Home / Tag Archives: SRI

Tag Archives: SRI

Primarii din județ, chemați la o ședință secretă a SRI în care să li se explice să nu intre pe site-uri interzise

Ședință cu ușile închise în Palatul Administrativ cu conducătorii unităților administrativ-teritoriale din județ.

Așa cum era de așteptat, presa nu a avut acces la o întâlnire pe care conducerea din Vaslui a Serviciului Român de Informații a avut-o cu primarii din județ, una care are loc odată la câțiva ani. Și asta deși, așa după cum ne-au mărturisit aleșii, li s-au prezentat generalități, în special despre cum să se păzească să nu le fie ”atacate” de către hackeri sistemele informatice.

Ni s-a cerut să securizăm foarte bine bazele de date și să nu accesăm rețele wi-fi gratuite de pe laptop-uri atunci când mergem, de exemplu, la diverse instruiri. De asemenea, ni s-a spus să nu accesăm conturile personale de pe computerele primăriei. La nivelul instituțiilor noastre se prelucrează foarte multe date cu caracter personal și de aceea trebuie securizate”, ne-a declarat unul dintre primarii prezenți la întâlnirea cu reprezentanții SRI.

Totodată, edililor li s-a cerut să-și actualizeze sistemele de operare pe computere, iar acestea să fie licențiate. Reprezentanții SRI le-au transmis edililor că vor trebui să-și achiziționeze și antiviruși care să nu permită infestarea programelor informatice cu diverși viruși. (Ionuț PREDA)

SRI a copiat deja baze de date de la mai multe ministere si institutii cheie. Ce urmareste noul sistem IT de prevenire a fraudei, coruptiei, terorismului si evaziunii fiscale

Serviciul Roman de Informatii (SRI), acuzat recent de cateva ONG-uri ca dezvolta un sistem IT prin care ar vrea sa copieze baze de date ale mai multor institutii publice pentru a dezvolta un adevarat sistem Big Brother, a precizat in mai multe randuri ca noul sistem nu face decat sa creasca semnificativ viteza de cautare a informatiei relevante in bazele de date deja existente. HotNews.ro a descoperit, analizand achizitiile SRI, ca noul sistem nu este decat o dezvoltare a unui sistem IT dezvoltat deja, in urma caruia SRI a copiat baze de date ale unor ministere si institutii-cheie ale statului roman: MAI, Ministerul de Finante/ANAF, Justitiei, Dezvoltarii/APIA, ale BNR, ONRC si CNAS. Serviciul Roman de Informatii a transmis marti, 16 august, catre HotNews.ro o prezentare a controversatului proiect ‘SII Analytics’, pentru a carui dezvoltare a demarat o licitatie de peste 25,5 milioane de euro.

In prezentarea SRI (vezi documentul atasat), Serviciul Roman de Informatii arata inca o data ca noul sistem “NU are ca scop colectarea de date de la institutii, ci valorificarea datelor deja existente“, ci ca ‘este un sistem care va spori considerabil viteza de cautare a informatiei relevante in bazele de date deja existente. Practic, in loc sa interogheze sisteme diferite, neuniformizate informatic si procedural, institutiile statului vor putea accesa informatiile integrat, rapid si eficient”.

Mai mult, SRI face o precizare foarte de importanta:

  • Astazi, conform reglementarilor in vigoare, Serviciul Roman de Informatii este autoritate coordonatoare a acestei structuri IT&Cpentru realizarea schimbului de date intre institutiile din Sistemul National de Aparare. SII ESTE OPERATIONAL INCA DIN ANUL 2006″.


SII este acronimul de la ‘Sistem Informatic Integrat’. In conditiile in care noul sistem IT pe care vrea sa-l lanseze SRI se numeste SII Analytics,HotNews.ro a analizat cu atentie Caietul de Sarcini al noii licitatii lansate de SRI, pentru a vedea daca nu cumva noul sistem IT nu este de fapt decat o dezvoltare a unui sistem dezvoltat deja.

Si intr-adevar, la pagina 5 din 184 a Caietului de sarcini din licitatia SRI se precizeaza:

  • Obiectivul proiectului ‘SII ANALYTICS’ sustine scopul mentionat prin implementarea unui sistem informatic de integrare si valorificare operationala si analitica a volumelor mari de date, sub forma unui ansamblu de echipamente hardware si instrumente software, in vedereatransformarii datelor din bazele de date consolidate urmare a implementarii proiectului ‘SII INFRASTRUCTURA(1)’ (fara a se limita la acestea) in informatii si in cunostinte, prin mecanisme avansate de prelucrare a datelor”, (vezi documentul atasat).


SRI ofera in subsol urmatoarele informatii suplimentare despre SII INFRASTRUCTURA: “cod proiect SMIS-CSNR 56954, finantat prin POSCCE 2007 – 2013 Program Operational Sectorial Cresterea Competitivitatii Economice”.

  • Pe baza acestor informatii, HotNews.ro a cautat apoi in Sistemul Electronic de Achizitii Publice acest proiect si am descoperit ca intr-adevar, SRI a implementat deja acest proiect.


Contractul, cu o valoare totala fara TVA de 70.019.892 lei a fost atribuit deja de SRI in urma unei licitatii deschise, inca din vara anului 2015 – Anunt de atribuire numarul 159620/08.07.2015.

Denumirea contractului a fost: “Furnizare si instalare echipamente si sisteme informatice – Echipamente si servicii aferente Centrului de Date si acces la infrastructura de comunicatii de mare capacitate broadband pentru implementarea proiectului nr. SMIS 56954 ‘Sistem informatic integrat de interoperabilitate intre bazele de date ale principalelor institutii ale statului'” si a fost atribuit urmatoarelor firme:

  • pentru  furnizare Centru de Date, a fost declarata castigatoare asocierea formata din firmele: Logika IT Solutions, Datanet Systems si Siveco Romania, avand ca subcontractant firma Logic Computer.
  • pentru furnizare Echipamente de conectare la retele de comunicatii de banda larga, a fost declarata castigatoare asocierea formata din firmele:Datanet Systems si Mira Telecom.


Perdantul licitatiei SRI a fost asocierea formata din firmele: Asseco SEE,avand ca tert sustinator pe Asseco Lietuva UAB (din Lituania), iar ca subcontractanti pe: Oracle Romania si MWARE Solutions SRL.

  • Ce baze de date au fost replicate deja de SRI prin acest proiect:


In caietul de sarcini aferent furnizarii centrului de date din contractul atribuit in vara anului trecut (vezi documentul atasat) se solicita ‘o solutie de consolidare a bazelor de date, formata din echipamente hardware si licentele necesare (minim 4 servere, stocare 150 TB, Switch SAN/LAN, licente, suport). Aceasta componenta reprezinta nucleul care asigura consolidarea bazelor de date preluate de la institutiile publice participante in proiect cu calitatea de furnizor de date, intr-o singura instanta de baza de date, si ulterior regasirea datelor”.

In acelasi document este prezentata si lista bazelor de date ce fac obiectul replicarii. Este vorba de baze de date de la MAI, Ministerul de Finante/ANAF, Ministerul de Finante/ANV (n.a Directia Generala a Vamilor), Ministerul Justitiei-ANP (n.a Administratia Nationala a Penitenciarelor), Ministerul Dezvoltarii – APIA, Ministerul Dezvoltarii – AFIR (n.a Agentia pentru Finantarea Investitiilor Rurale), Banca Nationala a Romaniei (BNR), ONRC (Oficiul National al Registrului Comertului) si CNAS (Casa Nationala de Asigurari de Sanatate).

  • Lista bazelor de date replicate deja de SRI:


  • Datele vor fi replicate 1:1 folosind instrumente specifice ale SGBD-urilor mentionate, instrumente de replicare in timp real sau prin intermediul unor fluxuri de preluare a actualizarilor de la nivelul bazelor de date sursa. Solutia aleasa nu trebuie sa afecteze performanta sistemelor sursa si nu trebuie sa implice costuri suplimentare de licentiere pentru institutiile furnizoare de date. Furnizorii MFP, BNR, ONRC si CNAS detin licente de replicare pentru produsul Shareplex for Oracle, iar beneficiarul detine licente pentru acest produs pentru 14 socket-uri.
  • Furnizorul Centrului de Date va trebui sa relationeze prin echipa de proiect cu fiecare din institutiile de la care se vor replica date, si va stabili cu acestea toate detaliile necesare prestarii serviciului ofertat. Solutiile adoptate vor fi prezentate beneficiarului si vor fi validate de acesta pe parcursul implementarii sistemului“, se mai arata in caietul de sarcini al licitatii din 2015.


De altfel, SRI a anuntat in data de 3 decembrie 2015 finalizarea implementarii acestui proiect:

Valoarea totala a proiectului  este de 74.997.580,00 lei, valoarea eligibila nerambursabila finantata din FEDR este de 62.022.998,66 lei, iar valoarea eligibila nerambursabila finantata din bugetul national este de 12.974.581,34 lei. Proiectul  a  fost  derulat  in  Bucuresti,  perioada  de  implementare  conform contractului  de finantare fiind 13.02.2015-15.12.2015. (..) Sistemul  informatic  preia informatiile  necesare  de  la  mai  multe  institutii  publice,  prin asigurarea interoperabilitatii dintre bazele de date ale acestora. Din aceasta perspectiva, sistemul ofera posibilitatea regasirii rapide a diverselor categorii de date sau accesul la tablouri de bord.“.

  • La ce va folosi noul sistem SII Analytics pe care vrea sa-l dezvolte SRI:


Revenind la prezentarea facuta de SRI noului sistem IT pe care vrea sa-l dezvolte, Serviciul mai precizeaza ca:

“SII ANALYTICS va ajuta institutiile statului sa analizeze mai bine, mai structurat, mai rapid si mai relevant cantitatea semnificativa de date pe care deja o au la dispozitie. Astazi, institutiile din Romania, in cooperarile inter-institutionale, valorifica in medie in jur de 25% din informatia disponibila.

Ajuta la descoperirea de noi informatii si conexiuni ce pot imbogati valoarea datelor existente.
Scade cu pana la 90% timpul de acces la date.

Pune la dispozitie instrumente software de analiza avansata si acces securizat in conditii de mobilitate.
Permite analiza avansata prin elemente grafice – scheme de relatii, harti, charturi. Scopul este ergonomia, care conduce la rapiditate si eficienta.

  • Ce exemple da SRI despre cum va functiona noul sistem


“SII ANALYTICS creeaza ‘poduri intre insule’ si ne ajuta sa analizam o cantitate uriasa de date, analiza care nu poate fi facuta de un utilizator uman intr-un timp rezonabil din punct de vedere operativ.

Aplicatiile practice sunt multiple. De exemplu:

  • Cautare rapida: o persoana doreste sa obtina un permis de port-arma. O simpla interogare a sistemului SII ANALYTICS ii va spune beneficiarului daca nu cumva persoana are antecedente penale. In prezent, acest lucru este posibil doar dupa ce sunt consultate mai multe baze de date de catre mai multi angajati ai institutiilor statului.
  • Face recognition: pentru prevenirea unui atentat terorist, ofiterii SRI pot introduce in sistem o fotografie de-a unei persoane suspecte despre care nu exista nicio informatie si pot obtine intr-un timp foarte scurt date de identificare, posibile relationari cu grupari teroriste si alte informatii vitale”.


Referitor la temerile ca noul sistem va putea fi folosit abuziv, SRI precizeaza ca toate activitatile ar fi auditate:

“Accesul unei institutii la datele altei institutii, prin intermediul SII, este si va fi si in continuare acordat doar cu acceptul proprietarului datelor, potrivit legii.

Fiecare activitate in sistem este jurnalizata pana la ultimul click.

Orice incercare de utilizare a sistemului in interes propriu sau abuziv este identificata de filtre interne special constituite, fiind sanctionata inclusiv penal.

De asemenea, activitatea SRI este supusa controlului Comisiei parlamentare.

Toate institutiile beneficiare ale acestui sistem se supun legilor protectiei datelor cu caracter personal si respectarii drepturilor omului.

Fiind un proiect finantat din fonduri structurale nerambursabile, SII ANALYTICS este supus controlului Autoritatii de Management, Organismului Intermediar, Autoritatii de Certificare si Plata, Autoritatii de Audit, Comisiei Europene”.

  • Romania Curata: Sistemul Informatic Integrat functioneaza in baza unei decizii CSAT din anul 2003


Un articol publicat pe Romania Curata in aceasta luna informeaza caSistemul Informatic Integrat functioneaza in baza unei decizii CSAT din anul 2003:

“Problema e ca SII este creat si functioneaza in baza unei hotarari secrete din 2003 a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, prezidat la acea vreme de Ion Iliescu, ceea ce ne pune pe noi, cetatenii, in imposibilitatea de a avea orice control asupra felului in care informatiile respective sunt utilizate.

Conform relatarilor presei de la acea vreme, decizia CSAT a fost luata la cererea lui Radu Timofte, care descria SII astfel: ‘o masinarie imensa, din domeniul IT, care contine date si informatii, stocate in baza unor protocoale incheiate cu 11 sau 21 de institutii ale statului’. Dupa patru luni de la publicarea legii 161/2003 in Monitorul Oficial, Guvernul a emis o hotarare de guvernprin care operationaliza functionarea SII, hotarare contestata in instanta, dar fara succes, de APADOR-CH. Si iata asa, in mod paradoxal, o lege care isi propune sa creasca transparenta institutiilor si accesul la informatii de interes public (161/2003), ajunge sa genereze contrariul sau –  un sistem complet secret si netransparent care, dupa toate probabilitatile, incalca directiva europeana privind protectia datelor cu caracter personal.”

Sursa: hotnews.ro

SRI a achiziționat dezinfectanți de la Hexi Pharma în perioada 2011-2016. Serviciul a transmis 115 note vizând infecțiile din spitale și doar 4 despre Hexi Pharma

SRI a achiziționat dezinfectanți de la Hexi Pharma în proporție de 10% din valoarea totală a achizițiilor în domeniu, în perioada 2011-2016, însă în prezent nu mai există nicio relație contractuală între serviciu și compania respectivă, informează Comisia parlamentară de control a activității SRI. 

“În prezent, SRI, prin autoritățile contractante (Direcția Medicală și Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Agrippa Ionescu”), nu are raporturi comerciale cu operatorul economic SC Hexi Pharma SRL. În intervalul 2011 – februarie 2016, unitățile sanitare menționate au efectuat achiziții directe, concurențial, prin catalogul electronic din SEAP de la această societate comercială (în cuantum de aproximativ 10% din valoarea totală a dezinfectanților achiziționați) cu respectarea legislației în vigoare în domeniul achizițiilor publice și a reglementărilor specifice unităților sanitare. Relațiile contractuale s-au încheiat ca urmare a unor neconcordanțe pe care instituția le-a identificat”, precizează comisia parlamentară de control asupra activității SRI, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

Membrii comisiei mai spun că, în urma verificărilor efectuate la nivelul SRI, “nu au fost identificate niciun fel de alte legături între activitatea SRI și SC HEXI PHARMA SRL, respectiv administratorii și/sau acționarii acesteia”

“Având în vedere faptul că în momentul de față este în desfășurare o anchetă penală și, pe de alta parte, la nivelul obiectivului asumat de SRI <<prevenirea/contracararea afectării grave a dreptului la ocrotirea sănătății>> există operațiuni în desfășurare, menționăm, spre informarea opiniei publice, următoarele: conducerea SRI și-a reiterat disponibilitatea de a oferi Comisiei amănunte suplimentare, după caz, despre problematica/subiectele supuse verificărilor Comisiei în condițiile cadrului legal; comunicarea publică a Comisiei este supusă acelorași condiționalități legale”, se mai arată în comunicat.

SRI a transmis 115 note vizând infecțiile din spitale și doar 4 despre Hexi Pharma, către autorități locale și Ministerul Sănătății

SRI a transmis, între 2011-2016,  președinților României, prim-miniștrilor, președinților Parlamentului, miniștrilor Sănătății, 115 documente vizând infecțiile  intraspitalicești și doar  4 informări privind Hexi Pharma, către autorități locale din Cluj și Vâlcea și MS, potrivit Comisiei SRI.

Informațiile privind documentele SRI au fost făcute publice de comisia parlamentară de control asupra activității SRI, care a transmis miercuri concluziile controlului declanșat de acest for parlamentar în legătură cu acțiunile SRI referitor la problematica infecțiilor nosocomiale – așa-numitul scandal „Hexi Pharma”.

Comisia a analizat documentele oficiale transmise de SRI, ajungând la următoarele concluzii: pe durata anilor 2011-2016, perioadă vizată de verificările Comisiei, “SRI a derulat o activitate continuă și consecventă de informare a beneficiarilor legali din plan central și local”.

“Informările transmise au vizat atât chestiuni de natură strategică, cât și probleme concrete, prin semnalări punctuale la nivel decizional-operațional. Astfel, în intervalul menționat, SRI a pus la dispoziția factorilor de decizie de la nivel central – președinților României, prim-miniștrilor, președinților celor două Camere ale Parlamentului, miniștrilor Sănătății, altor miniștri și responsabili din domeniul securității naționale – 115 documente de informare vizând infecțiile intraspitalicești sau care abordează și subiectul infecțiilor nosocomiale, iar beneficiarilor de la nivel local – prefecților și președinților de consilii județene din majoritatea județelor țării – 388 de documente de informare vizând acest subiect”, informează comisia, printr-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

De asemenea, SRI a transmis organelor de aplicare a legii un număr de 22 de documente de informare, care cuprindeau indicii privind întrunirea elementelor constitutive ale unor infracțiuni.

“În ceea ce privește, în mod specific, SC HEXI PHARMA CO. SRL: în planul acțiunilor preventive realizate de SRI, în perioada verificată, 2011 – 2016, au fost transmise 4 informări factorilor de decizie locali (președinților Consiliilor județene Cluj și Vâlcea, respectiv prefectului județului Cluj) și centrali (Ministrului Sănătății), care cuprind aspecte referitoare la calitatea necorespunzătoare a dezinfectanților utilizați în unități spitalicești, inclusiv a celor furnizați de SC HEXI PHARMA CO SRL București. Ulterior mediatizării acestui subiect, SRI a mai transmis două informări beneficiarilor la nivel central”, mai precizează Comisia parlamentară pentru controlul activității SRI.

Sursa: mediafax.ro

Declararea ca neconstituționale interceptările realizate de SRI pentru DNA – bucuria șpăgarilor

Tot mai multe persoane acuzate de luare de mită sau primire de foloase necuvenite trimise în judecată de procurorii DNA vor să scape de acuzații invocând celebra Decizie 51/2016 a Curții Constituționale a României. Este vorba de decizia prin care s-au declarat neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Contrabandiștii de țigări moldoveni, printre care se află și doi ofițeri de la conducerea SPF Leova, dar și un polițist de forntieră de la Vama Albița, Valentin Badiu, informatorul grupării, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași eliminarea acelor înregistrări făcute cu suportul tehmic al SRI. La rândul lor, apărătorii doctorițelor șpăgare Doina Andrei și Simona Botez au cerut vineri, 15 aprilie, același lucru pentru interceptările telefonice aflate la dosar. În ambele cazuri, procurorii s-au opus solicitărilor, ca fiind inadmisibile din cauza tardivității cu care au fost făcute.

La începutul acestui an, o decizie, nr. 51/2016, a Curții Constituționale, a declarat ca fiind neconstituționale interceptările realizate de Serviciul Român de Informații în dosarele instrumentate de procurorii Ministerului Public. Cu toate că, cel puțin teoretic, această decizie nu se poate aplica în dosarele instrumentate anterior, tot mai mulți acuzați sau chiar condamnați de luare de mită sau primire de foloase necuvenite, vor să scape de pedeapsă eliminând cele mai importante probe aflate la dosar: înregistrările telefonice sau ambientale realizate cu suportul SRI. Este cazul unei grupări de contrabandiști de țigări destructurată de procurorii DNA la începutul lunii mai 2014, și care, condamnați în primă instanță, au contestat, la Curtea de Apel Iași, pedepsele primite. Din grupare făceau parte ofițerul Ivan Musteață, șeful Punctului de Trecere a Frontierei Leova, și subalternul acestuia, Iurie Volceanov, care au fost condamnați la câte șapte ani de închisoare, Valentin Badiu, ofițer în cadrul Sectorului de Frontieră Huși, care dădea informații cu privire la posibilele controale pe frontieră, condamnat la trei ani de închisoare, cu suspendare, sub supraveghere, precum și Veaceslav Mereuță și Igor Lisnic, condamnați la patru, respectiv cinci ani de închisoare pentru constituire sau aderare la un grup infracțional organizat, contrabandă, respectiv dare de mită. Trebuie spus că pentru a fi siguri că pot strecura ilegal peste graniță, folosind bărci pneumatice, cantități importante de țigări, membrii grupării au încercat să-l racoleze și pe Ionel Lascu, șeful Punctului de Frontieră Berezeni. Ofițerul român a refuzat să fie cumpărat și și-a informat imediat superiorii cu privire la acest fapt, ulterior colaborând cu procurorii DNA pentru destructurarea rețelei de contrabandiști. După ce mai multe transporturi de țigări au fost oprite pe drum de polițiști, Igor Lisnic, capul rețelei, care fusese informat de Badiu cu privire la denunțul făcut de Lascu, se pregătea să se răzbune, moment în care s-a trecut la arestarea membrilor grupării. Apărătorii inculpaților, care au contestat pedepsele primite, au cerut judecătorilor Curții de Apel Iași scoaterea din dosar a interceptărilor telefonice și ambientale, probele cele mai acuzatoare la adresa lor. Instanța a cerut DNA – Structura Teritorială Iași, precizări cu privire la cine a pus în executare mandatul de supraveghere tehnică, răspuns care trebuie dat până la următorul termen de judecată, respectiv 26 aprilie.

Doctorițele ginecoloage acuzate de luare de mită și alte fapte de natură penală, Doina Andrei și Simona Botez, contestă și ele înregistrările telefonice din dosarul aflat pe masa judecătorilor Tribunalului Vaslui. Apărătorii celor două au cerut în ședința de vineri, 15 aprilie, eliminarea respectivelor înregistrări pe motiv se lovesc de nulitate deoarece ar fi fost realizate folosindu-se suportul tehnic al Serviciului Român de Informații. La rândul lor, procurorii au cerut instanței să respingă cererea, ca fiind inadmisibilă din cauza tardivității cu care a fost făcută această solicitare.

„Ne aflăm în fața unei nulități relative, iar termenul invocării excluderii probelor, respectiv procedura camerei preliminare, a fost depășit”, au invocat procurorii. Cererea făcută de apărătorii doctorițelor șpăgare, de excludere de la dosar a înregistrărilor, va fi discutată la următorul termen de judecată, programat pentru data de 6 mai.

Directorul Cyberint (SRI): În România sunt 68 de milioane de alerte/an privind atacurile informatice

Directorul Centrului Cyberint din SRI, Florin Cosmoiu, a declarat, joi, că în România există 68 de milioane de alerte pe an privind atacurile informatice ceea ce înseamnă că avem la toți deținătorii de calculatoare, cetățeni sau instituții, un nivel scăzut de securitate cibernetică.

”La ora actuală, amenințările din acest domeniu există, nu sunt fantasmagorii, ele există și sunt manifestate atât de actorii statali, cât și de organizații de criminalitate informatică, cât și de activiști și teroriști. Legea securității cibernetice este obligatorie pentru a crește nivelul de securitate cibernetică a României. Faptul că există 68 de milioane de alerte pe an înseamnă că avem în general, la toți deținătorii de calculatoare, cetățeni sau instituții, un nivel de securitate cibernetică scăzut”, a declarat directorul Centrului Cyberint din SRI, Florin Cosmoiu, la conferința “Securitatea cibernetică de la protecția individului la securitatea națională”, organizată la Parlament.

Florin Cosmoiu a afirmat că Legea securității cibernetice își propune să responsabilizeze persoanele juridice implicate pentru a crește nivelul de securitate în mediul virtual. “Legea securității cibernetice nu își propune decât să responsabilizeze toți actorii juridici, persoanele juridice implicate, deținători de infrastructuri cibernetice, să fie responsabilizați și într-o oarecare măsură obligați, prin capitolul de control și contravenții, pentru a crește nivelul de securitate cibernetică al infrastructurilor pe care îl dețin”, a afirmat directorul Centrului Național Cyberint din SRI.

Directorul Cyberint a explicat că legea securității cibernetice stabilește o serie de obligații pentru deținătorii de infrastructură specifică pentru a asigura “o protecție mai bună a cetățeanului”, care poate fi afectat financiar, moral și poate fi șantajat, în urma unor atacuri cibernetice.

“În final, cetățeanul poate să fie afectat chiar și la nivel financiar, să constate că îi lipsesc bani din conturi, poate să constate că este șantajat pe internet că sunt postate pe internet anumite date care să îl compromită. (…) Susțin necesitatea acestei legi”, va aduce beneficii cetățenilor, companiilor din mediul privat și statului, a afirmat Florin Cosmoiu.

Directorul Cyberin a subliniat că nici un articol din Legea securității cibernetice nu facilitează accesul neautorizat la calculatoare, actul normativ fiind menit să sporească securitatea din mediul virtual.

Sursa: mediafax.ro

CCR motivează decizia în cazul interceptărilor: SRI nu are atribuții de cercetare penală. IGPR cere 1.000 de polițiști și 30 de milioane de euro. Cum reacționează DNA și DIICOT în acest caz

Curtea Constituțională a României a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informații să desfășoare activități de supraveghere tehnică, susținând că SRI nu are atribuții de cercetare penală. Inspectoratul General al Poliției Române(IGPR) a anunțat printr-un comunicat de presă, miercuri, că “se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenți și ofițeri de poliție precum și rectificarea bugetului instituției cu 30 de milioane de euro”. 

“Curtea constată că legiuitorul a inclus, în cuprinsul art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, pe lângă procuror, organul de cercetare penală și lucrătorii specializați din cadrul poliției și a altor organe specializate ale statului. Aceste organe specializate ale statului nu sunt definite, nici în mod expres, nici în mod indirect în cuprinsul Codului de procedură penală. De asemenea, norma criticată nu prevede nici domeniul de activitate specific acestora, în condițiile în care, în România, activează, potrivit unor reglementări speciale, numeroase organe specializate în diverse domenii. Astfel, în afara Serviciului Român de Informații, care are atribuții exclusiv în domeniul siguranței naționale, neavând atribuții de cercetare penală, există și alte servicii cu atribuții în domeniul securității naționale, precum și o multitudine de organe specializate ale statului cu atribuții în varii domenii”, a explicat CCR în motivarea deciziei.

Totodată, Curtea Constituțională susține că “sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” apare ca fiind lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, nepermițând subiecților să înțeleagă care sunt aceste organe abilitate să realizeze măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”.

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale). Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”, CCR stabilind că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară.

DNA, reacție în urma motivării CCR : Este nevoie de 130 de polițiști și 10.415.000 de euro

Conducerea DNA explică, printr-un comunicat de presă, care sunt efectele deciziei CCR privind interzicerea realizării interceptărilor de către SRI, susținând că hotărârea va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a 130 de polițiști dar și cheltuieli de aproximativ 10.415.000 euro.

DNA precizează că modificarea legii “va impune detașarea, în cadrul D.N.A., a unui număr de 130 de lucrători de poliție și pregătirea specifică a acestora precum și achiziția de autovehicule și echipamente tehnice suplimentare”, explicând că “aceste măsuri presupun un efort bugetar în valoare de aproximativ 10.415.000 euro”.

Conducerea DNA a transmis Ministerului Justiției o adresă prin care solicită “promovarea unei hotărâri de guvern prin care să fie suplimentat numărul maxim de posturi al Direcției Naționale Anticorupție cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară, precum și rectificarea bugetului instituției cu suma anterior menționată”, a anunțat instituția.

În adresa trimisă Ministerului Justiției se arată că “în situația în care organele judiciare se vor afla în imposibilitatea de a folosi resursele operaționale ale S.R.I., va fi necesară suplimentarea resurselor proprii ale D.N.A. pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de corupție”, realizându-se în acest scop o evaluare preliminară a volumului de activitate al D.N.A. din perspectiva activității de supraveghere tehnică, context în care au fost estimate și cheltuielile care s-ar impune, suma totală fiind estimata la aproximativ 10.415.000 euro.

În acestă sumă, DNA a inclus achiziționarea de logistică pentru realizarea interceptărilor ambientale, achiziționarea de logistică în materia interceptării comunicațiilor, detașarea a 130 de polițiști și instruirea lor, “atribuirea/ achiziția unui sediu secundar pe raza municipiului București în proximitatea sediului central al DNA (suprafață utilă de minim 1.000 – 1.500 mp și loc de parcare pentru minim 10 autovehicule)” dar și achiziționarea a 30 de autoturisme.

De asemenea, conducerea DNA menționează că “pentru aceste estimări, s-a avut în vedere ipoteza folosirii de către organele de urmărire penală a infrastructurii existente la nivelul S.R.I, pentru interceptarea comunicațiilor la distanță. În situația în care ar fi necesare achiziții suplimentare pentru substituirea acestor echipamente, costurile ar crește în mod substanțial, fără ca la acest moment să putem face o estimare, având în vedere că un asemenea demers nu a mai fost realizat în cadrul sistemului judiciar”.

DNA estimează că activitatea instituției ar putea reveni la standardele din prezent într-un interval de aproximativ doi ani de la momentul la care sunt asigurate resursele menționate.

DIICOT, reacție la motivarea CCR: Avem nevoie de 200 de polițiști și 20 de milioane de euro

Conducerea DIICOT susține că “va solicita Ministerului Justiției înființarea serviciului tehnic al Direcției” fiind nevoie de 200 de lucrători de poliție și de o investiție de 20 de milioane de euro, a transmis instituția, miercuri, într-un comunicat de presă.

Potrivit unui comunicat, DIICOT “va solicita Ministerului Justiției promovarea unei ordonanțe de urgență de modificare a Legii 508/2004 prin care va solicita înființarea serviciului tehnic al Direcției”.

“Această modificare va impune achiziția de echipamente tehnice specifice și detașarea inițială a unui număr de 200 de lucrători de poliție în cadrul DIICOT, precum și asigurarea trainingului acestora. Aceste măsuri presupun un efort bugetar de peste 20.000.000 de euro, această sumă fiind susținută la acest moment doar de sumele utilizate de alte unități specializate de parchet în același demers, sumele absolute putând fi precizate numai după un calcul judicios efectuat împreună cu specialiștii în domeniu. Precizăm că nu putem raporta la acest moment necesarul de resurse la un reper existent, deoarece Direcția nu deține nici un mijloc tehnic și nici un specialist desemnat”, transmite DIICOT.

Totodată, în comunicatul transmis se mai spune că “aceste necesități au devenit urgente o dată cu publicarea motivării deciziei CCR pe site-ul instituției, motivare din care rezultă că organele judiciare nu vor mai putea utiliza suportul tehnic al SRI nici măcar pentru a implementa mandatele de supraveghere tehnică în sistemul național. În aceste condiții, dat fiind faptul că DIICOT nu beneficiază de poliție judiciară proprie și nici de un Serviciu Tehnic adecvat necesităților Direcției, trebuie dată eficiență dispozițiilor art. 15 din Legea 508/2004 sau textului corespunzător din proiectul de lege de modificare a Legii 508/2004”.

Insituția informează că “va aduce la cunoștința Ministerului Justiției lămuriri cu privire la necesitatea promovării actului normativ prin care să fie amendată legea de organizare a DIICOT și rectificarea bugetului instituției cu suma ce urmează a fi determinată”.

“În calculul preconizat, trebuie plecat de la premisa că DIICOT nu deține nici un mijloc tehnic de interceptare. De asemenea, în cursul anului 2015, DIICOT a dat spre exploatare un număr de peste 33.000 de mandate de supraveghere tehnică, din care 60% au fost operaționalizate prin SRI. În consecință, după publicarea Deciziei CCR va fi necesară alocarea de resurse proprii ale DIICOT pentru a putea asigura în continuare eficiența activității de investigare a infracțiunilor de criminalitate organizată și terorism”, se mai spune în același comunicat.

IGPR, reacție la motivarea CCR: Avem nevoie de 1.000 de polițiști și 30 de milioane de euro

Inspectoratul General al Poliției Române(IGPR) a anunțat printr-un comunicat de presă, miercuri, că “se impune o suplimentare structurii cu 1.000 de posturi de agenți și ofițeri de poliție precum și rectificarea bugetului instituției cu 30 de milioane de euro”.

Poliția Română a transmis printr-un comunicat că “Urmare a Deciziei Curții Constituționale a României (C.C.R.) publicată la 9 martie a.c., pentru realizarea supravegherii tehnice în noul context legislativ, se impune suplimentarea structurii organizatorice a Poliției Române cu 1.000 de posturi de ofițeri și agenți de poliție, precum și rectificarea bugetului instituției cu aproximativ 30 de milioane de euro”.

Potrivit aceluiași comunicat “Poliția Română, ca structură a Ministerul Afacerilor Interne, este instituția specializată a statului, care exercită atribuții privind apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei, a proprietății private și publice, prevenirea și descoperirea infracțiunilor, respectarea ordinii și liniștii publice, în condițiile legii. În acest moment, prin structurile sale specializate, Poliția Română asigură suport informativ, tactic-operațional și tehnico-operativ specializat,ce deservește structuri din componența Ministerului Public, în instrumentarea dosarelor penale”.

Poliția Română informează că “a luat act de motivarea Curții Constituționale Române și o va respecta întocmai. În acest context, împreună cu Parchetul General, s-au stabilit măsurile necesare pentru continuarea activităților specifice derulate în dosarele penale, în condițiile date”.

Potrivit IGPR, din primele evaluări realizate au identificat că ar fi necesar “suplimentarea cu 1.000 de posturi a structurii organizatorice a Poliției Române, care să gestioneze infrastructura tehnică suplimentară și să desfășoare activități specifice;- achiziționarea de echipamente I.T., de comunicații, autovehicule de diferite tipuri, precum și alte elemente de tehnică-operativă;- realizarea unor programe de pregătire profesională care să asigure că acești polițiști dobândesc cunoștințele necesare.Suma totală astfel estimata se ridică la aproximativ 30.000.000 de euro”.

Sursa; mediafax.ro

Interceptările făcute de SRI la cererea procurorilor, NECONSTITUȚIONALE

Probe obținute prin interceptări ale SRI, chiar și cu mandat de la judecător, pot fi considerate nelegale, după ce judecătorii constituționali au decis că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală, referitor la punerea în executare a mandatului nu respectă legea fundamentală, informează gândul.info. 

Curtea Constituțională a declarat neconstituțional un articol din Codul de Procedură Penală care reglementează supravegherea tehnică din timpul cercetării penale, mai exact articolul care arată cine execută această supraveghere (interceptări ale comunicațiilor, înregistrări audio-video ambientale).

Judecătorii Curții Constituționale au stabilit că articolul 142, alineatul 1, din Codul de Procedură Penală referitor la punerea în executare a mandatului, este neconstituțional. Articolul respectiv arată că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

CCR arată că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” nu respectă Constituția și este neclară, pentru că nu spune explicit la cine se referă.

„Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin.(3) conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate. De asemenea, sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarității, preciziei și previzibilității, întrucât nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”, arată CCR.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-un proces al Secției I Penale de la Tribunalul București.

Specialiștii consultați de gândul.info susțin că în acest moment probele obținute prin supraveghere tehnică de alte organe ale statului, altele decât cele prevăzute explicit în lege pot fi considerate nule.

Potrivit acestora, judecătorii, dar și părțile pot invoca, chiar și înainte de publicarea motivării CCR, Convenția Europeană a Drepturilor Omului și încălcarea drepturi și libertățile cetățenilor, dreptul la viață privată, recunoscut de Convenția Europeană a Drepturilor Omului și care se aplică direct în legislația românească peste codul de procedură penală.

De asemenea, după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei CCR, orice probă culeasă altfel decât de cei prevăzuți explicit în lege va fi considerată nelegală, deci nu se va putea folosi.

Potrivit ultimului raport al SRI depus la Parlament, cel pentru 2014, Serviciul a pus în acel an „ în executare 42.263 mandate de supraveghere tehnică și 2.410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului public și DNA”, se arată în raportul SRI pe 2014, depus la Parlament.

Sursa: mediafax.ro

SRI face instructaje contraspionaj și în companiile private: “Doar la cerere și gratuit”

Serviciul Român de Informații organizează, la cerere și gratuit, instructaje contraspionaj în companiile private, după model occidental. SRI a demarat deja un program de awareness pe această temă în mai multe instituții ale statului, ca urmare a nivelului redus al culturii de securitate constatat în administrația publică centrală.

“Programul de awareness poate viza și oferirea de sprijin entităților private care gestionează date confidențiale referitoare la rezultatele unor cercetări, secrete tehnologice ce pot intra în sfera de interes a serviciilor de informații străine. În acest sens vizăm extinderea programului și către aceste zone de interes, cu scopul formării și dezvoltării unei culturii de securitate, prin oferirea gratuită de consultanță de specialitate, la solicitarea instituțiilor și entităților interesate, prin adaptarea la specificul beneficiarilor”, au declarat, pentru Profit.ro, reprezentanții SRI.

În ultimul număr de anul trecut al revistei Intelligence, editată de SRI, este publicată o informare a Direcției Generale Contraspionaj a Serviciului în care se arată că nivelul redus al culturii de securitate din principalele instituții din administrația publică centrală reprezintă o oportunitate pentru eventuale acțiuni informative ostile, care ar putea afecta securitatea națională.

“Această stare de fapt, precum și existența certă a interesului serviciilor de spionaj străine față de angajații sau activitățile diferitelor instituții ale statului român, au condus la demararea programului de awareness în contraspionaj, ca parte a politicii de prevenție a SRI”, se spune în informare.

SRI menționează că inițiativa lansării unor programe de educare protectivă a funcționarilor publici, dar și a marilor companii, în domeniul contraspionajului, nu este o noutate, awareness-ul fiind o preocupare constantă pentru statele occidentale.

“Există situații în care funcționarii români cu funcții importante în stat transmit din naivitate sau necunoaștere informații sau date cetățenilor străini și români cu care intră în contact, mai ales în discuții informale. Programul urmărește consolidarea culturii de securitate în special în mediul funcționarilor autorităților centrale”, afirmă SRI.

În briefingurile oferite, ofițerii SRI le vorbesc funcționarilor despre potențialele riscuri de securitate la care sunt expuși prin natura activităților desfășurate sau a tipului de informații la care au acces, reperele și instrumentele necesare identificării acțiunilor informative ostile și a tentativelor de atragere la care pot fi supuși și despre elementele de comportament contrainformativ pe care sunt obligați să le cunoască și să și le asume.

SRI le mai pune în vedere “necesitatea adoptării unui comportament proactiv, însemnând atât notificarea instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției informațiilor clasificate atunci când este cazul, cât și solicitarea de expertiză atunci când există suspiciuni și deschiderea față de demersurile de conștientizare inițiate de SRI”.

“Deși în prezent programul se adresează preponderent instituțiilor de la nivel central, cu un grad mai mare de risc, în timp, acesta poate fi deschis tuturor domeniilor de activitate în care sunt gestionate informații clasificate sau nedestinate publicității și care au fost identificate ca ținte ale serviciilor de informații străine (centre de cercetare, instituții de învățământ etc). Ulterior, ca efect vizibil al consolidării culturii de securitate în țara noastră, programul ar putea fi extins și către mediul privat, similar practicii occidentale în acest domeniu”, se mai spunea în informarea SRI.

La solicitarea Profit.ro, reprezentanții Serviciului au arătat că programul de awareness poate fi accesat de către toate entitățile publice și private care resimt nevoia unui sprijin specializat, dar au ținut să precizeze că “SRI nu va solicita sau impune implementarea programului în instituții, acest demers fiind atributul exclusiv al conducătorilor entităților interesate”.

Totodată, cei de la SRI au spus că nu pot oferi exemple cu privire la practica occidentală în domeniu.

“Totuși, există referințe publice (online) care indică faptul că state precum SUA, Germania, Marea Britanie au astfel de programe. Acestea vizează prevenirea și contracararea activităților de spionaj în mediul economic, științific și al cercetării, prin organizarea de discuții bilaterale de informare pe teme concrete de securitate sau prin organizarea, în comun, a unor campanii de conștientizare a necesarului de securitate, adresate managementului și personalului firmelor”, se menționează în răspunsul adresat Profit.ro de către SRI.

Sursa; profit.ro

Panică fără precedent în România în ultimii ani. SRI semnalează aproape 14.000 de avertizări de posibile acțiuni teroriste

13.875 de cetățeni au semnalat, în anul 2015, posibile acțiuni teroriste, numărul acestora fiind de trei ori mai mare față de anul precedent, în contextul atentatelor de la Paris, din ianuarie și noiembrie 2015, precizează SRI, la solicitarea MEDIAFAX.

13.875 de cetățeni au semnalat, anul trecut, posibile acțiuni teroriste, activități de propagandă islamist-extremistă în mediul virtual, comportamente suspecte și aspecte considerate de către apelanți ca fiind relevante în contextul fluxului de migranți proveniți din zone de conflict, precum Siria, dar și interesul unor persoane de a comercializa substanțe radioactive, precizează SRI, la solicitarea MEDIAFAX, în urma analizei apelurilor primite la numărul TELVERDE AntiTerorist, pus la dispoziția cetățenilor.

Din cele 13.875 de apeluri telefonice înregistrate pe parcursul anului 2015, doar 58 de apeluri au conținut indicii cu potențial relevant în domeniul antiterorism, iar dintre acestea, în 20 de cazuri SRI a dispus aprofundarea măsurilor de verificare și soluționare, inclusiv prin cooperare interinstituțională în cadrul Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului (SNPCT), potrivit sursei citate.

De regulă, tendința de creștere a numărului de apeluri telefonice se manifestă în situații de criză teroristă, iar atentatele teroriste de la Paris din 7-11 ianuarie și 13 noiembrie 2015 au dus la triplarea numărului de sesizări telefonice din partea populației, în comparație cu lunile ianuarie și noiembrie ale anului 2014, care nu au fost marcate de atentate teroriste in Europa, a explicat SRI.

Apelurile la TEL VERDE AntiTerorist sunt, în cea mai mare parte, efectuate de către bărbați, potrivit sursei citate.

Indicii cu potențial relevant care ar putea ajuta SRI să prevină sau să combată acte teroriste aparțin, în general, persoanelor cu vârste cuprinse între 20-35 ani, cu studii medii sau studenți.

Potrivit sursei citate, apelurile cu potențial relevant sunt efectuate și de persoane cu studii superioare, în activitate sau pensionari, chiar dacă nu au o frecvență constantă.

În toate cazurile, identitatea apelantului este protejată.

„Nivelul amenințării teroriste în Europa este la cote maxime, atentatele din Paris confirmând prezența operațională a Daesh în Europa și confruntarea deschisă cu statele europene. Atacurile teroriste din Paris – cele mai grave din istoria Franței – ies din tiparele obișnuite și avertizează asupra unei tendințe de import în arealul civil din Occident a confruntărilor de tip militar, specifice teatrelor de conflict”, potrivit SRI.

În prezent, organizația Daesh dispune de o masă de manevră constituită din tineri islamiști radicalizați sub impactul ideologiei „califatului” și sancționării Occidentului, motivați și capabili să deschidă un front de confruntări în Europa, explică SRI.

În acest context, există un risc major ca acțiuni similare celor de la Paris să fie luate în calcul de susținători Daesh, care sunt mobilizați și de mesajele și îndemnurile războinice lansate în mediul virtual de această organizație.

Țintele vizate cu prioritate sunt în continuare statele vest-europene activ și direct implicate în operațiunile Coaliției Internaționale împotriva Daesh în Siria și Irak.

Deși România nu a fost vizată de amenințări directe privind organizarea de atentate, coordonate sau inspirate de Daesh există, însă, un potențial al amenințării din partea organizației, în contextul angajamentelor externe ale României și a retoricii Daesh, care a nominalizat România ca teritoriu ce trebuie recucerit și inclus în califat, mai arată sursa citată.

Astfel, nu doar instituțiile și persoanele juridice din componența SNPCT, dar și persoanele fizice care au cunoștință despre date și indicii privind comiterea, favorizarea ori finanțarea actelor de terorism, au următoarele obligații: (1) să sesizeze, de îndată, autoritățile competente în domeniu; (…) (3) să acorde sprijinul necesar îndeplinirii atribuțiilor pe linia prevenirii și combaterii terorismului, la solicitarea autorităților competente”, potrivit Legii nr.535 din 2004 privind prevenirea și combaterea terorismului.

TEL VERDE pus la dispoziția populației din anul 2004, de către SRI, „este un instrument complementar care contribuie la prevenirea manifestărilor fenomenului terorist, inclusiv cele de sprijin ale acestuia (propagandă, prozelitism, radicalizare, finanțare, logistică), pe de o parte, iar, pe de altă parte, oferă o nouă posibilitate de recepționare post-factum a unor date despre incidente sau situații de criză teroristă”, arată informațiile oferite de SRI.

TEL VERDE AntiTerorist poate fi apelat de cetățenii care au cunoștință sau dețin indicii despre persoane care manifestă interes pentru procurarea de substanțe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste, care confecționează, dețin, transportă, manipulează ilegal, armament, muniții, substanțe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste, potrivit sursei citate.

De asemenea, prezența repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate în zona unor obiective care ar putea constitui ținte ale unor atacuri teroriste (misiuni diplomatice străine, sedii ale unor instituții internaționale), precum și tendința unor persoane de a fotografia sau filma obiective care sunt supuse unor restricții privind aceste activități sau staționarea îndelungată și nejustificată a unor autoturisme în apropierea unor zone de importanță deosebită, misiuni diplomatice sau alte locuri în care prezența populației este numeroasă sunt aspecte care pot fi aduse în atenția SRI, prin intermediul TelVerde.

Interesul unor persoane pentru studierea insistentă a unor locuri aglomerate precum gări feroviare sau de metrou, aerogări, mari centre comerciale, obiective turistice, sportive sau culturale și chestionarea nejustificată în legătură cu subiecte care, la prima vedere, nu ar prezenta interes (programul de funcționare al unor instituții, momente ale zilei de maximă aglomerație, momentul schimbării personalului care asigură paza la ambasade), ar putea indica posibile amenințări teroriste.

Un alt aspect care ar trebui să trezească îngrijorări în rândul cetățenilor este și interesul crescut al unor persoane pentru studierea insistentă a căilor de acces feroviar, rutier, subteran, aerian, fără a avea motive plauzibile în acest sens, potrivit SRI.

Sursa: zf.ro

SRI: Suspiciunile cu privire la un posibil risc terorist pot fi semnalate la 0800.800.100

Suspiciunile cu privire la un posibil risc terorist pot fi semnalate la numărul de telefon Telverde 0800.800.100, identitatea apelantului fiind protejată, conform unei informări publicate pe site-ul Serviciului Român de Informații (SRI). 

SRI le recomandă cetățenilor să sune atunci când observă situații sau persoane care pot genera riscuri teroriste: cineva este interesat de procurarea unor substanțe ce ar putea fi folosite în scopuri teroriste (substanțe explozive sau precursori, otrăvuri etc.), acțiuni prin care se încearcă perturbarea funcționării unor instituții/locații importante (obiective strategice de importanță deosebită), anumite persoane confecționează, dețin, transportă sau manipulează ilegal armament, muniții, substanțe care ar putea fi folosite în scopuri teroriste, potrivit Agerpres.

Alte situații enumerate de SRI sunt prezența repetată sau prelungită a unor persoane neautorizate în zona unor misiuni diplomatice străine sau sedii ale unor instituții internaționale, dar și interesul nejustificat al unor persoane pentru studierea sau obținerea de date referitoare la astfel de locuri sau care fotografiază sau filmează obiective unde asemenea activități sunt interzise.

Sursa: money.ro

Parlamentul a votat numirea lui Eduard Hellvig la șefia SRI: “Corupția reprezintă, în continuare, un factor de risc pentru siguranța națională”

Eduard Hellvig a fost votat, luni, de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului, la șefia Serviciului Român de Informații (SRI), cu 498 de voturi ”pentru” și 15 voturi ”împotrivă”, din totalul de 513 parlamentari care și-au exprimat votul.

Eduard Hellvig a declarat, luni, în plenul Parlamentului, după validarea sa în funcția de director al SRI, că, în continuare, corupția reprezintă un factor de risc pentru siguranța națională, afectând economia și subminând funcționarea instituțiilor.

“Consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacității de apărare a siguranței naționale. Cu toate că s-au înregistrat progrese majore în ultimii ani, corupția reprezintă în continuare un factor de risc pentru siguranța națională, afectând economia și subminând funcționarea instituțiilor”, a arătat el.

Hellvig a menționat necesitatea unui stat puternic.

“Când istoria s-ar putea să nu mai aibă vreodată răbdare cu noi, dacă vrem ca România să rămână în picioare, va trebui să avem un stat puternic, clădit pe un parteneriat democratic, cu propriii cetățeni și pe piloni instituționali solizi”, a explicat Hellvig.

El a arătat că dorește aprofundarea cooperării operaționale și a schimbului de informații cu partenerii euro-atlantici, în special cu SUA, în contextul escaladării tensiunilor în regiunea nostră și a deciziilor de repivotare militar-strategică a NATO în estul Europei.

Directorul SRI a menționat că instituția pe care o va conduce a cunoscut în ultimii ani un proces amplu de reorganizare și modernizare, devenind un vector de stabilitate națională.

“Responsabilitatea de asigurare a securității cibernetice a Ucrainei reflectă statutul obținut în cadrul comunității de informații euro-atlantice. Prioritatea Serviciului în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței, atât în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, cât și în context geostrategic tensionat”, a mai spus Eduard Raul Hellvig.

Secretarul Camerei Niculae Mircovici a anunțat, de la tribuna Parlamentului că, din totalul de 564 de parlamentari, și-au exprimat votul 513 senatori și deputați.

Pentru numirea lui Eduard Hellvig au votat 498 de parlamentari și s-au înregistrat doar 15 voturi împotrivă.

Mircovici a afirmat că, potrivit prevederilor Articolului 76, alin 2 din Constituția României, numirea în funcție se face cu votul majorității parlamentarilor prezenți.

”A fost întrunită majoritatea necesară pentru numirea lui Eduard Hellvig la șefia Serviciului Român de Informații”, a mai precizat Niculae Mircovici.

Comisia de control al activității SRI a avizat, săptămâna trecută, favorabil nominalizarea acestuia la șefia Serviciului, la propunerea președintelui Klaus Iohannis, fiind înregistrate 7 voturi “pentru” și unul “împotrivă”.

Eduard Hellvig a fost europarlamentar și vicepreședinte PNL, deputat și ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al președintelui Iohannis încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

Hellvig are 40 de ani și a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzațiilor de incompatibilitate formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

În decembrie 2014, Hellvig a câștigat definitiv procesul cu ANI la Înalta Curtea de Casație și Justiție, care a respins raportul inspectorilor de integritate.

La alegerile parlamentare din 2012, Eduard Hellvig a obținut un mandat de deputat pe listele USL, din partea PNL, însă a demisionat din această calitate în septembrie 2013 pentru a deveni europarlamentar ca urmare a vacantării unor mandate ale PNL.

La alegerile europarlamentare din 2014, Hellvig a obținut un nou mandat de eurodeputat.

A fost secretar general al PNL din 2011 și până în 2014, iar în 2009 a fost coordonatorul campaniei PNL pentru alegerile prezidențiale pentru Crin Antonescu. El s-a numărat printre cei mai apropiați lideri politici, alături de Dan Mihalache, atât de Antonescu, cât și de Iohannis, atunci când aceștia au fost președinți ai PNL.

În perioada 2004-2008, Hellvig a fost deputat din partea PC și secretar al Comisiei de apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților, iar între anii 2006 și 2007 a fost europarlamentar.

Înainte de terminarea mandatului, Hellvig a demisionat din PC și s-a alăturat echipei liberale din Bihor. Filiala PNL Bihor l-a desemnat candidat pentru un al doilea mandat de deputat, dar acesta nu a câștigat alegerile.

După 2008, Eduard Hellvig a avut activitate politică în București, unde a devenit un apropiat al președintelui PNL, Crin Antonescu, iar liderul liberal l-a desemnat, la un moment dat, ca posibil ministru într-un potențial guvern liberal.

Hellving a fost, înainte de 2004, pe rând, consilier politic al fostului vicepreședinte PNL Horia Rusu în perioada1998-1999, consilier al ministrului de Interne Constantin Dudu Ionescu în perioada 1999-2000, în 2000 consilier al candidatului la Președinția României Mugur Isărescu și în 2004 director general al Institutului de Studii Sociale.

El a fost și broker la Bursa de Valori București în perioada 1997-1998 și coordonator de programe la Fundația Soros, în 1995.

Eduard Hellving a absolvit specializarea Științe Politice din cadrul Facultății de Științe Politice și Administrație Publică, Universitatea “Babeș-Bolyai”, Cluj-Napoca (1997), a urmat studii post-universitare în domeniul securității și apărării la Colegiul Național de Apărare, Universitatea “Carol I”, București și la Centrul European de Studii de Securitate “George C. Marshall”, Garmisch – Partenkirchen. Din 2009, este doctor în Științe Politice al Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative București.

Potrivit declarației de avere, Hellvig deține cotă parte de 50% din două terenuri intravilane, în Voluntari (Ilfov) și în Bihor, cumpărate în 2005, respectiv 2008, acestea având suprafețe de 401, respectiv 665 de metri pătrați.

El menționează în ultima declarație de avere din iunie 2014 că are două case de locuit, tot în Voluntari (Ilfov) și în Bihor, în suprafață de 143, respectiv 210 metri pătrați.

Hellvig mai are un autoturism Skoda fabricat în 2010, conturi bancare cu o valoare însumată de aproximativ 38.000 de lei și 97.000 euro, la acesta din urmă fiind menționat că suma cuprinde intrări din salariu, diurne, transport, cheltuieli generale la Parlamantul European.

El menționează, de asemenea, o datorie către BRD, scadentă în 2035, cu o valoare de 28.568 de euro, precum și către Viorel Dumitras, scadentă în 2031, în valoare de 145.000 de euro.

Eduard Hellvig mai trece în declarația de avere deconturi de la Parlamentul European în valoare de aproximativ 46.000 de euro.

Veniturile sale din 2013 s-au ridicat la 65.403 lei, bani obținuți ca vicepreședinte al Camerei Deputaților și 31.031 euro, obținuți ca eurodeputat. Totodată, soția sa a obținut în calitate de director medical venituri de 149.460 de lei.

Sursa: mediafax.ro

Eduard Hellvig, nominalizat la șefia SRI. Iohannis: Am căutat pe cineva pregătit/ Hellvig, despre prioritățile SRI: Combaterea corupției și întărirea statului de drept. CINE este Hellvig

Președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat, joi, pe europarlamentarul PNL Eduard Hellvig pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații. Hellvig s-a declarat onorat de nominalizarea la SRI, apreciind că în perioada următoare sunt esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale.

UPDATE 19:00 – Cine este Eduard Hellvig – Biografie și declarație de avere

Europarlamentarul Eduard Hellvig, vicepreședinte PNL, nominalizat deKlaus Iohannis pentru șefia SRI, a fost deputat și ministru în Guvernul Ponta, de unde s-a retras după ce a fost acuzat de incompatibilitate. Este considerat un apropiat al președintelui încă dinaintea campaniei electorale din 2014.

Eduard Hellvig are 40 de ani și a fost ministru al Dezvoltării în primul guvern condus de Victor Ponta, până la alegerile parlamentare din 2012, când s-a retras din Cabinet în urma acuzațiilor de incompatibilitate formulate de Agenția Națională de Integritate (ANI).

UPDATE 18:34 – Hellvig, despre prioritățile SRI: Combaterea corupției și întărirea statului de drept

Eduard Hellvig a afirmat, joi, că este onorat de nominalizarea la SRI, apreciind că în perioada următoare, în cadrul eforturilor pentru întărirea statului de drept, sunt esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale.

“Sunt onorat de încrederea pe care mi-a acordat-o președintele României, domnul Klaus Iohannis, prin nominalizarea pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații. Sper ca, la rândul lor, membrii Parlamentului mă vor considera potrivit pentru a îndeplini această responsabilitate”, a scris, joi, Eduard Hellvig, pe Facebook.

“Interesul național înseamnă, în actuala etapă a democrației românești și conform voinței cetățenilor, consolidarea statului de drept. De aceea, cred că prioritatea SRI în perioada următoare trebuie să fie consolidarea performanței – în cadrul eforturilor interne pentru întărirea statului de drept, dar și al unui context regional tensionat. Drept urmare, consider esențiale două coordonate de acțiune: combaterea corupției și dezvoltarea capacităților de apărare a siguranței naționale”, a mai scris el.

Actualul europarlamentar apreciază că “o democrație funcțională are resorturile necesare pentru ca statul și propriii cetățeni să se afle întotodeauna de aceeași parte a baricadei”. “Cu o condiție: ca toate instituțiile să acționeze conform regulilor democrației și ale societății deschise”, a subliniat Hellvig.

UPDATE 18:16 – Iohannis, despre nominalizarea lui Hellvig: Am căutat pe cineva pregătit, să vină cu calmul necesar

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, după ce a anunțat nominalizarea lui Eduard Hellvig la șefia SRI, despre motivul pentru care l-a ales pentru această funcție, că a căutat pe cineva pregătit, cu energie și care să aducă calmul necesar în acest spațiu.

Președintele Iohannis a precizat că nu a dorit să fac nominalizările pentru șefia SRI și SIE împreună, astfel că a anunțat doar nominalizarea la Serviciul Român de Informații (SRI), urmând ca în perioada irmăîtoare să facă o nominzalire și pentru Serviciul de Informații Externe (SIE).

Întrebat ce calități l-au recomandat pe europarlamentarul Eduard Hellvig pentru această funcție, Klaus Iohannis a spus: ”Atunci când m-am gândit la o persoană pe care să o propun ca director la SRI, am căutat pe cineva care este pregătit pentru o astfel de poziție, care are pregătirea necesară, are energia necesară, care cunoaște actorii politici, care are suficiente cunoștințe despre activitatea Serviciului și care este o persoană care vine să aducă calmul necesar în acest spațiu”.

Iohannis a mai arătat că, ”pe de altă parte, a căutat o persoană care pentru el reprezintă garanția unui parcurs de modernizare și de europenizare pentru acest Serviciu”.

”SRI a câștigat foarte mult ca și imagine publică în ultimii ani, a avut rezultate notabile, s-au făcut progrele semnificative. Toate acestea trebuie duse mai departe de cel care va fi director SRI”, a mai spus șeful statului.

El a spus că în cursul zilei a avut întâlniri cu liderii partidelor politice, cărora le-a adus la cunoștință intenția sa de nominalizare a lui Eduard Hellvig pentru funcția de director al Serviciului Român de Informații.

”Ambele servicii secrete au rămas în ultima perioadă fără directori, SRI și SIE. Din motive diferite, în ultimele săptămâni, datorită unor evoluții în viața politică și în mediul public, SRI a fost de foarte multe ori în atenția publicului. Am considerat că în această perioadă, este nevoie ca la SRI să existe o echipă completă, pentru a instaura calmul necesar acolo”, a spus președintele Iohannis, despre situația de la Serviciul Român de Informații.

Șeful statului a menționat că a decis să facă o nominalizare pentru poziția de director al SRI, în persoana lui Eduard Hellvig.

”În această seară am semnat scrisoarea către președinții celor două Camere ale Parlamentatului și l-am propus pe domnul Eduard Hellvig pentru poziția de director”, a ținut să anunțe Klaus Iohannis.

Iohannis a precizat că a vorbit, de asemenea, și cu președinții Camerei Deputaților și Senatului.

Președintele a mai spus că, probabil, în cursul săptămânii vitoare Parlamentul va lua în dezbatere propunerea sa pentru șefia SRI.

Întrebat despre persoana nominalizată pentru conducerea SIE, Iohannis a spus că nu a dorit să facă nominalizările împreună.

”În perioada următoare, la momentul potrivit, voi face și această nominalizare pentru SIE, ”, a adăugat Iohannis.

Funcția de director al SRI a rămas vacantă după ce George Maior a demisionat de la conducerea Serviciului, în 27 ianuarie. Interimatul funcției a fost asigurat după acest moment de generalul Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI.

Sursa: mediafax.ro

Elena Udrea: Sebastian Ghita s-a dus la Coldea si Maior si le-a spus ca daca ii fac lui ce i-au facut lui Traian Basescu cu fratele lui ii va impusca

Elena Udrea a afirmat luni seara, invitata la Gandul.info, ca i-a spus lui Traian Basescu despre acuzatiile la adresa generalului SRI Florian Coldea, formulate intr-un interviu HotNews.ro, si ca deputatul PSD Sebastian Ghita le-a spus “metaforic” sefilor serviciului, George Maior si gen Coldea, ca i-ar impusca daca i-ar instrumenta fratelui sau un dosar similar cu cazul Mircea Basescu – Bercea Mondial.

Reamintim ca Elena Udrea a anuntat vineri, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea (director interimar SRI). Udrea il acuza pe Coldea ca ar fi instrumentat campania impotriva sa si il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos.

Sebastiat Ghita “s-a dus la dl. Coldea si dl. Maior si le-a spus ca daca ii fac lui ce i-au facut lui Traian Basescu cu fratele lui ii va impusca”, a spus luni Elena Udrea, la Gandul.info.

Aceasta a povestit ca a avut o relatie “oscilanta” cu Sebastian Ghita, mai apropiata inainte de venirea la putere a PSD dar care s-a schimbat dupa ce Victor Ponta a ajuns premier: “Cateodata comunicam mai mult in Parlament, chiar si in afara, in functie de interesul sau de moment, de a da semnale ca e mai apropiat de zona PDL si a presedintelui, fie de a da semnale ca e mai apropiat de PSD si Victor Ponta”.

Udrea a sustinut ca Ghita ii povestea “de foarte multe ori” “lucruri din discutiile pe care le avea cu conducerea SRI” si ca stie ca si el are instrumentate dosare.

In acest context deputatul PSD i-ar fi spus acesteia ca i-ar impusca pe Maior si pe Coldea daca i-ar instrumenta un dosar fratelui sau similar cu modul in care a decurs cazul Mircea Basescu – Bercea Mondial.

“Evident era metaforic” si evident ca Sebastian Ghita “va spune ca nu e adevarat”, a completat Elena Udrea.

Despre banii care ar fi fost dati de Cocos lui Sebastian Ghita

  • Sebastian Ghita mi-a povestit ca gen. Coldea ma uraste pentru ca in foarte mult timp din cei zece ani din mandatele dl Basescu am fost o sursa alternativa de informatii la presedinte
  • Am vrut sa ma lamuresc asupra acelui imprumut declarat, care il lega pe Cocos de acest dosar Microsoft
  • In acest context fostul sot mi-a spus despre aceasta intamplare rugandu-ma sa-i fixez o intalnire cu dl Coldea si Maior
  • Nu i-am fixat-o, nu am avut aceasta discutie
  • I-am spus si presedintelui, si dl Maior
  • Ce a facut sau a spus presedintele intrebati-l pe dansul. (intrebare – a actionat presedintele?) Nu stiu, trebuie sa-l intrebati pe dansul
  • Toata lumea incearca sa provoace o reactie a presedintelui. Nu ar fi mai bine sa-l intrebam inainte de Dorin Cocos daca e asa, pe Alin Cocos daca a dus acei bani?
  • Nu ar fi mai bine sa o intrebam pe doamna Bica sa o intrebam daca se faceau presiuni asupra ei?
  • Chiar si indirect i-am spus dl Coldea ca stiu aceste lucruri, nu in sensul in care i-am spus dl Maior, cu subiect, cu predicat, cu sume
  • Am spus intr-o intalnire pe care am avut-o la solicitarea mea ca sunt tinta unei strategii de denigrare pe care o orchestreaza impotriva mea
  • I-am spus in fata, cu dl Maior de fata
  • I-am spus ca eu cred ca in ceea ce s-a intamplat la Paris nu a fost strain
  • (Ce reactie au avut cei doi?) Ezitanta … am depasit subiectul, a negat ca as fi tinta unei strategii

Despre acuzatiile de implicare a generalului Coldea in campania electorala pentru prezidentiale:

  • Mai multe persoane mi-au povestit lucruri despre implicarea dl Coldea in campanie in sprijinul dl Iohannis
  • Evident ca daca acum o sa le spun numele o sa nege, dar in fata institutiilor statului o sa spun despre cine este vorba
  • Modul acesta de a actiona este unul extrem de periculos pentru democratie
  • Nu e vorba de Elan Udrea, dar aproape oricine poate fi acuzat de ceva in tara aceasta
  • Intr-o astfel de tara cel care stie secretele tuturor si are si parghiiile pentru a genera un dosar penal cuiva e evident ca el conduce aceasta tara
  • Cati parlamentari din comisia SRI au curaj sa-l intrebe pe dl Coldea daca e adevarat ce a spus Elena Udrea?
  • Eu accept ca sunt cel mai rau om din tara asta. Ar trebui sa nu ne mai punem intrebarea daca nu e adevart ce spun eu?
  • Uitati-va la dl Grebla, se stia ca are o problema si cand nu a actiona ca judecator CCR asa cum s-a dorit a fost chemat la DNA
  • Cat timp ai acoperiti in presa, ai politicieni care tremura la gandul ca maine pot fi arestati, evident ca poti sa faci majoritati si guverne, sa decredibilizezi orice om

Despre Sebastian Ghita

  • Am avut un schimb de SMS-uri cu dl Ghjita, ii spuneam ca o sa verific daca e adevarat ce am aflat, ca fostul sot i-a dat bani
  • A cotit, a deviat mesajul …
  • Si acest SMS il voi prezenta autoritatilor daca cineva va dori sa cerceteze aceasta situatie
  • Intrebati daca dl Ghita a fost sau nu sa-l viziteze in arest pe fostul meu sot. Este o intrebare retorica
  • Eu stiu de ce s-a dus acolo
  • Sa te lupti de unul singur cu lucrurile acestea in conditiile in care tot ce spui se intoarce impotriva ta mi se pare si pentru mine o strategie dezastruoasa
  • (…)
  • Poate il intrebati pe dl Ghita cine l-a trimis si de ce l-a trimis. Eu zic sa-l intrebam pe dl Ghita si daca nu-si aminteste imi amintesc eu
  • In momentul acesta nu prea mai gasesti avocati care sa doreasca sa intre in cazul acesta. Ma gandesc daca o sa mai gasesc avocat

Despre Traian Basescu

  • Am vorbit cu Traian Basescu zilele acestea (intrebata daca declaratia legata de barbatii puternici din politica ce in prezent se ascund pe sub mese se refera la fostul sef al statului) Nu. tocmai de aceea am spus mai devreme ca iarasi asteptam sa ne salveze presedintele Traian Basescu
  • Niciodata nu imi spunea presedintele ce ii spun serviciile
  • Eu ii spuneam spre exemplu faptul ca la ANRP, conducerea ANRP care pentru mine nu insemna vreo comisie, doar presedintele, doamna Dumitran, ca nu si-ar exercita atributiile respectand legea
  • Lucrurile acestea le-am spus presedintelui si apoi SRI

Despre conducerea SRI

  • Presiunea e uriasa, razboiul e urias. cat de mare e spaima si nu pot sa cred de ce putem acuza un presedinte, un ministru, un parlamentar, si nu putem acuza un sef interimar de serviciu secret
  • Retraim perioada securitatii
  • Din punctul meu de vedere conducerea (SRI) era efectiva a dl Coldea, dl Maior avea o conducere de reprezentare
  • Acest lucru nu e nefiresc
  • Ponta o sa mai stea putin la guvernare si o sa plece, ceea ce nu e un lucru rau, problema e cum o sa plece
  • Dl Maior l-a sprijinit pe Ponta, dl Coldea pe Klaus Iohannis. Parerea mea este ca s-a implicat in sustinerea lui Klaus Iohannis

Sursa: hotnews.ro

Udrea: Coldea cere timp pentru a-și rezolva problemele, eventual până mă “rezolvă” pe mine

Deputatul Elena Udrea a scris duminică, pe Facebook, că directorul interimar al SRI, Florian Coldea “cere timp pentru a-și putea rezolva problemele”, eventual până o va “rezolva” și pe ea.

“Coldea cere timp pentru a putea să-și rezolve problemele interne apărute după dezvăluirile pe care le-am făcut. Practic, are nevoie de timp pentru a mușamaliza lucrurile. Eventual, până mă <<rezolvă>> pe mine”, a scris Udrea..

Președintele Comisiei de control SRI Georgian Pop a declarat duminică, agenției MEDIAFAX, că audierea conducerii intrerimare a SRI va fi făcută de către comisie după finalizarea anchetei interne din cadrul Serviciului cu privire la acuzele aduse recent de Elena Udrea.

Pop a spus că, în cadrul discuției cu conducerea interimară a Serviciului desfășurată sâmbătă, a luat act de faptul că Serviciul a început verificarea internă standard cu privire la acuzațiile aduse de Elena Udrea și a menționat că acest tip de verificare durează de regulă câteva zile.

El a arătat că a stabilit împreună cu conducerea interimară ca, la audierea care trebuia să aibă loc în cadrul comisiei și care a fost anunțată anterior, ordinea de zi să fie suplimentată cu încă un punct ,vizând verificarea internă standard al Serviciului în cazul Udrea.

Georgian Pop a arătat că trebuie așteptate rezultatele verificării interne standard, întrucât dor acest rezultat constituie răspunsul instituțional și oficial al SRI și că, dacă ar face aceste audieri acum, comisia nu ar obține decât răspunsul unui singur om.

Sursa: mediafax.ro

Elena Udrea, despre reactiile la dezvaluirile sale: Arata teama pe care o genereaza SRI-ul celor cu secrete in dulap/ Ma astept la absolut orice, inscenari, “dezvaluiri”, fotografii

Elena Udrea a comentat sambata, pe pagina sa de Facebook, reactiile aparute dupa dezvaluirile pe care le-a facut in interviul acordat HotNews.ro, ea apreciind ca “s-a creat panica” pentru ca a “acuzat un general de serviciu secret”, iar “aceasta reactie arata teama pe care o genereaza SRI-ul celor cu secrete in dulap, politicieni, presa etc.”.

Ea mai afirma ca se asteapta “la absolut orice, inscenari, “dezvaluiri”, fotografii etc., pentru ca acum vor dori si mai mult sa-mi inchida gura”.

Mesajul postat sambata pe Facebook de Elena Udrea:

Am vazut reactiile si pozitionarile unor comentatori publici, dar si ale unor “acoperiti din presa” dupa afirmatiile (pe care mi le asum total) pe care le-am facut in interviul de la Hotnews.

Vreau sa fac trei comentarii scurte:

  • 1. De regula, cand apare un denunt impotriva unui politician, acesta este fie constatat deja vinovat, fie se spune, corect, justitia sa cerceteze. Cand au aparut dezvaluiri despre Florian Coldea (seful SRI), unii m-au atacat pe mine si au incercat sa il declare deja nevinovat, inainte de orice actiune a justitiei.
  • 2. Putem acuza un parlamentar, un ministru, un Prim-Ministru sau chiar un Presedinte fara probleme. Dar, cand am acuzat un general de serviciu secret, s-a creat panica! Aceasta reactie arata teama pe care o genereaza SRI-ul celor cu secrete in dulap, politicieni, presa etc.
  • 3. Justitia va fi cea care va dovedi daca denuntul meu va fi confirmat de dovezi. Eu am spus ce stiu si voi dezvolta afirmatiile din denuntul penal in fata anchetatorilor.

Personal, ma astept la absolut orice, inscenari, “dezvaluiri”, fotografii etc., pentru ca acum vor dori si mai mult sa-mi inchida gura. Important este sa fim constienti de pericolul urias al acestui moment: puterea totala in mana unui om despre care nu se stie mai nimic in spatiul public, dar care detine secretele tuturor.

Daca va amintiti, in ultima emisiune din campanie, Madalina Puscalau m-a intrebat daca voi face ceva cu lucrurile pe care le stiu. Am raspuns atunci ca “cel mai probabil da, pentru ca am un pronuntat spirit de sacrificiu”. Stiam ca voi spune…

Va recomand mai ales prima parte a emisiunii de la B1Tv de atunci. Link

Elena Udrea a anuntat vineri, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea (director interimar SRI). Udrea il acuza pe Coldea ca ar fi instrumentat campania impotriva sa si il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos.

Intrebata care sunt dovezile pe care isi bazeaza denuntul la DNA, Elena Udrea a spus ca e vorba despre declaratiile lui Dorin Cocos, Gheorghe Stefan (Pinalti) – ambii urmariti penal in dosarul Microsoft si aflati in arest preventiv, ale lui Culita Tarata (fostul sef al CJ Neamt, acum decedat) si pe informatii de la Sebastian Ghita.

DNA a inceput joi urmarirea penala in cazul Elenei Udrea pentru spalare de bani si fals in declaratii de avere, dosar desprins din dosarul Microsoft. DNA o acuza pe Elena Udrea ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, iar acesti bani ar fi fost fost investiti intr-o firma din care Udrea insasi a incasat dividende.

Sursa: hotnews.ro

Elena Udrea anuntat ca a depus la DNA un denunt impotriva sefului SRI, Florian Coldea: Coldea i-a cerut lui Dorin Cocos sa-i dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru RTV

Elena Udrea a anuntat vineri, intr-un interviu pentru HotNews.ro, ca a depus un denunt la DNA impotriva lui Florian Coldea (director interimar SRI). Udrea il acuza pe Coldea ca ar fi instrumentat campania impotriva sa si il acuza ca i-ar fi cerut fostului sau sot, Dorin Cocos, sa ii dea 500.000 de euro lui Sebastian Ghita pentru a-i sustine televiziunea Romania TV. Udrea sustine ca banii au fost dati de Dorin Cocos prin intermediul fiului sau, Alin Cocos. (ERATA: In textul initial se arata ca Elena Udrea a depus denunt si pe numele Laurei Codruta Kovesi, dar informatia a fost imprecisa: denuntul e doar pe numele lui Florian Coldea, Udrea a spus ca a mentionat-o si pe Kovesi, fara a elabora in ce context a mentionat-o). A fost o eroare redactionala, a fost remediata – nred.)

  • DNA a inceput joi urmarirea penala in cazul Elenei Udrea pentru spalare de bani si fals in declaratii de avere, dosar desprins din dosarul Microsoft. DNA o acuza pe Elena Udrea ca a stiut ca sotul sau de la acel moment, Dorin Cocos, ar fi obtinut sume de bani din traficul de influenta realizat in dosarul Microsoft, bani de care ar fi beneficiat si fostul ministru al dezvoltarii.
  • In interviul HotNews.ro, Elena Udrea a facut acuzatii grave la adresa lui Florian Coldea si Sebastian Ghita. Udrea a mai  sustinut ca ar fi facut lobby la premierul Victor Ponta pentru numirea Laurei Codruta Kovesi Intrebata care sunt dovezile pe care isi bazeaza denuntul la DNA, Elena Udrea a spus ca e vorba despre declaratiile lui Dorin Cocos, Gheorghe Stefan (Pinalti) – ambii urmariti penal in dosarul Microsoft si aflati in arest preventiv, ale lui Culita Tarata (fostul sef al CJ Neamt, acum decedat) si pe informatii de la Sebastian Ghita.
  • Elena Udrea a mai spus ca Tarata i-ar fi spus ca “duce bani la SRI” pentru plata catre o companie de realizare a sondajelor de opinie, fara sa spuna numele casei de sondaje.

Vezi mai jos declaratiile VIDEO ale Elenei Udrea (fragmente din interviul integral):

  • Nota Redactiei: Interviul a fost inregistrat vineri, 30 ianuarie, incepand cu ora 13.30

Rep: Care este versiunea dvs. despre dosarul  ceea ce se intampla azi?
Elena Udrea: Incep prin a spune un lucru pe care l-am tot spus in ultima vreme, si anume ca nici intr-un caz eu, care 10 ani de zile am luptat pentru justitie puternica, independenta, am fost in tabara celor care au sustinut justitia, nu o sa contest dreptul procurorilor, judecatorilor de a cerceta, de anacheta, de a aresta, nici intr-un caz. Problema este ca intr-o tara in care aproape oricine, aproape oricine poate fi gasit vinovat de ceva – de la seful statului, pana la cetateanul care a dat un borcan de miere si 100 de euro ca sa primeasca o pensionare anticipata parca, un caz real – puterea de a decide pe cine acuzi si cand acuzi, atunci cand este exercitata in scopul unor interese personale, private, oculte este un pericol pentru democratie si pentru statul de drept.

Dan Tapalaga: Fiti un pic mai explicita. La ce va referiti?
Elena Udrea: Dau un exemplu, acest dosar Microsoft, dar si multe alte dosare care apar in aceste zile si toate se concentreaza pe doar cateva persoane. Toate graviteaza in jurul meu si am spus lucrul acesta, ca cel putin din dezbaterea mediatica care se duce legat de cazurile anchetate de procurori rezulta ca o singura persoana este de interes sa fie dezbatuta, sa fie implicata: Elena Udrea.

Dan Tapalaga: Nu e adevarat asta. Acest dosar, cand a izbucnit in spatiul public, a izbucnit fiind mentionate o serie de nume ale unor lideri PSD in primul rand.
Elena Udrea: Care nu s-au mai auzit dupa aceea.

Dan Tapalaga: S-au auzit pe rand si de liderii PSD, si de liderii PDL, si astazi si de dvs.
Elena Udrea: Da.

Dan Tapalaga: Au fost pusi sub acuzare o multime de lideri PSD.
Elena Udrea: Dar ati mai auzit ceva de dl Nica, de dl Ponta?

Dan Tapalaga: Asta e problema presei cum trateaza aceste subiecte…
Elena Udrea: Da, asta spun si eu.

Dan Tapalaga: si la vremea respectiva ei au fost in prim-plan, asa cum dumneavoastra sunteti astazi in prim-plan.
Elena Udrea: Nu, nu, nu. Eu sunt in prim-plan de la inceputul-inceputului. De la momentul la care a aparut acest dosar si a aparut numele fostului meu sot, chiar daca pana ieri nu exista nicio acuzatie oficiala la adresa mea, subiectul a fost Elena Udrea. Toate documentele aparute pe surse se refereau la Elena Udrea. Toate dezbaterile, intr-o anumite parte a presei, erau despre Elena Udrea. De aceea am si iesit public sa spun ca nu mi se pare normal in momentul in care in acest dosar, spre exemplu, sunt numite, sunt pomenite de martori nume mari de lideri politici, cum ar fi Victor Ponta, dl Vasile Blaga, asta de catre martorul care l-a pomenit si pe Dorin Cocos. Tot acel martor a spus ca i-a dat bani lui Vasile Blaga.

Dan Tapalaga: Cine a spus asta?
Elena Udrea: Domnul Florin… sau… cel de la… partenerul lui Pescariu…

Cristian Pantazi: Florica de la Fujitsu Siemens?
Elena Udrea: Florica, da.

Dan Tapalaga: Ati vazut dumneavoastra aceasta declaratie in dosar?
Elena Udrea: Sigur ca da. Dar a aparut la televizor. In campanie a aparut pentru 2 ore, in scurt, la televiziunea domnului Ghita, a aparut acest document. Ulterior a fost retras. La intrebarea pe care am pus-o: De ce nu s-a dezbatut la fel de intens documentul in care a aparut numele dlui Vasile Blaga, asa cum s-a dezbatut in continuu in campania in care candidam la prezidentiale implicarea fostului meu sot in acest dosar? raspunsul lui Sebastian Ghita a fost: Pentru ca generalul Coldea, de la SRI, i-a cerut sa retraga acest document.

Dan Tapalaga: Aveti probe cand spuneti asta?
Elena Udrea: Va spun ce mi-a spus Sebastian Ghita. Intrebati-l sa vedem daca recunoaste sau nu.

Dan Tapalaga: Deci Sebastian Ghita v-a spus. Cand?
Elena Udrea: In timpul campaniei, candva, cand i-am reprosat faptul ca la televiziunea lui, la RTV – sigur, o televiziune facuta cu acordul SRI-ului.

Dan Tapalaga: De unde stiti asta?
Elena Udrea: De la momentul la care s-a intamplat, in 2011. Dar o sa ajungem acolo. La televiziunea lui, pret de 2 ore maxim a iesit acel document si s-a dezbatut implicarea dlui Vasile Blaga. Acolo se spunea ca a primit o suma de bani de la Claudiu Florica, lucru care s-a intamplat timp de 2 ore, dupa care a disparut cu totul din dezbaterea publica. Evident ca am tras atunci concluzia, si o sa vedeti pe parcursul interviului de ce, ca nu era niciun interes ca cei din tabara dlui Iohannis in vreo cauza penala. In schimb, am fost implicata eu, desi nu aveam o implicare oficiala in acest atac legat de aspecte penale si apoi, desigur, si celebrele fotografii si arestarea fostului sot cu 2 saptamani inainte de votul primului tur, samd. Ma intors si spun ca este firesc, este normala actiunea justitiei. Justitia trebuie sa functioneze. Insa justitia de asemenea trebuie sa se bazeze pe lege. O justitie care nu se face cu legea in fata poate sa fie la fel de periculoasa ca o lipsa de justitie.

Cristian Pantazi: Dar de ce spuneti ca ati fi tinta acestei vanatori, cand toata presa, toti constatam ca punerea dvs. sub acuzare s-a intamplat ieri, deci dupa ce s-a incheiat campania electorala, dupa ce Traian Basescu a plecat de la Cotroceni, Victor Ponta a pierdut alegerile, dvs. ati pierdut alegerile, PMP e in pragul dezintegrarii si ca o miza politica dvs nu mai reprezentati o miza ca anul trecut? Deci cine si de ce v-ar vana?
Elena Udrea: Dar eram asa o miza mare in campanie? Vi se parea ca eram pe cale sa castig alegerile? Acelasi lucru pe care il reprezentam in campanie. Punand niste lucruri cap la cap, am inteles de unde a venit parte din atacurile cel putin din ultimii ani la adresa mea, atacuri care sunau cam asa: Traian Basescu sa se lase de Elena Udrea, pentru ca ii face foarte mult rau. Si nu vorbesc de cei care poate chiar li s-a parut, cum ar fi dl. Tapalaga, reala aceasta teorie. Vorbesc de cei care au actionat in baza unei teorii a altcuiva. Sunt oameni pe care daca ii urmarim, si vorbesc aici de oameni din presa, pe care daca ii urmarim ce puncte de vedere au, constatam cu usurinta – si daca vedem cum sunt finantati – constatam cu usurinta ca ei de fapt sunt purtatorii de idei, de mesaje, ai unor institutii sau ai unor oameni din institutii. Spre exemplu, sunt purtatori de mesaje ai SRI-ului, asta este clar. Asa cum dna Sorina Matei, spre exemplu, este evident purtatoarea de cuvant a dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Aici eu as spune ca e o sustinatoare a luptei anticoruptie, si nu o purtatoare de cuvant a dnei Kovesi. Sustine lupta anticoruptie dna Matei, ca multi alti ziaristi, inclusiv noi, inclusiv cei de la Revista 22 si multi altii.
Elena Udrea: Asta este. Dar dvs. nu cred ca sunteti platiti din banii lui Nicolae Dumtriu.

Cristian Pantazi: Cu siguranta nu suntem platiti.
Elena Udrea: Nu sunteti, in regula.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta?
Elena Udrea: Pai, daca vrei intr-adevar sa spui ca slujesti un principiu pana la capat, atunci este foarte greu sa imi spui ca esti un om care slujeste justitia pana la capat, cata vreme primesti salariu de la un om care este cercetat intr-o cauza penala – eu n-am nimic, Doamne fereste, Nicolae Dumitru este si amicul meu, dar este un om care a fost arestat in cauza Microsoft si despre care, spre exemplu, la dna Sorina Matei nu am auzit un cuvant.

Cristian Pantazi: Mi-e greu sa inteleg tot rationamentul, avand in vedere ca dvs. ati facut chiar afaceri sau ati infiintat o firma cu dl Niro. V-as propune sa ne intoarcem la miza dosarului si care inteleg ca ar fi Traian Basescu, din ce spuneti dvs.
Elena Udrea: Acest dosar este un dosar foarte mare, foarte amplu.

Cristian Pantazi: Si care e miza? E vorba de Traian Basescu?
Elena Udrea: Pai el este un dosar real. Nu, nu spun asta, nu. Este vorba de un dosar foarte real. Adica acolo, intr-adevar, cand a pornit, acest dosar a pornit cu descrierea ca este cel mai mare dosar de coruptie in care sunt implicati 9 ministri, in care valoarea acestor contracte ar fi de 1 miliard de euro, in care spagile care s-ar fi dat ar fi intre 60 si 100 de milioane si in care mai sunt implicati zeci de oameni de afaceri. Am avut o singura arestare, atunci, in campanie, cei 4, printre care si fostul sot, dl Nicolae Dumitru, Pinalti si Gabriel Sandu. In rest, aproape toata lumea este ok. Adica dl Victor Ponta, despre care Claudiu Florica a spus ca a primit foloase pentru a interveni in acest dosar, este ok. Alte nume cele pomenite acolo, Tariceanu, Adrian Nastase, Tanasescu…

Cristian Pantazi: Dar el este urmarit penal, si fiul sau, din cate tin minte.
Dan Tapalaga: Da, sunt urmariti penal. Sunt o multime de lideri PSD urmariti penal acolo.
Elena Udrea: Dar nu sunt arestati. Deci toata lumea este libera.

Dan Tapalaga: Un dosar penal, cum bine stiti, individualizeaza situatii, fapte, samd. Adica nu pot fi toti arestati penal sau toti arestati preventiv. Si dosarul e cam la inceput, din cate stiti.
Elena Udrea: Cei care chiar presupunem noi ca au savarsit faptele, aceia sigur, sau cei care au venit, care au initiat tot aceste demers de afaceri, aceia sunt sigur liberi. Nu mai spun ca oameni politici importanti, care sunt…

Dan Tapalaga: Inca o data, dna Udrea, acest dosar, cum stiti, este intr-o faza incipienta, inca. Nu s-au terminat comisii rogatorii cu alte tari din UE samd. Adica trageti concluzii mult prea rapide intr-un dosar care este abia la inceput.
Elena Udrea: Bun, este la inceput, insa este o realitate ce va spun eu. Ca din zecile de persoane implicate, unii direct – cei care fie au facut contractele, fie sunt cei care au venit cu afacerea – la final mai sunt 2 asa-zisi intermediari arestati in aceasta cauza si eu, acuzata…

Dan Tapalaga: Tocmai va spuneam ca nu este niciun final in acest doar.
Elena Udrea: la final, astazi. Si eu, acuzata ca nu am stiut, ca trebuia sa stiu, sa presupun ca o parte din banii pe care sotul meu ii folosea in afaceri ar fi provenit din actiuni prin care a incalcat legea. Nici asta, deci Doamne fereste, procurorii au fost foarte ok, inteleg dreptul lor de a suspecta faptul ca eu as fi stiut, insa nici nu poate fi o certitudine ca orice nevasta stie cum isi face afacere sotul ei. Trec peste faptul ca intamplator eram o nevasta cu o ocupatie foarte precisa si foarte solicitanta.

Cristian Pantazi: Inainte sa trecem la realitatea relatiei din cuplul dvs, care e teoria dvs. legata de modul in care ati fost implicata? Care e adevarul dvs?
Elena Udrea: Incepusem prin a va spune ca intr-o tara in care pe oricine aproape ai putea sa acuzi in orice moment, cel care are catusele este si cel care conduce Romania. Ganditi-va cine ar avea curaj sa se opuna sau care dintre oamenii politici ii vedeti ca au curaj sa abordeze frontal acest subiect al finantarii partidelor politice sau al finantarii campaniilor electorale? Nimeni, toata lumea se ascunde, desi stim cu totii ca in mare parte exact asa procedeaza oricine candideaza si asa procedeaza orice partid. Care politician il vedeti in comisia de supraveghere a serviciilor secrete capabil sa initieze cu adevarat un control asupra activitatii acestor servicii, cand aproape toti de acolo oameni politici pot fi, ca dl. Grebla, chemati a doua zi la parchet.

Dan Tapalaga: Mai clar, daca puteti. Ce sustineti?
Elena Udrea: Adica eu spun ca cel care detine secretele tuturor – si toti avem secrete, mai ales cei din presa, din politica. Ale noastre sunt interesante.

Cristian Pantazi: E SRI sau DNA?
Elena Udrea: si cel care are cheia asupra acuzarii cuiva este si cel care poate determina anumite comportamente la nivelul politicenilor, la nivelul presei sau chiar la nivelul magistratilor.

Cristian Pantazi: Dar despre cine e vorba?
Dan Tapalaga: Vorbiti in clar!

Elena Udrea: Evident ca vorbim in clar. In spatele unui plan pe care eu il vad foarte bine asezat si care este pus in practica de ceva timp, pas cu pas, si ce-am aici sunt lucruri pe care de luni de zile eu le scriu… si constatand toate acestea, se afla un om care detine in acest moment toate aceste secrete, pentru ca le are de la mii de oameni, de ofiteri care le aduna. Este seful actual al Serviciului Roman de Informatii, este dl Florin Coldea. Deci dl Coldea este cel care, in acest moment, detine aceasta putere, pentru ca pe de o parte detine toate secretele, este depozitarul tuturor secretelor tuturor, pe de alta parte are o foarte buna relatie cu dna Kovesi. Si va spun eu, care am intervenit in numirea dnei Kovesi in functia de procuror DNA…

Dan Tapalaga: In ce sens ati intervenit?
Elena Udrea: In sensul in care dl Victor Ponta nu era de acord sa se faca numirile procurorilor si numirea dnei Kovesi, era singurul nume de interes, care il interesa pe presedintele Traian Basescu. Singurul nume care interesa era Codruta Kovesi; fusese o propunere a domnului Coldea, doamna Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Cum adica a fost o propunere a domnului Coldea?
Elena Udrea: Adica dl Traian Basescu evident ca o sustinea pe Codruta Kovesi, dar ea era plecata intre timp din tara.

Cristian Pantazi: Era la Bruxelles, trimisa a Guvernului.
Elena Udrea: Da. Si cel care a propus revenirea dansei a fost dl Coldea.

Dan Tapalaga: De unde ati scos informatia asta, cine v-a spus asta?
Elena Udrea: La acel moment, aceasta discutie – dar, inca o data spun, a fost un nume pe care si-l dorea si presedintele foarte mult, dar ideea ca dansa sa se intoarca de acolo a venit de la Florin Coldea.

Dan Tapalaga: Pai adineauri ati spus ca dvs. ati sustinut-o.
Elena Udrea: Nu, eu am spus ca eu am fost cea care a discutat cu dl Victor Ponta numirea dnei Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Pai, stati putin. Ori Traian Basescu a sustinut-o, ori dvs, ori Florian Coldea, ca nu se mai intelege nimic in clipa asta?
Elena Udrea: Am spus ca propunerea ca dansa sa se intoarca de la Bruxelles a venit de la dl Coldea. Traian Basescu si-a dorit foarte mult ca Codruta Kovesi sa fie procuror DNA, dar Victor Ponta nu dorea acest lucru.

Dan Tapalaga: Dar cine v-a spus toate astea?
Elena Udrea: Pai, faptul ca Victor Ponta nu dorea era evident si stiam de la presedinte. Dar era evident, pentru ca spunea pe toate partile ca nu doreste. Iar eu am fost cea care a mers la Victor Ponta sa discut tocmai numirea Codrutei Kovesi in functie.

Dan Tapalaga: Cand?
Elena Udrea: Intr-o seara, in 2013, la biroul dlui Victor Ponta, pe care il are in blocul in care locuieste. Am discutat atunci cu dl. Ponta si unul din argumentele pe care le avea, obiectiile pe care le avea era tocmai faptul ca era extrem de apropiata sau ca ar fi fost extrem… ar fi ascultat foarte mult de SRI. Acesta era unul din argumentele pentru care Victor Ponta se opunea numirii. Unul din ele.

Dan Tapalaga: Dar ne puteti spune in calitate de ce ati facut aceasta interventie la dl. Ponta?
Elena Udrea: In calitate de persoana care, la momentul acela, putea sa discute cu el. Ceea ce n-ar fi facut, spre exemplu, nici presedintele.

Cristian Pantazi: V-a cerut presedintele, v-a rugat sa faceti aceste diligente, aceasta discutie cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Nu.

Cristian Pantazi: A fost initiativa proprie?
Elena Udrea: A fost initiativa mea. A fost initiativa mea.

Cristian Pantazi: De unde stiati de discutiile de la Cotroceni?
Elena Udrea: Din discutiile presedintelui, din ce era public. Era un conflict, nu se mai numeau procurorii, iar Traian Basescu nu voia sa renunte la Codruta Kovesi sub nicio forma – aici era cuiul lui Pepelea, daca va amintiti – si in acest context mi-am asumat sa discut eu cu Victor Ponta deblocarea situatiei.

Cristian Pantazi: Ati discutat cu Victor Ponta si cu Traian Basescu, in acel context, si despre Alina Bica la DIICOT?
Elena Udrea: Nu. Propunerea Alina Bica nu era atat de importanta, era o propunere pe lista. Mai important era procurorul general, atunci. Insa, asa cum a spus si presedintele, fata de dorinta de a avea-o pe Codruta Kovesi la DNA, procurorul general a fost cel pe care l-a propus, pentru ca asta spune legea. Deci este printr-o negociere si o intelegere intre presedinte si prim-ministru. Si atunci procurorul general a fost numit domnul care este si astazi, nu ii retin numele.

Cristian Pantazi: M-as intoarce la dl Coldea, despre care spuneati ca el controleaza toata situatia, ca el este cel care are interesul sa va puna in aceasta numire proasta. Aveti vreo proba?
Elena Udrea: Pai, o multime de lucruri pe care o sa vi le spun. Cumva o sa incep cu ceva ce pentru mine a reprezentat o luminare asupra a ceea ce mi se intampla. La o cafea cu dl Sebastian Ghita, undeva in vara trecuta, va spun si unde: la cafeneaua Sofa de pe Barbu Vacarescu, dl Sebastian Ghita – un apropiat al SRI-ului si o persoana care se vede des cu dl Florian Coldea – mi-a spus ca dl Coldea ma uraste. Am intrebat de ce, si mi-a spus un lucru pe care eu apoi l-am spus public – dar bineinteles nu am citat, la vremea aceea: pentru ca am fost permanent o sursa alternativa de informatii la presedinte. Presedintele Romaniei este nu cel mai informat om. De regula, este cel mai dezinformat om, pentru ca el primeste informatii pe niste cai simple. Bine, de pe internet daca sta sa le citeasca sau de la televizor sau informatii pe care le ia oficial de la institutii. Evident ca atunci cand cineva, care este relativ bine conectat la presa, la toata zona de presa, la zona politica, la tot mediul de afaceri, o astfel de persoana are acces la presedinte si poate sa ii spuna niste lucruri – si o sa va dau exemple in interviu – evident ca devine o persoana neplacuta sefilor de servicii. Asa mi-a explicat Sebastian Ghita faptul ca dl Coldea m-ar uri. Eu nu am urat niciodata pe nimeni. Pornind de la acest moment…

Dan Tapalaga: L-ati crezut pe cuvant pe Sebastian Ghita? Pentru ca relatia dvs mi-e putin neclara, si anume acum ii reprosati ca a facut un control de facto din pozitia de parlamentar si ca nu si-a facut treaba, pe de alta parte n-aveati o problema sa va intalniti cu el pe Barbu Vacarescu.
Elena Udrea: Nu. Dar n-are nicio legatura. Si dvs. ma criticati si nu am o problema sa va dau interviul aici. Deci nu are nicio legatura, lucrurile sunt adevarate si intr-un fel, si in alt fel.

Dan Tapalaga: Si cat de apropiata era relatia cu Ghita, astfel incat dl Ghita v-ar fi facut asemenea confidente – ce vorbea dansul cu domnul Coldea?
Elena Udrea: Mi-a facut multe alte confidente. Multe altele.

Dan Tapalaga: Ca de exemplu?
Elena Udrea: Nu stiu, spre exemplu l-am intrebat…

Dan Tapalaga: Dar in virtutea carei relatii, ca nu intelegem?
Elena Udrea: Pur si simplu. Nici nu stiu sa va spun. Nu am o relatie atat de apropiata cu dl Ghita, incat sa ne consideram prieteni. Ca dovada,  cred ca sunt cel mai atacat personaj, dupa Traian Basescu, la televiziunea lui, si am mai spus lucrul acesta. Nu stiu. Dl Ghita oscila, probabil, intre nevoia de a sta mai aproape, cateodata, de Basescu, altadata i se parea ca e mai rentabil sa stea aproape de Victor Ponta, habar n-am. Astea-s motivele lui. Eu va reproduc ce mi-a spus el.

Dan Tapalaga: Revin putin la episodul intalnirii cu premierul Victor Ponta, daca el a avut loc, in 2013 ati spus.
Elena Udrea: Da. Cand s-a facut numirea.

Dan Tapalaga: Pai nu erati inamici, pe vremea aia, in opozitie? Ca am vazut niste schimburi de replici extrem de dure.
Elena Udrea: Eu sunt chiar cea care chiar a facut opozitie.

Dan Tapalaga: Cum? Intalnindu-va cu Victor Ponta?
Elena Udrea: Da’ n-are legatura. Faptul ca eu ma cunosc cu dvs, daca ies de aici si spun ceea ce cred despre dvs, si spun sincer, n-are legatura lucrul acesta. Adica eu pot sa cred niste lucruri despre un om si, in acelasi timp, legat de alt subiect sa stau de vorba cu el.

Dan Tapalaga: Dar ati spus ca erati printre putinii oameni care avea acces la Victor Ponta.
Elena Udrea: Din apropierea lui Traian Basescu.

Dan Tapalaga: In virtutea caror relatii?
Elena Udrea: Sunt vechi, de cand lumea…

Dan Tapalaga: Faptul ca a fost avocatul dvs la firme sau de cand?
Elena Udrea: Nu. El nu a fost avocatul meu, v-am mai spus si este minor subiectul fata de ce se intampla, credeti-ma. Avocatul meu nu a fost niciodata. Daca a fost avocatul lui Dorin Cocos, sigur, parerea mea v-am mai spus, cred ca si-a luat un avocat prost.

Dan Tapalaga: Victor Ponta, mi-aduc bine aminte, a declarat public ca numirea Laurei Codruta Kovesi a fost propunerea lui. Este o declaratie publica, data intr-un interviu pentru Evenimentul Zilei, daca nu ma insel acum vreo jumatate de an.
Elena Udrea:
Da. A fost propunerea lui, dupa ce a primit-o de la Traian Basescu. El si-a asumat toate propunerile. Eu va spun cum stau lucrurile si va spun care era argumentul principal pentru care nu voia numirea.

Dan Tapalaga: Ori de la Traian Basescu, ori de la Florian Coldea? Iarasi va trebui sa va hotarati.
Elena Udrea:
Eu cred ca am lamurit-o.

Dan Tapalaga: Nu, deloc!
Elena Udrea:
Oficial, propunerea a facut-o presedintele Romaniei, pentru ca in mod constitutional numirea procurorilor se face intre presedinte si premier – asta este legea, astazi. Ideea ca dna Kovesi sa se intoarca de la Bruxelles a fost ideea dlui Coldea.

Dan Tapalaga: Dar ce vreti sa spuneti cu asta, ca a fost ideea dlui Coldea?
Elena Udrea:
Nimic. Decat sa arat faptul ca exista un parteneriat intre dl Coldea si dna Kovesi, care…

Dan Tapalaga: Institutional.
Elena Udrea:
… la nivel institutional, de foarte multe ori l-am vazut materializandu-se in acele referiri: Caz rezolvat cu sprijinul SRI. Care nu mai apar de cand Traian Basescu a remarcat ca nu este normal sa apara permanent.

Dan Tapalaga: Chiar in cazul dvs. a aparut aceasta mentiune.
Elena Udrea:
Nu mai stiu.

Cristian Pantazi: Si la comunicatele de astazi.
Dan Tapalaga: Aceasta mentiune a aparut inclusiv in punerea sub acuzare in ce va priveste.

Elena Udrea: Aha. Bun. Deci, dupa ce a aparut presedintele la momentul acela si a spus ca nu este normal, pentru ca foarte multi oameni de afaceri au inteles mesajul ca cei care detin toate informatiile sunt cei de la SRI, avand in vedere ca DNA-ul lucreaza cu informatii de la SRI, si ca urmare au incercat – si asta va spun eu – au incercat sa isi gaseasca intrare la SRI, deci dupa ce a fost aceasta remarca a domnului presedinte, imi amintesc ca o vreme nu a mai aparut. Daca acum spuneti ca a aparut din nou, nu am remarcat. Daca aceasta colaborare este institutionala, este corecta. Numai ca daca si procurorii, si magistratii sunt oameni, si inca o data, va dau un exemplu celebru: dl judecator Grebla. Si va spun ca este evident ca atunci cand cei de la SRI detin informatii despre toti, inclusiv despre judecatori si procurori, daca relatia dintre SRI si procurori este una prin care, la o adica, SRI-ul poate face presiuni intr-un fel sau in altul asupra magistratilor, atunci iarasi avem de-a face cu un abuz.

Cristian Pantazi: Acuzatia pe care o faceti, fie si in subtext, este extrem de grava. Si anume: ca dosarul dvs…
Elena Udrea: Nu legat de dosarul meu. Nu. Aici era o discutie in general.

Cristian Pantazi: …bun. Ca dosare, in general, sunt facute de DNA la presiunea SRI, care are ceva impotriva dvs.
Elena Udrea: Nu, dar legati de mine. Era o discutie in general. Daca vreti sa ne intoarcem la cazul particular, Microsoft, ne intoarcem acolo.

Cristian Pantazi: Dar eu v-am cerut dvs. probe legate de relatia de adversitate pe care Coldea o are fata de dvs. si mi-ati spus ca acea proba suprema este marturisirea facuta la o cafea de dl Sebastian Ghita.
Elena Udrea: V-am spus ca incep de acolo.

Cristian Pantazi. Bun. Alte probe aveti pentru acest dinte pe care Coldea/SRI il are impotriva dvs?
Elena Udrea: Intrebarea ar fi de ce. Toata lumea s-a intrebat: dar ce sa aiba totusi cu Udrea? Nu era un pericol pentru alegerile de la presedintie, iar acum, asa cum spuneti, ma si retrag din fruntea partidului, nu tin sa reprezint neaparat acum o pozitie in politica romaneasca. Eu cred ca planul este acela de a avea puterea totala. Tot asa, ca sa-l citez pe dl Ghita, care mi-a spus la un moment dat din discutiile cu dl Coldea: putere egala cu a sefului statului. Astazi, dl Coldea a ajuns directorul SRI.

Dan Tapalaga: Interimar.
Elena Udrea: Interimar.

Dan Tapalaga: Trebuia, dupa demisia dlui Maior, sa fie numit un sef si, potrivit legii, prim-adjunctul se duce interimar.
Elena Udrea: Da. Deci cred ca toti cei care stiu anumite lucruri, si este o tactica – trebuie sa recunoasteti ca este un comportament des intalnit – toti cei care stiu anumite lucruri sau toti cei care pot fi o piedica trebuie eliminati. Si acum o sa ma intrebati: bine, si ce stiti? Pai, eu stiu foarte multe lucruri, pe care le-am aflat unele din discutiile directe, sa zicem, cu dl Coldea, altele pe care le-am aflat de la persoane care s-au intalnit sau au colaborat in anumite momente cu dl. Coldea.

Cristian Pantazi: Unu: Ce informatii? Doi: Ce faceti cu ele?
Elena Udrea: Pai vi le spun dumneavoastra. Doi: am facut un denunt.

Cristian Pantazi: Denunt la DNA?
Elena Udrea: Da, la DNA.

Dan Tapalaga: Impotriva cui?
Elena Udrea: Un denunt in care spun lucruri despre dl general SRI Florian Coldea si despre… o amintesc pe doamna procuror general DNA Codruta Kovesi.

Dan Tapalaga: Ce spuneti acolo?
Elena Udrea: Pai, va spuneam de ce cred eu ca se doreste si s-a dorit din campanie, cu toate armele, scoaterea din politica, de la nivelul care conteaza al politicii, in ceea ce ma priveste. Si, ma rog, este un lucru recurent, de foarte multe ori s-a tot incercat sa fie scoasa Elena Udrea.

Eu cred ca in prima parte, cat exista Traian Basescu, tocmai pentru a elimina, asa cum spunea dl Ghita, o sursa alternativa de informatii, in partea acum a doua cred ca pur si simplu pentru lucrurile pe care le stiu si pe care i le-am spus dlui Coldea in fata. Sau prin dl Maior i le-am transmis.

Dan Tapalaga: Ce anume?
Elena Udrea: Pai, spre exemplu, stiu, in momentul in care a aparut dosarul Microsoft si s-a vehiculat numele fostului sot, eram in plina campanie electorala. A venit, se spunea acolo, numele meu era evident legat de dosar si mai ales se spunea despre un credit pe care sotul – si care este si proba in dosar – fostul sot il luase de la Dinu Pescariu si pe care il declarasem in declaratia de avere. In contextul acesta complex, a venit la mine fostul sot sa ma roage sa ii fixez, sa intermediez o intalnire cu dl Coldea si dl Maior, spunandu-mi ca nu doreste sa ii apeleze direct in situatia data.

Dan Tapalaga: Cum adica sa ii apeleze direct?
Elena Udrea: Nu stiu.

Dan Tapalaga: Avea fostul sot apel direct la Maior si la Coldea?
Elena Udrea: Imediat o sa revin si o sa va spun. Ca nu doreste sa ii apeleze direct pentru ca, ma rog, asa era situatia, insa am intrebat de ce ar face asta, de ce sa vorbeasca, si a spus ca ar dori sa lamureasca acuzatiile din dosar, in conditiile in care mi-a spus ca a facut niste lucruri, la solicitarea dlui Coldea. Lucru care inseamna, si pentru asta sigur este foarte usor de intrebat fostul sot. Eu va declar exact ce mi-a spus.

Dan Tapalaga: Cand se intampla asta?
Elena Udrea: In toamna acestui an. Deci vorbesc de dupa ce a aparut scandalul, inainte sa fie retinut. Mi-a spus, spre exemplu, ca la solicitarea domnului Coldea a dus 500.000 de euro lui Sebastian Ghita, in cash, pentru a-si finanta televiziunea, RTV.

Cristian Pantazi: Cand?
Elena Udrea: Cred ca la inceputul… Ideea era ca mai la inceputul televiziunii, cand s-a rupt RTV-ul de Realitatea si cand dl Ghita inca nu era conectat cu toate cele 10 degete la bugetul de stat. Ulterior am aflat ca banii au fost remisi dlui Ghita de catre Alin Cocos. Mi-a mai spus ca, tot asa, la solicitare, a dus aproximativ la fel, 500.000 de euro, nu-mi mai aduc aminte exact, dar aproximativ la fel, unui institut de sondare a opiniei publice, care facea sondaje din acestea.

Cristian Pantazi: Ce institut, tineti mine?
Dan Tapalaga: Mai exact?

Elena Udrea: Nu, nu tin exact. Dar, daca va fi intrebat, cu siguranta ca-si aminteste el. Sau daca vor fi intrebati, va fi intrebat dl Coldea. Deci astea erau lucrurile pe care mi le-a spus la momentul acela si care, in contextul dat, mi-a explicat ca ar fi vrut sa le discute. Nu s-a intamplat, nici nu am procedat ca atare, ca n-aveam cum, dar in orice caz a si fost retinut preventiv.

REACTIII

SRI, despre Udrea: Serviciul nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal, cu atat mai putin la situatia unor dosare la care SRI a contribuit. Vom continua sa contribuim la lupta anticoruptie

Serviciul Roman de Informatii nu se pronunta referitor la declaratiile unor suspecti urmariti penal si cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit SRI, a declarat, vineri, purtatorul de cuvant al acestei institutii, Sorin Sava, solicitat de HotNews.ro sa raspunda acuzatiilor aduse de deputatul Elena Udrea sefului  SRI, Florian Coldea.

“Referitor la alegatiile exprimate in spatiul public, cu privire la activitatea SRI si a reprezentantilor acestuia, consecvent principiilor si misiunii profesionale ale serviciului, in concordanta cu atitudinea publica exprimata in ultimii 10 ani, SRI nu se pronunta in legatura cu declaratiile unor suspecti aflati in faza de urmarire penala, cu atat mai putin in legatura cu situatia unor dosare penale la a caror initiere si instrumentare a contribuit”, a declarat, pentru HotNews, purtatorul de cuvant al Serviciului Roman de Informatii.

Sorin Sava subliniaza ca SRI “va desfasura in continuare, cu hotarare”, activitatea prin care contribuie la lupta anticoruptie.

“Nu pot sa nu remarc faptul ca aceste acuzatii defaimatoare la adresa SRI si a reprezentantilor acestuia apar in contextul intensificarii luptei anticoruptie, activitate la care SRI are o contributie majora si decisiva si pe care, alaturi de alte institutii abilitate, o va desfasura in continuare, in limitele si competentele legii, cu hotarare, in tot ceea ce va face”, a mai spus reprezentantul SRI.

Laura Codruta Kovesi pentru HotNews.ro: Nu este prima data cand suspectii din dosare fac afirmatii denigratoare la adresa mea si nu le comentez

Sebastian Ghita: Ma surprind acuzatiile Elenei Udrea / Realitatea TV si Romania TV nu au avut contracte cu Dorin Cocos sau firmele acestuia

Sursa: hotnews.ro

SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil exclusiv în baza unei autorizații de la judecător

SRI precizează, într-un comunicat remis MEDIAFAX, că accesul autorităților competente la un anume echipament IT și la datele cu caracter privat stocate pe acesta, care presupune restrângerea exercițiului unor libertăți fundamentale, se poate face exclusiv în baza unei autorizații a unui judecător.

Referitor la unele critici aduse la adresa legii securității cibernetice, SRI își reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și acționează permanent pentru protejarea acestora, potrivit unui comunicat.

SRI reiterează faptul că legea, așa cum a fost adoptată de Parlamentul României, “nu permite instituțiilor statului accesul la date care țin de viața privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător”, se arată în comunicatul SRI. Prin urmare, Serviciul Român de Informații consideră că “temerile, speculațiile și acuzațiile manifestate în spațiul public sunt lipsite de orice fundament real”.

În comunicat se arată că, potrivit art.17 al legii, “doar deținătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deținătoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziția autorităților competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activitățile desfășurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la amenințarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării”.

“Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obținute preliminar, care restrâng câmpul de investigație, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică și care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)”, mai explică SRI.

“Subliniem în mod responsabil că accesul autorităților competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizații eliberate de judecător”, susține Serviciul Român de Informații.

Totodată, referitor la criticile legate de absența din corpul legii a unor garanții suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI menționează faptul că procedura autorizării accesului autorităților competente la date de conținut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în Codul de Procedură Penală, cât și în Legea securității naționale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecția drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conținutul mai multor legi este în contradicție cu norme imperative de tehnică legislativă.

SRI precizează că, în concordanță cu angajamentele asumate de România la nivel NATO și UE, consideră că asigurarea securității cibernetice trebuie să constituie “o preocupare majoră” a tuturor actorilor implicați, atât la nivel instituțional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării și aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât și la nivelul entităților private interesate de protejarea propriei securități.

SRI subliniază că, până în prezent, în condițiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, a realizat achiziții semnificative de resurse umane și materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluției tehnologice și al noilor amenințări asociate acesteia, consolidând permanent capabilități informative și operaționale care să permită îndeplinirea cu eficiență a misiunii sale la standarde internaționale de referință.

De asemenea, SRI își reafirmă “atașamentul pentru valorile democrației și pentru respectarea și ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituționale”.

Serviciul Român de Informații își exprimă speranța că, “beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalți parteneri interni (instituții ale statului, operatori privați, societatea civilă) și internaționali, va putea asigura securitatea spațiului cibernetic, ca parte componentă a securității naționale a României și a aliaților săi”.

Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, documentul fiind criticat de reprezentanți ai societății civile dar și de unii politicieni.

Pe 19 decembrie 2014, Senatul a adoptat acest proiect de lege, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităților acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS și CSAT.

Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaților, pe 17 septembrie.

Comisia de apărare a Senatului a precizat, pe 20 decembrie 2014, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se “persoanelor juridice de drept public sau privat”.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Marius Tudose, a declarat, pe 15 ianuarie, că membrii CSM ar trebui să aibă un cuvânt de spus înainte de promulgarea legii privind securitatea cibernetică, precizând că un grup de lucru va analiza acest act normativ.

“Cu privire la Legea securității cibernetice, noi am găsit de cuviință să dezbatem, într-un grup de lucru, în ce măsură avem posibilitatea să intervenim în faza în care este această procedură”, a spus Marius Tudose, întrebat despre propunerea făcută în ședința de plen a CSM de către judecătorul Horațius Dumbravă.

Judecătorul Horațius Dumbravă a susținut joi, în ședința plenului, că CSM trebuie să susțină necesitatea autorizării prealabile a unui judecător pentru acces la datele necesare identificării unui abonat chiar și de către un serviciu de informații sau alte instituții publice.

“Este necesar un control judecătoresc prealabil accesării datelor. Această lipsă de prevedere din textul legii lasă semne de îndoială cu privire la protejarea interesului public și dreptul la viață privată, intimă și de familie”, a susținut Dumbravă, în ședința Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în timpul discuțiilor despre legea “Big Brother”.

Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea și combaterea macrocriminalității a stabilit recent ca legea “Big Brother” și cea privind cartelele preplătite să fie repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului și a societății civile, directorul SRI, George Maior susținând că aceste mijloace sunt necesare întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor amenințări teroriste.

Generalul în rezervă Ion Ștefănuț, fost șef al Direcției de Prevenire și Combatere a Terorismului din cadrul SRI, spune că legislația în domeniu nu are carențe de neacoperit, dar apreciază că legea “Big Brother” și legea privind cartelele pre-pay ar aduce “un plus profesional”.

“Fără a fi o soluție definitivă, un panaceu miraculos, ar aduce un plus de avantaj profesional ofițerilor de informații, dar să nu cădem în greșeala de a ne imagina că antiterorismul, munca antioperativă împotriva terorismului, se leagă exclusiv de telefoane, de apeluri… Nici vorbă. Munca este infinit mai complicată și se bazează sau se plasează pe alte coordoante”, a declarat Ștefănuț într-un interviu la Europa FM.

Liceenii, de vorbă ofițerii SRI

Elevii Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” Bârlad au avut șansa de a discuta cu doi ofițeri de informații, cu prilejul Zilelor liceului.

Ieri, Liceul Pedagogic „Ioan Popescu” Bârlad, reprezentanți ai Serviciului Român de Informații (SRI) au susținut o sesiune de informare cu privire la particularitățile carierei de ofițer de informații elevilor din clasele a XI-a și a XII-a.

Liceenilor li s-au prezentat modalitățile în care tinerii cu rezultate bune la învățătură, caracter puternic și valori solide, pot deveni ofițeri ai SRI. De asemenea, adolescenții au putut afla informații despre cultura de securitate și despre noile provocări cu care se confruntă ofițerii în spațiul cibernetic.

La finalul întrevederii a existat și o sesiune de întrebări și răspunsuri în care ofițerii prezenți au răspuns, în conformitate cu cerințele unui astfel de serviciu, la întrebările și curiozitățile elevilor.

Această întâlnire, prilejuită cu ocazia zilelor liceului, este parte a unei cooperări cu Ministerul Educației Naționale și cu sprijinul Inspectoratul Județean Școlar Vaslui și face parte din seria de întâlniri „50 de minute sesiune cu și despre SRI” desfășurată la nivel național prin cele mai bune licee ale țării.

Sesiunile se adresează liceenilor și în egală măsură cadrelor didactice, formatorilor și consilierilor de carieră care sunt interesați de subiectele legate de cultura de securitate și despre particularitățile organizaționale ale SRI. (A.A.)

SRI spune că deciziile CC privind cartelele dau consecințe grave asupra securității naționale

Reprezentanții SRI au declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, despre deciziile prin care așa-zisa lege “Big Brother” și Legea cartelelor prepay au fost declarate neconstituționale, că efectul acestora “a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”.

Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru MEDIAFAX, un punct de vedere privind deciziile Curții Constituționale a României nr. 440/08.07.2014 și nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituționale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor (cunoscută ca Legea “Big Brother”), respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite.

Sursa citată precizează, în primul rând, că SRI își desfășoară activitatea cu deplin respect pentru lege, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului, cu standardele internaționale și cu angajamentele ce derivă din calitatea României de membru al comunității euroatlantice, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate. “Rezultatele activității desfășurate până în prezent, care plasează instituția în elită comunității de intelligence, bună reputație profesională a SRI precum și încrederea populației în capacitatea instituției de a proteja drepturi și valori consacrate constituțional, au fost posibile și datorită existenței unui cadru normativ corelat cu evoluția tehnologică”, mai spune Sava.

În același punct de vedere se subliniază că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curții Constituționale, dar “atrage atenția cu privire la implicațiile pe care le generează aceste decizii, consecințele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităților operaționale, în imposibilitatea instituțiilor statului de gestiona riscuri și amenințări iminente la adresă securității naționale precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranță cetățenilor”.

În acest context, SRI reiterează faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică și alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicații, permisă acum de legea română, pentru acțiuni care afectează grav securitatea națională și ordinea publică, atât pe teritoriul țării noastre cât și în spațiul euroatlantic sau al altor state.

Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea și înlăturarea amenințărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situația actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. “Prezervarea intereselor de securitatie națională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate și revirimentul unor amenințări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente juridice care sムasigure atât Serviciului Român de Informații, cât și celorlalte instituții ale statului cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și securitatea națională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităƒților specifice în acest domeniu”, mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituției.

Pe de altă parte, SRI menționează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenția datelor “este diferențiatăƒ, respectiv corelată cu specificul și natură riscurilor și amenințărilor cu care se confruntă fiecare dintre țări și îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacităƒțile naționale de răƒspuns la riscuri și amenințări”.

Tor despre deciziile prin care au fost declarate neconstituționale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora “a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”. “Activități riguros reglementate în țările cu tradiție democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluțiile tehnologice și dinamică alertă a riscurilor și amenințărilor locale și regionale”, mai spune reprezentantul SRI.

Ύn consecințăƒ, arată Sorin Sava, în raport cu misiunile încredințate și angajamentele internaționale asumate, SRI își exprimă, “în mod onest și transparent, îngrijorarea cu privire la situația creată” și considerム“necesarムadoptarea urgentムa unor soluții normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului și responsabilitatea de a apăra securitatea națională, astfel încât instituțiile statului care au acest rol să își poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetățenilor României”.

Curtea Constituțională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea “Big Brother”, este neconstituțională.

Conform unui comunicat de atunci al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea “a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii nr.82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt neconstituționale”.

În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.

Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină timp de 6 luni anumite date ale abonaților care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave.

În 16 septembrie, și Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituțională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituționali cu majoritate de voturi.

CC a luat această decizie întrucât dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil.

De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectați la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a acestor date.

“Curtea a reținut incidența în prezenta cauză a considerentelor Deciziei nr. 440 din 8 iulie 2014, întrucât actul normativ dedus controlului de constituționalitate nu reprezintă în fapt decât o completare a dispozițiilor Legii nr. 82/2012, preluând parțial soluții legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituționalității lor”, a arătat CC.

Potrivit Curții, dispozițiile legale criticate nu numai că relativizează garanțiile de siguranță a reținerii și păstrării datelor, neimpunând standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate și confidențialitate care să poată fi controlate efectiv, așa cum a reținut CC în argumentarea soluției pronunțate prin Decizia nr.440 din 8 iulie2014, ci, prin lipsa oricărei reglementări cu privire la modalitatea de accesare și utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciată în mod iremediabil.

Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost atacată la CC de Avocatul Poporului, pe rațiuni legate, între altele, de ocrotirea vieții intime și de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.

Sursa: mediafax.ro

SRI ar vrea un „cod rutier” și pentru Internet: utilizatorii să aibă computerele înmatriculate și cu ITP-ul la zi

Generalul SRI Dumitru Dumbravă a avut ocazia ieri, la Comisia de Tehnologia Informațiilor și Comunicații din cadrul Camerei Deputaților, să explice concret cum vede Serviciul Român de Informații reglementarea Internetului (deocamdată doar în România) și de ce SRI a inițiat de fapt proiectul de Lege privind securitatea cibernetică.

Conform generalului Dumbravă, realitatea virtuală în care trăim nu mai are răbdare cu dezbaterile îndelungate ale legilor în Parlament, atâta vreme cât „În fiecare secundă sunt 8 noi utilizatori ai Internetului și 18 victime ale diverselor fraude pe Internet. În 24 de ore se scriu 250.000 de coduri malițioase. Un troian poate să infecteze în zilele noastre 1,2 miliarde de PC-uri. Noi putem să avem răbdare, dar realitatea obiectivă și virtuală nu are răbdare cu noi. Câte victime au fost în cele două săptămâni de secunde de când discutăm noi această lege?”.

Potrivit proiectului de lege privind securitatea cibernetică, percheziția informatică se poate efectua chiar dacă persoana vizată nu a comis nicio faptă penală/infracțiune și fără să mai fie nevoie de autorizația unui judecător. Deci, o consecință gravă a adoptării proiectului de lege este că persoanele care nu comit infracțiuni vor avea mai puține drepturi și garanții decât cele care comit infracțiuni. Cu alte cuvinte, legea este rezultatul înlocuirii logicii cu vigilența serviciilor de informații.

Generalul SRI spune că este normal ca serviciile să poată avea acces oricând la datele de logare dintr-un computer infectat, care poate e folosit în criminalitatea cibernetică fără ca utilizatorul lui să știe (din cauza unui virus). Dumbravă consideră că, dimpotrivă, apelul la decizia unui judecător nu este esențital, câtă vreme „dacă mergi cu computerul la depanat nu treci mai întâi pe la judecător ca să-i ceri avizul ca depanatorul să se uite în computerul tău”.

Deputatul PP-DD Vasile Oajdea: Ce propuneți dumneavoastră e un fel de viol

La această observație i-a dat replica deputatul PP-DD Vasile Oajdea, președintele Comisiei de IT:

Când omul merge la depanator o face pe riscul său. E dreptul fiecăruia să facă ce vrea cu computerul personal, e altceva când îți intră cineva cu forța în el. Ce propuneți dumneavoastră este un fel de viol. De ce nu mergeți acum pe stradă ca să întrebați o domnișoară dacă e de acord să-i faceți un control?

Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI, le-a explicat deputaților că supravegherea îndeaproape a computerelor private face bine și la imaginea României în lume:  „multe calculatoare sau infrastructuri ale unor entități private, care nu sunt de interes național, sunt infectate și utilizate fără voia proprietarilor în atacuri cibernetice care vizează fie teritoriul României sau al altor țări. În lege, sunt prevăzute o serie de măsuri care crează obligația ca atunci când se identifică aceste infectări, ele să fie remediate de către utilizatori.”

Deputatul PC Ion Diniță: După India, poporul român este cel mai dotat de Dumnezeu cu inteligența de a lucra la computer

Punctele de vedere ale deputaților din comisie au variat de la a fi complet de acord cu necesitatea reglementării utilizării Internetului, la poziții criticie față de pretențiile SRI. Deputatul PC Ion Diniță, aflând că imaginea României este „stricată de criminalitatea cibernetică” a insistat că legea trebuie făcută, pentru ca elementele negative care ar utiliza necorespunzător Internetul să nu poată afecta imaginea țării. Asta deoarece „după India suntem al doilea popor care suntem dotat de Dumnezeu cu inteligență, ca și oameni care lucrează în computer, ori în condițiile astea va trebuie să avem și niște legi bune și să promovăm numai ce-i bun, că partea rea, știți cum este”…

Reprezentanții APADOR-CH, ApTI și ActiveWatch,  prezenți la ședință, au adus amendamente proiectului de lege (Amendamente Legea securitatii cybernetice), arătând că deși se confruntă cu aceleași amenințări cibernetice, majoritatea țărilor din UE au preferat să se limiteze la strategii de securitate cibernetică, nu să legifereze folosirea Internetului. Societatea civilă a cerut ca proiectul să nu se adopte cel puțin până când nu va fi emisă o directivă europeană în acest sens (link către amendamentele noastre comune). Deputații, la unison cu reprezentanții SRI, au spus că nu e nevoie să „așteptăm lumina de la Bruxelles”, că avem și noi suficienți specialiști care să poată face „o lege bună pentru reglementarea Internetului”.

Generalul Dumbravă, SRI: Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român

Ca să înțelegem mai bine necesitatea legii, generalul Dumitru Dumbravă a explicat pe înțelesul șoferilor: „Să ne imaginăm că Internetul e ca un sistem de drumuri pe care circulă și mașini ale statului – pompieri, armată, poliție – dar și mașini ale privaților. Ce ar însemna ca codul rutier să fie opozabil doar instituțiilor statului, pentru că privatul și-a cumpărat mașina din banii lui și poate oricând intra în mașina pompierilor sau ambulanței? Sigur că privații nu au aceleași obligații ca instituțiile statului, dar intrând pe drumurile publice, pe Internet, ai o minimă obligație. Să protejăm până la urmă Internetul ăsta care e al tuturor, nu al statului român. (…) Nu văd nimic rău în a pune puțină regulă într-un domeniu care acum e oarecum anarhic, adică circulăm ca la începutul secolului cu trăsuri cu cai. Acum circulăm sigur, dar repet, pentru că mașinile noastre au obligația la doi ani să-și facă ITP-ul, să facem revizia, mă deranjează, că mă costă bani, dar atâta timp cât asta înseamnă siguranță… îmi înmatriculez mașina, că așa e frumos, să se știe cine e în spatele volanului,…”.

Daniel Iane, deputat PNL, i-a atras atenția generalului SRI că „Internetul a fost o invenție a civililor. Nu e ARPANET (n.a. rețeaua militară creată de DARPA, predecesoarea Internetului), drumurile nu sunt ale armatei, sunt ale civililor. Armata a intrat pe drumurile noastre, asta e diferența. Eu vă înțeleg unde bateți și v-am spus că sunt un adept al acestor reglementări în ceea ce privește, nu Internetul, atât cât modul cum este el folosit, atât de către noi civilii cât și de instituțiile statului. Iar, al doilea considerent, dacă-mi permiteți: lăsați-ne pe noi să facem politică, lăsați-ne pe noi să facem declarațiile politice. Dumneavoastră sunteți invitați aici ca specialist al nostru, pe care noi îl plătim, vă întrebăm, ne răspundeți, nu faceți aprecieri”.

Iane a insistat să afle de la reprezentanții SRI dacă acest proiect de lege pe care l-au inițiat reprezintă o urgență din cauza unor amenințări iminente la adresa securității statului sau face parte dintr-o agendă pe termen lung a SRI.

–        Daniel Iane: Înțeleg că sunt niște amenințări majore pe noi ca țară. Le puteți spune aici sau e o chestiune de prevenție pe principiul că e bine să-ți faci iarna car și vara sanie ca să nu avem probleme mai târziu? Cât de iminentă e această lege, din moment ce ați declanșat-o?

–        Florin Cosmoiu, reprezentantul Cyberint SRI:Amenințările pe zona cirbernetică există de mulți ani, problematica securității cibernetice la nivelul CSAT e din 2006. Problematica există, factorilor de decizie le-au fost prezentate toate aspectele, așa s-a ajuns în această strategie și necesitatea aprobării acestei legi de către Parlament.

–        Daniel Iane: Deci e o chestiune de agendă?

–        Florin Cosmoiu: Este, și o susținem cu tărie!

Ședința Comisiei s-a încheiat cu promisiunea președintelui Vasile Oajdea că deputații vor vota (sau nu) amendamentele propuse de societatea civilă, iar legea își va urma parcursul legislativ, către statutul de „lege bună, cu cap, care să nu intre cu boncancii în viața intimă a cetățeanului”.

Sursa: apador.org

George Maior, despre securitatea regionala in contextul crizei din Ucraina: Sper ca nu vom ajunge la un fel de neorazboi rece. E nevoie de o atentie sporita pe linie de contraspionaj

Directorul SRI, George Maior, a declarat, intr-un interviu acordat agentiei Mediafax, comentand recentele evolutii din zona legate de Ucraina si Rusia, ca spera sa nu se va ajunge la “un fel de neorazboi rece”. seful SRI a aratat ca “va trebui sa fim foarte atenti la aspecte legate de stabilitatea regionala, aspecte legate de elemente de influentare a evolutiilor din regiune prin metode specifice serviciilor de informatii”, “deci atentie pe linie de contraspionaj sporita”.

Intrebat cum evalueaza situatia de securitate in contextul recentelor evolutii din zona legate de Ucraina si Rusia si daca aceste evolutii implica si riscuri interne, Maior a raspuns:  “Eu sper ca recentele evolutii pe care, de altfel, le-am subliniat in trecut, si uitati-va atent la felul in care, si din perspectiva institutionala, Serviciul s-a raportat la amenintarile provenind din zona estica, eu sper ca nu vom ajunge la un fel de neorazboi rece. Evident ca aceste evolutii geopolitice au implicatii relativ la securitatea regionala si securitatea Romaniei”. El a mentionat ca nu crede ca se poate vorbi despre o amenintare militara directa. “In schimb, va trebui sa fim foarte atenti la aspecte legate de stabilitatea regionala, aspecte legate de elemente de influentare a evolutiilor din regiune prin metode specifice serviciilor de informatii. Deci atentie pe linie de contraspionaj sporita, am avut de altfel din totdeauna necesitatea de a crea aici un baraj informativ solid, in aceasta regiune, pe care, de fapt, o avem in vedere si am avut-o intotdeaunea in vedere, si necesitatea de a cunoaste mai bine evolutiile si de a incerca sa oferim prognoze vizavi de ele”, a spus directorul SRI. Intrebat daca, in acest context, isi mentine afirmatia facuta la sfarsitul anului trecut, conform careia este nevoie de o “cooperare pragmatica inclusiv in domeniul informatiilor, pentru interesul nostru national, si cu Rusia”, Maior a raspuns: “In ceea ce priveste cooperarea pe linia informatiilor, eu imi mentin afirmatia ca pentru interesul national al Romaniei – si ma refer la diverse tipuri de amenintari, incepand cu terorismul si terminand cu crima organizata transfrontalier sau alte aspecte negative care pot influenta securitatea nationala a Romaniei – e nevoie de cooperare pragmatica cu orice stat care poate oferi asemenea informatii, fie ca vorbim de state din Orientul Mijlociu, de state care nu fac parte din sistemul nostru oficial de aliante. Si, din acest punct de vedere, orice ne intereseaza care poate aduce un plus de cunoastere pentru securitatea Romaniei”.

Sursa: hotnews.ro

Ce contine memorandumul secret semnat de Guvern cu Huawei. Executivul promite sprijin pentru participarea companiei chineze la structuri critice de securitate. Huawei a fost exclusa de la astfel de licitatii in SUA, Canada si Marea Britanie

Memorandumul semnat de Guvern cu compania chineza Huawei in noiembrie 2013 si consultat de HotNews.ro prevede ca Ministerul Societatii Informationale (MSI) “vine in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia unor sisteme IT critice, precum Sistemul de informatii si comunicatii nationale, Reteaua nationala de banda larga si Sistemul de monitorizare si supraveghere a traficului. Mai mult, Ministerul si Huawei anunta o “cooperare strategica”, in ciuda controverselor din jurul companiei chineze, acuzata de institutii oficiale din SUA, Marea Britanie sau Canada de spionaj in favoarea autoritatilor chineze.

Memorandumul a fost semnat pe 25 noiembrie 2013, intr-o ceremonie la Palatul Victoria ocazionata de vizita premierului chinez la Bucuresti impreuna cu o delegatie de oficiali si oameni de afaceri. La 29 noiembrie 2013, premierul Victor Ponta a spus intr-o conferinta de presa ca textul Memorandumului va fi publicat in Monitorul Oficial, lucru care nu s-a intimplat pina acum. La trei luni distanta de la semnarea memorandumului, Ministerul sustine, intr-un raspuns oficial, ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii. Ministrul Dan Nica nu a raspuns apelurilor HotNews.ro, iar secretarii de stat Bebe Ionica si Toma Campeanu au declarat ca nu este in competenta lor acest memorandum si nu stiu in ce stadiu de implementare se afla. O cautare pe internet arata ca sistemele mentionate nu au fost realizate, ele fiind enuntate in diverse momente ca proiecte guvernamentale.

SRI arata, intr-un raspuns pentru HotNews.ro, ca “nu a fost consultat cu privire la documentul mentionat”, si adauga ca “nu are atributii legale privind avizarea unor astfel de demersuri initiate de Guvernul Romaniei, direct sau prin institutiile subordonate”.

STS, desemnat prin lege autoritatea care organizeaza telecomunicatiile speciale pentru autoritati, arata intr-un raspuns pentru HotNews.ro ca nu i-a fost cerut un aviz si nu a fost consultat pentru acest memorandum. STS mai arata ca evalueaza “eventualele consecinte si impactul asupra misiunilor noastre de a construi comunicatii de stat conform legii si eventualul impact asupra proiectelor si obligatiilor  pe care le derulam in domeniul nostru de competenta in relatia cu Uniunea Europeana si NATO”. In memorandumul semnat in timpul vizitei unei masive delegatii oficiale chineze in Romania se arata ca “luand in considerare faptul ca Huawei are un rol important in economia Romaniei, MSI si Huawei sunt de acord sa intre intr-o relatii de cooperare strategica”.

Unul dintre scopurile mentionate in memorandum il reprezinta “consolidarea rolului pozitiv al Huawei in politica economica a guvernului pentru imbunatatirea eficientei economiei romanesti si a competitivitatii internationale a acesteia”. Pe linga intentia asumata de Huawei de a-si spori activitatile din Romania, Ministerul condus de Dan Nica isi asuma “sa ofere sprijinul si atentia necesare pentru dezvoltarea activitatilor comerciale si de investitie ale Huawei in Romania, in conformitate cu obligatiile care ii revin in temeiul legislatiei UE”. Astfel, in documentul oficial se arata ca “MSI vine in intampinarea Huawei in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii National, Sistemului de Monitorizare si Supraveghere a Traficului, proiectelor de tip Guvernare Electronica (E-Government), proiectelor de tip Oras Inteligent (Smart City) si Retelei Nationale de Banda Larga dezvoltate de catre Guvernul Romaniei”. Mai mult, MSI se obliga sa ofere sprijin “in vederea initierii proiectului de Retea Integrata a Transelectrica al carui memorandum de Intelegere a fost semnat la Beijing la data de 6 septembrie 2012”. Unele dintre sistemele enuntate in memorandum sint considerate de industria de specialitate sisteme critice pentru securitatea nationala: Sistemul de Informatii si Comunicatii National, Sistemul de Monitorizare si Supraveghere a Traficului si Reteaua Nationala de Banda Larga. In ce stadiu sint acum aceste proiecte? Mister. Ministerul Societatii Informationale, adica institutia semnatara a Memorandumului, sustine intr-un raspuns oficial pentru HotNews.ro ca sistemele IT enumerate in memorandum “nu au fost realizate si implementate de MSI” si refuza sa dea orice alte detalii. Memorandumul dintre MSI si Huawei a fost aprobat in sedinta de Guvern din 20 noiembrie 2013. De ce este importanta discutia in jurul acestui memorandum? Pentru ca accesul unor companii private la infrastructuri critice de securitate este o chestiune delicata in statele membre NATO, unde cybercriminalitatea este considerata o amenintare majora la adresa securitatii aliantei si a statelor membre. De altfel, romanul Sorin Ducaru a devenit in 2013 asistent al secretarului general al NATO si sef al Diviziei care acopera si apararea cibernetica.

Huawei are un istoric insemnat de controverse in state membre NATO in ce priveste accesul la proiecte strategice.

Istoricul controverselor in jurul Huawei:

SUA:
Departamentul pentru Comert al SUA a blocat in 2011 participarea Huawei la o licitatie publica pentru realizarea unei retele wireless nationale. Un reprezentant al Departamentului a explicat pentru PC World ca “a fost o decizie de securitate nationala”. (Detalii aici)

Canada:
Guvernul canadian a luat masuri similare fata de Huawei in 2012, autoritatile citand cresterea amenintarii cyberterorismului. (Detalii aici)

Marea Britanie:
Guvernul condus de David Cameron a cerut in ianuarie 2014 renuntarea la echipamente Huawei utilizate pentru videoconferinte, citand “potentiale vulnerabilitati”. (Detalii aici)

Si in Australia (tara non-NATO) a existat o controversat majora: Guvernul australian a exclus Huawei in 2012 de la o licitatie pentru realizarea retelei nationale de banda larga, in urma unui raport al Australian Security Intelligence Organisation. (Detalii aici)

Raspunsurile SRI la intrebarile HotNews.ro:

Intrebare: A avizat SRI memorandumul intre Ministerul pentru Societatea Informationala si Huawei?
Raspuns: SRI nu a avizat Memorandumul de Intelegere incheiat intre Ministerul pentru Societatea Informationala si Huawei Technologies Co.Ltd. Mai mult, SRI nu are atributii legale privind avizarea unor astfel de demersuri initiate de Guvernul Romaniei, direct sau prin institutiile subordonate.

Intrebare: A fost consultat SRI la elaborarea acestui memorandum?
Raspuns:SRI nu a fost consultat cu privire la documentul mentionat.

Intrebare: Care este pozitia SRI fata de prevederea din Memorandum potrivit careia MSI isi asuma sa vina “in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii Nationale, precum si a celorlalte sisteme mentionate?

Raspuns: Activitatea institutiei noastre este circumscrisa in mod imperativ si limitativ dispozitiilor legale in vigoare, care statueaza, in cuprinsul art. 2 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea SRI, ca Serviciul organizeaza activitati pentru culegerea, verificarea si valorificarea informatiilor necesare cunoasterii, prevenirii si contracararii oricaror actiuni care constituie, potrivit legii, amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei, asa cum sunt acestea reglementate de art. 3 din Legea 51/1991.
Precizam ca inforamatiile solicitate fac parte din categoria celor prevazute la art. 15 lit. b din Legea 182/2002 privind protectia informatiilor clasificate si intra sub incidenta regimului juridic instituit de art.10 din legea 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei si art. 17 lit. f si g din Legea 182/2002.
Ca expresie a temeiului constitutional prevazut la art. 31 alin. 3, prin efectul art. 12 alin. 1 lit. a din Legea 544/2001, informatiile clasificate din domeniul sigurantei nationale sunt exceptate de la accesul liber al cetatenilor . Informatii din domeniul sigurantei nationale pot fi comunicate in conditiile art. 11 din Legea  51/1991 si cu respectarea principiilor prevazute in Legea 182/2002.

In cazul referit, tematica abordata de solicitant pune in discutie actiuni hotarate ori preconizate de catre autoritati publice. Tematica nu obliga autoritatea chestionata sa dea informatii cu caracter secret, in legatura cu care exista interdictii legale.
Cu toate acestea, masurile institutionale preconizate ori luate nu intra in sfera de activitate a SRI, fiind incidente principiile specializarii si raspunderii persoanelor juridice de drept publice (art. 206 alin.2 si art.221 Cod civil).

Intrebare: Avand in vedere preocuparile NATO si ale statelor membre NATO fata de cybercrime si amenintarile asupra sistemelor informatice, care este pozitia SRI fata de compania Huawei?

Raspuns: In ceea ce priveste pozitia SRI fata de Huawei Technologies Co.Ltd, apreciem ca activitatea de informatii pentru realizarea securitatii nationale intreprinsa de Institutia noastra intra in sfera secretului de stat si, ca atare, prin efectul legii, informatiile din acest domeniu sunt exceptate de la liberul acces al persoanelor acordat in temeiul art.31 din Constitutie (dreptul la informatie), ale carui limite sunt stabilite la alin. 3 – “dreptul la informatie nu trebuie sa prejudicieze securitatea nationala”, precum si in temeiul art. 51 (dreptul de petitionare) ale carui limite sunt stabilite la alin. 4 – ” autoritatile publice au obligatia sa raspunda la petitii in termenele si conditiile stabilite potrivit legii”

Raspunsurile STS la intrebarile adresate de HotNews.ro:

Intrebare: A fost cerut un aviz al STS pentru acest memorandum?
Raspuns: Nu s-a cerut aviz.

Intrebare: A dat STS un aviz?
Raspuns: Nu am fost consultati.

Intrebare: Care este pozitia STS fata de prevederile din Memorandum potrivit carora MSI isi asuma sa vina “in intampinarea Huawei” in vederea participarii la constructia Sistemului de Informatii si Comunicatii Nationale, precum si a celorlalte sisteme mentionate?
Raspuns: Evaluam eventualele consecinte si impactul asupra misiunilor noastre de a construi comunicatii de stat conform legii si eventualul impact asupra proiectelor si obligatiilor pe care le derulam in domeniul nostru de competenta in relatia cu Uniunea Europeana si NATO.
Orice fel de alte intrebari va rugam sa le adresati Ministerului pentru Societatea Informationala.

Huawei in Romania:

Huawei este prezent de 10 ani pe piata din Romania si are peste 800 de angajati in tara noastra, din care 70% sunt romani. Compania a deschis in 2012 in Bucuresti un Centru global de servicii de retelistica pentru operatori si retele din diverse tari, in care lucreaza peste 400 de ingineri. In plus, Huawei a dezvoltat si un Centru Comun de Servicii pentru Gestiune (ASSC), una dintre cele mai mari unitati de acest fel din cadrul grupului, care are 245 de angajati, din care 165 sunt experti romani.

In vara acestui an, Huawei a anuntat ca pana in 2018 vrea sa ajunga la o investitie totala de 100 milioane euro in Romania, care se va regasi atat in extinderea centrului, cresterea ca numar de angajati, taxe platite la stat si in proiectele cu partenerii locali.

Furnizorul chinez de echipamente de telecomunicatii si-a propus de asemenea sa ajunga la 1200 de angajati in Romania pana la sfarsitul anului 2014.

Directorul general al Huawei Tehnolgies SRL este Wang Haitao, iar Vlad Doicaru este director conturi integrate.

Huawei a fost fondata in 1987 de Ren Zhengfei, un maior in rezerva al Armatei RP Chineze.

Sursa: hotnews.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: