să își exprime sentimentele trăite, în condițiile în care organizatorii au simulat situații reale din instituțiile medicale. Concluzia a fost că nu ne-am simțit deloc confortabil fiind tratați ca și un obiect, sau, mai grav, ignorați. Fiecare persoană are propria personalitate, și indiferent de starea de boală, îngrijirea acordată trebuie adaptată individual și exact așa cum și-ar dori fiecare să fie tratat fie că e vorba de cel aflat pe patul de spital, fie că e vorba de cel ce a ales să acorde îngrijiri medicale. Până la urmă, trebuie să acordăm îngrijiri medicale unei persoane anume, nicidecum <<bolnavului ăla>>. Trebuie să învățăm a nu mai privi pacientul că pe <<obiectul muncii>>. Obiectul muncii este grija pe care o acordăm, grijă care trebuie să fie naturală, ca în final să realizăm că latura noastră umană are cea mai mare contribuție la starea de bine, de sănătate a societății în care trăim”, a mai adăugat asistenta bârlădeancă, ce lucrează de șase ani într-o clinică renumită din Marea Britanie.

”Loc de mai bine este întotdeauna, important e să ne uităm bine în oglindă!”

Sătulă de umilințe și restricții de tot felul, Ioana a ales să-ți pună profesionalismul și tenacitatea în slujba intereselor oamenilor dintr-o altă societate mult mai evoluată, dar nu uită o clipă că s-a format în România. A dorit să fie medic, și după liceu a dat de două ori la medicină, dar de fiecare dată a picat printre primii, sub linie. A considerat că nu a fost să fie și a urmat apoi școala sanitară postliceală, pentru că a vrut întotdeauna să ajute oamenii care sunt pe patul de spital. Nu știe dacă se va întoarce prea curând în țară, dar speră din tot sufletul ca lucrurile să se schimbe cu pași mai repezi decât până acum, mai ales în sistemul medical.

“Prietenii îmi spun că m-am schimbat, unii spun că în bine, alții în rău. Am citit cândva niște rânduri în care autorul spune că nu ne schimbăm, ne descoperim pe noi înșine, iar ceea ce văd alții în noi e o reflecție a propriei lor persoane. Cum mă văd eu contează cel mai mult și spun asta din propria experiență. M-am văzut un om slab și am fost, m-am văzut un om puternic și am fost mulțumită de ceea ce văd. Iar loc de mai bine este întotdeauna, important e să ne uităm bine în oglindă!”, a încheiat Ioana Spiru.

POZA ZILEI Când așteptarea la Urgențe te duce la disperare!

 

Odă spitalului bârlădean

 

Pisicuță, pis, pis, pis

Te-am visat azi-noapte-n vis

Bolnăvioară-mi apăreai,

La Urgențe așteptai!

 

Miau, miau, miau

și au, au, au!

Ce tu noaptea ai visat

Ziua mi s-a întâmplat!

 

Am fost dusă de Salvare

În sala de așteptare

La spitalul bârlădean

Unde poți s-aștepți și-un an!

 

După două nopți de stat

Boala mi s-a agravat

Dar cel mai tare mă doare

C-am ajuns la disperare!

 

Și sunt foc de revoltată

Nu m-au stropit nici cu apă!

Să nu-ți vină, măi băieți,

Să te cațeri pe pereți?

Pacienți bârlădeni condamnați la moarte din cauza lipsei de sânge. Reacția conducerii singurului Centru de Transfuzie Sanguină din județ

Centru de Transfuzii Sanguine (CTS), cu sediul la Bârlad, se confruntă cu o reală criză de sânge. Față de lunile ianuarie și februarie, s-a ajuns ca, în mai, numărul donatorilor să se înjumătățească, în vreme ce solicitările venite de la spitale sunt tot mai multe.

Vineri, 19 mai, la raportul de gardă al medicilor de la Spitalul „Elena Beldiman”, dr. Ion Chilinciuc, șeful secției de Anestezie și Terapie Intensivă, a sesizat conducerii spitalului lipsa de sânge din grupa B, atât RH negativ cât și RH pozitiv. Spitalul a rămas fără sânge din această grupă, situația redresându-se parțial ieri. De câțiva ani încoace spitalul face față destul de greu nevoii de transfuzii a pacienților cu afecțiuni cronice, abia reușind să rezolve urgențele majore.

„Ne confruntăm, din păcate, cu o criză destul de mare de sânge și, în ciuda apelurilor făcute, nu am reușit să mobilizăm atât de mulți donatori pe cât ne-am dori. De fapt, nu am primit un răspuns pozitiv decât de la un grup de tecuceni, care au conștientizat importanța donării. Am făcut adrese pentru donări colective la secțiile de poliție din județ, la unitățile militare, la ISU și la mai multe primării, dar, din păcate, acestea nu s-au arătat interesate de donarea de sânge. Adresabilitatea la Centrul nostru a scăzut de la 25 de pacienți pe zi la doar 15 pe zi. Uneori și mai puțini. Sunt oameni care suferă de diferite forme de cancer, pacienți cu hemoragii digestive, anemii severe, care au nevoie de transfuzie de sânge, dar care, din păcate, sunt nevoiți să aștepte până când Centrul nostru are grupa potrivită pentru transfuzii și cantitatea necesară. Se întâmplă, de exemplu, ca în week-end spitalul bârlădean să aibă nevoie urgentă de sânge pentru pacienții de la terapie intensivă. În zilele de sâmbătă și duminică, centrul nostru este închis. Lucrăm și așa cu personal foarte puțin și este imposibil să funcționăm și în week-end. Dacă oamenii ar conștientiza cât de mult înseamnă sa poți beneficia de o transfuzie la un anumit moment, cred că ar veni să doneze în număr mult mai mare în timpul săptămânii.”, ne-a declarat dr. Violeta Nistor, directorul CTS Bârlad.

Dacă în urmă cu mai mulți ani exista și un punct de recoltare în Vaslui, în acest moment, în tot județul, nu există decât unul singur, cel de la Bârlad. S-ar impune, așadar, mai multe puncte în care să se recolteze sânge, numai că legislația în vigoare presupune existența unor spații care să întrunească anumite condiții și care, ulterior, să fie autorizate de Direcția de Sănătate Publică Vaslui. Deocamdată, aceste spații nu au fost identificate în județ așa că singura speranță rămâne tot Centrul de Transfuzii din Bârlad. Cu toate că majoritatea donatorilor este reprezentată de bârlădeni, CTS Bârlad onorează atât cererile din județ, cât și ale mai multor spitale din Iași. Se întâmplă însă ca Centrul să nu poată să ajute cu promptitudine nici măcar pacienții internați la Spitalul „Beldiman”, așa cum s-a petrecut săptămâna trecută. (Mihaela NICULESCU)

Spitalul de Urgență ”Elena Beldiman”, la un pas să fie dat în judecată de sindicat

Salariații de la Spitalul „Elena Beldiman” așteaptă să-și primească tichetele de masă restante, aferente lunii martie și aprilie. Deși data de 15 mai, dată până la care fuseseră anunțați că li se vor aloca celelalte zece tichete restante pe luna martie, a trecut, cei 950 de salariați încă nu au intrat în posesia lor.

Angajații au promisiuni că cele zece tichete de masă restante, aferente lunii martie, vor fi distribuite săptămâna viitoare, luni sau marți. În privința datei la care vor intra în posesia tichetelor aferente lunii aprilie, nu se știe deocamdată nimic. Conducerea spitalului va trebui să identifice surse pentru finanțarea acestor drepturi salariale, o hotărâre în acest sens urmând să fie luată după următoarea întrunire a Consiliului de Administrație.

Sindicatul Sanitas este pe poziție și dacă membrii săi nu vor primi tichetele nu este exclus ca acesta să dea în judecată spitalul pentru nerespectarea unor prevederi ale Codului Muncii, așa cum a acționat și în urmă cu patru ani. În urma procesului intentat de Sanitas Spitalului „Beldiman”, sindicatul a câștigat, iar spitalul a fost obligat să plătească în tranșe lunare sumele restante, fiecărui salariat. Și acum, Spitalul încă mai plătește lunar fiecărui angajat contravaloarea a cinci tichete de masă, pentru a se achita de obligațiile neonorate la timp. (Mihaela NICULESCU)

Băiețel de 6 ani, mușcat de căpușă în zona scrotală

În ultimele zile, la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”, au ajuns din ce în ce mai mulți pacienți mușcați de căpușe. În ciuda avertismentelor medicilor, bârlădenii dar și locuitorii din comunele limitrofe nu respectă măsurile principale de prevenție.

După ce în penultimul week-end au apelat la CPU cinci pacienți care au fost mușcați de căpușe, în week-end-ul care tocmai a trecut au avut nevoie de asistență medicală nouă persoane după ce au fost mușcate de căpușe.

„În acest week-end s-au adresat la CPU nouă pacienți, trei din Bârlad și șase din mediul rural. Viața acestor pacienți nu a fost pusă în pericol pentru că au venit la timp la spital. Printre aceștia se află și un copil de șase ani, mușcat de o căpușă în zona scrotală. Ceilalți pacienți au fost muscați în zona coapsei, pe spate, unul chiar în zona occipitală”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului în relația cu mass-media.

Medicii atrag atenția populației ca atunci când merge la iarbă verde sau când se află la lucru pe câmp să își ia măsuri de protecție împotriva mușcăturilor de căpușe. Este bine să folosească spray-uri protectoare care se găsesc în farmacii, să se îmbrace cu pantaloni lungi pe care să îi bage în șosete și să poarte încălțăminte închisă, pentru a împiedica pătrunderea căpușelor. Este greu de crezut că cei din mediul rural, obișnuiți cu munca la câmp, cu mersul prin iarbă, și cu mai puține cunoștințe medicale, vor respecta aceste măsuri de prevenție, dar un lucru este îmbucurător – aceștia au început să se prezinte la medic, imediat după ce au fost mușcați de căpușe.

Netratate la timp, mușcăturile de căpușe pot genera boli destul de grave printre care encefalita, febra hemoragică și boala LYME. Dacă, după ce ați fost înțepat de căpușe, aveți febră, dureri musculare, rigiditate la nivelul gâtului, amețeală, dureri de cap și dureri articulare, prezentați-vă cât mai repede la cea mai apropiată unitate medicală. (Mihaela NICULESCU)

Dionisie Lefter – managerul Spitalului „Elena Beldiman” Bârlad. De dragul cui au îngropat Boroș și Lefter securea războiului?

Mișcare surprinzătoare pe scena politico-administrativă a Bârladului, unde primarul Dumitru Boroș i-a deschis larg ușa unuia dintre cei mai aprigi rivali politici. Surse bine informate susțin că de luni Dionisie Lefter va prelua conducerea Spitalului de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, în calitate de manager, după ce a mai deținut această funcție în perioada 2007 – 2009 și a revenit în 2010 pentru câteva luni.

Luni, 8 mai, Angela Chirilă va preda actele necesare după un mandat destul de controversat, care s-a încheiat cu un calificativ nesatisfăcător, în urma evaluării activității ei manageriale. În ciuda controverselor care au planat în jurul său, au fost și cadre medicale care i-au apreciat competența, cu atât mai mult cu cât aceasta s-a aflat în fruntea spitalului bârlădean într-o perioadă dificilă din punct de vedere financiar pentru întreaga țară, nu doar pentru Bârlad.

În ultima perioadă, au fost vehiculate diverse nume în legătură cu postul de manager al spitalului. Cel al lui Lefter nu a făcut excepție, însă puțini au crezut că Boroș va accepta să colaboreze cu el, date fiind conflictele – tacite, ce-i drept –  în care s-au aflat cei doi. Cel mai recent a avut loc în preajma alegerilor locale de anul trecut, când ambii își doreau să candideze la funcția de primar al orașului din partea PNL: Boroș susținut de aripa ex-PDL, în frunte cu Dan Marian și Corneliu Pleșu, iar Lefter sprijinit de liberalii cu tradiție din Bârlad.

Boroș a ajuns, se pare, la concluzia, că fără a se înconjura de specialiști nu va reuși să facă nimic la Bârlad. Or, numele lui Lefter poate fi considerat drept o garanție a competenței în ceea ce privește managementul în sănătate. Nu doar pentru că în mandatul său de la conducerea spitalului bârlădean a fost un succes, în limitele permise de criza financiară și de presiunile politice, dar și pentru rolul pe care l-a avut în implementarea conceptului de management al calității în România. Concept pe care, ulterior, l-a adoptat și impus Ministerul Sănătății, fiecare spital având în acest moment un compartiment distinct de management al calității.

Vom reveni cu amănunte. (Mihaela NICULESCU)

Un bărbat de 62 de ani a decedat la Spitalul „Beldiman” după ce a băut antigel

Medicii de la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad au acordat în acest week-end asistență medicală și în cazul a două persoane care au încercat să se sinucidă. Din păcate, unul dintre pacienți a decedat în cele din urmă.

Sâmbătă, 22 aprilie, în jurul orei 16, ambulanța a adus la Urgențe un bărbat în vârstă de 62 de ani, din localitatea Motoșeni, în comă. Medicii l-au diagnosticat cu acidoză severă și comă de gradul III în urma intoxicării voluntare cu antigel.

„Pacientul adus în comă a fost intubat, a fost pus pe hemodializă, dar, din păcate, starea lui de sănătate s-a agravat, bărbatul decedând după 10 ore. Antigelul este o substanță deosebit de toxică, și odată ingerată, pune în mare pericol viața pacientului”, ne-a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului în relația cu mass-media.

Un alt caz de tentativă de suicid, de această dată eșuată, este cel a unei femei de 46 de ani din Zorleni, adusă la CPU, vineri 21 aprilie, la ora 23.30. După investigațiile de specialitate s-a constatat că femeia a înghițit cu bună știință mai multe pastile de Naproxen și Mydocalm. Pacienta se află în afara oricărui pericol, dar după acest episod depresiv, a fost internată la secția Psihiatrie, femeia neregăsindu-se până acum în evidențele acestei secții. (Mihaela NICULESCU)

Oameni care și-au petrecut Paștele la spital, din cauza câinilor de pe străzi

Nouă persoane au avut nevoie de asistență medicală de specialitate după ce, în perioada Paștelui, au fost mușcate de câini. Patru dintre cei care s-au ales cu răni din cauza patrupedelor în călduri sunt din Bârlad, patru din Murgeni și una din Zorleni.

Chiar dacă Spitalul de urgență „Elena Beldiman” Bârlad a avut în stoc vaccin antirabic pentru a le administra, ferindu-i astfel de complicații, oamenilor nu le-au mai tihnit sărbătorile. În loc să se bucure acasă, cu cei dragi, pentru ei sărbătorile pascale au însemnat spaimă, durere, doctori, îngrijiri medicale.

Spitalul bârlădean se confruntă aproape zilnic cu cazuri de pacienți mușcați de câini și, din păcate, nici numărul victimelor și nici al câinilor comunitari nu pare să scadă. Ori de câte ori ajung la Urgențe, persoanele care au trecut deja printr-o sperietură se tem că farmacia spitalului nu are în stoc vaccin antirabic sau ser antitetanos. Din păcate, spitalul nu poate garanta, din motive arhicunoscute, că nu se vor mai înregistra sincope în aprovizionarea cu aceste seruri. (Mihaela NICULESCU)

Spitalul bârlădean, o familie tot mai mare și mai (re)unită

După finalizarea concursului pentru ocuparea mai multor posturi la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad, apar noi date care confirmă odată în plus că această instituție devine o familie lărgită a angajaților spitalului.

Postul de garderobieră, singurul de acest fel scos la concurs, pentru care s-au cerut studii liceale cu diplomă de bacalaureat, a fost ocupat de soția lui Mihai Cârlan, pompierul spitalului. Zvonurile că soția domnului Cârlan va fi câștigătoarea fără drept de apel a postului de garderobier au început să circule încă de acum câteva zile, însă unii dintre deținătorii acestei informații au fost induși în eroare de faptul că în lista candidaților înscriși pentru post nu figura nicio persoană cu numele Cârlan, și asta pentru că soția pompierului se numește Boutiuc.

După proba teoretică, Dorina Mihaela Boutiuc a reușit sa obțină puțin peste 60 de puncte, fiind surclasată de o altă concurentă. Regizorii piesei numite „Concurs pe bune la spital” au intervenit imediat și pentru că soția domnului Cârlan a răspuns perfect la toate întrebările de la interviu, a primit 100 de puncte, adică maximum. În aceste condiții, a primit cea mai mare medie, lucru care i-a permis să fie declarată câștigătoare.

Câștigătoarea a venit deja la serviciu, o parte din colegele ei fiind uimite că aceasta a câștigat concursul, altele adoptând tactica disimulării, pentru a nu se da de gol că știau dinainte cine urma să le fie colegă.

În spitalul bârlădean, relațiile de rudenie între angajați nu sunt o noutate, în ultimii ani, mai ales în rândul personalului auxiliar. Soțul și soția, nepoata cu mătușa, sora și fratele, cumnata și cumnățelul etc. Firește, totul e pură coincidență. Nici vorbă de pile, șpăgi, aranjamente.

Reamintim că zilele trecute, grație unei pregătiri fără cusur, Monica Pancu a trecut de furcile caudine ale unui dificil concurs și a fost angajată pe postul de registrator medical. Șef îi este – ca sa vezi culmea întâmplării – ruda sa apropiată, Lucian Aioanei, șeful IT-știlor din spitalul bârlădean. Soția acestuia este medic infecționist taman la secția unde Monica a ajuns registrator, respectiv dr. Monica Aioanei care, colac peste pupăză, este și președintele Consiliului de etică al spitalului.

O familie mare și fericită la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad, claie peste grămadă pe posturi de bugetari! (Răzvan CĂLIN)

Gurile rele despre ocuparea posturilor libere de la spitalul bârlădean: ”Sistemul PORC rămâne în vigoare”

De vineri, 3 martie, au început emoțiile în rândul candidaților înscriși pentru ocuparea posturilor vacante scoase la concurs de Spitalul Municipal de Urgență „Elena Beldiman”.

În vreme ce unii candidați stau cu sufletul la gură în așteptarea probelor, alții și-au luat adio de la posturi pentru că au picat la prima probă. Exista însă și concurenți pentru care examenul este doar o simplă formalitate, după cum declară surse din spital care au aflat că deja se cunosc câștigătorii unor posturi în special nemedicale. Favoriți ar fi sora lui X, nevasta lui Y, ruda lui Z, pentru că, nu-i așa, salariile au crescut și a fi angajat în sistemul bugetar, mai ales la spital, este în ziua de astăzi o binecuvântare. În vreme ce pentru unii candidați sistemul PORC (pile, obligații, relații, cunoștințe) funcționează din plin, ca și pana acum, pentru alții concursul este chiar pe bune.

Realitatea de până acum confirmă, cel puțin în unele cazuri, faptul că examinarea de către comisie este cât se poate de obiectivă. La C.P.U., de exemplu, în urma primei probe de concurs au picat examenul toți candidații înscriși pentru posturile de brancardieri și asistenți medicali. Concursul se află în plină desfășurare, săptămâna aceasta și cealaltă urmând să își încerce norocul și alți doritori de a ocupa un post de asistent medical, infirmieră, brancardier sau liftier, telefonist și registrator medical.

Reprezentanții spitalului declară că privesc cu deosebită responsabilitate acest concurs pentru că, în ciuda lipsei de personal, nu doresc sa angajeze oameni nepregătiți. Noi îi credem pe cuvânt și vom revenim cu noi informații după afișarea rezultatelor finale și soluționarea eventualelor contestații.

Dr. Oleg Tacu a făcut minuni pe cicatricea hidoasă lăsată în urmă de operația făcută de doi chirurgi bârlădeni, fetiței mușcată de mistreț

Un nou succes al chirurgului estetician Oleg Tacu, de la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad. El a făcut adevărate minuni pe cicatricea oribilă lăsată în urmă de operația făcută unei fetițe mușcată de mistreț, de către doi cunoscuți chirurgi din oraș.

Fetița, în vârstă de 11 ani, din Bogdănești, ar fi rămas mutilată pe viață, supusă supliciului de a trăi cu piciorul ascuns, cu toate repercursiunile psihologice ce decurg dintr-o astfel de situație. Cicatricea post-operatorie era oribilă, părea mai degrabă o cârpeală ordinară. Fetița a fost adusă la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad în Ajunul Crăciunului, iar plaga a fost curățată și apoi suturată. Medicii care au operat-o au fost Anton Popovici și Georgel Oanea, și niciunul nu i-au spus mamei să revină cu fetița, peste un timp, pentru ca cicatricea să fie micșorată printr-o intervenție chirurgicală reparatorie, astfel încât să fie cât mai puțin inestetică.

Oanea: ”Sunt de părere că s-a procedat corect

Prima mână, în cazul acestei intervenții chirurgicale a fost dr. Popovici, iar eu l-am ajutat. Sunt de părere că s-a procedat corect. Plaga a fost suturată în trei puncte, tocmai pentru a preveni o eventuală infectare, dat fiind faptul că fetița a fost mușcată de un animal sălbatic”, ne-a declarat dr. Georgel Oanea, șeful secției Chirurgie din cadrul spitalului bârlădean.

Inainte de operatia reparatorie

Rana nu s-a infectat, dar pacienta nu a fost rechemată pentru pasul II, cum se obișnuiește în cazul pacienților cu astfel de plăgi mari. Dacă medicul chirurg nu a considerat că cicatricea trebuie reoperată peste câteva luni, asistenta medicală comunitară din comuna Bogdănești nu a stat pe gânduri și a făcut toate demersurile pentru ca Laura, fetița mușcată de mistreț, să nu sufere pe viitor din cauza cicatricii inestetice.

Am remarcat plaga atunci când a venit la pansat. Am văzut doar trei puncte de sutură pe o plagă de 25 de centimetri și m-am gândit la semnele care vor rămâne după vindecarea plăgii. M-am gândit, în primul rând ca mamă, că această fetiță va suferi enorm când va mai crește. Și la țară, copiii sunt răutăcioși și ar privi-o altfel pentru că are o cicatrice imensă deasupra genunchiului. În plus, nu ar mai fi putut purta o fustă mai scurtă, nu se va simți confortabil pentru că va dezvolta complexe de inferioritate”, ne-a declarat asistenta medicală comunitară.

”Am crezut că voi fi refuzată, pentru că așa este la noi, niciun medic nu se bagă peste alt doctor, mai ales la chirurgie

Asistenta împreună cu mama și fetița au mers pe 13 ianuarie la Bârlad pentru ca micuța să fie consultată de medicul chirurg plastician dr. Oleg Tacu, în ambulatoriu. Era ziua în care trebuia să i se scoată firele. După consultație, medicul Tacu i-a propus mamei o nouă intervenție chirurgicală pentru fiica ei și a programat-o pentru 18 ianuarie la operație. Scopul era obținerea unei cicatrici foarte fine, abia vizibilă în comparație cu cea inițială.

Mi-a fost teamă pentru Laura. Trebuia să-i facă din nou anestezia totală, să treacă din nou prin emoții și teamă. Trecuse și așa printr-o sperietură mare în Ajunul Crăciunului, când un porc mistreț scăpat de la vânătoare și-a înfipt colții în piciorul ei stâng. M-am gândit apoi că e spre binele ei să fie operată din nou pentru a-i repara cicatricea. Sinceră să fiu, am crezut că voi fi refuzată, pentru că așa este la noi, niciun medic nu se bagă peste alt doctor, mai ales la chirurgie. Domnul doctor Tacu, însă, a fost de acord să intervină, așa că nu am pierdut această șansă”, a spus mama fetei.

”Cred că oamenii ar trebui să mulțumească spitalului că există un astfel de medic”

Operația a reușit fără niciun fel de complicații. Eu mi-am făcut datoria și, cu siguranță că, urmele abia vizibile ale cicatricii o vor mulțumi pe fetiță de îndată ce zona se va vindeca total peste trei luni. Am intervenit chirurgical în cazul acestei fetițe tocmai pentru a nu avea de suferit pe viitor. Ca fată, este traumatizant psihic să trăiești cu senzația că oamenii te privesc altfel pentru că ai un semn inestetic pe picior, destul de la vedere. Acum, Laura se va putea îmbrăca fără teamă cu fuste sau cu pantalonași scurți, pentru că ceea ce se vede este doar o linie fină”, a declarat medicul Oleg Tacu.

Mama fetiței s-a bucurat atât de rezultatul operației, cât și de faptul că, din start, i s-a spus că nu trebuie să plătească nimic. Dacă operația s-ar fi făcut într-un spital privat, ar fi trebuit să scoată din buzunar 1.500 de lei, adică venitul ei pe trei luni.

Am avut noroc să ajung cu fata la un medic plastician care să facă o treabă profesionistă și să nu coste nimic. Eu cred că oamenii ar trebui să mulțumească spitalului că există un astfel de medic”, a mai adăugat mama fetiței.

Doctorul Oanea este cel care susținea ca Bârladul nu are nevoie de chirurg plastician

Spitalul „Elena Beldiman” nu a avut medic de chirurgie plastică și reparatorie până în decembrie 2011. De atunci, odată cu angajarea medicului Tacu, Compartimentul de Chirurgie plastică și reparatorie înregistrează un număr tot mai mare de pacienți care beneficiază de intervenții chirurgicale cu efecte uimitoare.

Compartimentul aflat în subordinea secției de Chirurgie generală ar mai avea nevoie de un medic chirurg plastician, având în vedere adresabilitatea crescută, dar, deocamdată postul nu a fost scos la concurs.

”Am pledat pentru aducerea unui al doilea medic chirurg plastician, dar șeful secției Chirurgie (Georgel Oanea – n.r.) și conducerea spitalului nu au dat curs acestui demers, pe care l-am făcut atât verbal, cât și în scris. Adresabilitatea este din ce în ce mai mare și chiar dacă nu ar fi, cu un singur medic nu pot fi asigurate gărzi non-stop. În momentul în care am cerut imperios angajarea a încă unui chirurg plastician, domnul doctor Oanea s-a adresat conducerii spitalului cu următoarele cuvinte: «Eu nu am ce să fac nici măcar cu unul, pentru ce trebuie doi chirurgi plasticieni?!»”, a declarat, cu puțin timp în urmă, dr. Tacu

Medicul Tacu execută toate intervențiile pentru urgențele direcționate către Compartimentul de Chirurgie plastică și reparatorie, dar există și momente în care acesta lipsește, când fie este liber, fie în concediu.

Laura a avut norocul de a-l găsi pe medicul Tacu în spital, dar chiar dacă nu era, l-ar fi așteptat să se întoarcă. El era singura sa șansă de a se bucura de o viață fără complexe de inferioritate generate de o cicatrice urâtă. (Mihaela NICULESCU)

Citeste si: Se sparge buba la spitalul din Barlad! Chirurgul plastician Tacu răbufneste si scoate de sub pres mizeriile de la Chirurgie

Conducerea Spitalului Bârlad recunoaște că salariile au fost calculate greșit, dar s-a supărat pe ziar că a scris de Zavate!

de Simona MIHĂILĂ

Conducerea Spitalului de urgenta ”Elena Beldiman” Bârlad a recunoscut ca salariile angajaților au fost calculate greșit și dă vina pe avocatul instituției. După apariția articolului nostru, în care am scris ca spitalul de la Bârlad este singura unitate spitalicească din România care nu a aplicat majorarea salarială de 15% de la 1 decembrie, așa cum spune legea, ci de pe 24 decembrie, motiv de mari nemulțumiri în rândul angajaților, reporterii Est News au fost efectiv asaltați cu explicații, pe la colțuri, din partea unor reprezentanți ai conducerii spitalului. Aceștia au făcut zid în apărarea Zenoviei Zavate, fosta șefă de la Resurse Umane, cea care a fost acuzată de salariați că ar fi greșit salariile.

Reprezentanții conducerii spitalului nu au înțeles, se pare, că nu ziarul este cel care o învinuiește pe Zavate, ci angajații, deși acest lucru este scris negru pe alb în articol. Chiar dacă avocatul și nu Zavate este cel care a interpretat eronat legea (ceea ce este foarte probabil), iar angajații spitalului nu știau de acest lucru, conducerea de la ”Beldiman” este cu atât mai responsabilă pentru felul cum a fost reflectată situația în presă, deoarece asta denotă o crasă lipsă de comunicare cu subalternii, cei care ne-au furnizat informațiile. Dacă șefii de la ”Beldiman” ar accepta să coboare de pe tronuri și și-ar face datoria de a le da oamenilor explicațiile pe care le merită, de a comunica firesc cu ei, recunoscând atunci când greșesc și chiar cerându-și scuze, în mod sigur nu s-ar fi ajuns aici. În mod sigur, mesaje de genul celor publicate în articolul nostru de pe 17 ianuarie, nu ar fi existat (”Nu ni s-a dat nicio explicație, nimeni nu dă socoteală, toți cei din conducere tac mâlc. Vrem să știm de ce suntem exceptați de la lege, iar vinovații să plătească”).

Mai mult de atât, înainte de publicare, ziariștii Est News și-au făcut datoria de a încerca să verifice informațiile primite. Nu ne-am mulțumit dând un singur telefon (deși, conform uzanțelor jurnalistice, acest demers de a contacta instituția este considerat suficient). Din dorința de a obține totuși o reacție oficială am insistat, așa încât i-am sunat la telefon pe trei dintre cei care sunt în măsură să ofere explicații oficiale: Adrian Ghiorghiu, purtătorul de cuvânt, Gabriela Daniș, directorul medical, și Viorel Petcu, președintele Consiliului de Administrație al Spitalului. Niciunul nu a răspuns la telefon. Nu au încercat să ia legătura cu noi (pentru declarații oficiale) nici după ce au aflat că au fost căutați. Dar se miră că în ziar au apărut ”informații inexate”!

A fost nevoie de amenințări cu judecata, pentru ca Spitalul ”Beldiman” să admită că a greșit

În altă ordine de idei, între timp Est News a aflat că, într-adevăr, la Spitalul ”Beldiman” s-a ajuns la concluzia că salariile au fost calculate greșit și s-a decis recalcularea lor. Dar nu oricum, ci a fost nevoie ca Sindicatul ”Sanitas” să amenințe conducerea spitalului că vor căuta dreptate în instanță.

Le-am explicat celor din conducerea Spitalului Bârlad, încă de la apariția legii și în urma consultărilor și cu alți colegi de la spitalele din țară, că majorarea salarială trebuie aplicată de la 1 decembrie, așa cum este stipulat în actul normativ. Au refuzat categoric pentru că avocatul lor le-a spus că orice lege intră în vigoare, conform constituției, la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Într-adevăr, așa prevede Constituția, însă acest lucru este valabil doar dacă în lege nu se specifică data de la care se aplică. Însă, în cazul nostru, în Legea 250/2016 se stipulează foarte clar data de 1 decembrie. Nu au vrut să înțeleagă și au făcut cum au vrut ei, motiv pentru care le-am spus că ne vedem în instanță”, ne-a declarat președintele Sindicatului ”Sanitas” Vaslui, Daniela Clătinici.

 

Val de cazuri de hipotermie în județ

Un bărbat în vârstă de 62 de ani, din orașul Murgeni, a fost găsit pe stradă cu hipotermie și transportat la Spitalul de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Prefecturii Vaslui, Cristian Lapa, alte două persoane din Peicani și Chircești au fost găsite în stare de hipotermie în locuințe, ele fiind transportate la spital.

”Doi oameni ai străzii din Vaslui au fost duși în adăpost și alte trei cazuri sociale de la Vinderei, Viișoara și Ferești au fost luate de la domiciliu și duse la spital”, a precizat Cristian Lapa.

Asistenții medicali din Bârlad, obligați să urmeze cursuri de resuscitare

Anul acesta, asistenții medicali din Bârlad vor trebui să-și reîmprospăteze cunoștințele teoretice și practice privind resuscitarea. Dacă asistenții medicali participă anual la cursuri de reactualizare a protocoalelor privind urgențele vitale, aceștia au obligația ca, o dată la cinci ani, să participe la cursuri de resuscitare, altfel pierzându-și dreptul de a mai profesa. Stăpânirea acestor cunoștințe este esențială pentru asistenții medicali, întrucât oricând pot fi puși în situația de a acorda primul ajutor în cazuri de stop cardio-respirator. Chiar dacă unii dintre aceștia nu au fost puși în fața unei astfel de situații, mai devreme sau mai târziu, vor fi nevoiți să gestioneze astfel de urgențe, în caz contrar putând fi trași la răspundere pentru culpă medicală.

În privința acordării primului ajutor, există un protocol clar care prevede pașii ce trebuie urmați atât de către asistenții medicali cât și de către medici. Asistenții medicali trebuie să implementeze împreună cu medicii din secții măsuri de resuscitare (masaj cardiac, asigurarea oxigenării), monitorizarea funcțiilor vitale și apelarea numărului de urgență 112. Asistenții medicali împreună cu medicii din secție sunt cei care inițiază primele măsuri de resuscitare, esențiale pentru evoluția stării de sănătate a pacientului intrat în stop cardio-respirator.

Există și situații în care, nefiind asigurată garda de către medici pe timpul nopții, asistenții medicali trebuie să gestioneze astfel de situații până la chemarea ambulanței cu medic (în cazul secțiilor externe corpului principal al spitalului) ori a medicului urgentist sau anestezist, în cazul celor din corpul central al spitalului, doar acești medici având competențe în intubarea pacientului. Așadar, responsabilitatea asistenților este uneori la fel de mare ca a medicilor, de aceea cursurile de resuscitare trebuie privite cu mare seriozitate.

Aceste cursuri sunt organizate de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor din România (OAMMR), iar asistenții medicali primesc, în urma participării, credite dar și autorizația de liberă practică medicală, fără de care nu mai pot profesa. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădean de 18 ani, beat criță, ajuns cu hipotermie la spital după ce a căzut pe stradă

În noaptea de sămbătă spre duminică (7/8 ianuarie), temperaturile extrem de scăzute, dublate în unele cazuri de inconștiență, au făcut trei victime în rândul bârlădenilor. Este vorba despre o bătrână în vârstă de 89 de ani, un bărbat de 45 de ani și un tânăr de 18 ani.

”Bătrâna locuia singură, într-o casă, și suferea de demență senilă, plus că avea alte afecțiuni destul de grave. Suferise, anterior, și un accident vascular. Femeia nu avea locuința încălzită. În ceea ce privește tânărul de 18 ani, acesta a fost luat de pe stradă, dar era în stare de ebrietate. Consumase băuturi alcoolice, în prealabil”, ne-a declarat medicul Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Ambulanță al Județului (SAJ) Vaslui.

Cât privește bărbatul de 45 de ani, acesta este cunoscut ca un om al străzii. După ce a primit îngrijirile necesare, a fost internat în Centrul de noapte pentru persoanele fără adăpost, amenajat de municipalitatea bârlădeană special pentru astfel de situații. Bătrâna de 89 de ani a rămas internată în Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”, iar tânărul de 18 ani, după ce și-a revenit din beție, a fost trimis acasă. (Răzvan CĂLIN)

(Video) TIR-ul care a intrat în microbuzul plin cu pasageri era încărcat cu 20 de tone de îngrășământ chimic. Călătorii s-au salvat ieșind prin geamurile sparte!

de Daniel MICU

Planul roșu de intervenție a fost activat, joi dimineață, pe DN 11 Bârlad-Adjud, în județul Vaslui, după ce un tir a intrat într-un microbuz plin cu pasageri. Șase oameni au ajuns la spital, cu răni și vânătăi, totul pe fondul neacordării de prioritate. TIR-ul , condus de un bărbat de 51 de ani din Constanța, transporta 20 tone îngrășăminte chimice și se îndrepta spre Bârlad.

Puțin înainte de ora 8, la numărul de urgență 112 au fost anunțate aproximativ 20 de victime, în urma unui teribil accident de circulație, pe raza comunei Ivești. În scurt timp, au fost alertați cei de la Ambulanță, Pompieri, de la spitale și Poliție, inclusiv forțe din județele învecinate, Bacău și Galați. Și un elicopter SMURD a așteptat pregătit pe poziții să preia răniții, în caz de nevoie.

Echipajele medicale au acordat îngrijiri la fața locului pasagerilor răniți sau șocați de cele întâmplate, printre aceștia fiind și copii, majoritatea tăiați de cioburi. Cinci dintre victime, trei femei și doi bărbați, au fost transportate cu ambulanțele la Spitalul de Urgență “Elena Beldiman” din Bârlad, alte persoane continuându-și drumul cu alte mijloace de transport.

“La nivelul unității, directorul medical a declanșat Planul Alb, apoi s-a declanșat nivelul de alertare cod roșu. Au fost chemate de acasă cadrele medicale din secțiile Chirurgie, Ortopedie, Oftalmologie, Urgențe etc. La ora 8.30 au venit primele ambulanțe cu victimele preluate de la locul accidentului. Până în acest moment, vorbim de trei femei și doi bărbați, cu vârste cuprinse între 39-70 ani, aveau politraumatisme prin accident rutier, de membre superioare și inferioare, de craniu sau coloană vertebrală. Cu toții sunt în stare stabilă. Ne așteptăm ca în cursul zilei să mai apară victime din acest accident, având în vedere că ceilalți pasageri au plecat simțindu-se relativ bine. Tocmai a mai sosit un bărbat și mai așteptăm un copil în vârstă de 5 ani, cu un ciob în ochi”, a declarat, pentru Est News, Adrian Gheorghiu, purtătorul de cuvânt al Spitalului de urgentă ”Elena Beldiman” Bârlad.

Șoferul de TIR este vinovat

Microbuzul plecase de puțin timp din satul Șendrești, din județul Bacău. La Ivești, într-o intersecție, a fost lovit din dreapta de TIR-ul al cărui șofer nu a respectat semnul STOP și astfel a fost la un pas de o tragedie.

Mașina noastră venea dinspre Podu Turcului, de la Șendrești. Șoferul, un băiat de 35 de ani, mergea regulamentar, fără viteză, spre Bârlad. A fost lovit de TIR-ul care venea din dreapta, dinspre Tutova. Acesta a spus că nu a văzut, că se uita după indicatoare spre Bârlad. I-a lovit. În urma impactului, microbuzul s-a răsturnat. Ne-am speriat! Nu ne interesează mașina, pentru că fierul se face, dar ne-a fost teamă să nu fie persoane rănite grav sau decedate. Am venit într-un suflet! Sunt răniți la spital! Erau puțin oameni în mașină, 12, dar erau și copii”, a declarat Ortansa Codreanu, proprietara microbuzului.

În urma impactului, microbuzul s-a răsucit pe șosea și s-a răsturnat. Călătorii au ieșit pe geamurile sparte, ajutându-se unii pe alții, până la sosirea autorităților.

Veneam dinspre Podu Turcului și TIR venea dincoace. Am auzit doar o bubuitură și ne-am dat peste cap. Nu mai știu, în rest, cum ne-a întors, cum s-a întâmplat. Eu eram lângă șofer. Știu că tir-ul a intrat în spatele nostru, în lateral, dreapta spate. Ne-am speriat, dar nu a fost panică mare. Am desfăcut turela, oamenii au ieșit pe geamuri. Totul s-a terminat cu bine. Câțiva răniți sunt la spital. Mulțumim lui Dumnezeu pentru această șansă. Puteam fi morți. Nu știu ce a fost în capul șoferului de TIR! Doar avea Stop. Am înțeles că multe accidente se petrec în intersecția asta! Nici nu știi de cine și cum să te mai ferești pe șosele!”, a spus Gheorghe Codreanu, pasager în microbuz.

Șoferul vinovat s-a ales cu dosar penal pentru vătămare corporală din culpă, iar permisul i-a fost reținut de polițiști pe perioada cercetărilor.

 

 

Ultima oră: Cauza morții fetiței căreia i s-a refuzat internarea la spitalul bârlădean! Ar fi putut fi salvată dacă ar fi fost diagnosticată corect?

Andreea, fetița de 11 ani instituționalizată la un centru din Bârlad, căreia i s-a refuzat internarea în spital, a murit din cauza unei pneumonii acute interstițiale bilaterale, conform rezultatelor examenului anatomopatologic macroscopic.

Rezultatul examenului anatomopatologic macroscopic a evidențiat existența unei pneumonii interstițiale bilaterale. Vorbim despre un organism tarat, pacienta având o musculatură extrem de atrofiată, care nu-i mai permitea o respirație normală, deci orice infecție a căilor respiratorii i-ar fi putut fi fatală, copilul având o speranță de viață foarte redusă”, a declarat dr. Sergiu Săvinescu, medicul legist care a efectuat autopsia.

Rămâne ca ancheta declanșată de Direcția de Sănătate Publică Vaslui să stabilească de ce medicii nu au pus diagnosticul corect, deși fetița a fost internată timp de o săptămână la secția Pediatrie a spitalului bârlădean, înainte de a i se refuza o nouă internare.

Copilul va fi înmormântat creștinește astăzi, funeraliile fiind organizate de Direcția Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, la Bogești, în satul natal. (Mihaela NICULESCU)

Prima reacție a conducerii spitalului bârlădean în cazul fetiței care a murit imediat după ce i s-a refuzat internarea

de Ionuț PREDA

Conducerea Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” Bârlad a declanșat o anchetă internă în legătură cu cazul fetiței de 11 ani care a murit pe 20 decembrie, la 45 de minute după ce medicii de la Pediatrie au refuzat să o interneze.

Gabriela Daniș, directorul medical al instituției, ne-a declarat că în situații de urgență, atunci când starea pacienților este gravă, nu se justifică refuzul internării prin invocarea acelei proceduri, motiv pentru care s-a dispus efectuarea unei anchete interne: ”Medicii nu sunt îngrădiți de conducerea spitalului, de sistem sau orice proceduri să refuze să interneze cazurile grave, chiar dacă nu au trecut acele 24 de ore de la ultima externare. Nu știu ce considerente au avut de au refuzat internarea. O să facem anchetă internă, o să le luăm declarații medicilor să vedem cum justifică situația. Într-adevăr, sunt probleme cu decontarea la Casa de Asigurări de Sănătate a cheltuielilor de pe fișele medicale de internare în cazul în care nu se respectă acea procedură, dar, când este vorba de salvat viața unui om, nu trebuie să ne mai gândim la protocoale”.

Reamintim că fetița provenea dintr-un centru pentru copii cu dizabilități și stătuse internată la Pediatrie din cauza multiplelor probleme de sănătate. La câteva ore după externare, din cauză că starea de sănătate i s-a agravat vizibil, reprezentanții centrului s-au întors cu ea la spital. De data aceasta, medicii au refuzat să o mai interneze, pe motiv de procedură. Ei au invocat un protocol care prevede că pacienții nu pot fi reinternați dacă nu au trecut 24 de ore de la ultima externare.

După 45 de minute, fetița a murit. Vom reveni cu amănunte.

Citeste si: Strigător la cer! Ofetiță cu handicap a murit la 45 de minute după ce i s-a refuzat internarea în spitalul bârlădean

ULTIMA ORĂ: Copilaș de doi ani, cu arsuri pe 15% din corp, după ce a căzut în cădița cu apă fierbinte!

Răzvan CĂLIN

O familie din Bârlad a trecut prin momente de groază după ce copilașul lor, în vârstă de numai doi anișori, s-a opărit în urma unui accident casnic petrecut în această după-amiază.

Nenorocirea s-a întâmplat chiar în timp ce mama sa tocmai se pregătea să îi facă o baie. Din câte se pare, femeia turnase apă fierbinte într-o cădiță din plastic. Însă nu a mai apucat să o amestece cu apă rece, căci micuțul s-a dezechilibrat și a căzut în balia cu apă fierbinte. Mama a reacționat imediat și l-a scos din opăreală, însă copilul suferise deja leziuni serioase. Oamenii au sunat imediat la 112 și au solicitat o ambulanță.

”Echipajul ajuns la fața locului i-a acordat primele îngrijiri, după care a fost transportat la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” din localitate. Copilul a suferit arsuri de gradul I și II pe 15% din suprafața corpului. Prezintă leziuni specifice pe mâna dreaptă, regiunea lombară și ambele fese”, ne-a declarat medicul Daniel Ungureanu, purtătorul de cuvânt al Serviciului de Ambulanță al Județului (SAJ) Vaslui.

Copilul a fost preluat de medicii de la Compartimentul Pirmire Urgențe al spitalului bârlădean, însă s-a luat decizia ca acesta să fie transferat la o clinică de specialitate din Iași.

 

Spitalul bârlădean stă să se dărâme, iar primarul Boroș și directoarea Chirilă se ceartă pe niște hârțoage

Spitalul bârlădean se află într-o criză cum nu a fost niciodată din cauza pericolului de a fi declasificat sau închis, dar și din pricina lipsurilor cu care se confruntă, cap de listă fiind cea a medicilor bine pregătiți care sunt împiedicați pe orice cale să ajungă la Bârlad. Cu toate acestea, conducerea orașului și cea a spitalului nu reușesc sub nicio formă să conlucreze, să facă arhiva-spital-2echipă pentru a rezolva problemele. Mai nou, se ceartă din cauza unor hârtii.

Suntem pe punctul de a rata un proiect important, în valoare de 3 milioane de lei, din cadrul Programului «Casa Verde», pentru că reprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” au tras de timp încercând parcă boicotarea proiectului”, ne-a declarat Dumitru Boroș, primarul municipiului Bârlad.

Edilul a spus că în urma discuției avute cu Angela Chirilă, managerul Spitalului „Elena Beldiman”, a constatat că nici până ieri reprezentanții instituției spitalicești nu s-au mobilizat pentru a elibera arhiva din curtea instituției în vederea mutării documentelor în incinta fostei Școli nr. 2 din Bârlad. O condiție importantă în realizarea proiectului de folosire a energiei solare pentru încălzirea spitalului, pe care Primăria Bârlad urmează să-l depună la Ministerul Mediului, este și amenajarea unui spațiu corespunzător în curtea spitalului. Vor fi ridicate două construcții ușoare pe care vor fi montate 180 de panouri solare. În cadrul măsurătorilor care s-au făcut de către specialiști, la care au asistat și reprezentanți ai conducerii spitalului, s-a constatat că este nevoie de demolarea unor construcții vechi în care funcționează arhiva și croitoria.

Primăria a înștiințat conducerea spitalului, în urmă cu aproape o lună, în legătură cu necesitatea mutării arhivei, dar până ieri nimeni nu a mișcat un deget. Abia ieri am aflat că spitalul nu areaspect spital beldiman (1) personal cu care să mute arhiva, dar nici nu a cerut ajutorul Primăriei. Suntem la limită. Până vineri, cel târziu, trebuie eliberată clădirea arhivei spitalului pentru a fi demolată. Le vom pune la dispoziție asistați social și am fi putut face asta și până acum dacă am fi fost informați”, a mai spus primarul Dumitru Boroș.

Angela Chirilă, managerul spitalului bârlădean, se apără spunând că spitalul nu are spații disponibile pentru mutarea arhivei. Care este motivul pentru care nu a inițiat un dialog pe această temă cu cei de la primărie, nu am putut afla.

Arhiva a funcționat timp de zeci de ani în clădirea veche și necorespunzătoare, dar reprezentanții spitalului spun că documentele nu au avut de suferit. Condițiile în care vor fi păstrate documentele din arhiva spitalului, de acum încolo, nu sunt diferite față de cele de acum, dar aceasta este soluția de moment.

Doar două încăperi ale vechii Școli nr.2 sunt adecvate pentru a adăposti arhiva (foi de observație, state de plată etc.), imobilul fiind destul de vechi, șubred și afectat de infiltrații. Primăria va trebui să ia în calcul și securitatea noii locații a arhivei, știut fiind că imobilul a fost călcat de hoți sau oameni ai străzii, în repetate rânduri. (Mihaela NICULESCU)

Exclusiv! Se sparge buba la spitalul din Bârlad! Chirurgul plastician Oleg Tacu răbufnește și scoate de sub preș mizeriile de la Chirurgie!

de Simona MIHĂILĂ și Mihaela NICULESCU

Gunoiul de sub preșul Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad începe să iasă la suprafață. Situație limită și vieți puse în pericol de teama și invidia unora dintre doctori, în special din garda veche, față de valul de tineri specialiști cu adevărat pregătiți, competenți și dornici să-și confirme valoarea. Un pacient care a ajuns la spital, cu mâna distrusă de mușcătura unui câine, a cerut să fie transferat la un alt spital, după ce a așteptat un tratament profesionist pe care nu a avut cine să i-l asigure.

Singurul chirurg plastician, doctorul Oleg Tacu, unul dintre cei mai apreciați din țară, își luase câteva zile de concediu, epuizat de gărzi și de cazurile dificile cărora este – de ani de zile –  nevoit să le facă față de unul singur. E singur din cauză că șeful său de secție, doctorul Georgel Oanea, în tadem cu alți membri ai conducerii spitalului, au ținut din greu ca la Bârlad să nu mai fie un al doilea chirurg plastician. Că unul, e prea mult! așa s-ar fi exprimat Oanea, ca și cum ar ști el cu ce se mănânca chirurgia plastică și reparatorie. De-a lungul timpului, toți chirurgii cu această specializare, fie au fost determinați să plece, fie nu au fost primiți la Bârlad, în spitalul autosuficienței!

Un pacient în vârstă de 52 de ani, din localitatea Dealul Morii (Bacău), a cerut să fie transferat de urgență la un spital din județul său, din pricină că, după ce a așteptat să fie tratat cu profesionalism, omul nu s-a mai simțit în siguranță la Bârlad. Timp de două zile, la compartimentul Chirurgie plastică și reparatorie din cadrul secției Chirurgie nu a fost de gardă niciun medic. Bărbatul ajunsese la Compartimentul de Primire Urgențe (CPU) din cadrul spitalului bârlădean cu plăgi profunde și complicate, produse de mușcătura unui câine, la mâna dreaptă și la antebrațul stâng, cu interesare la nivelul tendoanelor și mușchilor. Cei de la CPU și-au făcut datoria, administrându-i imediat tratament antirabic și antibiotic. De asemenea, i-au fost dezinfectate și pansate rănile după care pacientul a fost internat la Chirurgie plastică și reparatorie. Aici, nu a putut să-l vadă niciun medic. Plăgile ar fi trebuit prelucrate în profunzime de un specialist, numai că doctorul  Oleg Tacu, singurul chirurg plastician de la Spitalul „Elena Beldiman”, își luase două zile libere, după o perioadă epuizantă, in care orele de pauză au fost un lux.

oleg tacu - pacient rana viermiPacientul a cerut să fie transferat la un spital din Bacău, unde să poată beneficia de servicii medicale de specialitate, pentru a evita apariția infecțiilor și a sechelelor.

Întors din scurta vacanță, doctorul Tacu a aflat ce s-a întâmplat în lipsa lui. „Nu aveam program de gardă. Mi-am luat câteva zile libere și nici nu eram în țară. Medicii mai au nevoie și de timp liber, nu sunt niște roboți. Altfel, nu pot să aibă randament”, a declarat, pentru Est News, dr. Oleg Tacu.

Georgel Oanea, șeful de la Chirurgie, e mulțumit și așa

Răbufnirea lui Tacu pune pe tapet un subiect tabu legat de spitalul bârlădean: motivul pentru care medicii nu vin la Bârlad, iar cei care vin pleacă în mod ”inexplicabil”.

Iată explicația pentru care spitalul bârlădean, unitatea de profil cu adresabilitatea cea mai mare din județul Vaslui (mai mare chiar și decât a Spitalului Județean de Urgență), nu are decât un singur specialist în chirurgie plastică și reparatorie:

”Am pledat pentru aducerea unui al doilea medic chirurg plastician, dar șeful secției Chirurgie (Georgel Oanea – n.r.) și conducerea spitalului nu au dat curs acestui demers, pe care l-am făcut atât verbal, cât și în scris. Adresabilitatea este din ce în ce mai mare și chiar dacă nu ar fi, cu un singur medic nu pot fi asigurate gărzi non-stop. În momentul în care am cerut imperios angajarea a încă unui chirurg plastician, domnul doctor Oanea s-a adresat conducerii spitalului cu următoarele cuvinte: «Eu nu am ce să fac nici măcar cu unul, pentru ce trebuie doi chirurgi plasticieni?!»”, spune dr. Tacu.

Vrem să pozăm în spital competent, dar nu avem nevoie de specialiști

Mostrele de aroganță le sunt familiare bârlădenilor. Sunt chiar o practică, mai ales dacă vin să mascheze incompetența și oanea-gerogel_chirurgindolența. Pentru mulți dinozauri din sistem, e mai simplu să-și facă vânt cu coada, decât să pună mâna pe carte, să meargă la specializări și să se pună la curent cu tot ce a apărut nou în ultima jumătate de secol (de când au terminat ei facultatea- cum or fi terminat-o, ca si aici există amănunte savuroase).

Pretextul sub care decidenții de la spitalul bârlădean au refuzat până acum două luni să mai aducă un chirurg plastician era că la compartimentul de Chirurgie plastică nu există decât cinci paturi. În luna august Consiliul Local a aprobat suplimentarea cu încă șapte. Există, așadar, toate premisele pentru angajarea celui de-al doilea medic chirurg plastician. Rămâne de văzut dacă reticența în privința scoaterii la concurs a acestui post se va menține sau nu. Până una-alta, pacienții nu se mai simt în siguranță, spitalul pierde din fondurile decontate per caz de către Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, dar și imagine.

Doctorul Tacu a mai menționat că a propus și varianta cooptării unui medic plastician cu contract de colaborare. Un medic specialist tânăr, din Fălticeni, și-a manifestat dorința de a colabora cu spitalul bârlădean. A fost refuzat!

 

Chirurgi tineri și pregătiți, fugăriți de dinozaurii din spital

 

Teama ca unul mai bun vine și-și face un nume, că devine căutat și apreciat de pacienți, e mai mult decât elocventă. Unde mai pui că tot ”ăștia pricepuți”, amabili cu pacienții și dispuși sa puna mâna pe un laparoscop fără să creadă că-i vreun obiect science-fiction, atentează serios la ”mălaiul” dinozaurior .

spitalul_barlad33Acum câțiva ani, Bârladul răsuna de indignare la vestea că rămânea fără o altă doctoriță, bârlădeancă de origine, chirurg plastician extrem de bine pregătit, care și-a dorit enorm să lucreze în urbea sa natală. Aura Chirilă este numele ei și nu a rezistat aici decât un an. Sătulă de șicane și de mizeriile unora dintre colegi, a hotărât să plece în Galați.

Asemeni ei, pentru aceleași motive, au ales să părăsească spitalul bârlădean, unde nu au loc din cauza celor pe care nici varsta pensionării nu-i convinge să renunțe la beneficiile profesiei de doctor ”prost platit”, o sumedenie de specialisti. Buni, cu carte, dezinteresați de șpagă! Despre ei, motivele pentru care au plecat si ”competenții” care i-au pus pe fugă vom vorbi intr-un articol separat.

 

Boala mâinilor murdare își arată colții în județul Vaslui! Focar de hepatită A în comuna Bogdănești

Anul școlar a debutat cu stângul pentru câteva familii din comuna Bogdănești ai căror copii au fost diagnosticați cu hepatită virală de tip A, cunoscută drept ”boala mâinilor murdare”. Este vorba de șapte copii, doi preșcolari și cinci elevi cu vârste cuprinse între 10 și 14 ani. Cu toții se află internați la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” Bârlad.

Anterior începerii anului școlar, în intervalul iulie – septembrie, alți șase copii din aceeași comună au fost depistați ca fiind infectați cu virusul hepatic A.

Imediat după confirmarea ultimelor șapte cazuri, Ion Dorobanțu, primarul comunei Bogdănești, a informat Direcția de Sănătate Publică (DSP) Vaslui despre această stare de lucruri.

”În regim de urgență, reprezentanții DSP au luat probe de apă din rețeaua de distribuție publică, dar rezultatele au ieșit negative. Din fericire, apa este în parametrii de potabilitate, nu există probleme. Dar mai sunt și fântâni în comuna noastră, de unde urmează a fi luate probe și, indiferent de rezultate, fântânile vor intra într-un program de dezinfecție. E puțin probabil, însă, ca sursa să fie apa din fântâni. Cazurile ar fi mai multe. Avem, în toată comuna, 550 de copii. Nu s-ar fi îmbolnăvit doar câțiva”, a declarat, pentru Est News, primarul Ion Dorobanțu.

În parale cu aceste măsuri, a fost declanșată o campanie de vaccinare a elevilor din școlile celor patru sate componente ale comunei, până acum fiind vaccinați 95 de copii.

Hepatita virală acută tip A este cunoscută ca „boala mâinilor murdare”, fiind o boală cu transmitere pe cale digestivă (fecal-orală) astfel că, nerespectarea condițiilor igienico-sanitare minime ar putea determina apariția acestei boli. Reprezentanții DSP recomandă ca, pentru prevenire infectării cu virusul hepatitei A, oamenii să se spele pe mâini cu săpun după utilizarea toaletei sau înainte de a prepara și consuma mâncarea.  În plus, este nevoie ca fructele și legumele să fie spălate înainte de a fi consumate și mâncarea preparată termic insuficient trebuie evitată. Este obligatorie dezinfecția toaletelor și a veselei, precum și consumul apei din surse verificate. (George PROCA)

Un bărbat din Banca a murit pe câmp, în timp ce se îndrepta spre spitalul din Bârlad

Un bărbat în vârstă de 46 de ani, din satul Stoișești, comuna Banca, a fost descoperit zăcând fără suflare pe un câmp din apropierea localității. Descoperirea macabră a fost făcută de un localnic, marți dimineață, în jurul orei 6.48.

”Cetățeanul a sunat la 112 și a anunțat că a descoperit cadavrul unui bărbat, pe un teren din extravilanul satului. La fața locului s-a deplasat o echipă operativă, care după primele cercetări a stabilit că este vorba despre un bărbat care obișnuia să dea o mână de ajutor la diferite activități dintr-o stână. Din spusele colegilor săi, în noaptea de luni spre marți, undeva în jurul orei 4, omul s-a trezit și a spus că nu se simte bine. După care a plecat de la stână afirmând că vrea să ajungă la spitalul din Bârlad pentru a se trata”, ne-a declarat agentul principal Loredana David, purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Din păcate, omul nu a mai apucat să parcurgă decât câteva sute de metri de la stână, căci pe drum, probabil, a început să se simtă din ce în ce mai rău până ce a căzut din picioare și a murit.

Bărbatul era cunoscut și ca un împătimit consumator de băuturi alcoolice. Anchetatorii au dispus efectuarea necropsiei pentru a se stabili cu exactitate ce anume a provocat decesul omului. (Răzvan CĂLIN)

Ce a făcut spitalul bârlădean cu banii donați special pentru cumpărarea unui dermatom electric?

de Simona MIHĂILĂ și Mihaela NICULESCU

Articolul nostru de ieri, în care am relatat cazul uimitor al unui bătrân pe care doctorul Oleg Tacu l-a salvat de la amputare după ce acesta venise la Urgențe cu picioarele mâncate de viermi, a avut ecouri neașteptate, inclusiv dincolo de granițele țării. Pe adresa redacției Est News au sosit sute de mesaje de apreciere la adresa doctorului Tacu, dar și de mulțumire din partea celor care au trecut, în ultimii ani, prin mâinile sale fermecate, ce vindecă, repară și înfrumusețează.

Și nici nu se putea altfel, dat fiind succesul admirabil al singurului chirurg plastician pe care îl are Bârladul și care a rezistat tuturor șicanelor făcute de ”dinozaurii” spitalului, cei care au pus pe fugă toți medicii tineri și pricepuți ce au vrut să se stabilească aici. Pentru că, în afară de sărăcie, Spitalul ”Elena Beldiman” din Bârlad este condamnat și la blestemul invidiei doctorilor. Ne referim la cei care, deși nu au de partea lor competența, omenia și talentul, beneficiază de legea nescrisă a ”veteranului de instituție” în virtutea căreia taie și spânzură. Ca pe propria moșie!

Dr. Tacu, la balul caritabil organizat de spital, in care a convins o sumedenie de oameni sa doneze pentru dermatomul atat de necesar operatiilor de reconstructie care l-au facut celebru in tara

Dr. Tacu, la balul caritabil organizat de spital, in care a convins o sumedenie de oameni sa doneze pentru dermatomul atat de necesar operatiilor de reconstructie care l-au facut celebru in tara (sursa foto: http://www.b-o.ro/)

Oleg Tacu este unul dintre tinerii care, după cum se vede, nu ”pricepe” mare lucru din mesajele care i se transmit. Făcându-se că nu aude nimic din ceea ce i-ar putea leza orgoliul, el își vede de treabă: operează, tratează, studiază cu o pasiune și o rată de succes care i-au adus rapid notorietate în toată regiunea Moldovei. Este un talent cu atât mai mult cu cât își face meseria cu brio ajutat doar de mijloacele rudimentare existente în spitalul bârlădean. De exemplu, pentru cazul prezentat de noi în ediția de ieri, chirurgul Oleg Tacu a fost nevoit să folosească un dermatom vechi de 40 de ani, un aparat manual depășit și fizic și moral.

Am făcut, în ultimii doi ani și jumătate, șase referate către conducerea spitalului, dar nu am primit niciun răspuns. Am solicitat achiziționarea unui dermatom electric – subliniez, nu neapărat de ultimă generație, ci pur și simplu unul electric, fie el de când o fi. Este extrem de important pentru pacienți. Pe mine, ca medic, mă ajută în sensul că durata operației de grefă de piele, de exemplu, se scurtează, deși asta nu este neapărat important”, ne-a declarat medicul chirurg plastician Oleg Tacu.

Pacientul este traumatizat fizic excesiv, aspect contrastant cu nivelul și condițiile în care se face medicină în țările dezvoltate. Utilizarea dermatomului manual înseamnă realizarea voită a unei alte răni urâte, mult mai mare decât ar fi necesar. Plus că, prelevarea pielii cu acest instrument rudimentar lezează grav țesutul, iar vindecarea rănii se realizează într-un timp lung, recuperarea fiind  îndelungată. Un dermatom electric produce pacientului o suferință mult mai mică, iar vindecarea locului de prelevare a pielii se face mai rapid, durerea fiind infimă prin comparație, iar timpul de spitalizare mai mic (un alt aspect deosebit de important, in condițiile în care bugetul contractat al spitalului nu este deloc unul optimist).

Unde sunt banii strânși din licitarea unor tablouri la balul caritabil organizat acum doi ani?

Medicul primar Oleg Tacu și-a pus mari speranțe, acum doi ani, când managerul de atunci, Ștefan Constantinciu, a promis că va sprijini, prin fondurile strânse la Balul Mărțișorului din 2014, achiziționarea unui dermatom electric.

Prieteni de-ai mei au cumpărat opere de artă în cadrul Balului Mărțișorului tocmai pentru a contribui la dotarea compartimentului de Chirurgie plastică și reparatorie cu un dermatom. Repet, donațiile lor au fost cu destinație specială. Dar aparatul nu a fost achiziționat, iar banii strânși din donații… nu știu cum s-au folosit”, a mărturisit medicul Oleg Tacu.

Ștefan Constantinciu, managerul de atunci al spitalului bârlădean, a declarat pentru Est News că fondurile colectate în urma balului au însemnat peste 7.000 de euro. Ceva mai puțin decât era necesar (cca 10.000 de euro), dar dacă demersurile ar fi continuat, acum spitalul bârlădean intra în rândul celor care fac grefe de piele la nivel european.

Sub presiunile venite din exterior în legătură cu condițiile hoteliere precare din spital, conducerea de atunci a spitalului aAbgela Chirila 1 direcționat banii către realizarea unor saloane dotate la standarde ridicate, în fiecare secție din cadrul corpului central, saloane cu coplată. Dar nu s-a realizat nimic nici până în acest moment. 

În penultima ședință a Comitetului Director, am propus această destinație pentru banii obținuți în urma balului și toți membrii au fost de acord. Există și un proces verbal încheiat în urma ședinței de Comitet Director, dar în doi ani nu s-a realizat nimic. Proiectul nu a fost implementat. Sunt absolut decepționat de conduita celor care conduc actualmente spitalul. Sunt frustrat de faptul că banii donați de comunitate n-au fost direcționați către amenajarea acelor saloane, deși lucrările începuseră, după cum sunt sceptic că banii ar mai fi în conturile spitalului”, a declarat Ștefan Constantinciu, fostul manager al Spitalului „Elena Beldiman”

Angela Chirilă, actualul manager al instituției, susține că banii sunt în contul spitalului și nu s-au folosit pentru destinația hotărâtă de Comitetul Director, întrucât saloanele ce trebuiau amenajate se află în corpurile A și B, neconsolidate.

Nu puteam face aceste investiții, în condițiile în care corpurile A și B sunt destul de șubrede. Sperăm în reconsolidarea acestora cu fonduri europene. Între timp, am realizat o rezervă la Ginecologie, cu dotare obișnuită, dar nu am putut amenaja saloanele hotărârii Comitetului Director de acum doi ani într-un spațiu neconsolidat. Nu cred că într-un spital cu pacienți destul de săraci saloanele cu coplată ar fi fost așa de căutate”, ne-a spus Angela Chirilă, managerul spitalului bârlădean.

Bine că într-un spital cu pacienți destul de săraci, sunt medici care nu se uită la ei dacă nu scot bani din buzunar pentru a-i ”premia” peste leafa pe care oricum o primesc. De unde să le mai rămână bieților oameni bani și pentru saloane civilizate?

Fostul manager, Ștefan Constantinciu, vrea să-și ducă promisiunea până la capăt și a declarat pentru Est News că până la sfârșitul anului viitor va cumpăra din bani proprii un dermatom pe care îl va dona spitalului.

Pe de altă parte, directorul medical dr. Gabriela Daniș a declarat că dermatomul electric ar fi fost deja introdus pe lista de aparatură ce urmează a fi achiziționată prin Ministerul Sănătății, 90% din fonduri având această sursă iar restul de la Consiliul Local Bârlad. Dar, la urma urmei, de ce n-ar exista două astfel de dermatoame, având în vedere numărul mare de pacienți care au nevoie de intervenții plastice și reparatorii? 

”Managerii spitalelor nu mai trebuie puși la zid atunci când spun adevărul despre infecțiile intraspitalicești”

Infecțiile nosocomiale, care au făcut sute de victime în ultimele luni, i-a pus pe gânduri pe cei de la Ministerul Sănătății, care vor să lanseze o strategie de combatere a acestor infecții, în urma unei întâlniri cu EDCD.

spital-beldiman-barladReprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” sunt de acord cu direcțiile identificate de o echipă de experți ai Centrului European pentru Prevenția și Controlul Bolilor Transmisibile (ECDC), prezentă în România, în perioada 4-7 iulie, pentru a purta discuții cu autoritățile sanitare pe marginea aspectelor legate de detectarea, supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nosocomiale. Prezența celor de la ECDC a fost un răspuns la cererea ministrului Sănătății, Vlad Voiculescu, în contextul provocărilor cu care se confruntă sistemul de sănătate din România.

Direcțiile care ar putea fi luate în considerare pe termen scurt și mediu, în urma observațiilor făcute de cei de la ECDC, sunt de bun augur. Este importantă conștientizarea și promovarea unei mai bune înțelegeri a infecțiilor nosocomiale, cât și promovarea măsurilor de control începând cu igiena mâinilor. De asemenea, salutară este și susținerea unui climat în care spitalele să nu fie stigmatizate din cauza raportării numărului real al infecțiilor nosocomiale, ci să fie încurajate de Minister, presă etc., pentru a învăța din situația actuală și pentru a o îmbunătăți. Alte direcții indicate de ECDC sunt legate de organizarea unor module de training pentru diferite categorii de personal care lucrează în spital, dar și de implementarea unui sistem integrat de raportare (epidemiologic și microbiologic), care poate furniza date pentru acțiuni directe și imediate. De asemnea, consider oportună întărirea rolului comitetelor multidisciplinare de control al infecțiilor nosocomiale la nivel de spital și la nivel național, în cadrul cărora toți actorii sunt stimulați să contribuie la schimbare. O finanțare adecvată pentru activitățile de control al infecțiilor trebuie să fie asigurată, implementată și evaluată. Finanțarea suplimentară a controlului infecțiilor ar putea genera o recuperare rapidă a acesteia și chiar economii viitoare rezultate din scăderea incidenței infecțiilor nosocomiale”, a declarat dr. Gabriela Daniș, director medical al Spitalului „Elena Beldiman”, medic epidemiolog.

În ciuda tuturor problemelor legate de consecințele infecțiilor nosocomiale suportate de unii pacienți internați la spitalul bârlădean, reprezentanții instituției consideră că situația nu este una îngrijorătoare. Spitalul are medic epidemiolog și asistenți de igienă, față de alte spitale din țară, care nu au astfel de specialiști angajați. De multe ori, acele unități cumpără servicii de profil epidemiologic sau se organizează singuri cu ajutorul medicilor de laborator sau infecționiști. Reprezentanții Spitalului „Elena Beldiman” recunosc faptul că raportările numărului infecțiilor nosocomiale nu au fost făcute întotdeauna corect, practică deja tradițională pentru toate spitalele din România, și asta pentru că raportarea realității ar fi atras consecințe negative asupra managerilor în special, și o imagine deformată în presă.

Cauzele pentru care apar infecțiile nosocomiale nu sunt legate doar de lipsa dezinfectantelor, ci și de modul de folosire a acestora de către personalul de specialitate, dar și de către personalul de îngrijire. O importanță deosebită în reducerea infecțiilor este și asigurarea unui număr suficient de îngrijitoare și infirmiere. Dacă, numărul celor care tranzitează zilnic spitalul este foarte mare, și uneori nejustificat, numărul de germeni patogeni va crește și, cu tot efortul financiar pentru achiziționarea substanțelor dezinfectante, pe care-l face spitalul, infecțiile nosocomiale nu pot fi oprite. Numărul vizitatorilor trebuie limitat pe tot parcursul anului, de aceea este nevoie de instituirea uni regulament intern care să fie respectat. Și infrastructura este cea care contribuie la dezvoltarea germenilor, în special părțile lemnoase ale acesteia, dar și vechimea unor clădiri ce aparțin de spital, de regulă, secții aflate în zone diferite din oraș. De aceea, reabilitarea din temelii a clădirilor vechi și pline de microbi ar trebui să constituie o prioritate a comunității. Cum comunitatea nu are bani suficienți, se fac doar cârpeli, iar pentru lucrări de anvergură se speră la o finanțare europeană.

Săptămâna trecută, o echipă de la Curtea de Conturi, venită să verifice cum au fost folosiți banii de la Consiliul Local pentru lucrările efectuate la Spitalul TBC, a văzut studiul de fezabilitate al unui nou spital ce se vrea a fi ridicat în curtea celui vechi, realizat cu bani de la bugetul local. Studiul a fost lăudat pentru profesionalismul cu care a fost întocmit, numai că acest lucru nu este suficient. Este nevoie de atragerea de fonduri europene cu care să se construiască un spital nou care să găzduiască trei secții importante, care, momentan, nu beneficiază de condiții decente, conform cu normele europene, respectiv secțiile Pneumologie, Psihiatrie și Boli infecțioase.

Toată această strategie pe care Ministerul Sănătății vrea să o implementeze pentru reducerea numărului infecțiilor din spitale va trebui realizată nu doar cu bani de la comunitatea locală ci și cu bani de la bugetul Sănătății. (Mihaela NICULESCU)

Bătrâna violată de cel care îi ținea lumânarea a murit pe patul de spital

Femeia în vârstă de 81 de ani, batjocorită pe patul de moarte de un vecin oligofren, a murit în secția de Terapie Intensivă vineri noaptea, la mai puțin de o zi de când fusese adusă cu ambulanța.

Bătrâna suferea de mai multe afecțiuni, fapt pentru care familia se pregătea de înmormântare și îi ținea lumânarea.

Pacienta a ieșit din comă după ce a fost internată în secția de Terapie Intensivă, dar, ulterior, starea ei s-a agravat și a survenit decesul, noaptea la ora 1.30. Suferea de insuficiență cardiacă, diabet, era insulino-dependentă, dar și de boală cronică renală în stadiul IV, diagnostice destul de grave”, a declarat dr. Ioan Chilinciuc, șeful secției ATI din cadrul spitalului „Elena Beldiman”.

Trupul femeii a fost transferat la compartimentul de Medicină Legală pentru efectuarea necropsiei și stabilirea cauzei decesului. Pentru că medicul legist Sergiu Săvinescu din Bârlad este în concediu, examenul anatomopatologic va fi făcut de un medic legist din Vaslui.

Bătrâna era diabetică și fusese diagnosticată și cu ciroză. În cursul serii de miercuri, 20 iulie, femeii i s-a făcut rău și în scurt timp a intrat în comă hipoglicemică. Familia bătrânei s-a speriat și rudele sale, convinse că aceasta își trăiește ultimele clipe din viață, au început imediat pregătirile pentru a o înhuma creștinește odată ce își va da sufletul. Așa se face că rudele au vegheat la căpătâiul bătrânei în permanență, ținându-i lumânarea așa cum prevede datina creștină.

Numai că joi, pe la orele amiezei, bătrâna a rămas nesupravegheată, rudele lăsând, se pare, un consătean, în vârstă de 47 de ani, să o vegheze și să-i țină lumânarea în cazul în care și-ar fi dat sufletul. Însă, câteva minute mai târziu, rudele au revenit în camera bătrânei și atunci au dat cu ochii peste un tablou înfiorător. Din momentul în care individul a rămas singur cu bătrâna muribundă în cameră, a tăbărât pe aceasta și fără să-i pese de starea în care se afla biata femeie, a violat-o. Anchetatorii au descoperit ulterior că fapta a fost comisă cu sadism, căci bătrâna a fost descoperită zăcând plină de sânge. Printre altele, ambulanțierii sosiți la fața locului au descoperit că femeia suferise o ruptură de perineu, provocată de individul respectiv.

Trebuie spus că suspectul este cunoscut în sat ca fiind bolnav psihic. După ce i s-au acordat primele îngrijiri la fața locului, bătrâna a fost transportată și internată la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad. Femeia își revenise din comă, era conștientă, însă nu știa ce i se întâmplase.

Poliția efectuează o anchetă în acest sens.

Secția Neurologie a Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” are șef nou. Doctorul Huzum vorbește pentru prima dată despre conflictul dintre medicii neurologi și conducerea spitalului bârlădean!

În urma examenului desfășurat în perioada 23-27 iunie, care a cuprins un interviu și două probe scrise, medicul primar Viorel Huzum, singurul candidat pe post, a obținut 311,7 puncte, devenind astfel noul șef al secției Neurologie din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad.

Din comisia de examinare au făcut parte medici primari neurologi din Bârlad și Vaslui, reprezentanți ai Colegiului Medicilor, ai Consiliului Local Bârlad și directorul medical al Spitalului „Elena Beldiman”. Noul șef al secției va fi validat în ședința Consiliului Local, de joi, 7 iulie.

Secția Neurologie a spitalului bârlădean a avut, din noiembrie 2014, un șef interimar în persoana medicului Yuliya Storoshchuck. Secția este una destul de grea, cu o adresabilitate foarte mare, dar funcționează cu doar patru medici neurologi – Yuliya Storoshchuck, Geanina Timofte,  Dana Marcu și  Viorel Huzum.

Este nevoie de încă doi medici pentru a face față numărului de pacienți internați în secție. La această oră, la Neurologie, se asigură linia de gardă și cu trei medici specialiști din Iași –  Valer Grigoraș, Magda Huțanu și dr. Irina Aniculăiesei”, ne-a declarat noul șef al secției Neurologie din cadrul spitalului bârlădean.

Medicul Viorel Huzum este angajat al Spitalului „Elena Beldiman” din anul 2008 și este absolvent al Facultății de Medicină din cadrul Universității „Gr. T. Popa” din Iași. În ultima perioadă, doctorul Huzum a fost cel care a semnat documentele în urma controalelor efectuate de diferite autorități la secția Neurologie. Niciunul din ceilalți trei medici angajați ai secției nu au dorit să se înscrie la concurs, având în vedere situația grea a secției și relația nu tocmai bună cu conducerea spitalului.

Nu s-a înscris niciun coleg la concurs pentru că nimeni nu vrea să-și asume responsabilitatea. Este decizia lor și le-o respect”, ne-a mai spus dr. Viorel Huzum.

Proaspătul șef de secție este de părere că s-a creat un conflict artificial, întreținut de conducerea spitalului

Deși secția Neurologie are o adresabilitate foarte mare și pacienții au patologii complexe, numărul redus de medici din secție face imposibilă prezența lor în ambulatoriu pe perioada programului din spital. Conducerea instituției nu a vrut să înțeleagă acest aspect, singurul lucru care a interesat-o fiind banii obținuți de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) pentru serviciile din ambulatoriu. Consider că, în ultimii ani, comunicarea dintre neurologi și conducerea Spitalului «Beldiman» a fost destul de defectuoasă. Medicii neurologi au fost greșit înțeleși, ba mai mult, a fost creat un conflict artificial, întreținut de conducere, în legătură cu ambulatoriul de specialitate”, a precizat medicul neurolog Viorel Huzum.

La această oră, în ambulatoriul de specialitate, consultă un singur medic neurolog – dr. Yuliya Storoshchuck. Ceilalți medici, care consultă și în policlinici particulare, au refuzat să presteze în ambulatoriul spitalului din cauză că nu sunt plătiți și pentru că timpul nu le ajunge, secția fiind extrem de solicitantă.

Că vin în ambulatoriul spitalului sau în ambulatoriul policlinicilor particulare este același lucru. CJAS decontează un număr de consultații atât la stat cât și la privat, așa că pacienții ajung uneori să plătească și la spital și la policlinicile private din oraș. Diferența este că, spre deosebire de ambulatoriul spitalului, unde pot fi văzuți câțiva pacienți, la policlinicile private medicii pot consulta mai mulți pacienți”, este de părere noul șef al secției Neurologie.

În ultimii ani, conducerea spitalului a încercat să le impună medicilor neurologi să acorde consultații în ambulatoriu, în timpul programului din spital, dar fără succes. Aceștia au amenințat cu demisia în masă. (Mihaela NICULESCU)

Aparatură ultramodernă, de peste 700.000 lei, pentru Urgențe, Reanimare și Neonatologie, la Bârlad. Când vor putea beneficia bârlădenii de aceste dotări!

Spitalul de Urgență ”Elena Beldiman” din Bârlad va achiziționa în lunile următoare aparatură ultramodernă pentru Compartimentul de Primire Urgențe (CPU), ATI și secția Neonatologie. La începutul anului, Ministerul Sănătății a aprobat achiziționarea de aparatură cu fonduri de la minister, în proporție de 90% și 10% cofinanțare de la Consiliul Local.

Este vorba despre două aparate de anestezie, un congelator pentru plasmă, două defibrilatoare, două tărgi pentru pacienți și două paturi acționate electric, două aparate de ventilație pentru ATI și unul pentru CPU. Valoarea totală este de 600.000 de lei, din care Primăria a alocat 52.000 de lei.

Zilele trecute, Primăria Bârlad a mai alocat pentru dotarea cu aparatură a Spitalului „Beldiman” alți 14.000 de lei, cofinanțare pentru achiziționarea a două aparate de ventilație mecanică pentru secția Neonatologie, diferența până la 140.000 de lei fiind suportată de Ministerul Sănătății, în cadrul unui program special de dotare a secțiilor de neonatologie din România.

Toate aceste aparate, în valoare de peste 700.000 de lei, vor fi aduse la spital în ultima parte a anului, atunci când Ministerul Sănătății va putea suporta costurile care nu sunt de neglijat la nivel național.

Important este că Ministerul Sănătății și-a dat acordul în privința dotării cu mai multe aparate vitale pentru spital, dacă ne gândim doar la aparatele de ventilație din cele trei secții, inclusiv la CPU. Consiliul Local a alocat deja sumele ce constituie cofinanțare, așa că nu mai este decât o chestiune de câteva luni de așteptare până când vom intra în posesia aparaturii”, a declarat Angela Chirilă, managerul Spitalului „Elena Beldiman”.

CPU și Neonatologia nu au avut niciodată aparate de ventilație mecanică, iar la ATI nu sunt decât patru astfel de aparate, extrem de exploatate având în vedere numărul mare de pacienți care au nevoie de ele pentru a fi menținuți în viață. (Mihaela NICULESCU)

Val de pacienți înțepați de căpușe la spitalul din Bârlad

Vremea caldă care i-a îmbiat pe vasluieni să meargă la picnic în ultimele zile i-a făcut pe unii să ajungă direct la Urgențe. În cele trei zile de Paști, la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad au apelat 12 persoane după ce au fost mușcate de căpușe.

„Au venit cu înțepături de căpușe atât persoane din Bârlad cât și din satele limitrofe. De regulă, cei din mediul rural știu să scoată singuri corpul căpușelor, dar cei de la oraș nu prea, așa că intră în panică și vin la spital. Este important ca cei care sunt înțepați de căpușe să se prezinte la medic cât mai repede, dacă nu reușesc să scoată singuri insecta de sub piele. În funcție de fiecare pacient, înțepătura poate produce o inflamație, o roșeață, o infecție, o alergie sau niciunul din aceste aspecte”, a declarat Adrian Gheorghiu, reprezentantul spitalului în relația cu mass-media.

Cum vara se apropie, căldura aduce cu sine condiții tot mai prielnice pentru căpușe. Medicii recomandă celor care lucrează câmpul, sau celor care merg frecvent la iarbă verde, să fie prudenți și să poarte haine cu mâneci lungi, pantaloni, șosete și încălțăminte închisă (teniși și adidași). Această vestimentație asigură o protecție substanțială împotriva înțepăturilor de căpușe și de insecte, în general. (Mihaela NICULESCU)

Patul pentru însoțitor este un lux, la Spitalul „Beldiman”

În unele cazuri, pacienții internați la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad au nevoie de asistență permanentă pe timpul spitalizării. Fie că au probleme oncologice, sunt nedeplasabili, nevăzători sau au alte afecțiuni, este necesară prezența permanentă alături de ei a însoțitorului plătit de stat, sau al unui simplu membru al familiei. Într-un spital public, cum este Spitalul „Elena Beldiman”, îngrijirea permanentă a acestor cazuri de pacienți nu este posibilă cu personalul instituției, din cauza numărului insuficient de îngrijitoare și infirmiere. Sunt secții unde, pe tură, sunt doar două infirmiere care abia pot face față unui număr de zeci de pacienți.

Persoanele care solicită însoțirea pacientului pe timpul spitalizării au nevoie și de paturi în care să se odihnească. Prețul cazării într-un pat separat pentru însoțitor este de 20 de lei pe zi, iar dacă doresc și masă, achită suplimentar 13 lei pe zi. În cazul în care nu sunt paturi disponibile, însoțitorul va fi nevoit să stea pe un scaun atât ziua cât și noaptea. Tot de un scaun au parte și însoțitorii pacienților în cazul în care nu vor să achite taxa pentru pat. În secția Pediatrie, de exepmplu, părintele poate sta alături de micuțul pacient, gratuit, într-un pat separat, numai cu condiția ca acel copil să aibă vârsta până-n trei ani.

La Spitalul „Elena Beldiman” sunt momente în care secțiile sunt ocupate peste 100% de pacienți și, în atare condiții, scaunul este singura opțiune oferită unui însoțitor. La drept vorbind, nu în toate secțiile normele impuse de Direcția de Sănătate Publică (DSP) în privința cubajului sunt respectate, așa că situația este înrăutățită prin prezența mai multor persoane într-un salon și apar încălcări ale normelor europene de mediu.

În condițiile în care, la Spitalul „Beldiman” sunt perioade în care în pat sunt cazați chiar și doi pacienți, lucru sancționat de DSP, dar asumat de medici din cauza încadrării tuturor acelor pacienți drept urgențe, patul pentru însoțitor devine chiar un lux. Pentru spitalele publice din România, această dorință sau necesitate a însoțitorilor de a fi alături non-stop de bolnav, pe un pat separat, este un mare lux. (Mihaela NICULESCU)

Îngrijorător – Șapte copii cu vârsta de până la cinci ani, în stare gravă la spital cu boală diareică acută

Șapte copii cu vârste cuprinse între șapte luni și patru ani au ajuns în stare gravă la spital, în prima jumătate a acestei săptămâni, cu diareică acută, în urma infecției cu rotavirus, fără că autoritățile sanitare vasluiene să stabilească o cauză exactă a factorilor care au generat apariția bolii.

Cei șapte copii care au contractat virusul ce a provocat boala diareică acută sunt, cu excepția unui bebeluș de șapte luni internat la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, din sudul județului, fiind astfel internați la spitalul din Bârlad. Cu o formă gravă de boală diareică acută și o deshidratare de peste 8%, copiii, a căror vârstă este de până la patru ani și jumătate, sunt ținuți sub tratament de specialitate și o monitorizate strictă făcută de către cadrele medicale.
”Nu este un număr alarmant de mare de infecții cu rotavirus, cazurile fiind sporadice. De aceea, nu putem spune că ar fi un factor anume care să genereze apariția bolii. Până acum, nu s-a făcut o raportare pe această infecție, fiind una nouă luată în calcul”, a declarat directorul DSP Vaslui, Mihaela Vlada.
Reprezentanții spitalului din Bârlad susțin însă că toate aceste cazuri de infecție cu rotavirus ar fi apărut pe fondul unei igiene precare, majoritatea copiilor care s-au îmbolnăvit provenind din familii din mediul rural. (Ionuț PREDA)

Acces restricționat în Spitalul de Urgențe „Elena Beldiman”!

Având în vedere numărul mare de viroze în rândul bârlădenilor, conducerea Spitalului de Urgențe „Elena Beldiman” din Bârlad a dispus restricționarea vizitelor în saloane. Astfel, de săptămâna trecută, vizitatorii au acces în spital strict în orele de vizită (12-14, 18-20).

Fiecare pacient are dreptul, în această perioadă, să fie vizitat de cel mult două persoane și nu mai mult de cinci minute la o vizită. Toți aparținătorii vor fi obligați să poarte pelerină de protecție și, pe cât posibil, să nu-și viziteze rudele internate dacă suferă de afecțiuni respiratorii de sezon.

Valul de viroze este abia la început, sunt de părere epidemiologii, sezonul acestor afecțiuni prelungindu-se în acest an până în luna aprilie, chiar. Sunt foarte multe tipuri de virusuri care circulă, invclusiv AH1N1, de aceea prudența trebuie să fie cuvântul de ordine în privința accesului în spital.

La Bârlad, numărul virozelor diagnosticate este în creștere, în ambulatoriul secției Boli infecțioase, de exemplu, prezentându-se zilnic șapte – opt persoane cu astfel de afecțiuni. Din datele primite de la această secție, deocamdată nu a fost suspectat și diagnosticat decât un singur caz de gripă, cel al unei femei de 65 de ani. (Mihaela NICULESCU)

Se fac angajări la Spitalul de urgență „Elena Beldiman”

În perioada 9-11 februarie, vor putea participa la proba scrisă toți cei care doresc să se înscrie pentru ocuparea posturilor vacante scoase la concurs de Spitalul de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad.

Spitalul din Bârlad are nevoie de doi psihologi practicanți pentru Compartimentul de Sănătate Mintală. La această oră, nu este angajat decât un singur psiholog la secția Psihiatrie și un altul doar cu contract de colaborare la Compartimentul de Sănătate Mintală.

Nici în privința asistenților sociali lucrurile nu stau tocmai bine pentru că nu există decât un singur asistent social la Compartimentul de Sănătate Mintală. De aceea, spitalul a scos la concursul de luna viitoare un post de asistent social la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU). Având în vedere deficitul de cadre medicale, vor mai fi scoase la concurs și trei posturi de asistent medical la CPU, Ginecologie și Chirurgie. Mai sunt disponibile un post de brancardier la CPU, un registrator la secția Radiologie – Imagistică, un electrician și un instalator. (Mihaela NICULESCU)

Spitalul ”Beldiman”, aghezmuit de Bobotează

Angajații Spitalului de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, pacienții internați, dar și toți cei prezenți ieri cu treburi la spital au fost stropiți cu agheazmă mare ieri,  în Ajun de Bobotează. Preotul spitalului, Adrian Filimon, sfințește din 2007 cu agheazmă, în ziua de Bobotează, toate încăperile spitalului, din toate pavilioanele.

poza spital 1„Doresc să avem un an binecuvântat. După căldura din ultimul timp, a venit și frigul, gerul Bobotezei, cum se spune. Preoții au mers zilele acestea la casele oamenilor, iar eu am venit la spital să împrăștii agheazmă mare, așa cum fac de opt ani încoace. Am mers prin toate secțiile spitalului, pentru că pacienții au nevoie de această binecuvântare. Nefiind acasă din motive de boală, pot primi în spital apa sfințită”, a declarat părintele Adrian Filimon.

Preotul a mai spus că aproape toți pacienții au sărutat crucea și au acceptat să fie stropiți cu agheazmă mare, cu excepția celor de alte confesiuni. Pacienții au mare încredere în preoți și ori de câte ori doresc se pot spovedi sau împărtăși în spital, dacă trebuie să rămână internați.

Din 2007 până acum, personalul angajat al spitalului bârlădean, dar și pacienții sunt stropiți cu agheazmă mare înainte de Bobotează. Au fost stropite încăperile și binecuvântați oamenii aflați în acel moment în instituție. (Mihaela NICULESCU)

Năvală la Urgențe – Val de depresii la Bârlad

Mihaela NICULESCU

În week-end-ul trecut, șase persoane s-au prezentat la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, cu stări de agitație, anxietate și chiar depresie.

Numărul pacienților care manifestă simptome de anxietate și se prezintă la Urgențe este, în ultimul timp, tot mai mare. Sindromul anxios, de la atacuri de panică și până în pragul depresiei, nu se înregistrează doar în rândul tinerilor ci și al celor mai în vârstă. Neajunsurile, printre care, pe primul loc se situează lipsa unui loc de muncă, alimentația precară ce duce la carențe de vitamine și minerale, precum și vremea mohorâtă total neprielnică unor persoane mai sensibile, determină apariția unor tulburări psihosomatice. Unii aleg să se prezinte la medic, alții stau acasă și rău fac. Sunt și persoane care vor să depășească momentul cu ajutorul substanțelor euforizante.

depresie 4Anul trecut, în județul Vaslui au fost internați în secțiile de psihiatrie aproape 2.000 de pacienți cu depresie, cu aproape jumătate mai mult față de anul anterior.

Cifrele îi îngrijorează pe medici, ei recunoscând că într-o societate bolnavă, populația nu are cum să fie altfel.

Depresiile sunt, de departe, cele mai numeroase afecțiuni psihice cu care ne confruntăm. Principala cauză o reprezintă lipsa locurilor de muncă, grija zilei de mâine, lipsa banilor și ratele la bănci. Urmează plecarea unuia sau mai multor membri din familie în străinătate și abia apoi, divorțurile, decesul unei persoane apropiate sau decepția în dragoste. Noi îi sfătuim pe cei care suferă de depresie să se adreseze medicului cât mai repede pentru că există tratamente cu rezultate excelente”, a declarat doctorul Rodica Dorofte, șeful Secției de Psihiatrie din cadrul Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad.

„Inițial, aveam doar griji. Apoi a apărut insomnia și ulterior depresia”

Fiecare dintre noi avem momente de neliniște, de anxietate, momente în care, parcă, nu mai întrezărim niciun licăr de speranță. Aceste trăiri sunt, până la urmă, normale dacă durează foarte puțin. Când această stare persistă săptămĂni sau luni, avem o problemă care, de cele mai multe ori, se numește depresie.

Viața mea nu mai avea sens. Nu mai mâncam, dormeam mult, 15 ore pe zi. Stăteam în casă pe întuneric și îmi treceau prin minte gĂndurile cele mai negre. Îmi neglijasem familia, copiii. Soțul m-a convins să mă internez la psihiatrie. Am mers la medic și am urmat un tratament medicamentos, pe care îl iau în continuare. Rezultatul este uimitor”, a declarat Corina S., o pacientă pe care am întâlnit-o la spital.

Problemele de zi cu zi, stresul acumulat în timp, determină apariția depresiei. Boala este destul de perfidă, instalându-se fără ca pacientul să-și dea seama. Abia când apar unele simptome supărătoare, apar semnele de întrebare.

Nu mai dormeam bine de zile întregi, până când n-am mai putut dormi deloc. Eram agitată tot timpul, iar la serviciu nu mă puteam concentra. Din discuția avută cu medicul psihiatru, se pare că stresul a fost cauza acestor neplăceri. Aveam rate la două bănci și nu mai făceam față. Inițial, aveam doar griji și iarăși griji. Apoi a apărut insomnia și ulterior depresia”, a declarat Silvia R., o pacientă a secției Psihiatrie.

Tot aici am întâlnit-o și pe Marcela V., care ne-a mărturisit: „Am ajuns la spital din proprie inițiativă. Plângeam foarte ușor, mă afecta orice vorbă spusă pe un ton mai ridicat, tremuram, aveam stări de panică. Am citit pe internet despre aceste simptome și m-am gândit că sufăr de sindrom anxios și de tulburări afective. Medicul mi-a prescris un tratament cu antidepresive și sunt bine. Încerc să nu le mai pun pe toate la suflet”.

Drumul la specialist ne scapă de chinul depresiei

Creșterea numărului depresiilor este îngrijorătoare, dar fenomenul este cu atât mai îngrijorător cu cât cifra reală, greu de estimat, a celor care deși suferă de această afecțiune, nu s-au adresat unui specialist. De rușine că vor fi catalogați nebuni și cu speranța ca totul va trece, acești oameni își ascund stările și preferă să se trateaze cum cred ei sau cum au auzit. Din păcate, în cele mai multe cazuri, nu apar ameliorări ci, dimpotrivă.

Nu toți cei care ajung la psihiatru pentru stări depresive necesită internare. Cei cu depresii ușoare sunt tratați în ambulatoriu, prin Laboratorul de Sănătate Mintală din cadrul Secției de Psihiatrie.

Ceea ce este și mai trist e că acest flagel perfid nu alege. Oricine îi poate cădea în ghiare, indiferent de vârstă sau de statutul social. Așa se face că auzim tot mai des de copii și de adolescenți care și-au pus capăt zilelor. Drumul la psiholog și la psihiatru nu trebuie să sperie pe nimeni. Este ceva normal să cunoști ce se-ntâmplă cu tine. Depresia vine cu o serie de simptome cum ar fi lipsa chefului de viață, insomnia sau dimpotrivă, somnolența, iritabilitatea, lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate, izolarea, închiderea în sine.

Atunci când o persoană suferind de depresie nu recunoaște că are probleme de natură psihică, situația poate degenera. Depresiile se adâncesc, devenind foarte severe. Acestea se tratează într-un timp îndelungat și pot afecta serios viața socială și familială a persoanei. Familia sau apropiații trebuie să intervină imediat apelând la un medic și monitorizand permanent persoana. Nu de puține ori, netratate și lăsate la voia întâmplării, depresiile au ca deznodământ înfricoșător sinuciderea.

dumitrasc-viorel-ubCel mai recent caz de sinucidere cauzată de depresie: omul de afaceri bârlâdean Viorel Dumitrașc

Un exemplu despre cât de periculoasâ este această boală, dar și o dovadă clară că nu ține cont de avere și de statutul social, este recenta sinucidere a omului de afaceri Viorel Dumitrașc, patronul SC Urban Proiect SA, una dintre cele mai de succes firme de construcții din zona Moldovei.

Cazul a cutremurat opinia publică, dar și pe cunoscuții și familia omului de afaceri. Asta, în ciuda faptului că Viorel Dumitrașc fusese diagnosticat cu depresie în urmă cu mai multă vreme și era în atenția medicilor. E drept, problemele pe care firma le avea cu legea (fiind în colimatorul DNA) trebuie să fi contribuit substanțial, însă nu e mai puțin adevărat că o persoană cu un psihic robust ar fi putut duce totul mult mai ușor.

Trasport gratuit la investigații pentru pacienții imobilizați

În curând, asigurații imobilizați la pat care vor avea nevoie de investigații paraclinice vor fi transportați la laboratorul de investigații paraclinice și de la laborator la domiciliu, gratuit. Deplasarea se va face cu mijloace de transport sanitar neasistat ale unor firme private. La Bârlad, nicio astfel de firmă nu a încheiat contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate, dar s-au făcut demersurile necesare.

Pacienții netransportabili trebuie să fie musai asigurați și să aibă recomandare de la medicul de familie sau de la medicul specialist din ambulatoriul de specialitate, aflați în relații cu casele de asigurări de sănătate. Așadar, pacienții aflați în această categorie vor beneficia de transport gratuit ori de câte ori au nevoie de ecografii, analize de sânge sau consultații de specialitate.

Casa Județeană de Asigurări de Sănătate va suporta aceste cheltuieli, în limita fondurilor existente. Acest serviciu este prevăzut în HG 791/2015 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 400/2014 pentru aprobarea pachetelor de servicii și a Contractului-cadru care reglementează condițiile acordării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate pentru anii 2014-2015. (Mihaela NICULESCU)

Căldură și băutură

de Mihaela NICULESCU

Week-end-ul care a trecut a fost unul destul de aglomerat pentru medicii de la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad. Căldura și alcoolul au fost cauzele principale care au adus la CPU mai mulți pacienți cu arsuri, tentative de suicid și leziuni în urma unor agresiuni.

Duminică, 6 septembrie, a fost adus la CPU un bărbat de 69 de ani din Bârlad, cu arsuri de gradul II pe 10% din suprafața corpului. Arsurile erau la nivelul scalpului și feței. Pacientul suferă de etilism cronic și a declarat la internare că are o operație pe creier. Nu s-a aflat cauza reală a arsurilor, dar, pentru că era nevoie de intervenție de specialitate, a fost transferat la Clinica de Chirurgie Plastică și Reparatorie din Iași.
Un alt pacient, de 62 de ani, tot din Bârlad, s-a ales cu arsuri de gradele II și III pe 60% din suprafața corpului, după ce cazanul de țuică a explodat. Și acest pacient a fost transferat la Iași.
Medicii au înregistrat și câteva cazuri de leziuni grave în urma unor agresiuni. Astfel, o femeie de 47 de ani, din Vâltotești (Viișoara), a fost adusă duminică, 6 septembrie, cu policontuzii prin agresiune, traumatism cranio-cerebral și facial, traumatism toracic dar și fracturi costale. Pacienta este internată la secția chirurgie.
Un bărbat de 24 de ani, din Bălășești, victimă a unei agresiuni fizice, a venit la Urgențe, în week-end, cu traumatism cranio-cerebral, comoție cerebrală, fractură de os zigomatic stâng, și fractură de planșeu orbital stâng. Acesta a fost trimis la clinica de chirurgie buco-maxilo-facială din Iași.
Un al treilea caz grav de agresiune a fost cel al unui bărbat de 42 de ani din Docani. Pacientul a ajuns la CPU duminică, 6 septembrie, cu traumatism cranio-cerebral și fractură nazală și a fost trimis la Spitalul de Neurochirurgie din Iași.
Tot în week-end, au fost aduși la Urgențe și doi bărbați care au încercat să se sinucidă. Duminică, 6 septembrie, un bărbat de 31 de ani din Bârlad a fost internat la Chirurgie, după o tentativă de suicid. Pacientul a declarat că s-a aruncat de pe o clădire, lucru neconfirmat.
Un al doilea caz de tentativă de suicid este al unui bărbat de 43 de ani, din Mălușteni, care suferea de un sindrom depresiv și avea antecedente suicidare. De această dată, bărbatul s-a tăiat superficial pe braț și este internat la secția Psihiatrie.
Nici animalele n-au fost calme, pe caniculă, în week-end. O femeie de 65 de ani a fost lovită duminică, 6 septembrie de cal, dar, din fericire nu a suferit traumatisme grave. A fost investigată radiologic și apoi lăsată să plece acasă. Nu același lucru s-a întâmplat cu un bărbat de 45 de ani, din Pogonești, care a fost internat imediat la chirurgie după ce venise la Urgențe cu o plagă produsă de mușcătura unei căpușe, în urmă cu cinci zile. Un caz destul de grav de mușcătură de câine a fost adus la CPU vineri, 4 septembrie. Un bărbat de 59 de ani, din Bârlad, a fost atacat de un câine care i-a produs plăgi complexe, cu rupturi de vase, nervi și mușchi la nivelul unui braț. Pacientul a fost transportat la Clinica de chirurgie plastică și reparatorie din Iași.

Paradox medical bârlădean

de Mihaela NICULESCU

 În vreme ce laboratoarele private de analize medicale din Bârlad au alocate fonduri pe care nu le pot consuma, pacienții se plâng că nu pot să beneficieze de analize gratuite. De ce s-a ajuns la această situație?

Cele mai multe laboratoare de analize din Bârlad au primit o suplimentare a fondurilor, după redistribuirea sumelor neepuizate de alte laboratoare care nu au reușit să aibă atâția pacienți cât le-ar fi permis finanțarea. Practic, Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui nu a dat nici un ban în plus, ci a redirecționat sumele neconsumate celorlalte laboratoare care au avut un număr mai mare de pacienți.
„Ne aflăm la mijlocul lunii iulie și nu am cheltuit nici jumătate din fondurile pe care le avem. Este adevărat că, vara, numărul bârlădenilor care solicită analize la medicul de familie este mai mic, dar sunt convinsă că sunt multe persoane bolnave în oraș, care ar avea nevoie de analize medicale, unele chiar lunar. Pentru a beneficia de analize gratuite, pacientul trebuie să vină la laborator cu bilet de trimitere de la medicul de familie sau de la medicul specialist.”, ne-a declarat reprezentanta unui laborator privat de analize medicale din Bârlad.
Așadar, ar fi nevoie de o implicare mai mare a medicilor de familie, care, probabil nu știu că laboratoarele au fonduri la discreție, care riscă să fie pierdute. Dacă laboratoarele care au primit suplimentare nu vor epuiza fondurile până pe 31 iulie, luna viitoare nu vor mai primi nici o suplimentare. Sumele necheltuite vor fi redistribuite laboratoarelor mai eficiente.
„Este incredibil! Numai eu știu câțiva vecini fără posibilități, care nu și-au mai făcut analize de ani de zile. Am să-i sfătuiesc să meargă la medicii lor de familie. Este minunat și normal, într-o țară normală, să vii într-un laborator de analize și să fii servit prompt, fără a mai fi nevoit să te înscrii pe o listă de așteptare”, a declarat o pacientă aflată, ieri dimineață, într-un laborator bârlădean.
Până pe 31 iulie, nu se fac programări în majoritatea laboratoarelor de analize din Bârlad, pacienții fiind serviți în ziua în care vin. Anul acesta a fost unul bun din punctul de vedere al fondurilor contractate de laboratoarele de analize cu CJAS. Anul trecut, sumele alocate au fost mai mici, iar laboratoarele nu reușeau să onoreze toate solicitările. Este momentul care nu au aflat de acest excedent de fonduri să profite de această oportunitate, cu care nu se știe dacă se vor mai întâlni atât de curând, mai ales dacă suferă de afecțiuni cronice sau nu și-au făcut analize de sânge de ani de zile.

 

Ce părere au politicienii despre… – Spitalele din Vaslui sunt bune, dar pentru alții

de Alex SAVA

Demnitarii vasluieni susțin că au încredere în sistemul medical local și în oamenii care lucrează în unitățile sanitare din județ. Promovează ca principale probleme subfinanțarea generală a sistemului, dotarea insuficientă cu aparatură medicală, medicamente și materiale sanitare, precum și lefurile mici ale angajaților. Întrebați, însă, dacă ei s-ar trata la un spital public din județ, unii răspund cu jumătate de gură că da, alții spun că au făcut-o, dar a fost o experiență neplăcută, iar unii recunosc cu o seninătate debordantă că s-ar orienta mai degrabă către o clinică privată.

 După o ruptură de ligamente la genunchi, premierul Victor Ponta a mers să se opereze la o clinică din Turcia. Dincolo de motivele reale pentru care a luat această decizie, fiind vorba despre o intervenție care se putea face în mai toate spitalele din România, s-a speculat lipsa sa de încredere în personalul medical din țară.

În exercițiu de săptămâna aceasta, ne-am propus să aflăm dacă poiliticienii vasluieni ar urma exemplul premierului și ar opta pentru clinci de renume din străinătate, sau ar avea încredre în medicii din județ.

Gabriela Crețu

Gabriela Crețu

Gabriela Crețu, senator PSD, spune că ea are încredere deplină în sistemul sanitar vasluian și că se încearcă o decredibilizare, de multe ori artificială, a spitalelor de provincie.

„Am mare încredere în sistemul medical vasluian. Tocmai mi-am operat copilul acolo. Așa că, dacă este vorba despre o intervenție care se poate face la Vaslui, da! M-aș duce la Spitalul Vaslui. (…) Cred că unii nu au încredere pentru că li se spune că trebuie să nu aibă încredere. Există inclusiv o tendință din partea presei de a decredibiliza spitalele mici, de provincie. Dar dacă e vorba cel puțin de Spitalul Județean (Vaslui – n.r.), m-aș duce oricând acolo. E în creștere permanentă. S-au făcut eforturi, s-au investit sume în dotări, se iau locuințe pentru medici, pentru a-i putea atrage aici”, spune Gabriela Crețu.

Cu toate acestea, ea este de părere că fiecare este liber să aleagă. Cât despre faptul că numărul vasluienilor care se tratează în Iași reprezintă o treime din total celor care merg la spitalele din județ, ea susține că e un lucru firesc.

„Dacă la noi spitalele sunt bune, nu înseamnă că cetățenii nu se pot duce și în altă parte. (…) Nu mi se pare nefiresc atâta vreme cât Iașul este centru universitar, iar acolo sunt mai mulți specialiști decât avem noi sau mai bine zis decât ne-am dori să avem. Dar nu au legătură una cu alta. Sunt o grămadă de boli pentru care bolnavii nu trebuie să meargă la alte spitale”, a mai spus Gabriela Crețu.

Din expunerea sa, s-a mai desprins ideea că spitalele locale sunt importante pentru o serie de servicii medicale caratcteristice mai degrabă centrelor de permanență: „Sunt celelalte categorii de servicii pe care le oferă un spital și care sunt absolut necesare, de pildă maternitatea. E important ca ele să existe și omul să poată ajunge la ele când are nevoie”.

 Alegem medicul, nu spitalul

Florin Ciurariu

Florin Ciurariu

 Cam asta este opinia deputatului PNL Florin Ciurariu. De dragul discuției, el ar merge la un spital din Vaslui, deși ar „prefera să nu”.

„Am fost chiar anul acesta la un spital din Vaslui, dar nu am fost internat. Pentru o operație comună, da, aș merge la Vaslui, dar evident că prefer să merg în alte locuri. Există o oarecare lipsă de încredere. Asta este o problemă a sistemului sanitar din Vaslui și în multe alte orașe unde nu există spitale regionale. Este o lipsă de personal calificat. Cei foarte buni în timp își caută alte locuri. Și nu numai în sănătate se întâmplă asta”, e de părere Florin Ciurariu.

Cam aceeași opinie are și colegul său de partid, senatorul Dan Marian, care recunoaște că ar s-ar suspune unei intervenții chirurgicale în orașul de domiciliu, Huși, doar pentru că acolo profesează prietenul (și colegul său) Nelu Tătaru.

Dan Marian

Dan Marian

„Sunt subiectiv, dar trebuie să o spun. Atâta vreme cât îl avem chirurg pe Nelu Tătaru, aș merge. Și soția, când a mai avut probleme, se ducea la spitalul din Huși. E modernizat, e OK, e curat și ai la cine să apelezi. Dacă nu ar exista doctorul Tătaru, cred că 90% din pacienții actuali ai spitalului, ar pleca”, e de părere Dan Marian.

Referitor la faptul că mulți vasluieni aleg să se trateze în spitale din Iași, senatorul loberal crede că asta se datorează lipsei de medici specialiști: „Nu avem în județul vaslui medici specialiști pe anumite domenii și atunci obligatoriu te duci la Iași. Totul pleacă de la calitatea actului medical. Vorbesc și de o chestiune geografia. Dacă ar fi medici buni, recunoscuți, nu ar pleca nimeni să se opereze în altă parte. Problema e la medici”.

Pentru ca gradul încrederii populației în spitalele de provincie să crească, senatorul Marian crede că primul pas care trebuie făcut e creșterea salariilor medicilor.

„Dacă nu ajung să fie plătiți, toți vor pleca în străinătate. Asta ar trebui să fie prioritățile României. Până nu se rezolvă problema personalului medical, mă refer la medici în primul rând, mai exact la veniturile lor salariale, vom avea o mare problemă în continuare. În lipsa unui personal medical bine remunerat și calificat, gradul meu de încredere este mediu”, a conchis Dan Marian.

 Oameni cu încredere deplină

Doina Silistru

Doina Silistru

 Senatoarea PSD Doina Silistru spune că are deplină încredere în sistemul medical vasluian și că ar merge la Spitalul Județean dacă ar avea probleme.

„Adevărul este că eu, de obicei, sunt mai rar în Vaslui, deci apelez mai rar. Dar mi se întâmplă să am nevoie și de medic și ajung la urgențe. Au fost situații când am ajuns acolo. Și este o situație mai dificilă, în afară de doamna doctor Carmen Piseru, care este o docutoriță cu suflet și care își face meseria din pasiune, nu prea mai sunt medici. Trebuie întărită medicina de urgență. Cei tineri trebuie să învețe, dar să aibă de la cine învăța. Soțului meu i-au salvat viața la UPU, nici măcar nu știu cine este. Numai profesionalismul angajaților de acolo a făcut ca el să trăiască”, spune Doina Silistru.

bichinet1

Corneliu Bichineț

Și liberalul Corneliu Bichineț are încredere în personalul din spitalele vasluiene, însă admite că există „metehne” care nu se vor elimina ușor. Cu toate acestea, ca și unii dintre antevorbitorii săi, el vede creșterea salariilor personlului medical ca fiind suma rezolvării tutror problemelor.

„Am încredere în profesionalismul medicilor și în implicarea celor care lucrează în spital. Însă vechile «metehne» nu se vor elimina ușor. Sunt convins că, atunci când salarizarea celor ce lucrează în spitale va fi corespunzătoare și motivantă, bolnavii vor avea parte de un tratament mult mai eficient și mai uman. (…) Metehne sunt: unu – comoditatea unor angajați; doi – răceala și indiferența acestora și – trei – apetitul sporit pentru stimulente de ordin material”, a spus Bichineț.

Cu toate aceste metehne, el susține că oricând ar apela la serviciile spitalelor vasluiene: „Chiar săptămâna aceasta, tatăl meu, om de 86 de ani, a avut sprijinul și tratamentul corespunzător al doamnei doctor Robu, de la Spitalul Județean. Iar în ce mă privește, mă străduiesc să ajung la spital doar în caloitate de oficial județean, nu de pacient. Dar dacă aș avea nevoie, nu aș ezita să recurg la serviciile Spitaluli Județean de Urgență Vaslui”.

Un alt om care se încrede în serviciile medicale oferite în spitalele din județ este liderul PC Vaslui, Emil Dorin. El susține că generația tânără de medici este foarte bine pregătită și că trebuie să se renunțe la practica mersului la „domul profesor doctor”.

„Am încredere în sistemul sanitar din Vaslui. Se muncește la Vaslui. Cu siguranță aș merge la spital aici. Mentalitățile și concepțiile noastre s-au schimbat. Avem medici foarte buni. La români le-a intrat în minte că se duc la profesor doctor. Dar generația tânără de medici este foarte bună”, a spus Emil Dorin.

E jale la Bârlad!

Cel puțin asta susține Daniel Buzamăt, consilier municipal bârlădean. După o experiență neplăcută în Spitalul Municipal „Elena Beldiman”, el recunoaște că nu ar mai apela nicicând la serviciile acestei unități sanitare. De asemenea, Buzamăt este convins că principalul factor care trebuie schimbat la spitalul bârldean este managementul.

Daniel Buzamăt

Daniel Buzamăt

„Sistemul medical chiar e o prioritate. Nu știu dacă ați observat, dar mie îmi pare atât de rău când apare pe la știri că la Spitalul Bârlad s-a mai întâmplat ceva. Din punctul meu de vedere, cred că e rea-credință în ceea ce privește Spitalul Bârlad. Nu ne aplecăm îndeajuns asupra spitalului. Că doar nimeni nu se duce de plăcere la spitale. După 25 de ani, condițiile sunt din ce în ce mai rele. Subfinanțarea e continuă. Întotdeauna mi se pare că e un management defectuos, cei care conduc nu știu să aducă argumente pentru ca spitalul să fie finanțat cum trebuie. (…) Nu pot concepe că ajungi la spital și ești pus în situația de a cumpăra seringi, medicamente. Sincer, am avut personal nevoie și am rămas dezamăgit. Au reacționat tardiv, când m-au cunoscut. Dacă lucrurile nu se schimbă, nu aș merge niciodată la spitalul de la noi. Cred și spun cu tărie că managementul este prost”, e de părere Daniel Buzamăt.

Nici Marcel Vasilache, liderul județean al PPDD, nu este mulțumit de serviciile oferite în spitalul bârlădean. De asemenea, a rămas cu un gust amar în urma unei experiențe personale.

marcel-vasilache„De sistemul sanitar sunt foarte nemulțumit. El nu este pus la punct național, dar nici local. De atâta timp nu este manager la Bârlad. Pe tatăl meu l-au tratat de una și a murit de altceva. (…) Nu se găsește un manager să pună lucrurile la punct. A încercat să facă ceva Constantinciu atunci, dar l-au executat. Nu se fac lucruri serioase la Spitalul Bârlad. Dincolo, la județ, ați văzut cazurile de corupție. Nu aș merge la spitalul Bârlad! Tatălui meu i-au zis că are diabet și l-au tratat de diabet, dar el avea cancer la pancreas. Puteau să-și dea seama. Aș merge la privat. Chiar dacă cheltuim un ban, știm pe ce l-am cheltuit. Am fost în alte spitale. Nu se compară un spital privat cu unul de stat, iar banii sunt cam aceiași, numai că acolo îi dai legal, iar la stat îi dai șpagă”, spune Vasilache.

Medicina nu a evoluat

Daniel Onofrei

Daniel Onofrei

Aveasta este părerea lui Daniel Onofrei, președintele PMP Vaslui. El spune că pentru rezolvarea acestor probleme este nevoie de investiții masive. Ca și colegii săi bârlădeni, nici el nu s-ar trata la Spitalul „Elena Beldiman”.

„Din păcate, date fiind evenimentele din ultimul timp, concluzia e că suntem la pământ. Suntem în același stadiu ca acum 20 de ani. Situația se poate rezolva în primul rând prin investiții serioase, în al doilea rând prin stimularea medicilor rezidenți, pentru ca meseria să devină atractivă aici, în țară la noi, iar nu în ultimul rând prin încurajarea sistemului medical privat. Eu nu aș merge la Spitalul din Bârlad. Aș încerca să mă adresez unei clinici private, cu toate că, vă spun sincer, când mă uit pe un fluturaș de salariu, mă doare capul când văd câți bani se duc către sistemul sanitar”, a spus Onofrei.

Deputatul UNPR de Bârlad Tudor Ciuhodaru, medic de profesie, spune că s-a oferit să facă gărzi la spitalul bârlădean, dar a fost refuzat categoric.

„M-am oferit în repetate rânduri să fac și de gardă la Spitalul Bârlad. Un grup important de medici și-au dat demisia din CPU și atunci am zis că e soluție bună. Dar am fost refuzat. Apoi, am susținut ca „Beldiman” să primească un computer tomograf, dar nu s-a concretizat acest lucru”, a spus Tudor Ciuhodaru.

Tudor Ciuhodaru

Tudor Ciuhodaru

El susține că pentru rezolvarea tuturor problemlor și pentru creșterea gradului de încredere în spitalele vasluiene este nevoie în primul rând de o nouă lege a sănătății.

„Dacă în 2012 lumea s-a opus atât de tare unei noi legi a sănătății, acum e mai bine? Sunt mai mulțumiți pacienții? E mai mulțumit personalul medical? Trebuie să găsim o soluție pentru a opri exodul medicilor. Se investește foarte mult în pregătirea lor, suntem cel mai mare exportator de medici”, a mai spus Ciuhodaru.

Altfel, deputatul UNPR spune că s-ar trata oricând în spitalele vasluiene și că toți demnitarii ar trebui să meargă la unitățile sanitare de pe raza unităților adminstrativ-teritoriale pe care le reprezintă.

„Sunt cel care am susținut că demnitarii ar trebui să se trateze în România, să vadă și ei condițiile din spitale. Am depus un proiect în acest sens încă din legislatura trecută, dar nu se ține cont. Bine, e și o problmă de consituționalitate, dreptul la sănătate fiind un drept consituțional. Mama mea, fiica mea, soția mea, au fost pacienți în spitalele din România. Eu am încredere în colegii mei. Mi-aș dori în schimb să fie altfel de condiții și pentru medici și pentru pacienți. Lucrurile pot fi îmbunătățite. Pe de altă parte, eu sunt de acord ca cine greșește să și plătească. Am în Parlament proiectul Legii malpraxisului, care favorizează pacientul. Actuala lege e centrată pe asigurator. În concluzie, credeți-mă, colegii mei fac minuni. Că tot s-a vorbit de cazul Gabriel Cotabiță, este dovada că dacă este cu ce, medicii fac minuni. Eu sunt convins că la Bârlad condițiile ar putea fi mult îmbunătățite. Cei de acolo știu că se pot baza pe mine când vine vorba de o solicitare. Cred că atunci când s-a făcut acea desccentralizare, lucrurile ar fi trebuit mai bine reglate la nivel de legislație, pentru că deși au fost descentralizate către autoritățile locale, lumea nu s-a obișnuit că sistemul de sănătate costă. Mulți dintre edili și-au dorit această situația și poate că în loc să planteze panseluțe, ori să facă lucrări de canalizare acolo unde nu este nevoi, ar fi trebuit să se uite în spitale, acolo unde lucrurile nu merg așa cum trebuie. O nouă lege a sănătății este prioritară pentru România”, a spus Ciuhodaru.

Bărbatul care s-a aruncat de la etaj și-a revenit

de Mihaela NICULESCU

Bărbatul care a căzut de la etajul IV al blocului K1 din Bârlad pe 28 martie a ieșit din comă. A fost deconectat de la aparate și transferat de la terapie intensivă la ortopedie. Pentru că a avut inima puternică și rinichii sănătoși, a reușit să treacă cu bine de momentele critice. Pacientul a fost protezat respirator la internare, iar în Săptămâna Mare starea sa de sănătate s-a îmbunătățit, astfel încât a fost lăsat să respire neasistat. De la zi la zi s-au observat progrese, iar cu două zile înainte de Paști, medicii l-au transferat la secția Ortopedie.

„Pacientul este ușor confuz, dar se recuperează. L-am operat deja la un picior și peste două săptămâni vom acționa chirurgical și la piciorul stâng, care a suferit o fractură deschisă.”, ne-a declarat dr. Constantin Boca, șeful compartimentului Ortopedie-Traumatologie, din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”.
barbat aruncat de pe bloc barlad suicid sinucigasPacientul care s-a aruncat de pe bloc a suferit un traumatism cranio-cerebral, unul toraco-abdominal, fracturi ale unor vertebre și fracturi bilaterale de femur.

Bărbatul de 62 de ani, din Roșiești, se afla pe 28 martie în Bârlad, în blocul K1 de pe bulevardul Republicii. Locatarii îl mai văzuseră în zonă și au crezut că are rude pe care le vizitează. Cum a ajuns să cadă de la etajul IV de la geamul casei scării, nu se știe.

Pacientul n-a făcut prea multe declarații cu privire la motivul pentru care se afla în bloc în acea zi. I-a spus ieri reporterului nostru că nu a avut nici o clipă intenția să-și pună capăt zilelor, cu toate că singurătatea este apăsătoare după ce și-a îngropat, pe rând, două soții. Acesta a ținut să menționeze că are probleme mari cu vederea și că la ambii ochi are cataractă, cu unul nu vede deloc, iar cu celalalt doar în proporție de 25%. Ar avea nevoie de operație, dar nu are banii necesari.
Zilele de Paști le-a petrecut liniștit, fiind vizitat de mai multe ori de o fată a sa, pe care n-a mai văzut-o de 17 ani. Deocamdată nu se știe dacă omul a vrut să se sinucidă, după ce, anterior, și-a făcut curaj cu alcool, ori a fost pur și simplu victima unui accident stupid, confundând fereastra cu ușa blocului, din cauza vederii slabe, asociate cu consumul de alcool.

Fetiță de 10 ani: supradoză cu pastile!

O fetiță de 10 ani, din Bârlad, a fost adusă la spital după ce a înghițit involuntar câteva pastile de metoclopramid. Incidentul s-a petrecut vineri, 13 martie, la ora 21.20. Părinții fetei au adus-o la camera de gardă de la secția Pediatrie a Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad, după ce au aflat că micuța înghițise accidental niște pastile.

„Doza înghițită întâmplător de fetiță, din fericire, nu i-a afectat starea de sănătate. Medicii pediatri nu au considerat necesare spălăturile gastrice, ci doar au perfuzat-o. Starea fetiței fiind bună, aceasta a fost externată în aceeași seară”, a declarat Adrian Gheorghiu, responsabil mass-media la Spitalul „Elena Beldiman”.
Deși medicii au atras în repetate rânduri atenția părinților de a ține medicamentele într-un loc special, în care aceștia să nu poată ajunge, nu întotdeauna sfaturile le sunt respectate.
Medicamentul ingerat involuntar de fetița din Bârlad, poate avea reacții adverse destul de serioase asupra organismului, chiar în cantitățile prescrise de medici. Printre acestea sunt somnolența, agitația, spasmele faciale, mișcările involuntare, alergii periculoase, și rar șocul anafilactic. (Mihaela NICULESCU)

“Spitalul Bârlad este în agonie”

Ștefan Constantinciu și-a încheiat mandatul de manager al Spitalului de Urgență “Elena Beldiman” cu o conferință de presă, în care a recunoscut fățiș că plecarea sa a fost forțată de refuzul primarului Constantin Constantinescu de a ajuta spitalul să iasă din criză. Fostul manager consideră că spitalul este la un pas de a intra în blocaj, ceea ce va duce inevitabil la paralizarea actului medical. El spune că, deși oficialii tac, unul dintre pericolele iminente care amenință țara este virusul Ebola, în fața căruia, din cauza faptului că spitalul nu are forța financiară de a-și constitui o celulă de criză, bârlădenii ar putea deveni victime fără șanse. Constantinciu spune că situația ar scăpa complet de sub control dacă primarul va reuși, așa cum a declarat că intenționează, să îi ia spitalului statutul de unitate de urgență.

 Simona MIHĂILĂ

 Ștefan Constantinciu, cel care a fost până ieri managerul Spitalului de Urgență “Elena Beldiman”, a vorbit pentru prima dată în mod oficial, în cadrul unei conferințe de presă susținută ieri la spital, despre neaînțelegerile cu primarul Constantin Constantinescu, cele care au dus la plecarea sa din funcția de manager.

“Trebuie să spun că nu este vorba de o demisie. Plecarea mea este urmarea unui act adițional la cotractul de management privind încetarea mandatului. Eu nu am vrut să-mi dau demisia din această instituție. Din păcate lucrurile au mers în această direcție voit, iar eu a trebuit să mă supun”.

Constantinciu și-a numit mandatul “un management al disperării” care a devenit astfel din momentul în care conturile spitalului au fost blocate de către Ministerul Finanțelor Publice.

“Ca urmare a blocajului, am mers la primar cu o serie de solicitări, întrucât conform legii, spitalele sunt în subordinea consiliilor locale, care trebuie să le sprijine inclusiv în privința cheltuielilor de bunuri și servicii. Nu știu de ce, dar toate încercările mele de a-l îndupleca să se întoarcă cu fața la spital s-au lovit de un refuz vehement. S-a încercat crearea artificială a unei situații conflictuale cu furnizorii noștri principali, pe care eu nu mi-am dorit-o. Nu putem disprețui furnizorii pentru că nu și-au încasat banii. Putem, eventual, să le cerem socoteală privind calitatea serviciilor, dar nu sunt ei de vină că nu și-au încasat banii pentru serviciile prestate. Eu îi consider partenerii noștri, nu dușmanii noștri”, a declarat Constantinciu.

Fostul manager este de părere că suma de două miliarde de lei vechi alocată spitalului de Consiliul Local Bârlad este ridicolă și că acești bani nu au avut forța de a suține decât niște cârpeli.

Din punctul său de vedere, din cauză că ordonatorul principal de credite, în speță primăria, refuză să se implice în ajutorarea spitalului, acesta are șanse reale ca în cel mult trei luni să se prăbușească: “Spitalul bârlădean este în agonie. Agonizăm. Este nevoie de sprijinul autorității locale, care, nu știu din ce motiv, a afirmat în nenumărate rânduri că va da bani la spital atunci când nu va mai fi Constantinciu. Eu m-am dat la o parte tocmai pentru ca spitalul să beneficieze de fonduri pentru achitarea facturilor către furnizori. Dacă în următoarele trei luni nu se va face aceasă infuzie de capital, vom fi blocați în totalitate în derularea actului medical”.

Situația este cu atât mai complicată cu cât, spune fostul manager, țara este amenințată de pătrunderea dincoace de graniță a Ebolei, caz în care spitalul bârlădean va fi incapabil să gestioneze lucrurile: “Nimeni nu vorbește. Ebola este mai puternică și mai agresivă decât HIV, pentru că omoară în tăcere. La Bârlad, ca în tot județul, trebuie ca unitățile spitalicești să aibă o celulă de criză, trebuie să aibă un compartiment dispus să izoleze, trebuie să aibă pregătite medicație și personal care să acționeze pentru a ține acest fenomen sub control. Lumea civilizată este de-a dreptul speriată. Lucrurile nu sunt simple. Suntem subdezvoltați și la acest capitol. Trebuie ca autoritățile să se preocupe imediat și să investească bani rapid

 “Ieși afară, porcule!”

 Constantinciu spune că nu cunoaște adevăratele motive pentru care edilul-șef al orașului nu-l vrea la conducerea spitalului, însă este de părere că acesta se simte amenințat de varianta în care l-ar avea contracandidat la alegerile locale din 2016: “În anumite medii a vehiculat ideea că aș vrea să candidez la conducerea primăriei, ceea ce este fals. Nu mă interesează absolut deloc o asemenea postură”.

Tensiunile dintre cei doi au crescut și mai mult în urma unui episod în care primarul Constantinescu și-a ieșit din minți și i s-ar fi adresat ex-managerului de la spital într-un limbaj suburban: “Am fost cu membrii Comitetului director în biroul primarului pentru a cere suport pentru reabilitarea clădirilor în care funcționează secțiile de psihiatria și TBC. Noi aveam soluții și încercat să le integrăm, să facem un plan de expertizare, de proiectare, de obținere de fonduri. Reacția primarului: «Mie nu-mi trebuie spital de urgență la Bârlad. Ieși afară, porcule!» Atitudinea domnului primar explică o serie de întâmplări care se petrec cu acest spital. Subfinanțare deliberată și gândurile sale în legătură cu viitorul spitalului. Cu toate acestea, îi mulțumesc pentru această lecție, unică în viața mea. L-am iertat, dar nu pot să îl uit”.

Fostul manager consideră că, dacă autoritățile locale vor continua să rămână indiferente în fața crizei de la spital, salvarea acestuia va fi posibilă doar în situația în care își va asigura singur serviciile: “După părerea mea, viitorul acestui spital ține de independența totală. Trebuie reinternalizate toate serviciile și să facem veniturile noastre proprii pentru ca oamenii din comunele arondate sau de mai departe să poată contribui la finanțarea serviciilor”.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: