Home / Tag Archives: subprefect

Tag Archives: subprefect

Fostul subprefect Sergiu Marian, eliberat condiționat în cel de-al doilea dosar de corupție în care fusese condamnat la cinci ani de închisoare

Fostul subprefect Sergiu Marian a fost eliberat condiționat, ieri, în cel de-al doilea dosar de corupție în care a fost condamnat, în toamna anului trecut, la cinci ani de închisoare, pentru nu mai puțin de opt infracțiuni. Însă, fostul șef de la județ nu va părăsi, deocamdată, Penitenciarul Vaslui până când sentința nu va rămâne definitivă.

Judecătoria Vaslui a decis eliberarea condiționată a fostului subprefect Sergiu Marian, ajuns, în toamna anului trecut, pentru a doua oară după gratii, pentru fapte de corupție. Decizia judecătorilor vasluieni a fost luată la propunerea de eliberări condiționate a Penitenciarului Vaslui după ce s-a constatat că fostul demnitar local îndeplinește condițiile stabilite de lege. Sergiu Marian a fost condamnat definitiv, de Curtea de Apel Iași, la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupție, instanța reținându-i nu mai puțin de opt infracțiuni pe care le-a contopit într-un singură, obligându-l să execute pedeapsa cea mai grea, de patru ani, la care i-a adăugat un spor de un an. Ca și în speța pentru care a mai stat la închisoare în perioada ianuarie 2015 – iulie 2017, fostul subprefect a fost condamnat pe motiv că, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței. După pronunțarea Curții de Apel Iași în 19 octombrie 2018, Sergiu Marian s-a reîntors după gratii și, având în vedere cei doi ani și jumătate petrecuți deja în pușcărie în urma condamnării din primul dosar de corupție, i s-a permis eliberarea condiționată după numai trei luni de temniță.

Însă, decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă și, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte spețe de eliberări condiționate în dosare de corupție, procurorii DNA vor face contestație la Tribunalul Vaslui, mai ales că s-au opus inclusiv în timpul procesului de joi. (Ionuț PREDA)

Prefectul și subprefectul Vasluiului au absolvit cursurile de inițiere, respectiv perfecționare în domeniul situațiilor de urgență

Reprezentanții instituției prefectului Vaslui, prefectul Eduard Popica și subprefectul Mircea Gologan au absolvit cursul de inițiere, respectiv perfecționare, în domeniul situațiilor de urgență care a avut loc în semestrul I la Centrul Național de Perfecționare a Pregătirii pentru Managementul Situațiilor de Urgentă (CNPPMSU) Ciolpani.

În anul 2017, prin Planul de pregătire în domeniul situațiilor de urgență întocmit la nivel județean, aprobat prin Ordin al președintelui Comitetului județean pentru situații de urgență, au fost planificate la pregătire în domeniul situațiilor de urgență mai multe categorii de personal. La CNPPMSU Ciolpani au participat reprezentanții instituției prefectului. La Centrul Zonal Bacău au participat președinți, vicepreședinți, secretari generali ai consiliilor județene; primari și viceprimari ai municipiilor și orașelor; primari și viceprimari ai comunelor; șefi ai centrelor operative de la comune; secretari ai comunelor. Au fost planificate aici 96 de persoane (fiind transmise adrese în acest sens), în total prezentându-se la aceste cursuri doar 31 de persoane, reprezentând 32,39%.

Având în vedere că din analiza efectuată s-a constatat că participarea la cursurile de pregătire în domeniul situațiilor de urgență este foarte scăzută, se vor lua mai multe măsuri. Una dintre ele este replanificarea personalului care nu s-a prezentat la pregătire în semestrul I al anului curent. De asemenea s-a hotărât – replanificarea personalului care nu s-a prezentat la pregătire în anul 2018 – pentru categoriile de pregătire pentru care nu se mai organizează serii de pregătire în semestrul II 2017. Se vor aplica sancțiuni contravenționale personalului care nu se prezintă la pregătire în semestrul II. (G.P)

Fostul subprefect Sergiu Marian a ieșit din pușcărie cu un an și jumătate mai devreme

Fostul subprefect al județului, Sergiu Marian, a fost eliberat condiționat din închisoare, unde a stat încarcerat în ultimii doi ani și jumătate pentru fapte de corupție, după ce ar fi făcut retrocedări ilegale de teren în perioada cât a fost la conducerea Prefecturii Vaslui. Sergiu Marian mai este condamnat într-un alt dosar de corupție la șase ani și opt luni de închisoare, însă sentința nu este definitivă.

Tribunalul Vaslui a dispus eliberarea condiționată din penitenciar a fostului subprefect al județului din perioada 2005-2009, Sergiu Marian, condamnat în ianuarie 2015 la patru ani de închisoare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, infracțiuni comise în perioada cât a ocupat funcția publică de conducere în Prefectura Vaslui. Punerea în libertate a fostului subprefect Marian s-a făcut la solicitarea acestuia, după ce a ispășit fracția prevăzută de lege. În fapt, magistrații de la Tribunalul Vaslui au menținut hotărârea dată inițial de judecătorie, care a acceptat cererea comisiei de liberare condiționată a Penitenciarului Vaslui. În fapt, Sergiu Marian a stat efectiv în închisoare doi ani și jumătate.
Curtea de Apel Iași l-a condamnat definitiv pe Sergiu Marian, pe 28 ianuarie 2015, la patru ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu, instigare la fals intelectual și luare de mită, fapte pe care le-ar fi comis în anul 2007, în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar. În același dosar, au mai fost condamnați definitiv și fostul șef al Agenției Domeniilor Statului (ADS) Vaslui, Mihai Hudum, la trei ani de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu și instigare la fals, și fostul director al Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI), Daniel Prunilă, la doi ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.
Magistrații ieșeni au admis apelul procurorilor DNA, după ce instanța de fond de la Tribunalul Vaslui îi condamnase inițial pe Sergiu Marian și pe Mihai Hudum la câte trei ani de închisoare cu suspendare sub supraveghere, în condițiile în care amândoi inculpații aveau în antecedente câte o condamnare cu suspendare pentru fapte similare.
Potrivit rechizitoriului DNA, în cursul anului 2007, Sergiu Marian, în calitate de subprefect al județului Vaslui, a urmărit să dobândească anumite suprafețe de teren în condiții avantajoase, concepând un plan potrivit căruia terenurile respective urmau să fie scoase din patrimoniul ADS Vaslui și retrocedate unor persoane cu care urma să încheie ulterior contracte de vânzare-cumpărare. Deși persoanele respective nu aveau dreptul la reconstituire pe respectivele amplasamente, au stabilit anchetatorii, Sergiu Marian ”avea în vedere că putea să influențeze procedura de retrocedare, stabilind în mod unilateral, în funcție de propriile interese, locația terenurilor ce urmau a fi retrocedate”.
Procurorii DNA au mai stabilit că, ”prin scoaterea nelegală din patrimoniul ADS a suprafețelor de teren ce totalizau 21 de hectare a fost produs un prejudiciu de 228.904 lei, respectiv 54.000 de euro, în dauna statului. Această sumă reprezenta, potrivit anchetatorilor, diferența de valoare existentă dintre terenurile retrocedate ilegal și cele la care foștii proprietari erau îndreptățiți.
Sergiu Marian mai este condamnat într-un alt dosar de corupție la șase ani și opt luni de închisoare, însă sentința nu este una definitivă. Ca și în speța pentru care a stat în închisoare, fostul subprefect este acuzat că, tot în calitate de vicepreședinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri sub cele ale pieței.
(Ionuț PREDA)

S-a rupt barajul Cuibul Vulturilor. Ce e de făcut?

Zeci de cadre ale Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui au participat ieri la o aplicație tactică al cărei scenariu a fost ruperea barajului acumulării de apă Cuibul Vulturilor, în aval de comuna Ciocani.

La exercițiul de verificare a promptitudinii și modului de intervenție în astfel de situații de urgență au participat și cadre ale Sistemului de Gospodărire a Apelor Vaslui din cadrul Administrației Bazinale de Apă Prut-Bârlad, ale Agenției pentru Protecția Mediului, Jandarmeriei, Poliției, Serviciului Județean de Ambulanță, cadre militare din Garnizoana Bârlad. În cadrul exercițiului au fost implicate și comitetele locale pentru situații de urgență din comunele Ciocani și Ivești.

Potrivit scenariului gândit de conducerea ISU Vaslui, din cauza blocării sistemului de deschidere a porților barajului, digul de protecție s-a rupt, iar deversarea unei cantități mari de apă a dus la formarea unei viituri în aval de baraj, existând riscul de inundații. S-a cerut practic punerea în aplicare a planului de intervenție, transmiterea rapoartelor preliminarii de la locul evenimentului, calculul necesarului de saci cu nisip pentru îndiguire, executarea intervenției conform procedurilor regulamentare. De asemenea stabilirea cauzelor producerii evenimentului și întocmirea raportului de evaluare de către persoanele autorizate.

În cadrul aplicație a existat un al doilea exercițiu de simulare pentru limitarea efectelor negative în cazul unui accident rutier, în care a fost implicat un microbuz care transporta persoanele evacuate din zona amenințată de inundații, pe raza comunei Ivești. Un al treilea scenariu a fost legat de punerea în aplicare a planurilor de evacuare în situații de urgență, fiind date dispoziții serviciilor voluntare pentru înștiințarea, avertizarea și alarmarea populației. De asemenea, s-au organizat punctele de primire – repartiție în caz de inundație, punctele de adunare – îmbarcare și de îndrumare a populației către acestea, fiind instalată tabăra de sinistrați la biserica din localitatea Ivești.

Prin acest exercițiu am dorit să vedem modul de cooperare a instituțiilor pentru gestionarea unei situații de urgență generate de producerea unor calamități naturale și testarea planului roșu de intervenție. Sunt convins că am avut cu toții de învățat și sperăm ca într-un caz real să existe același comportament în intervenție, astfel încât să limităm eventualele efecte negative”, a declarat subprefectul Mircea Gologan. (George PROCA)

Subprefectul Mircea Gologan îi liniștește pe vasluienii îngrijorați de viitoarele inundații

Subprefectul Mircea Gologan a ținut să îi liniștească pe vasluieni îngrijorați că vor avea de suferit de pe urma viiturilor și conform spuselor acestuia Inspectoratul pentru Situații de Urgentă (ISU) Vaslui a luat toate măsurile specifice pentru astfel de situații. Primăriile au instituit și ele servicii de permanentă, iar în perioada următoare vor fi trimise comisii de constatare a pagubelor în localitățile afectate de inundații.

Am discutat cu conducerea Serviciului de Gospodărire a Apelor și cursurile de apă sunt monitorizată permanent. Nu au fost semnalate la numărul de urgență 112 situații la care să intervenim”, a declarat Mircea Gologan.

Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a instituit, luni, două avertizări cod portocaliu și respectiv cod galben de inundații pe râurile Tutova și Bârlad din județul Vaslui. Hidrologii avertizează că pe aceste râuri se pot produce creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale cotelor de apărare că urmare a propagării viiturilor formate anterior. (G.P)

Noi probleme pentru subprefecții penali Sergiu Marian și Cătălin Cupșan

de Marian MOCANU

Mai mulți primari vasluieni, funcționari din primării ori locuitori ai comunelor respective au fost chemați la audieri de procurorii DNA. Din câte se pare, aceștia au fost audiați în calitate de martori într-un dosar de corupție în care actorii principali sunt foștii subprefecți Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan. Cei doi sunt bănuiți că ar fi facilitat firmei vrâncene Vincon achiziționarea a peste 600 hectare de vie pe amplasamentul fostei societăți hușene Vidișamp. Zeci de vasluieni, care așteptau reconstituirea dreptului de proprietate și care, inițial, fuseseră trecuți pe lista de despăgubiri bănești, s-au pomenit proprietari fără voie la zeci de kilometri depărtare de domiciliu. Ulterior, aceștia ar fi fost obligați să vândă la prețuri de nimic terenurile căpătate, în caz contrar, erau amenințați de oamenii foștilor subprefecți că trebuie să plătească mii de euro drept despăgubire pentru plantația de pe terenul primit. Nu este pentru prima dată când Marian și Cupșan au probleme cu DNA-ul, primul fiind deja în închisoare după două condamnări primite pentru fapte asemănătoare. La rândul său, subprefectul Cupșan riscă să-i fie coleg de celulă lui Sergiu Marian, după ce magistrații Curții de Apel Iași au întors, spre rejudecare, dosarul în care fusese condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

La începutul acestei săptămâni a fost mare aglomerație la sediul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași. Mai mulți primari vasluieni, funcționari din primării ori locuitori ai comunelor respective au fost chemați la audieri de procurorii DNA. Ei au fost audiați în calitate de martori într-un nou dosar de corupție în care sunt implicați, printre alții, doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan. Cei doi ar fi ajutat un cunoscut producător de vinuri, firma vrânceană Vincon, să devină proprietar a peste 600 ha de vie în zona Hușilor, pe terenul fostei societăți Vidișamp. Vincon achiziționase, în anul 2005, viile de la Vidișamp, societate aflată în pragul falimentului, însă cumpărase doar dreptul de folosință, nu și terenul de sub plantații, teren care rămăsese în proprietatea Agenției Domeniului Statului. Pentru a nu risca să rămână fără renumitele vii, cei de la Vincon ar fi apelat la bunăvoința celor doi subprefecți. Aceștia au început o adevărată campanie de depistare a vasluienilor care mai aveau de primit teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și care erau trecuți la despăgubiri bănești, pentru că primăriile de care aparțineau nu mai aveau teren disponibil. Ulterior, Marian și Cupșan au făcut presiuni asupra primarilor din comunele respective să modifice anexele făcute pentru aplicarea Legii 1/2000 (privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere), pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură. În urma unor ședințe a Comisiei județene de fond funciar, comisie condusă de Sergiu Marian și a cărei secretar era Vasile Cătălin Cupșan, s-a ajuns în situația ca respectivele persoane, unele din colțul opus al județului, să primească terenurile la care aveau dreptul de la ADS, respectiv pe domeniul Vidișamp. Printre cei care au fost puși în posesie sunt locuitori de pe valea Prutului, din Drânceni, Tătărăni, Pădureni sau Huși, dar și din Oltenești, Hoceni sau Dragomirești, comune a căror primari au fost audiați în calitate de martori de către procurorii DNA. Ajunși în posesia titlurilor de proprietate, noii proprietari au fost somați să aleagă, fie despăgubesc, cu sume de mii de euro/ha, societatea Vincon, fie acceptă să vândă terenul aceleiași societăți. Astfel s-a ajuns ca terenuri foarte productive să fie vândute pe sume infime, de 800 – 1.000 lei/ha, de peste zece ori sub prețul pieței.

Nu este pentru prima dată când cei doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, au confundat terenurile ADS cu ograda proprie. Cei doi au mai fost acuzați de fapte de corupție și au primit chiar și o condamnare. Cupșan a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar Sergiu Marian, aflat deja în închisoare pentru fapte asemănătoare, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Acesta din urmă i-a fi favorizat fratelui său, Vasile Marian, achiziționarea a 80 ha de teren arabil în zona Fălciu, la prețuri mult sub cel al pieței. Sentința respectivă a Tribunalului Vaslui a fost respinsă de judecătorii Curții de Apel Iași, care au trimis dosarul spre rejudecare. Magistrații ieșeni au considerat pedepsele prea blânde în raport cu gravitatea faptelor. Sergiu Marian era la a treia condamnare, una de doi ani cu suspendarea executării pedepsei, iar în celălalt, de patru ani cu executare, sentință rămasă definitivă la începutul anului trecut. Atunci, fostul subprefect a fost acuzat că a intervenit în favoarea unor persoane pentru ca acestea fie să-și poată primi înapoi proprietățile – cazul unei persoane din Miclești, plecată în America, și care a fost pus în posesie cu peste 40 ha pe teritoriul Stațiunii de Pajiști Vaslui. În al doilea dosar în care a fost condamnat, Sergiu Marian a facilitat unor apropiați cumpărarea de terenuri de la oameni puși în posesie, deși inițial fuseseră trecuți la despăgubiri bănești, tot pe domeniul de la Vidișamp, Huși!

Foștii subprefecți Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan își așteaptă sentința finală

de Marian MOCANU

Judecătorii Curții de Apel Iași au amânat, pentru 10 martie, pronunțarea sentinței în cazul celor doi subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, acuzați de fapte de corupție. Dacă Cupșan a primit inițial o pedeapsă cu suspendare, Sergiu Marian, aflat deja în închisoare, a fost condamnat, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu pentru că i-ar fi favorizat fratelui său achiziționarea de terenuri la prețuri mici.

În septembrie anul trecut, magistrații Tribunalului Vaslui l-au condamnat pe fostul subprefect al județului, Sergiu Marian, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, pentru fapte comise în anul 2007, pe când era vicepreședinte al Comisiei județene de fond funciar. Atunci, Sergiu Marian ar fi facilitat firmei conduse de fratele său, Vasile Marius Marian, achiziționarea a 80 de hectare de teren pe teritoriul comunei Fălciu, teren aflat în rezerva Agenției Domeniilor Statului. Acest teren fusese alocat către două persoane care aveau cereri de despăgubiri în urma confiscării averii de către comuniști. Persoanele nu știau că au fost puse în posesie.

În același dosar, un alt fost subprefect, Vasile Cătălin Cupșan, a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce l-ar fi ajutat pe Sergiu Marian să își favorizeze fratele să cumpere terenuri la prețuri mici. De asemenea, fratele lui Sergiu Marian a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, în timp ce o fostă salariată a Prefecturii Vaslui, Luca Gabriela, care a făcut parte din comisia de retrocedare a drepturilor de proprietate, a fost condamnată la trei ani și zece zile de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, metoda folosită de Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de terenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui identifica persoane care erau interesate ca, în schimbul terenurilor pe care le mai aveau de primit de la stat, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în fizic. Ulterior, după ce, prin intermediul Administrației Domeniilor Statului, făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii ce nici nu aveau cunoștință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței. Cele două persoane care au fost puse în posesie și care, ulterior au vândut terenurile mult sub prețul pieței, ar fi trebuit să primească teren pe raza comunelor Bogdana și respectiv Alexandru Vlahuță, însă au primit pe raza comunei Fălciu, acolo unde avea interes Vasile Marius Marian, fratele subprefectului. Mai mult decât atât, cei doi proprietari nici măcar nu știau că cererile lor de despăgubire au fost trecute de la despăgubiri bănești în despăgubiri în natură, așa cum nu au știut că au fost puși în posesie și că, fără măcar să fie de față, li s-au emis și titluri de proprietate. Ei au aflat acest lucru doar în momentul în care au fost contactați de Vasile Marius Marian și aduși la Vaslui să semneze actele de vânzare – cumpărare a terenurilor cu care fuseseră „puși” în posesie.

Împotriva sentinței Tribunalului Vaslui, atât inculpații, cât și procurorii DNA au făcut recurs, procesul intrând pe rolul Curții de Apel Iași la începutul lunii decembrie 2015. Zilele trecute, ar fi trebuit deja ca judecătorii ieșeni să dea sentința definitivă în acest dosar, însă pronunțarea a fost amânată pentru data de 10 martie. În cazul, foarte probabil, în care lui Sergiu Marian i-ar fi menținută condamnarea cu executare, aceasta s-a adăuga la pedeapsa de patru ani de închisoare primită pentru fapte asemănătoare, din care fostul subprefect a ispășit deja un an.

Fostul subprefect Sergiu Marian își așteapta sentința

de Marian MOCANU

La Tribunalul Vaslui s-a finalizat procesul în care foștii subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, sunt acuzați de fapte de corupție. Marian, care mai are deja două condamnări pentru fapte similare, dintre care una cu executare, își va afla sentința pe data de 21 septembrie. Conform procurorilor DNA, cei doi subprefecți ar fi conspirat pentru ca Vasile Marius Marian, fratele lui Sergiu Marian, să pună mâna pe 80 de hectare de teren arabil în zona Fălciului.

Procesul în care doi foști prefecți ai județului Vaslui sunt acuzați de fapte de corupție, respectiv abuz în serviciu contra intereselor publice, respectiv complicitate la această infracțiune, este aproape de final. Vineri, 11 septembrie, a fost finalizată cercetarea judecătorească, judecătorii amânând pentru 21 septembrie pronunțarea în acest dosar.

Cei doi subprefecți, alături de Gabriela Luca – o funcționară a Prefecturii Vaslui și Vasile Marius Marian, fratele lui Sergiu Marian, au fost trimiși în judecată pentru fapte petrecute în anul 2007. Atunci, Vasile Marius Marian, prin intermediul societății sale, a achiziționat 80 de hectare de teren pe teritoriul comunei Fălciu, teren aflat în rezerva Agenției Domeniilor Statului. Acest teren fusese alocat către două persoane care aveau cereri de despăgubiri în urma confiscării averii de către comuniști, persoane care nici nu știau că au fost puse în posesie.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, metoda folosită de Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de terenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui, identifica persoane care erau propuse ca, în schimbul terenurilor pe care le mai aveau de primit de la stat, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în fizic.

Ulterior, după ce, prin intermediul Administrației Domeniilor Statului, făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii ce nici nu aveau cunoștiință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței. Cele două persoane care au fost puse în posesie și care, ulterior au vândut terenurile mult sub prețul pieței, ar fi trebuit să primească teren pe raza comunelor Bogdana și respectiv Alexandru Vlahuță, însă au primit pe raza comunei Fălciu, acolo unde avea interes Vasile Marius Marian, fratele subprefectului. Mai mult decât atât, cei doi proprietari nici măcar nu știau că cererile lor de despăgubire au fost trecute de la despăgubiri bănești în despăgubiri în natură, așa cum nu au știut că au fost puși în posesie și că,fără măcar să fie de față, li s-au emis și titluri de proprietate. Ei au aflat acest lucru doar în momentul în care au fost contactați de Vaslie Marius Marian și aduși la Vaslui să semneze actele de vânzare – cumpărare a terenurilor cu care fuseseră „puși” în posesie.

Dosarul a fost inițial pe rolul Judecătoriei Vaslui, de unde, după aproape un an, a fost transferat la Tribunalul Vaslui, pe motive de competență. Pe tot parcursul procesului, cei patru acuzați, subprefecții Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, Vasile Marius Marian și Gabriela Luca au susținut că nu sunt vinovați, și că au acționat conform prevederilor legale în vigoare.

Mai mult decât atât, Cupșan a declarat judecătorilor, și a dorit să aducă și martori în acest sens, că el nu era în relații bune cu colegul său, Sergiu Marian, din acest motiv nu ar fi conspirat împreună cu acesta pentru obținerea de către Vasile Marius Marian a terenului de la Fălciu. Cei doi erau membri în comisia Județeană Județeană de Fond Funciar, Sergiu Marian în caliztate de președinte, în lipsa prefectului, iar Cupșan în calitate de secretar a comisiei. Pentru a încerca să scape de acuzații, după ce au fost audiați martorii, respectiv primari și lucrători ai primăriilor Fălciu, Alexandru Vlahuță și Bogdana, ori persoanele care au fost puse în posesie, Vasile Maarius Marian a achitat ADS prejudiciul prezumat cauzat statului, în sumă de 227.000 lei. În aceste condiții, ADS a anunțat că nu se mai constituie parte civilă în dosar.

Sergiu Marian a mai fost cercetat în două dosare pentru fapte asemănătoare, în primul primind o condamnare de doi ani cu suspendarea executării pedepsei, iar în celălalt, de patru ani cu executare, sentință rămasă definitivă. În cazul în care va primi o nouă condamnare cu executare, Sergiu Marian o va executa după ce o va ispăși pe cea în urma căreia este închis, de mai bine de jumătate de an, la Penitenciarului Vaslui, faptele, chiar dacă petrecute în aceeași perioadă, nefiind concurente.

Iată șmenurile fostului subprefect Sergiu Marian!

 de Marian MOCANU

 Audierile din cadrul procesului de corupție în care sunt inculpați Sergiu Marian, fostul subprefect al județului, fratele acestuia, Vasile Marius Marian, Vasile Cătălin Cupșan, de asemenea fost subprefect și Gabriela Luca, fostă angajată a Prefecturii, au scos la iveală felul în care proceda pentru a pune mâna pe 80 ha de teren pe raza comunei Fălciu. Este exact stilul marilor șmecheri: identificau persoane ce aveau de primit despăgubiri, se ocupau de acte, după care impuneau „proprietarilor” vânzarea terenurilor la jumătate din prețul pieții. Văzând că au fost dați în vileag, Vasile Marius Marian s-a oferit să plătească prejudiciul de 150.000 lei provocat statului, chiar dacă în continuare nu-și recunoaște vinovăția, sperând astfel la o pedeapsă mai blândă.

 Cel de-al treilea dosar în care fostul subprefect al județului Vaslui, Sergiu Marian, este acuzat de fapte de corupție, a continuat la Tribunalul Vaslui prin audierea mai multor martori ai acuzării, inclusiv a persoanelor care, fără știre, au fost puse în posesie cu 80 ha teren pe raza comunei Fălciu.

Sergiu Marian a mai primit două condamnări pentru fapte similare de corupție, prima de doi ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, iar a doua de patru ani de închisoare cu executare, acesta fiind și motivul pentru care, în premieră, a fost adus cu cătușe la proces.

De această dată, în boxa acuzaților se află, alături de fostul subprefect, fratele acestuia, Vasile Marius Marian, care prin firma sa, SC Comercial Marian SRL, a cumpărat terenurile, dar și Vasile Cătălin Cupșan, de asemenea fost subprefect, și o funcționară din Prefectura Vaslui, Gabriela Luca, care l-au ajutat să obțină terenurile.

Metoda folosită de fostul subprefect Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de trerenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui, identifica persoane care erau propuse ca, în schimbul terenurilor, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în natură. Ulterior, după ce, prin intermediul Administrației domeniilor Statului, făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii, ce nici nu aveau cunoștiință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței.

Astfel, conform depoziției Mihaelei Cheul, aceasta a primit, în anul 2008, un apel telefonic de la o persoană (Vasile Marius Marian), care i-a propus să-i vândă 40 ha de teren pe care ea nici nu știa că le are. Practic, Mihaela Cheul și verișoara acesteia, Aurora Antonescu, aveau de primit fiecare câte 40 ha teren pe raza comunei Alexandru Vlahuță, cele două făcând cereri de retrocedare încă din anii 90, însă fuseseră trecute la despăgubiri bănești și cu toate că făcuseră contestație, nu primiseră niciun răspuns. Dintr-o dată, fără a mai depune altă cerere, cele două s-au pomenit că le-a fost retrocedat terenul, iar acum erau invitate să-l vândă.

 A venit, a semnat, a luat banii și-a plecat

 Mihaela Cheul a fost adusă de la București, cu o mașină a lui Vasile Marian, direct la un notar din Vaslui, acolo unde era așteptată de fratele fostului subprefect, care avea tot dosarul, inclusiv titlurile de proprietate al ei și a verișoarei sale, titluri pe care ea nu le văzuse și nu semnase pentru ridicarea lor. Practic, atunci a aflat că terenul pe care-l vinde este pe raza comunei Fălciu și nu la Alexandru Vlahuță, acolo avea cererea de retrocedare depusă.

Mai mult decât atât, Mihaela Cheul a susținut în fața judecătorilor că nici măcar nu a fost vorba de vreo negociere a prețului de vânzare, care era deja trecut în contractul de vânzare a terenurilor gata întocmit de notar, lucru cu care a trebuit să fie de acord, considerând că totul „este o formalitate care se practică în zonă, iar prețul terenurilor era sub cel al pieței, respectiv cel care se practica în astfel de situații”. Pur și simplu, a venit de la București cu actul de identitate, a semnat actul de vânzare-cumpărare, a primit banii și s-a reîntors acasă.

Înainte de asta, nu a mai fost contactată nici de cei de la primăria locală sau Prefectură pentru depunerea vreunei cereri de trecere de la despăgubiri bănești la despăgubiri în fizic, ori să se prezinte pentru punerea în posesie și ridicarea titlurilor de proprietate.

Declarația Mihaelei Cheul este singura care a întărit acuzațiile procurorilor, dat fiind că, între timp, verișoara sa, Aurora Antonescu, care a fost, la fel, pusă pe neștiute în posesie și obligată să vândă terenurile, a decedat, fiica sa neștiind prea multe despre tranzacție, iar o altă persoană care a dat la început declarații complete în fața procurorilor DNA și care era împuternicit de Antonescu să se ocupe de recuperarea terenului și eventual vânzarea lui, a suferit între timp un atac cerebral, care i-a afectat serios memoria.

 Cum se „lucra” la Prefectură?

 Toate dosarele cu cereri de retrocedare întocmite de primării și comisiile locale ajungeau la Prefectură, acolo unde, în calitate de președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar, Sergiu Marian avea acces la ele, fiind interesat de persoanele înscrise pe anexa 23 a legii, respectiv cele care erau propuse pentru despăgubiri în bani. Cele mai multe dintre dosare erau restituite primăriilor, cu excepția celor în care era vorba de suprafețe mari, compacte. Acestea rămâneau la Prefectură, la dispoziția lui Sergiu Marian.

Ulterior, în cadrul Comisiei Județene de Fond Funciar se făcea propunerea ca respectivele persoane, chiar fără știrea lor, să fie radiate de pe anexa 23 și trecute pe anexa 31, respectiv pentru despăgubiri în fizic, propunere, normal, acceptată, iar persoanele puse în posesie pe alte amplasamente, pe terenuri aparținând statului, respectiv Administrației Domeniului Statului. La fel s-a procedat și în cazul celor două moștenitoare, dosarele trimise de primăria Bogdana fiind returnate, cu excepția celor ale lui Mihaela Cheul și Aurora Antonescu.

Vasilică Barbu, primarul comunei Bogdana și Neculai Cioară, secretarul comunei au declarat judecătorilor că au fost sunați de Gabriela Luca, inculpată în dosar, care le-a cerut să transmită urgent o cerere de radiere de pe anexa 23 a celor două dosare și înscrierea pe anexa 31, cea cu despăgubiri în fizic. Cei doi s-au conformat, cu toate că, în mod normal, o asemenea cerere trebuia făcută de persoanele în cauză care au cerut retrocedări, și aprobată de comisia locală de fond funciar. Motivul? Graba invocată de Gabriela Luca și faptul că, doar peste câteva ore, urma să aibă loc ședința Comisiei Județene de Fond Funciar în care urma să fie puse în discuție cele două cereri.

Ce a urmat e lesne de imaginat: cererile au fost aprobate, s-a aprobat și schimbul de terenuri cu ADS pe amplasamentul de la Fălciu, pe teritoriul fostei Agrisem, s-a făcut punerea în posesie și au fost eliberate titlurile de proprietate, dar nu persoanelor îndreptățite, așa cum spune legea, actele ajungând direct la Vasile Marius Marian, fratele subprefectului. Acesta, ulterior, a și cumpărat terenurile de la titulari, plătind suma de 80.000 lei, sumă care, chiar dacă era mult sub valoarea terenurilor, a fost acceptată de cele două persoane în vârstă care nu mai aveau nici o speranță că vor mai fi puse vreodată în posesie.

Date fiind dezvăluirile făcute azi de martorii acuzării, Vasile Marian s-a oferit să plătească prejudiciul de 150.000 lei provocat statului, făcând totodată mețiunea că acest lucru nu înseamnă că-și recunoaște vinovăția. Cererea sa urmează a fi luată în considerare de judecător la următoarea ședință de judecată, care va avea loc pe data de 11 martie.

Prefectura Vaslui, la 100% din capacitate: Avem subprefect

Mircea Gologan, inspector în cadrul Direcției Regionale Antifraudă, a fost învestit ieri în funcție.

Economistul Mircea Gologan, fost comisar al Gărzii Financiare, este de ieri subprefect al județului Vaslui, ceremonia de instalare având loc în Sala “Ștefan cel Mare” a Palatului Adminstrativ, în prezența actualului prefect și a mai multor șefi de servicii deconcentrate.

“O consider o promovare. Voi face tot posibilul să mă ridic la nivelul așteptărilor și sunt convins că mă voi integra bine în colectivul de la Prefectura Vaslui. Le voi acorda tot sprijinul prefectului și colegilor mei”, a declarat noul subprefect, care s-a arătat onorat de încrederea acordată de conducerea guvernului.

“Acum, că suntem în formulă completă, sper să facem o echipă bună, în slujba cetățeanului. Să reușim să punem în aplicare programul de guvernare pentru care am fost învestiți în aceste funcții”, a menționat prefectul Andrei Puică.

Cu un CV “puternic”, Mircea Gologan vine de la Direcția Regională Antifraudă, o structură nou înființată la Suceava, în cadrul căreia a câștigat recent concursul pentru postul de inspector, după ce în cadrul Gărzii Financiare Vaslui a urcat ierarhic până la funcția de director adjunct. Anterior acestei cariere, Gologan a fost director economic în cadrul Comcereal SA Vaslui. Noul subprefect este căsătorit și are doi copii.

Îi urăm mandat ușor!

Fost comisar la Garda Financiară, suprefect

Noul subprefect de Vaslui este, începând de ieri, Mircea Gologan. Fost comisar în cadrul Gărzii Financiare Vaslui acesta activa în prezent în cadrul Direcției Antifraudă Suceava.

“Domnul Gologan Mircea exercită, cu caracter temporar, prin detașare, în condițiile legii, funcția publică de subprefect al județului Vaslui”, se arată în hotărârea semnată de premierul Victor Ponta, publicată ieri în Monitorul Oficial.

Mircea Gologan este fiul președintelui Filialei Crucea Roșie Vaslui, este căsătorit cu medicul stomatolog Dana Gologan și au împreună doi copii. Instalarea oficilă a noului subprefect nu a fost încă stabilită, prefectul Andrei Puică anunțând ieri că așteaptă informații de la Guvern.

Se poate și fără subprefect

De mai bine de o lună de zile, Instituția Prefectului județului Vaslui nu are un subprefect. Dacă ar fi să-l credem pe cel care a ocupat această funcție pentru ca acum să fie prefect, se poate și fără subprefect pentru că “instituția funcționează bine”. Așa a declarat Andrei Puică, cel numit la sfârșitul lunii trecute în funcția de prefect, după eliberarea din funcție a lui Radu Renga. Și atunci de ce să mai plătim un subprefect?

“Situațiile de urgență le rezolvăm așa cum vin, dar până acum nu am avut situații deosebite. Instituția nu se poate lipsi de subprefect pentru că funcția are atribuții clar delimitate. Am înțeles că în perioada următoare această situație va fi rezolvată”, a mai spus Puică, care a recunoscut că “negocierile sunt lungi și puternice”.

Totuși, dacă Prefectura Vaslui funcționează foarte bine, concluzia este logică: ne putem lipsi și de cel de-al doilea subprefect. Asta pentru că, la mijlocul anului 2010, în condițiile tăierilor salariale și a reducerilor de personal, Guvernul Boc a tăiat din organigramele prefecturilor din țară cel de-al doilea post de subprefect. Și nu s-a întâmplat nimic!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: