Home / Tag Archives: spitalul barladean

Tag Archives: spitalul barladean

Du-te colo, vino-ncoace, lasă-mă și nu-mi da pace – Zăpăceala mare pe capul spitalului bârladean

de Mihaela NICULESCU

După ce tocmai a fost acreditat, Spitalul de Urgenta „Elena Beldiman” din Bârlad va trebui să treacă printr-o nouă evaluare, în semestrul al doilea din 2016, pentru a fi reacreditat. Asa prevede un nou act normativ, emis recent (Hotărârea 629/2015 privind componența, atribuțiile, modul de organizare și funcționare a Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate).

Dacă pentru acreditarea obținută anul acesta, în septembrie, spitalului bârlădean i s-a impus realizarea a câteva mii de indicatori, pentru reacreditare va trebui să respecte cu 700 de indicatori mai puțin, considerați nerelevanți, dar să urmeze noi pași (acreditarea este conditia pe care trebuie sa o indeplineasca orice spital pentru a nu fi desfiintat, iar indicatorii se refera la criteriile privind calitatea actului medical, dotari, nivelul de pregatire a personalului, conditiile de spitalizare etc.)
În ceasul al doisprezecelea, decidentii din Sanatate s-au gândit că spitalele deja acreditate, peste o sută în întreaga țară, au fost nevoite să realizeze indicatori nerelevanți. În consecință, Spitalul „Elena Beldiman” se pune din nou pe treabă, de vreme ce au fost făcute deja publice intențiile de reacreditare, de către Vasile Cepoi, președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS). Acesta a arătat că se va face o comparație între lotul de spitale evaluat până acum și lotul de spitale care va fi evaluat în continuare, pentru a se vedea dacă pe noile criterii se obțin rezultate mai bune și dacă într-adevăr a fost îmbunătățit sistemul de evaluare, pentru a fi cât mai apropiat de realitate.

Se vor folosi aceste rezultate pentru aplicarea celei de-a II-a ediții a standardelor de acreditare, care va fi aplicată după 7 iunie 2016. Se vor aduce spitalele la același numitor printr-o activitate de reevaluare a spitalelor deja acreditate, în semestrul II al anului 2016. Atunci vor fi toate spitalele la același nivel, pentru că scopul acestei prime etape de acreditare este acela de a vedea care este nivelul spitalului mediu din România, care sunt problemele cu care se confruntă spitalele din România, care din problemele cu care se confruntă țin de unitatea medicală și care dintre ele țin de decizii la nivel central. Se va urmări concret implementarea procedurilor de lucru și cunoașterea lor de către personal și vor fi făcute verificări prin sondaj în rândul personalului medical. Acesta va fi pus în fața unei probe practice de către evaluatori.
Spitalele neacreditate până acum, printre care și Spitalul Județean de Urgență Vaslui, se vor supune noii modalități de acreditare, din care vor fi eliminați cei 700 de indicatori considerați nerelevanți.

Analize la spital, functie de fonduri

Laboratorul Ambulatoriului din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad a început să deservească gratuit pacienții, analizele de sânge recoltându-se numai pe baza cardului de sănătate și a unei trimiteri de la medicul de familie sau specialist. Din 5 octombrie și până ieri, s-au prezentat la laboratorul spitalului 20 de pacienți din ambulatoriu pentru analize de sânge gratuite.Laborator analize
Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Vaslui (CJAS), cu care a încheiat contract Spitalul „Elena Beldiman” pentru laboratorul de analize, a alocat pentru luna octombrie 2.385 de lei, pentru luna noiembrie 17.900 de lei și pentru decembrie 10.700 de lei. Sumele alocate pentru anul în curs sunt mai mici decât cele primite de laboratoarele private din oraș întrucât distribuirea banilor s-a făcut din rectificarea de buget. Laboratorul spitalului va beneficia de o finanțare corespunzătoare începând cu prima lună din 2016.
Există un anumit punctaj în funcție de care se stabilesc sumele pe care le va primi de la CJAS, punctaj ce atarna de mai multi factori. Printre acestia, capacitatea de putea asigura minimum 43 de tipuri de analize (cu cat mai multe, cu atat punctajul va fi mai mare), precum si dotarile laboratorului, cazul de față fiind unul fericit întrucât laboratorul de analize al spitalului bârlădean beneficiază de o dotare performantă. (Mihaela NICULESCU)

Surprinzator, sau nu? – Angela Chirila a câștigat postul de manager al spitalului barladean cu 9,47

Este oficial. Angela Chirilă va fi manager cu drepturi depline, începând din 16 octombrie, când îi va expira mandatul de manager interimar.

Consiliul de Administrație al Spitalului „Elena Beldiman” a validat ieri concursul de manager câștigat de Angela Chirilă cu nota 9,47. Toate cele trei probe au avut loc joi, 1 octombrie, la interviu obținând nota 9,20, pentru prezentarea proiectului de management 9,42, iar pentru proba scrisă fiind notată cu nota 9,80. Zilele următoare va fi emisă dispoziția primarului de numire în funcție a noului manager și se va încheia contract de administrare între manager și primar.
Angela Chirilă a fost singura candidată la concursul de ocupare a funcției de manager, deși, în urmă cu ceva timp, și Vasile Ciochină, directorul Direcției de Administrare a Piețelor Parcărilor și Cimitirelor, intenționa să se înscrie la concurs.
Angela Chirilă are o bogată experiență economică în cadrul spitalului bârlădean, deținând timp de 20 de ani funcția de director economic al acestei instituții. (Mihaela NICULESCU)

De la piață, la spital

de Mihaela NICULESCU

Un bărbat de 60 de ani, din Bârlad, a fost găsit, sâmbăta trecută, în toiul zilei, căzut în iarbă, în interiorul unui cvartal de blocuri de lângă Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad.

Betiv cazut 1Un trecător l-a văzut și a sunat la 112, în jurul orei 13.15. Echipajul medical a constatat că bărbatul era în stare avansată de ebrietate, așa că a fost transportat la Compartimentul de Primire Urgențe (CPU) a Spitalului „Elena Beldiman”, împreună cu cele două papornițe pline găsite lângă el. Pacientul beat, care a stat în soare minute bune, a beneficiat de îngrijiri medicale specifice, după care a fost lăsat să plece acasă.
Medicii atrag atenția celor care consumă regulat sau ocazional băuturi alcoolice, să reducă pe cât posibil cantitățile, sau să le înlocuiască cu apă, deoarece alcoolul deshidratează. Riscurile la care se expun sunt mari, în perioada în care temperaturile sunt extrem de ridicate. Și tinerii trebuie să fie precauți și să evite consumul băuturilor alcoolice.
În week-end-ul trecut, în mod neobișnuit, victime ale caniculei, în Bârlad, au fost trei persoane tinere – două de 20 de ani și una de 15 ani.

Bani, nu tichete de masă!

de Mihaela NICULESCU

Întrunit săptămâna trecută, comitetul director al Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad a propus ca, din luna august, asistenții medicali să primească în plus câte 50 de lei la leafă, reprezentând contravaloarea celor cinci tichete de masă ce trebuie alocate lunar timp de trei ani.

Pentru că alocarea tichetelor ar însemna o cheltuială în plus pentru spital (cu tipărirea formularelor), s-a convenit această modalitate de acordare a acestor drepturi restante, câștigate de Sanitas în instanță.
Reprezentanții spitalului spun că, în funcție de fondurile existente, s-ar putea aloca și mai mulți bani lunar, dacă bugetul va permite.
Membrii Sanitas din cadrul spitalului bârlădean nu și-au primit tichetele de masă aferente perioadei martie – octombrie 2014. Spitalul are de returnat, în rate, aproximativ 1.000.000 de lei pentru achitarea acestor restanțe.

Cursuri de presopunctura pentru asistenții medicali de la „Beldiman”

de Mihaela NICULESCU

Aproximativ 50 de cadre medii de la Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad au participat, în urmă cu câteva zile, la un curs de pregătire profesională. De această dată, nu au mai aprofundat noțiuni de medicină alopată, ci, preț de câteva ore, dr. Simona Ștefanache, medic cu competențe în medicină alternativă, a predat noțiuni despre presopunctură. Se pare că medicina alternativă începe să câștige tot mai mult teren în sistemul sanitar românesc, ceea ce nu este rău.

Cursurile au fost organizate de Ordinul Asistenților Medicali și Moașelor, și a adus asistenților medicali 15 credite, din 50 cât trebuie să acumuleze.
Presopunctura este o metodă antică de vindecare, folosită de chinezi, care implică apăsarea anumitor puncte de pe corp, pentru a înlătura simptomele neplăcute. Aceste puncte, situate pe mai multe meridiane energetice de pe corpul uman, distribuie energia vitală în organism și sunt conectate la creier. Fiecărui punct îi revine un organ, iar presiunea aplicată asupra lui poate diminua sau elimina durerea la nivelul organului corespunzător. Metoda este destul de eficientă și în combinație cu medicația alopată poate face minuni în cazul pacienților internați.
Asistenții medicali interesați, care vor să aprofundeze presopunctura, pot face cursuri contracost. Cursul la care au participat weekend-ul trecut s-a limitat doar la noțiuni generale de presopunctură.

Spitalul „Beldiman”, hotel gratuit pentru oamenii străzii

de Mihaela NICULESCU

Lipsa unor centre de îngrijiri paliative, dar și a unităților medico-sociale din județ, determină aglomerarea spitalelor prin internarea bolnavilor aflați în fază terminală dar și a cazurilor sociale.

Secția de terapie intensivă (ATI) a Spitalului de Urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, sectorul aseptic, este mai tot timpul ocupată de pacienți în vârstă cu afecțiuni foarte grave, pe care familia dorește să-i știe în siguranță sau ca aceștia să beneficieze de îngrijire medicală până în ultimul minut de viață. În acest moment, cinci din cele șase paturi de la sectorul aseptic al ATI sunt ocupate de pacienți care, în mod normal, ar trebui să fie internați într-un centru de îngrijiri paliative.
„Atât secția ATI cât și alte secții sunt ocupate frecvent de persoane vârstnice, pacienți cu afecțiuni foarte grave, aflați în fază terminală, dar și pacienți care sunt cazuri sociale. Nu putem să refuzăm internarea lor, să-i lăsăm în stradă, au drepturi ca toți ceilalți pacienți. De cele mai multe ori, aceștia contribuie la aglomerarea secțiilor și la creșterea costurilor pe care spitalul le suportă cu cazarea și medicamentele”, ne-a declarat dr. Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean.
Secția ATI dispune acum de două aparate de ventilație mecanică, achiziționate anul trecut, precum și de un altul mai vechi, reparat acum o lună. Ar fi nevoie de mai multe aparate pentru că cele existente sunt indisponibile pentru alți pacienți, în anumite perioade, deoarece sunt utilizați pentru pacienții aflați în fază terminală. Medicii trebuie să se descurce, astfel încât, în cazul unei urgențe, să intervină prompt. De multe ori, este greu de luat decizii. Dacă, în ceea ce privește pacienții în fază terminală, familia înțelege că internarea nu poate dura mai mult de 7-10 zile, în cazul pacienților care reprezintă cazuri sociale lucrurile se complică pentru că spitalul nu are cu cine lua legătura la externare.
„Sunt pacienți care nu au casă, nu au familie, nu ai unde să-i trimiți. Asistentul social al spitalului se ocupă îndeaproape de rezolvarea acestor situații. Ia legătura cu primăriile, cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC), se ocupă de formalități, astfel încât să-i găsească pacientului un loc unde să-l internăm”, a mai spus directorul medical al Spitalului „Elena Beldiman”.
În ultimele luni, spitalul bârlădean s-a confruntat cu cinci cazuri sociale mai speciale, oameni ai străzii , bolnavi fizic și psihic și din păcate numai un singur pacient a fost instituționalizat într-un centru special, aflat în subordinea DGASPC.
Secțiile ATI, Chirurgie, Pneumologie și Neurologie sunt cele mai aglomerate de pacienți abandonați, cu sau fără familie.
Șanse prea mari pentru descongestionarea spitalului de asemenea cazuri nu se întrevăd, acesta fiind nevoit să țină locul, în anumite perioade, unităților medico-sociale și centrelor de îngrijiri paliative. La ora actuală, în județ, există doar două centre medico-sociale – unul la Băcești, cu 50 de locuri, și altul la Codăești, cu 40 de locuri – ambele în subordinea Consiliului Județean Vaslui. Pe lângă acestea, mai sunt două centre de îngrijiri și asistență pentru persoanele în vârstă – unul la Giurcani, cu 35 de locuri, iar celălalt la Huși, cu 95 de locuri. Acestea se află în subordinea DGASPC Vaslui, care face demersuri pentru găsirea unor posibilități în vederea înființării și a unui centru de îngrijiri paliative cu 50 de locuri. În județul Vaslui nu există nici un centru de acest gen, deși numărul mare de pacienți care au nevoie de îngrijiri paliative impune prezența unei asemenea unități.

 

Spitalul „Beldiman”, pus în posesia pădurilor

de Mihaela NICULESCU

Luna trecută, Spitalul de Urgență „Elena Beldiman” a fost pus în posesia celor 268 hectare de pădure, pe care instituția le-a primit ca donație de la o serie de boieri bârlădeni.

Suprafețele retrocedate se află pe raza comunelor Ciocani și Coroiești. Demersurile pentru redobândirea pădurii au fost intensificate din 2007.
„În 2007, Comisia Județeană Vaslui de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a validat propunerea Comisiei Locale a Comunei Ciocani, privind atribuirea suprafeței de 268 hectare de teren agricol cu vegetație forestieră Spitalului Municipal de Adulți Bârlad, cu înscriere pe Anexa nr.40 pe raza Ocolului Silvic Bârlad.”, ne-a declarat juristul Spitalului „Elena Beldiman”.
După un blocaj în acordarea titlurilor de proprietate, cauzat de organizarea recensămintelor terenurilor agricole, s-a revenit la punerea în aplicare a legii retrocedărilor și la emiterea titlurilor de proprietate. Spitalul bârlădean a făcut, în ultimii opt ani, demersuri constante la toate instituțiile abilitate pentru punerea în posesie a terenurilor și emiterea titlului de proprietate.
Titlul de proprietate asupra pădurii nu a fost emis încă pentru spitalul din Bârlad, dar este o chestiune de câteva luni până la emiterea acestuia. Până atunci, Ocolul Silvic este cel care asigură igienizarea , toaletarea și paza gratuită a celor 268 hectare de pădure.
Rămâne de văzut ce decizie va lua actualul sau viitorul manager al spitalului, în privința valorificării fondului forestier reintrat în proprietatea instituției medicale, dacă va decide vânzarea sau arendarea acestuia.
Pădurile pe care Spitalul „Elena Beldiman” le-a revendicat sunt parte a unei donații făcute după 1866, adică după anul în care, la Bârlad, s-a constituit un comitet de inițiativă pentru construirea unui spital.
„Printre filantropii care au făcut diferite donații, s-a aflat doctorul Constantin Codrescu, primul director al spitalului din Bârlad. Punerea în posesia pădurilor a fost făcută în baza unor documente oficiale, care demonstrau calitatea de proprietar al spitalului asupra fondului forestier.”, a declarat prof. dr. Elena Monu, președinta Academiei Bârlădene.

Spitalul barladean încearcă să motiveze medicii de la Urgențe

de Mihaela NICULESCU

De o lună, medicii de la Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad au început să primească ceva mai mulți bani pentru gărzile efectuate în timpul săptămânii. Conducerea spitalului a considerat oportună această majorare luând în calcul volumul mare de muncă al urgentiștilor și încercând să atragă alți medici către CPU Bârlad.

Pe 10 aprilie, Consiliul de Administrație al spitalului a hotărât majorarea, începând cu 1 aprilie, a sporului pe ora de gardă obișnuită de la 50% la 75%. Hotărârea Consiliului de Administrație este valabilă pentru toți medicii de la CPU (medici generaliști cu derogare în urgențe, medici generaliști cu competențe în urgențe și medici urgentiști primari). În ceea ce privește garda în week-end, cuantumul acesteia rămâne neschimbat. Pe lângă acest spor, medicii de la CPU beneficiază de un spor de secție de 50%.

Deși a publicat un anunț de scoatere la concurs a șase posturi de medici urgentiști, până ieri nu înscrisese nimeni. Conducerea spitalului speră că până la sfârșitul lunii va putea coopta măcar un medic urgentist sau doi. Se are în vedere desființarea CPU din secția Pediatrie, rămânând în corpul principal al spitalului un sigur astfel de compartiment. Acest lucru se va putea realiza numai dacă vor fi ocupate cele două posturi de medici urgentiști pediatri.

Arși, drogați, înțepați de căpușe și albine

de Mihaela NICULESCU

Week-end-ul trecut a fost unul de foc pentru Compartimentul de Primire a Urgențelor (CPU) din cadrul Spitalului „Elena Beldiman” din Bârlad.

Vineri, 22 mai, a fost adusă la Urgențe o bătrânică în vârstă de 84 de ani, din Tutova, cu arsuri de gradele I și II pe 15% din suprafața corpului, pe torace și membrul superior drept. Femeia a ajuns la spital după ce hainele de pe ea au luat foc la flacăra sobei, în timp ce pregătea mămăliga. Bătrâna este internată la secția Chirurgie, sub observație.
Sâmbătă, medicii urgentiști au consultat și un copil de un an și jumătate, adus cu ambulanța din Siliștea (Iana), cu arsuri de gradele I și II pe 25% din suprafața corpului. Micuțul prezenta arsuri pe membrul superior drept, pe hemitoracele anterior drept și în regiunea cervicală anterioară. Medicii de la spitalul bârlădean au considerat necesar transferul copilului la Spitalul de arși „Grigore Alexandrescu” din București.
La sfârșitul săptămânii trecute au avut nevoie de asistență medicală și trei copii. Un băiat de șase ani, din Cârja, și altul de șapte ani din Bârlad, înțepați de căpușe, au fost tratați în ambulatoriu, iar unul de 16 ani din Bogești, care a făcut șoc anafilactic în urma unei înțepături de albină. Copilul este internat în stare stabilă la secția Pediatrie.
Victimele etnobotanicelor au început să revină în peisajul urgențelor medicale. Astfel, sâmbătă, 24 mai, a fost adus la CPU un tânăr de 15 ani, iar duminică, 25 mai, au avut nevoie de îngrijiri de specialitate alți doi tineri din Bârlad – un bărbat de 34 de ani și o femeie de 28 de ani, veniți împreună. Niciunul nu a rămas internat.
Sâmbătă, 24 mai, medicii de la CPU au înregistrat și o tentativă de suicid. Un bărbat de 41 de ani din Tutova a încercat să-și ia viața prin spânzurare. Bărbatul, care este la prima tentativă, a primit îngrijirile necesare și a fost internat la secția Psihiatrie.

Situație de avarie la spitalul bârlădean

de Mihaela NICULESCU

Deși este încadrat ca fiind “de urgențe”, la Spitalul “Beldiman” mai există un singur medic urgentist, în loc de 12, cât prevede organigrama unei asemenea unități. În disperare de cauză, s-a ajuns la situația în care, acest spital care are în responsabilitate 200.000 de oameni, să ceară ajutorul medicilor de familie, dar nici aceștia nu vor să vină.

Situația în care se află Spitalul de Urgență “Elena Beldiman” Bârlad este fără precedent. Cel mai important compatiment al spitalului, cel de Primire-Urgențe (CPU), este la un pas de a intra în incapacitatea de a mai prelua cazurile care-i bat la ușă. În loc de 12 medici urgentiști, câți ar trebui să lucreze aici conform organigramei aferente gradului spitalului, în momentul de față există unul singur. Conducerea spitalului face apeluri disperate și s-ar mulțumi chiar și cu serviciile medicilor de familie (cu specializare în medicină de urgență), însă nimeni nu vrea să audă de așa ceva.
„Am luat legătura cu doctorul Diana Cimpoieșu, coordonatorul programului de pregătire a medicilor rezidenți, din Iași, pentru a ne recomanda medici rezidenți în această specialitate, în vederea efectuării de gărzi la Bârlad. De asemenea, am contactat Ministerul Sănătății pentru ca medicii de familie să obțină derogare pentru a face, gărzi la CPU”, a declarat Zenovia Zavate, șefa serviciului de resurse umane RUNOS, din cadrul Spitalului „Elena Beldiman”.
Situația s-a agravat mai cu seamă în ultimele zile. Reamintim că, în urma mediatizatului caz al bătrânului decedat pe o stradă din Bârlad după ce părăsise staționarul de la CPU, a urmat o serie de demisii. Volumul mare de muncă, contracronometru, coroborat cu insuficiența personalului, la care s-a adăugat și sancțiunea venită de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) și-au spus cuvântul. În câteva săptămâni, Urgențele au rămas fără doctorii Cristian Vladu, Svetlana Andronache și Oana Corlat. La această oră, CPU contează pe un singur medic permanent, doctorul Diana Terchi, și patru medici de familie care fac gărzi. Dar, se pare că “surprizele” vor continua, căci unul dintre aceștia își manifestase, zilele trecute, intenția de a renunța.

Medicii din spital le-au întors spatele colegilor de la Urgențe

Contextul în care se desfășoară activitatea la CPU, din cadrul spitalului bârlădean, nu este favorabil unui act medical corespunzător. Pacienții sunt obligați să aștepte cu orele până să fie consultați, cu excepția urgențelor aduse de ambulanță. Uneori, o consultație poate dura și o oră și, cum holul este plin de pacienți mai tot timpul, în special în week-end, apar nemulțumirile. Pacienții și cadrele medicale își strigă of-ul fiecare, iar de aici până la apariția unor stări tensionate sau chiar conflictuale între cele două părți, nu mai este decât un pas. Nu puține au fost cazurile în care a fost nevoie de intervenția agenților de pază sau chiar a polițiștilor.
Avalanșele de pacienți, cărora cu greu le pot face față o câțiva medici, au și ele o explicație. Medicii specialiști din spital nu mai doresc să consulte în ambulatoriul de specialitate, decât contra cost. Surse din spital au declarat reporterului nostru că aceștia au amenințat cu demisia în bloc, dacă vor fi obligați să consulte pacienții în policlinică pe baza unui contract cu Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS). Pentru ca ambulatoriul să funcționeze la capacitate optimă, pacienții ar trebui să plătească o taxă pe consultație, deși vin cu bilet de trimitere de la medicul de familie.
Cu toate că în fișa postului scrie că medicii specialiști trebuie să ofere și consultații în ambulatoriu, aceștia invocă volumul mare de muncă din secție, dar și birocrația de care trebuie să se ocupe. Efortul de a efectua și consultații în ambulatoriu ar trebui, în viziunea celor mai mulți medici, să fie mai bine remunerat.

Nici măcar pe bani?

Dacă, în cazul acestora, partea pecuniară ar fi bariera care blochează activitatea ambulatoriului, în cazul medicilor de la Urgențe, stresul este cel invocat, și mai puțin partea financiară.
Un medic specialist în medicină de urgență are un salariu lunar de 3.755 lei brut, la care se adaugă sporul de 100% (care dublează salariul) și banii pentru gărzi. O gardă de 17 ore, într-o zi din săptămână, este plătită cu 206 lei net și o gardă de 24 de ore în zilele de sâmbătă și duminică, cu 387 de lei net.
Un medic primar cu specializarea medicină de urgență are un salariu lunar de 4.000 de lei brut, la care se adaugă sporul de 100% și gărzile, plătite după cum urmează: 255 lei garda într-o zi obișnuită, și 479 lei garda în week-end.
După un calcul simplu, rezultă că veniturile unui medic urgentist nu sunt deloc de neglijat. Până la urmă, de muncă fug unii medici?

Medicii de familie, soluție de compromis

O soluție de moment ar fi angajarea medicilor de familie, dacă Ministerul Sănătății va aproba acest lucru. Este doar o soluție de moment, pentru că pregătirea acestora nu este comparabilă cu cea a unui medic specializat în medicina de urgență, care cunoaște și stăpânește anumite manevre și protocoale medicale ce trebuie aplicate în câteva secunde. Câți medici de familie au făcut în ultimii ani o traheotomie și câți au intubat un pacient, chiar dacă au studiat în facultate aceste manevre?
Cazurile grave care vor ajunge la CPU vor trebui trimise la ATI (Anestezie și Terapie Intensivă), dacă, de gardă la CPU, este un medic de familie, pierzându-se astfel minute bune, în care viața pacientului poate fi pusă în pericol. Și totuși, la această oră, doar medicii generaliști pot umple golul de personal de la CPU.
Cu ani în urmă, medicii de familie erau subordonați spitalului, iar situația era ceva mai bună. Medicii de familie puteau fi chemați de acasă și se ocupau de cazurile care nu reprezentau urgențe medicale, cazuri care aglomerează holul de la CPU, în week-end.
În perioada 2004-2010 erau angajați la CPU trei medici, un specialist în medicină de urgență și doi medici generaliști. Pentru aceștia din urmă, spitalul a obținut, de la Ministerul Sănătății, derogare pentru a fi încadrați pe post. Alături de aceștia, o vreme, au lucrat și medici interniști. Pentru a avea medici cât mai mulți la Urgențe, spitalul a scos la concurs, în 2012, opt posturi de rezidenți cu specializarea „medicină de urgență”. Dintre aceștia, cinci au plecat când au terminat rezidențiatul, doi sunt acum în anul III și un singur medic, dr. Oana Corlat, a acceptat să vină la post.
danis_gabriela„Va trebui să găsim o soluție la această problemă destul de grea cu care ne confruntăm, dar va fi foarte greu. Vom trimite imediat la DSP un anunț, pe care, la rândul ei, Direcția îl va publica în <<Viața medicală>>. Dorim să scoatem la concurs două posturi de medici specialiști în urgențe și două pentru medici specialiști în urgențe pediatrice”, a declarat dr. Gabriela Daniș, directorul medical al spitalului bârlădean.
O mână de ajutor ar putea veni din partea DSP Vaslui, care ar putea sprijini Spitalul „Elena Beldiman”, identificând medici urgentiști în județele vecine. Pe medicii rezidenți nu se mai poate conta, pentru că, prin decizia recentă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu mai sunt obligați să vină pe post.
Ceea ce rămâne e speranța că, în cele din urmă, se vor găsi câțiva medici urgentiști tineri, cu dorință de afirmare și de a practica nobila profesie la un spital de provincie, dar cu o istorie frumoasă – Spitalul „Elena Beldiman” din Bârlad.

Alertă maximă la Bârlad!

de Mihaela NICULESCU

Până acum, la Bârlad s-au înregistrat 14 cazuri de gripă, iar fenomenul tinde să se extindă tot mai mult. Medicii spun că și anul trecut au fost internate cazuri de gripă, însă acest diagnostic era secundar, reținerea în unitatea medicală fiind necesară pentru alte probleme.

În momentul de față, la secția Boli infecțioase, din cadrul Spitalului de urgență „Elena Beldiman” din Bârlad, sunt internați 10 bolnavi cu gripa și alți patru au fost externați zilele trecute, după ce medicii i-au tratat pentru această afecțiune.

Valul cazurilor de gripă nu a trecut încă, dar medicii bârlădeni dau asigurări că la Spitalul „Elena Beldiman” sunt antivirale în stoc, astfel încât poate face față tratamentului pacienților cu gripă.

„Tratamentul pacienților suspectați de gripă, inclusiv a celor cu diagnosticul confirmat, constă în administrarea de antivirale, antibioterapie, antitermice, antialergice, calmante ale tusei, bronhodilatatoare, antiinflamatoare și vitamine. Tratamentul cu antivirale este administrat numai pacienților cu forme grave de gripă, cu determinare pulmonară și insuficiență respiratorie acută”, a declarat Simona Agache, șeful secției Boli infecțioase din cadrul spitalului bârlădean.

Probabilitatea îmbolnăvirii cu gripă este mai ridicată în rândul copiilor, care pot face boala în fiecare an, față de adulți, care pot contracta virusul gripal și o dată la cinci ani. Vaccinul antigripal poate asigura imunitatea organismului vreme de șase luni, pentru un anumit număr de tulpini ale virusului.

În altă ordine de idei, din cei 213 pacienți consultați la Compartimentul de Primire Urgențe, din cadrul spitalului bârlădean, în weekend-ul trecut, 76 au fost internați. Dintre aceștia, 11 prezentau viroze și simptomatologie compatibilă cu gripa.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: