Home / Tag Archives: spital elena beldiman

Tag Archives: spital elena beldiman

Batjocură publică din partea conducerii Spitalului ”Beldiman”, la adresa asistentei care a îndrăznit să vorbească despre concursurile aranjate

Batjocură de nedescris din partea Spitalului de Urgență ”Elena Beldiman” la adresa asistentei medicale care a avut curajul de a vorbi public despre faptul că, în urma celor mai multe dintre concursurile de angajare desfășurate aici, în unitate ajung asistente care nu știu nici măcar să facă o injecție (detalii AICI).

Daniela Severin, o asistentă care a lucrat ca voluntar vreme de cinci ani la secția Chirurgie, care a văzut și a simțit pe pielea ei lucruri care nu pot fi descrise și care ar umple sute de pagini de ziar, a mai primit o palmă. De data aceasta din partea actualei conduceri a spitalului și a celor alături de care a lucrat cot la cot atâta amar de vreme și care, acum, se fac că nu o cunosc!

În urma articolului nostru, în care am sintetizat câteva din experiențele Danielei, conducerea spitalului ”Beldiman” a lansat un atac furibund atât la adresa ei, cât și la cea a ziarului Est News, pe care l-a acuzat de ”interese private”. Ignorând sutele de comentarii și critici din partea bârlădenilor, lansate în spațiul public, călcând în picioare suferința unui număr imens de foști pacienți care și-au exprimat public dezamăgirea față de incompetența de care s-au lovit adesea în spital, ”conducerea” spitalului a publicat un comunicat. Pe cât de jenant, pe atât de previzibil!

Nu atacurile la adresa noastră sunt revoltătoare. Ziariștii sunt obișnuiți cu înjurăturile celor pe care îi critica, indiferent de zona din care vin. Sunt obișnuiți și ca instituțiile publice unde incompetența, corupția și nepotismul fac legea, să se victimizeze și să dea vina pe ”agenturile străine”, pe state paralele și pe ”interese soros-iste”.

Ce interes are conducerea spitalului să mintă că nu o cunoaște pe Daniela Severin?

Dacă noi suntem căliți, pentru Daniela Severin, femeia simplă care nu a știut decât să învețe a-și face meseria de asistentă cât mai bine, comunicatul publicat de spital este o mizerie de nedescris. Umilită, batjocorită și ridiculizată! Așa s-a simțit Daniela.

Dovada. Daniela, alături de asistente de la ”Beldiman!, printre care și actuala asistentă-șefă de la Chirurgie

Comunicatul nerușinat, pe alocuri agramat, publicat de spital, invocă faptul că asistenta respectivă nu figurează în Registrul voluntarilor. Semnatarii bat cu pumnul în masă: ” Cerem public sa faca dovada prin acte doveditoare a calitatii de voluntar, prin acte si inscrisuri”.

Cât cinism! Se știe foarte bine că în perioada când Daniela Severin a făcut voluntariat, voluntarii nu primeau nicio dovadă a acestei activități, cum se întâmplă de câțiva ani, de la intrarea în vigoare a Legii 78/2014 a voluntariatului!

Surpriză, însă, avem dovezi și mai concludente. Fotografii și declarații ale unor nume importante din spitalul bârlădean. De exemplu, în fotografia atașată acestui articol, Daniela Severin apare alături de câteva asistente din spital. Între acestea, si actuala asistentă-șefă de la Chirurgie.

În comunicat, conducerea unității pretinde că Daniela Severin n-ar fi participat decât la un singur concurs și sugerează că minte, de fapt, că ar fi susținut și altele. De asemenea, autorii o iau la rost pentru că ”din 2013 nu a mai participat la niciun concurs”. Ca să vezi! I-or fi simțit lipsa…

Daniela Severin pune la punct conducerea spitalului

Încercarea agresivă de decredibilizare a declarațiilor fostei voluntare nu a surprins-o pe aceasta. Ea spune că se aștepta la o astfel de reacție și a dorit să puncteze câteva lucruri pentru oamenii de bună-credință.

”Nu sunt o mincinoasă, iar cei de la spital o știu prea bine. Îmi mențin declarația făcută reporterului Est News privind numărul de concursuri la care am participat la Spitalul <<Elena Beldiman>>, precum și cu privire la faptul că mi-am petrecut cinci ani din viață ca voluntar la acest spital, dar și pe timpul vacanțelor din timpul Școlii Sanitare (1998-2001). Sunt pacienți care mă recunosc și acum pe stradă, pe care i-am ajutat atât cât am putut când lucram ca voluntar în secția Chirurgie. Am lucrat cu domnul doctor Georgel Oanea, cu care am învățat manevrele medicale pentru sondaj vezical, colonoscopie, spălături gastrice. Am lucrat și sub îndrumarea domnului doctor Dolea, alături de asistenta șefă de la Chirurgie, Vali Enciu. Poate confirma că am făcut voluntariat și fosta directoare de îngrijiri, Liziana Balaban. Am lucrat cu multe asistente medicale, unele nu mai sunt în spital pentru că au plecat în străinătate, dar altele încă lucrează. Una dintre ele este și doamna Camelia, actualmente, asistenta șefă de la Chirurgie. Asta este realitatea și nu am mințit cu nimic! Dovada cu acte a voluntariatului nu pot să o fac, pentru că nici un voluntar din acea perioadă nu a primit vreo adeverință în acest sens. Dar dacă dorește chiar așa de mult dovezi, conducerea poate verifica în registrele spitalului. Lunar, achitam câte 5 lei, taxă de voluntariat pe care o plăteam la Registratură, iar chitanțele i le predam doamnei Liziana Balaban”, a precizat Daniela Severin.

Fosta asistentă-șefă de la Chirurgie, Vali Enciu, confirmă cele declarate de Daniela

Un punct de vedere care demontează minciunile conducerii spitalului îl reprezintă cel pe care l-am obținut de la o persoană al cărei cuvânt nu poate fi tăgăduit de niciun om cu bun-simț: Vali Enciu, fosta asistentă-șefă de la Chirurgie.

„O știu pe Daniela Severin, am cunoscut-o când a fost voluntară la noi în secție, o fată foarte activă. La acea vreme, voluntarii nu primeau nici un fel de act care să le recunoască munca benevolă. Mai nou, Legea voluntariatului a reglementat activitatea aceasta și acum cei care participă la astfel de programe primesc acte doveditoare”, ne-a declarat Vali Enciu.

Daniela Severin a ținut să mai puncteze și faptul că nu a mai participat în ultimii ani la concursuri pentru că în spital deja se știa cine va câștiga, uneori, numele câștigătorilor fiind prezentat în mass-media înaintea concursului.

„Ce rost avea să mă pregătesc pentru concurs, câtă vreme oameni din spital, chiar doctori, îmi spuneau să stau în banca mea, pentru că lucrurile sunt aranjate. Eu întotdeauna m-am bazat pe cunoștințele dobândite într-o școală de stat, cu renume, pentru că bani nu am avut de unde să dau și nici dacă aș fi avut nu aș fi dat. Acesta este motivul pentru care, de câțiva ani am renunțat, la fel ca multe colege ale mele, să mai particip la concurs”, a conchis Daniela Severin.

Cinism și batjocură pe față

Cireașa de pe tortul rânced servit celor care nu cunosc realitatea din spital este reprezentată de întrebarea din comunicat „Credeți că un strungar este mai bun decât un vânzător de la alimentara?”.

Trecând peste aroganța și rânjetul din umbră al celui pe care atât de puțin l-a ajutat creierul, precizăm că Daniela Severin nu a venit de la Strungărie pentru a ocupa un post de asistent medical. A ajuns la Strungărie gonită de mafia din spital, după absolvirea unei Școli Sanitare Postliceale de stat și după câțiva ani de voluntariat, între cei care-și bat joc de ea, astăzi, prin comunicate!

În schimb, strălucita asistenta care a câștigat cu brio postul la gastroenterologie, după care a leșinat în timpul efectuării unei endoscopii, apoi a stricat colonoscopul spitalului, a venit direct de la raftul unui magazin. Și nu acum 10 ani. Ci recent! Aceasta a urmat o școală sanitară postliceală privată, în paralel cu lucrul la magazin. Nu avea nici un fel de experiență practică și e numită drept incompetentă de doctori și de asistentele de bază din spital. Dar asta nu oprește conducerea instituției să fază zid în apărarea ei.

Frecvența cu care cotidianul Est News publică articole care deranjează echipa managerială a spitalului nu are nicio legătură cu „promovarea unor interese private”, pentru simplul motiv că niciodată interesele private nu ar putea suplini necesitatea unui spital de urgență și nu intersectează în nicio privință utilitatea acestuia! Are, în schimb, legătură cu faptul că zilnic, spre disperarea ”conducerii”, ne parvin informații despre neregulile de aici. Atât personalul de bună-credință (doctori, asistente, infirmiere și TESA), cât și sute de bârlădeni care își împărtășesc experiențele nefericite de la ”Beldiman” ne contactează. Să ne ofere alte informații, dar să ne și felicite! Le mulțumim tuturor pentru încredere! (Mihaela NICULESCU, Simona MIHĂILĂ)

EXCLUSIV O asistentă medicală rupe tăcerea! Cum ajung să fie angajate la Spitalul ”Beldiman” incompetente care nu știu să pună măcar o branulă

de Mihaela NICULESCU

Declarații zguduitoare ale unei asistente medicale din Bârlad, care, în ciuda pregătirii profesionale fără cusur, desăvârșită la o școală sanitară de stat, în ciuda bogatei experiențe pe care i-au oferit-o munca în foc continuu la secția Chirurgie de la Spitalul ”Elena Beldiman” Bârlad, nu reușește să treacă de niciun concurs de angajare. Ca prin minune, însă, cele mai multe concursuri sunt câștigate de incompetente care au dificultăți în a pune o branulă, care nu știu să facă o simplă injecție, care leșină în timpul unor manevre medicale mai dure.

Daniela Severin s-a săturat să fie victima unui sistem putred, în care nu contează cât de bun profesionist ești. S-a săturat să țină sub tăcere practici sfidătoare de la spitalul ”Beldiman”, în care grija pentru pacient și calitatea actului medical sunt pure minciuni. Daniela Severin este una dintre asistentele prea bune pentru a ajunge în slujba oamenilor care vor fi sau sunt internați la spitalul din Bârlad.

Daniela Severin a absolvit Școala Sanitară „Grigore Ghica Vodă” din Iași, instituție de stat, care deși are experiență în domeniul sanitar, nu a reușit să se încadreze ca asistentă medicală la spitalul bârlădean.

„Nu vreau să fac nici un fel de discriminare între asistentele care au făcut studiile la școli sanitare de stat și cele de la privat, dar, de departe, școala sanitară de stat este una mult mai riguroasă, iar cartea este carte. Eu am făcut trei ani de practică în Școala Sanitară „Grigore Ghica Vodă” din Iași și cinci ani și jumătate voluntariat în secția chirurgie a Spitalului „Elena Beldiman”. Am avut posibilitatea să învăț multe, dar și să văd multe. Pot să vă spun că asistentele mai vechi își fac meseria cât se poate de bine. Cele proaspăt angajate în ultimii ani, însă, lasă mult de dorit. Nu știu să pună branule, fac injecții paravenos, folosesc pansamentele pe care le-au scăpat pe jos și, lucrul cel mai important, nu au nici un fel de empatie față de bolnav. O întrebare mă chinuie de ani de zile: de ce spitalul nu angajează și asistenții care termină la stat? Nicio colegă din generația mea, care a absolvit Școala Sanitară <<Grigore Ghica Vodă>> și nici din generațiile anterioare sau ulterioare, nu a fost angajată la Spitalul <<Elena Beldiman>>. Sunt bârlădence și au dorit să lucreze la ele în oraș. Să fie de vină, oare, faptul că nu au absolvit Școala Postliceală FEG, adică la privat?”, se întreabă Daniela Severin.

”La scris, nu mi-au dat niciodată mai mult de 6, pentru a nu putea participa la proba practică, unde aș pune în dificultate concurentul preferat pentru post”

Daniela a participat la șase concursuri pentru ocuparea unui post de asistent medical la spitalul din Bârlad. A concurat pentru un post la CPU, Medicină internă, Cardiologie, Gastroenterologie și Oftalmologie. Niciodată nu a primit nota 7 la scris, pentru a fi admisă la proba practică.

„Cei din spital știau ce pot și ce dovedisem în timpul voluntariatului. Știau că mă pot descurca, pentru că cinci ani și jumătate au fost suficienți pentru a stăpâni anumite manevre medicale pe care trebuie să le facă un asistent medical. Puteam să ajut medicul la endoscopii și colonoscopii, să fac clisme, sondaje vezicale, aspirație gastrică, să pun perfuzii, să scot firele de sutură etc. Nu m-au notat niciodată cu mai mult de 6, pentru a nu putea participa la proba practică și să nu pun în dificultate concurentul preferat pentru post”, ne-a dezvăluit Daniela.

Aceasta a mărturisit reporterului Est News că a avut surpriza neplăcută de a constata că unele subiecte nu aveau legătură cu tematica de concurs. S-a întâmplat la concursul pentru ocuparea postului de asistent la Cardiologie, dar și la cel pentru secția Oftalmologie, la care a trebuit să trateze un subpunct de ginecologie.

Asistentă școlită la stat, ajunsă strungar la Rulmenți

Daniela Severin, cea care a avut curajul să facă aceste declarații publice a absolvit școala sanitară de stat în 2001. Din 2001 până în 2006, a făcut voluntariat la spitalul din Bârlad, în acest interval participând și la concursuri pentru ocuparea unui post de asistent în cadrul instituției în care lucra ca voluntar. Văzând că nu reușește la spitalul din Bârlad și având o situație materială precară, singurul venit fiind cel al mamei, în 2006 s-a angajat la un cabinet de medicină de familie din Pochidia. Din păcate, după nouă ani, acesta s-a închis, iar Daniela a rămas fără serviciu. A dobândit gradul principal în 2011, dar a rămas cu diploma și pregătirea, sperând să lucreze într-o bună zi ca asistent medical într-un spital.

Este o realitate că 99% din angajări în spital se fac pe pile, grade de rudenie și bani. Nu trebuie să ne ferim, o șie toată lumea, numai că cei din spitale care învârt sforile vor să ne spele creierul, invoncând corectitudine la concursuri. Nu realizează oare că acceptând în spital asistenți medicali prost pregătiți încurajează un act medical de proastă calitate? Un asistent medical care a făcut școala sanitară la particular, în paralel cu munca la Confecții, sau într-un magazin, nu a avut timpul necesar de a studia temeinic materia la fel ca noi cei care, zi de zi am mers la cursuri. Vi se pare credibil ce spun păpușarii din spital că cei de la particular sunt bine pregătiți? Eu cred că în afară de noțiunile teoretice, pe care le învață pe de rost, fără a ști să le aplice în practică, nu mai știu nimic. Ați avut curiozitatea să întrebați de ce sunt angajați doar cei care au terminat școala la particular, iar cei care au absolvit la stat stau pe margine? Statistica vă va demonstra că preferații spitalului din Bârlad sunt absolvenții școlilor sanitare particulare. Este trist să acceptăm această realitate. Cred că este părerea unanimă a tuturor asitenților medicali care deși au experiență și vocație pentru această meserie, sunt obligați să stea acasă cu diploma în sertar sau să aleagă să facă meserii la care nu s-au gândit niciodată”, a mărturisit Daniela Severin.

Așa cum a fost nevoită și ea. Timp de o jumătate de an, a fost suplinitoare la Bogdănești, ținând locul unei educatoare titulare. Când titulara a revenit pe post, Daniela a trebuit să plece. Și-a căutat de lucru în zadar, pentru ca, în cele din urmă, să intre ca strungar la Rulmenți SA.

„Mi-a fost foarte greu să lucrez în trei schimburi pentru 1.200 de lei, dar m-am obișnuit. Aveam nevoie de bani, mai ales pentru că acoperișul blocului era avariat și trebuia să-l repar. Colegii mă priveau ciudat, știind că aveam pregătire de asistent medical. Mi-am făcut treaba destul de bine, ajungând să fac chiar și 340 de inele pe zi, un număr record. Dar nu asta era menirea mea”, povestește Daniela.

Femeia a ajuns la concluzia că, totuși, locul ei nu este în fabrică. Daniela este dispusă acum să lucreze și ca vânzătoare. Are 41 de ani și consideră că a făcut totul pentru a putea lucra ca asistent medical, profesie la care a visat încă din copilărie.

O speranță cât de mică, totuși, mai are în privința viitorului. Așteaptă ca propunerea ministrului Sănătății în privința aplicării metodologiei de organizare a concursurilor în Sănătate să devină lege. Faptul că vor fi date teste grilă la proba teoretică, iar proba practică va fi înregistrată și filmată îi dă puterea să creadă că într-o zi oamenii bine pregătiți își vor găsi locul în spitale, la patul bolnavului.

 

Spitalul ”Beldiman” Bârlad are nevoie de 15 medici. Iată ce specialiști sunt așteptați să se înscrie la concurs

de Mihaela NICULESCU

Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” Bârlad a scos din nou la concurs posturi de medici specialiști.

Pe 1 decembrie a fost publicat în revista „Viața medicală” anunțul cu numărul posturilor vacante și cu specialitățile aferente. Spitalul are nevoie de 15 medici specialiști, dintre care un post de neurolog, unul de neonatolog, două posturi de medic pentru Compartimentul de Primire Urgențe (Medicină de Urgență), un post de medic ORL, un post de medic oncolog, două posturi de medici pediatri, un post de medic ATI, un post medic internist, un post medic gastroenterolog, unul de epidemiolog, două posturi de medic infecționist și un post de medic cu specialitatea medicină generală sau medicină de familie, cu atestat în asistența medicală de urgență pentru CPU.

Termenul de înscriere la concurs este de 15 decembrie, concursul urmând a se desfășura în maximum trei luni. Cu toate că spitalul a scos în ultimii doi ani un număr de posturi vacante, medicii nu s-au înghesuit să vină la Bârlad. Reprezentanții spitalului speră că, de această dată, interesul medicilor tineri va fi mai mare. Prezența acestor noi medici ar înseamnă servicii mai multe, mai variate și implicit bani mai mulți alocați de CJAS.

Patul pentru însoțitor este un lux, la Spitalul „Beldiman”

În unele cazuri, pacienții internați la Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad au nevoie de asistență permanentă pe timpul spitalizării. Fie că au probleme oncologice, sunt nedeplasabili, nevăzători sau au alte afecțiuni, este necesară prezența permanentă alături de ei a însoțitorului plătit de stat, sau al unui simplu membru al familiei. Într-un spital public, cum este Spitalul „Elena Beldiman”, îngrijirea permanentă a acestor cazuri de pacienți nu este posibilă cu personalul instituției, din cauza numărului insuficient de îngrijitoare și infirmiere. Sunt secții unde, pe tură, sunt doar două infirmiere care abia pot face față unui număr de zeci de pacienți.

Persoanele care solicită însoțirea pacientului pe timpul spitalizării au nevoie și de paturi în care să se odihnească. Prețul cazării într-un pat separat pentru însoțitor este de 20 de lei pe zi, iar dacă doresc și masă, achită suplimentar 13 lei pe zi. În cazul în care nu sunt paturi disponibile, însoțitorul va fi nevoit să stea pe un scaun atât ziua cât și noaptea. Tot de un scaun au parte și însoțitorii pacienților în cazul în care nu vor să achite taxa pentru pat. În secția Pediatrie, de exepmplu, părintele poate sta alături de micuțul pacient, gratuit, într-un pat separat, numai cu condiția ca acel copil să aibă vârsta până-n trei ani.

La Spitalul „Elena Beldiman” sunt momente în care secțiile sunt ocupate peste 100% de pacienți și, în atare condiții, scaunul este singura opțiune oferită unui însoțitor. La drept vorbind, nu în toate secțiile normele impuse de Direcția de Sănătate Publică (DSP) în privința cubajului sunt respectate, așa că situația este înrăutățită prin prezența mai multor persoane într-un salon și apar încălcări ale normelor europene de mediu.

În condițiile în care, la Spitalul „Beldiman” sunt perioade în care în pat sunt cazați chiar și doi pacienți, lucru sancționat de DSP, dar asumat de medici din cauza încadrării tuturor acelor pacienți drept urgențe, patul pentru însoțitor devine chiar un lux. Pentru spitalele publice din România, această dorință sau necesitate a însoțitorilor de a fi alături non-stop de bolnav, pe un pat separat, este un mare lux. (Mihaela NICULESCU)

Acces restricționat în Spitalul de Urgențe „Elena Beldiman”!

Având în vedere numărul mare de viroze în rândul bârlădenilor, conducerea Spitalului de Urgențe „Elena Beldiman” din Bârlad a dispus restricționarea vizitelor în saloane. Astfel, de săptămâna trecută, vizitatorii au acces în spital strict în orele de vizită (12-14, 18-20).

Fiecare pacient are dreptul, în această perioadă, să fie vizitat de cel mult două persoane și nu mai mult de cinci minute la o vizită. Toți aparținătorii vor fi obligați să poarte pelerină de protecție și, pe cât posibil, să nu-și viziteze rudele internate dacă suferă de afecțiuni respiratorii de sezon.

Valul de viroze este abia la început, sunt de părere epidemiologii, sezonul acestor afecțiuni prelungindu-se în acest an până în luna aprilie, chiar. Sunt foarte multe tipuri de virusuri care circulă, invclusiv AH1N1, de aceea prudența trebuie să fie cuvântul de ordine în privința accesului în spital.

La Bârlad, numărul virozelor diagnosticate este în creștere, în ambulatoriul secției Boli infecțioase, de exemplu, prezentându-se zilnic șapte – opt persoane cu astfel de afecțiuni. Din datele primite de la această secție, deocamdată nu a fost suspectat și diagnosticat decât un singur caz de gripă, cel al unei femei de 65 de ani. (Mihaela NICULESCU)

Se fac angajări la Spitalul de urgență „Elena Beldiman”

În perioada 9-11 februarie, vor putea participa la proba scrisă toți cei care doresc să se înscrie pentru ocuparea posturilor vacante scoase la concurs de Spitalul de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad.

Spitalul din Bârlad are nevoie de doi psihologi practicanți pentru Compartimentul de Sănătate Mintală. La această oră, nu este angajat decât un singur psiholog la secția Psihiatrie și un altul doar cu contract de colaborare la Compartimentul de Sănătate Mintală.

Nici în privința asistenților sociali lucrurile nu stau tocmai bine pentru că nu există decât un singur asistent social la Compartimentul de Sănătate Mintală. De aceea, spitalul a scos la concursul de luna viitoare un post de asistent social la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU). Având în vedere deficitul de cadre medicale, vor mai fi scoase la concurs și trei posturi de asistent medical la CPU, Ginecologie și Chirurgie. Mai sunt disponibile un post de brancardier la CPU, un registrator la secția Radiologie – Imagistică, un electrician și un instalator. (Mihaela NICULESCU)

Eforturi disperate la Spitalul de urgență ”Elena Beldiman”

Pentru a nu i se ridica autorizația sanitară de funcționare, Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad a trebuit să investească, în ultimul timp, în realizarea unor obiective prevăzute într-un grafic de conformare 2015-2016. În acest sens, au fost modernizate mai multe secții ale spitalului. Căsuța TBC, cum este cunoscut pavilionul în care sunt internați bolnavii de tuberculoză, a fost reabilitată. Din cele șase saloane, două fuseseră închise pentru că pur și simplu ploua prin acoperișul avariat. Prin urmare, acesta a trebuit să fie refăcut și au fost operate și alte reparații curente, cum ar fi schimbarea tâmplăriei din PVC și pardoseala precum și zugrăvirea întregului pavilion.

Lucrări de igienizare au fost realizate în ultima parte a anului și în secțiile ORL, Oftalmologie și Neurologie și în secția Boli Cronice. Secția Boli Infecțioase a beneficiat de amenajarea de noi grupuri sanitare pentru pacienții spitalizați în Pavilionul 1, dar și la Secția Boli Cronice a fost suplimentat numărul grupurilor sanitare.

Un alt obiectiv care a trebuit îndeplinit a fost igienizarea și refuncționalizarea Compartimentului de Primire a Urgențelor (CPU). Lucrările au început în octombrie și au fost realizate până acum în procent de 95%. A fost montată tâmplărie nouă, au fost făcute recompartimentări și momentan se așteaptă aprobare pentru spargerea a doi pereți, lucru necesar pentru realizarea unui circuit complet, la standardele impuse.

Toate aceste lucrări au costat aproximativ 280.000 de lei, bani alocați de la Consiliul Local. Alți 220.000 lei au fost direcționați către realizarea măsurilor din planul anual ISU. În urma tragediei de la Colectiv, s-au intensificat controalele ISU și multe din normele ignorate până acum au trebuit respectate întocmai, pentru că altfel spitalul bârlădean nu risca doar o amendă ca până acum, ci risca să fie închis. Ca atare, au fost ignifugate podurile secțiilor ORL, Oftalmologie, Boli Infecțioase, Boli interne și Boli Cronice, TBC, arhiva și secția Pediatrie. Au fost verificate prizele și instalațiile de împământare și a fost instalată o a doua sursă de energie electrică (generator) la secția Pediatrie.

Consiliul Local a finanțat și mai multe expertize tehnice si D.A.L.I. (Documentație de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) pentru viitoarea reabilitare a corpurilor A și B, a Pavilionului 2 Boli Infecțioase și a clădirii Secției 2 TBC, din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”.

„Dacă anul trecut Spitalul «Beldiman» a primit de la Consiliul Local 530.000 de lei, anul acesta, aportul a fost mult mai mare, respectiv de 1.390.000 de lei. Primăria ne-a alocat banii în ultima parte a anului, au trebuit făcute licitațiile pentru fiecare investiție în parte, așa că lucrările propriu-zise au început în luna octombrie. Multe dintre lucrări sunt spre finalizare și sperăm să ne încadrăm în graficul de conformare”, ne-a declarat Angela Chirilă, managerul spitalului din Bârlad. (Mihaela NICULESCU)

Spitalul „Beldiman”, pus în posesia pădurilor

de Mihaela NICULESCU

Luna trecută, Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” a fost pus în posesia celor 268 hectare de pădure, pe care instituția le-a primit ca donație de la o serie de boieri bârlădeni.

Suprafețele retrocedate se află pe raza comunelor Ciocani și Coroiești. Demersurile pentru redobândirea pădurii au fost intensificate din 2007.
„În 2007, Comisia Județeană Vaslui de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei Locale a Comunei Ciocani, privind atribuirea suprafeței de 268 hectare de teren agricol cu vegetație forestieră Spitalului Municipal de Adulți Bârlad, cu înscriere pe Anexa nr.40 pe raza Ocolului Silvic Bârlad.”, ne-a declarat juristul Spitalului „Elena Beldiman”.
După un blocaj în acordarea titlurilor de proprietate, cauzat de organizarea recensămintelor terenurilor agricole, s-a revenit la punerea în aplicare a legii retrocedărilor și la emiterea titlurilor de proprietate. Spitalul bârlădean a făcut, în ultimii opt ani, demersuri constante la toate instituțiile abilitate pentru punerea în posesie a terenurilor și emiterea titlului de proprietate.
Titlul de proprietate asupra pădurii nu a fost emis încă pentru spitalul din Bârlad, dar este o chestiune de câteva luni până la emiterea acestuia. Până atunci, Ocolul Silvic este cel care asigură igienizarea , toaletarea și paza gratuită a celor 268 hectare de pădure.
Rămâne de văzut ce decizie va lua actualul sau viitorul manager al spitalului, în privința valorificării fondului forestier reintrat în proprietatea instituției medicale, dacă va decide vânzarea sau arendarea acestuia.
Pădurile pe care Spitalul „Elena Beldiman” le-a revendicat sunt parte a unei donații făcute după 1866, adică după anul în care, la Bârlad, s-a constituit un comitet de inițiativă pentru construirea unui spital.
„Printre filantropii care au făcut diferite donații, s-a aflat doctorul Constantin Codrescu, primul director al spitalului din Bârlad. Punerea în posesia pădurilor a fost făcută în baza unor documente oficiale, care demonstrau calitatea de proprietar al spitalului asupra fondului forestier.”, a declarat prof. dr. Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene.

%d blogeri au apreciat: