Home / Tag Archives: subventii

Tag Archives: subventii

Crescătorii de animale din 24 de UAT-uri riscă să piardă subvențiile pe pășune

O parte din primăriile județului Vaslui nu mai au timpul necesar pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale.

Conform legislației în vigoare, amenajamentele trebuie finalizate până la data de 31 decembrie 2019. Fără aceste documente, crescătorii de animale din UAT-urile fără amenajamente pastorale nu vor mai primi subvenții din fondurile europene pentru pășune.

“Până la această dată sunt 35 de amenajamente finalizate și 13 în lucru. Multe comune au studiile pedologice necesare la proiecte, dar nu au finalizat măsurătorile cadastrale. Toți primarii știu de termenele legale. Sunt 24 de UAT-uri care nu au dat niciun semn că vor să facă proiectele. Noi am fost în aceste comune și am vorbit cu primarii. Sunt comune care nu au animale și nu utilizează pășunile, iar în alte comune islazurile nu ajung. Subvenția de la APIA pentru un hectar de pășune este în valoare de 600 lei.”, a spus Aurel Ghineț, director adjunct al Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui.

Amenajamentele se întocmesc de către DAJ Vaslui, în colaborare cu Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic Vaslui și primării.

Proiectele se realizează conform OG nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente, urmărindu-se îmbunătățirea producției calitative și cantitative de furaje.

Fac un apel la primării să facă aceste proiecte, pentru că amenajamentul pastoral este un document necesar la închirierea pășunilor. Lipsa acestor documente face ca o parte din pășuni să fie abandonate, iar altele să fie supraîncărcate cu animale. Fără o îngrijire a pășunilor, covorul ierbos s-a degradat, au crescut arbuști pe islazuri, iar animalele nu au hrană suficientă.”, a mai spus Aurel Ghineț. (Dănuț CIOBANU)

Fermierii vasluieni care primesc subvenții, luați la bani mărunți de APIA

Luna lui Cuptor vine cu verificări la fața locului pentru mai mult de 66.300 de fermieri romȃni, între care și vasluieni, care beneficiază de sprijin financiar din fonduri europene și de la bugetul național. Aceștia vor fi controlați dacă respectă standardele prevăzute la acordarea subvențiilor, precum și cerințele minime specifice schemelor de sprijin în sectorul vegetal și în sectorul zootehnic.

Astfel, fermierii vasluieni trebuie să se aștepte la vizite de lucru în care vor fi atent verificate normelor de ecocondiționalitate, adică acele standarde pentru respectarea cărora și-au luat angajamentul scris, prin contractele de subvenție încheiate în Campania 2019.

Este vorba atȃt despre cerințele în materie de gestionare privind mediul, sănătatea publică, sănătatea animalelor și sănătatea plantelor, în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin pentru agricultorii din România, cȃt și despre standardele privind bunele condiții agricole și de mediu ale terenurilor (GAEC).

Controalele APIA se vor derula pȃnă în luna septembrie și vor viza o suprafața totală, la nivel național, de 1,9 hectare de teren. Verificările pe teren prin metoda clasică se vor face în cazul a 1,3 milioane hectare (respectiv 19.409 fermieri), iar restul suprafeței va fi controlată prin metoda teledetecției (46.914 fermieri).

Potrivit reprezentanților APIA, eșantionul de control aferent campaniei din acest an este mai mic cu un număr de 6.880 de fermieri față de Campania 2018. Procentul minim de fermieri care trebuie să fie verificați anual este de 5%, însă la eșantionul de control se adaugă și marjele de eroare din sezonul anterior.

Verificările demarate de inspectorii APIA se desfășoară la ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), care vizează un eșantion de beneficiari ai cererilor unice de plată. Controalele au scopul de a analiza condițiile exacte de acordare a subvențiilor pentru fermieri, în conformitate cu art. 37 din Regulamentul UE nr.809/2014, în ceea ce privește ecocondiționalitatea și sistemul integrat de administrare a măsurilor de dezvoltarea rurală. În cadrul unui control în fermă, de exemplu, se verifică fiecare dintre parcelele declarate, pentru a stabili eligibilitatea, localizarea exactă, suprafața și alte detalii privind modul în care este folosit terenul.

Cele mai frecvente nereguli identificate de inspectorii APIA în cadrul acestor verificări sunt cele legate de amplasamentul și suprafețele terenurilor agricole declarate în exploatare de către fermieri. De reținut este faptul că neconcordanțele minore dintre hărțile topografice și fotoplanurile obținute prin teledetecție sunt compensate, iar fermierii nu sunt penalizați pentru diferențe de maximum 3% între suprafața declarată și cea identificată prin teledetecție. Pentru tot ce depășește acest prag se aplică progresiv penalizări꞉ la peste 20%, plata se suspendă pentru anul respectiv, la peste 50% se aplică nu doar suspendarea, ci și sancțiuni multianuale, pe o durată de până la 3 ani.

Alte tipuri de nereguli des întâlnite sunt absența sau încadrarea eronată a culturilor menționate în cererile de plată, precum și nerespectarea prevederilor impuse pentru obținerea unui anumit tip de subvenții.

De exemplu, un fermier primește bani pentru livadă, exploatată în mod tradițional, dar se constată pe teren că producția principală este fânul. Dacă se depășește numărul maxim de 240 de pomi / hectar, producția principală nu o mai reprezintă fânul, ci fructele. Așadar, e vorba despre o altă încadrare atât în categoriile de subvenții acordate de APIA, cât și în ceea ce privește taxele și impozitele care trebuie plătite de fermier către stat.

Există și situații în care fermierii depun cerere pentru subvenție, deși pe terenul agricol pe care îl dețin se află clădiri, ape sau păduri, care fac ca solicitările lor să fie neeligibile. (Mara GRIGORIU)

Sate pustii. Fermierii vasluieni primesc subvenții, dar nu au tineri să-i angajeze în agricultură

de Dănuț CIOBANU

Angajatorii din agricultură, industria alimentară și acvacultură primesc sprijin financiar de la stat dacă angajează tineri. Săptămâna trecută au fost aprobate normele metodologice ale legii care permite acordarea subvenției, iar DAJ Vaslui a informat fermierii despre acest ajutor. Sprijinul lunar este de 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare, 750 lei pentru studii medii, și 500 lei pentru persoanele fără studii. Fermierii salută inițiativa, însă susțin că a venit prea târziu, deoarece în mediul rural nu mai sunt tineri care să lucreze în agricultură.

Angajatorii vasluieni din sectorul agricol au parte de o veste foarte bună. Fermierii vor beneficia de un ajutor financiar lunar, dacă angajează tineri în sectoarele agricultură, acvacultură și industria alimentară. Sprijinul financiar se acordă după ce au fost aprobate normele metodologice de aplicare a Legii nr. 336/2018 privind aprobarea programului de stimulare a angajării tinerilor.

În acest sens, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a transmis o informare tuturor fermierilor din județ cu date despre implementarea acestei legi.

„Legea a fost aprobată din anul trecut, iar acum s-au adoptat normele metodologice. La noi în județ este o criză de forță de muncă atât în sectorul agricol, cât și în industria alimentară, cum ar fi în morărit, panificație etc. Sunt sute de angajatori din cele trei sectoare de activitate care pot primi sume de bani pentru a angaja tineri. Programul va fi pus în aplicare de către instituția noastră, iar înscrierea în program se face până la data de 31 decembrie 2020, a spus Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Conform actului normativ, fermierul care face dovada angajării a doi tineri beneficiari ai programului primește următorul sprijin financiar lunar, pentru fiecare persoană angajată: 1.000 lei pentru persoanele cu studii superioare de specialitate în domeniul agricol, acvacultură și/sau industrie alimentară; 750 lei pentru persoanele cu studii medii de specialitate, precum și cursuri de formare profesională de scurtă durată în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare; 500 lei pentru persoanele fără studii.

Contracte de muncă pentru tineri

Tinerii beneficiari ai programului trebuie să aibă studii de specialitate în domeniul agricol, al acvaculturii și/sau industriei alimentare. De asemenea, pentru a beneficia de prevederile legale, angajatorii fermieri au obligația de a încheia cu tinerii contracte individuale de muncă cu normă întreagă, pe perioadă nedeterminată sau determinată, dar nu mai puțin de 12 luni.

“Legea e bună. Au venit și normele metodologice, dar e greu să găsești personal ca să faci angajări. Noi am angaja și fără subvenție, dar nu avem pe cine. E bună măsura, e problema să vină personal în agricultură. Cei care au studii superioare vor să trăiască la oraș, iar cei fără studii pleacă în străinătate să cunoască alte țări. Este criză de forță de muncă în toate domeniile. Într-o comună ai unul sau doi tineri pe care să îi formezi să lucreze în agricultură, ceea ce este foarte puțin. Cu toate acestea, orice subvenție care ajută piața muncii este binevenită pentru noi”, a spus Dan Hurduc, fermier din Costești.

Micii fermieri din județul Vaslui trebuie să se prezinte de urgență la APIA!

Campania de depunere a cererilor unice de plata la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui este în plină desfășurare. Campania a fost demarată pe 1 martie 2019, iar primii fermieri care au fost programați pentru depunerea cererilor au fost cei cu suprafețe mai mici de 10 hectare. Începând cu data de 27 martie depun cererile și fermierii care dețin suprafețe peste limita de 10 hectare, precum și cei care solicită scheme specifice sectorului zootehnic.

Până la aceasta dată, la APIA Vaslui s-au prezentat 7.310 fermieri din totalul de 20.761 fermieri, care au solicitat subvenții în 2018, pentru o suprafață de 26.543 hectare din totalul de 250.025 hectare depusă în campania din anul trecut.

Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a precizat că în luna martie 2019 au fost programați să depună cererile pentru subvenție 5.684 de fermieri: “Din experiența anilor trecuți și din informațiile pe care le avem la această dată din teritoriu, la nivelul județului nostru ne așteptăm la o scădere cu circa 10% a numărului de fermieri care depun cereri, datorită comasării terenului. Rugăm toți fermierii care lucrează până la 50 hectare de teren arabil să se prezinte cât mai urgent la centrele locale APIA, fără a se mai ține cont de programare”.

APIA organizează, în perioada 1 martie – 15 mai 2019, campania de depunere a cererilor unice de plată. Fermierii depun la APIA o singură cerere unică de plată, chiar dacă aceștia utilizează suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

Cererile se depun la centrele județene APIA în cazul fermierilor care solicită subvenție pentru o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol și la centrele locale în cazul fermierilor care solicită o suprafață mai mică sau egală cu 50 hectare. (Dănuț CIOBANU)

Firmele din Vaslui primesc cu 30% mai mulți bani de la stat dacă angajează ucenici, absolvenți, șomeri, persoane vârstnice și tineri din categorii defavorizate

Veste bună din partea autorităților pentru companiile care recrutează anumite tipuri de persoane dezavantajate pe piața muncii din Romȃnia. Odată cu creșterea subvențiilor pe care statul le acordă pentru aceste categorii de persoane, printr-o ordonanță de urgență de anul trecut, la suma de 2.250 lei, este de așteptat ca tot mai multe firme, inclusiv cele din județul Vaslui, să deschidă accesul pe piața muncii pentru ucenici, absolvenți, persoane vârstnice și tineri defavorizați.

Sumele alocate pentru plata subvențiilor sunt mai mari, în acest an, cu 30,83% față de 2018, iar o parte din aceste subvenții sunt asigurate prin proiectele implementate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și finanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2016.

Asta înseamnă că majoritatea subvențiilor pe care firmele vasluiene le pot cere de la stat la angajarea persoanelor dezavantajate au crescut substanțial, unele chiar s-au dublat. Mai exact, angajatorii vor primi, cu încadrarea în condițiile trasate de la caz la caz, subvenții de câte 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a unor persoane din categorii defavorizate, mai greu de angajat, pentru derularea de programe de ucenicie și pentru angajarea stagiarilor absolvenți ai învățământului superior.

Pȃnă în anul 2021, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă urmează să implementeze opt proiecte finanțate din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman, în valoare totală de 403.117.838 euro. Unele dintre aceste programe sunt destinate integrării pe piața muncii a tinerilor, iar unul e dedicat șomerilor non-NEET (tineri cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani care nu au loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională).

De asemenea, aceste proiecte presupun subvenționarea locurilor de muncă pentru angajarea șomerilor, acordarea de prime de activare, de încadrare, de instalare, precum și subvenții pentru ucenicie și stagii. E vorba despre bani care merg atât la angajatorii care încadrează în muncă astfel de persoane, cât și la cei care se angajează și care îndeplinesc condițiile legii pentru a primi primele de activare, instalare și altele.

Iată ce subvenții pot obține angajatorii vasluieni

Subvențiile sunt acordate prin agențiile de ocupare a forței de muncă, unde angajatorii trebuie să depună documentația necesară. Măsurile de stimulare la angajarea anumitor tipuri de persoane sunt reglementate prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Astfel, se pot solicita subvenții꞉ pentru organizarea de programe de ucenicie, pentru efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior, pentru angajarea tinerilor NEET, pentru angajarea absolvenților, pentru angajarea șomerilor de lungă durată, pentru încadrarea persoanelor cu handicap, pentru încadrarea șomerilor care sunt unici susținători ai familiilor monoparentale, pentru angajarea șomerilor de peste 45 de ani și cele pentru angajarea șomerilor aproape de pensie.

În cazul tuturor acestor tipuri de subvenții, încheierea contractului, în condițiile legii, îi poate aduce unui angajator vasluian, pe întreaga perioadă de derulare, o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună, acordată din bugetul asigurărilor de șomaj, în limită fondurilor alocate cu această destinație. În cazul unora dintre aceste contracte, apare obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

În ceea ce privește subvențiile pentru încadrarea tinerilor cu risc de marginalizare, beneficiari ai contractelor de solidaritate, angajatorii de inserție beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de adică cel mult 2000 de lei, până la expirarea duratei contractului de solidaritate. (Mara GRIGORIU)

11.820 de fermieri vor primi banii de la APIA Vaslui

Un număr de 11.820 fermieri din județul Vaslui își vor primi, în săptămâna viitoare, subvențiile pentru agricultură. Avansul pentru plățile directe este de 70% din sumele totale de care beneficiază fermierii. Până la data de 1 decembrie 2018 toți fermierii vor primi avansul. Cursul euro stabilit pentru plata avansului în agricultură este cel cel stabilit la data de 18 octombrie 2018 și este de 4,6638 lei/euro.

În perioada 15 – 19 octombrie 2018, 11.820 de fermieri din județul Vaslui își vor primi banii de la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Este vorba despre avansul aferent plăților directe în agricultură, care reprezintă 70% din cuantumul total al sumelor de care beneficiază fiecare fermier. Agricultorii care vor primi banii în conturi în cursul săptămânii viitoare administrează suprafețe arabile mai mici de 10 hectare și nu au solicitat sprijin financiar pentru sectorul zootehnic.

Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, a precizat că restul fermierilor își vor primi plățile în avans până în data de 1 decembrie 2018. “În perioada 15 octombrie – 1 decembrie 2018 vom efectua plata în avans pentru toți fermierii care au depus cereri în agricultură pentru acest an. Plata finală a acestor sume pentru toți fermierii se va realiza în perioada 1 decembrie 2018 – 30 iunie 2019″, a precizat Răzvan Arteni.

La nivelul județului Vaslui au fost înregistrate 20.764 cereri unice de plată pentru anul 2018. Un grup de 2.042 fermieri a fost selectat în scopul verificării eșantionului de control în teren, operațiunea care a fost finalizată pe 24 septembrie 2018.

În acest an, fermierii vor primi de la APIA Vaslui subvenții de 102 euro/hectar. Pe lângă această sumă, lucrătorii în agricultură vor mai primi sume în plus în funcție de o serie de condiționalități. Astfel, fermierii care dețin până în 5 hectare vor primi în plus 5 euro/hectar, iar cei care dețin între 5 hectare și maxim 30 de hectare vor avea un bonus financiar de 50 euro/hectar. De asemenea, plata pentru înverzire (practici agricole benefice pentru climă și mediu) este de 58 euro/hectar, în timp ce tinerii fermieri care și-au înființat o fermă agricolă primesc în plus 28 euro/hectar. (Dănuț Ciobanu)

Veste bună pentru fermierii vasluieni care așteaptă subvențiile pe 2018

Avansul din subvențiile pe 2018 va crește de la 50% până la 70% , pentru a veni în sprijinul fermierilor care fac tot mai greu față fenomenelor climatice dificile din acest an.

Fermierii vor primi un avans mai mare din subvențiile agricole din Campania 2018. Nivelul avansurilor pentru plățile directe va crește de la 50% până la 70% De asemenea Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) ar putea acorda separat avansuri pentru plata pe suprafață (SAPS) și sprijinul cuplat, anunță Ministerul Agriculturii într-un comunicat.

Avansul va fi majorat pentru a veni în sprijinul fermierilor care fac tot mai greu față fenomenelor climatice dificile din acest an.

Plata acestuia pentru anul de cerere 2018 se va efectua în perioada 16 octombrie – 30 noiembrie 2018, iar plata finală ca diferență între cuantumul acordat în avans și cuantumul calculat pentru anul de cerere 2018 se va efectua între 1 decembrie 2018 – 31 martie 2019.

Până la 1 octombrie 2018 inspectorii APIA Vaslui efectuează controlul la fața locului pentru cererile unice de plată eșantionate la control pe teren, iar controlul aferent al unor obligații specifice, se va face în iarna sau în primăvara anului următor.
Precizăm că sprijinul financiar este acordat din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) și de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. (Cristian DIMA)

Subvenții aproape triplate pentru angajatorii vasluieni care încadrează persoane din grupuri vulnerabile

Veste bună dată de Guvern angajatorilor vasluieni. Datorită unei ordonanțe de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul forței de muncă pentru încadrarea în muncă a persoanelor din grupuri vulnerabile, cuantumul subvențiilor acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj se majorează de la 900 lei la 2.250 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenți ai unor instituții de învățământ vor primi lunar, pe o perioadă de 12 luni, suma de 2.250 lei, pentru fiecare absolvent încadrat.

Angajatorii care încadrează în muncă pe durată nedeterminată, cu normă întreagă, absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, 2.250 lei, pe o perioadă de 18 luni.

Angajatorii care încadrează în muncă, pe perioadă nedeterminată, cu normă întreagă, șomeri în vârstă de peste 45 de ani, șomeri de lungă durată, tineri NEET sau șomeri care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, 2.250 lei, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni.

Angajatorii care, în raport cu numărul de angajați și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din această categorie, 2.250 lei.

Angajatorii care încadrează în muncă, cu normă întreagă, șomeri care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc, conform legii, condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă, dacă nu îndeplinesc condițiile de a solicita pensia anticipată parțială, beneficiază lunar, pe perioada angajării, până la data îndeplinirii condițiilor respective, de 2.250 lei.

De asemenea, angajatorii care încadrează tineri cu risc de marginalizare socială și care beneficiază de acompaniament social personalizat în baza unui contract de solidaritate beneficiază lunar, pentru fiecare persoană din această categorie, de o sumă egală cu salariul de bază stabilit la data angajării tinerilor, dar nu mai mult de patru ori valoarea indicatorului social de referință în vigoare la data încadrării în muncă, până la expirarea duratei contractului de solidaritate.

În același timp, cuantumul primei de activare acordată șomerilor înregistrați care nu beneficiază de indemnizație de șomaj este majorat de la 500 lei la 1.000 lei, în situația în care se angajează cu normă întreagă, pentru o perioadă de cel puțin trei luni.

Subvenții dublate pentru angajarea de ucenici și absolvenți de liceu

De asemenea au fost aduse modificări Legii privind ucenicia la locul de muncă și Legii privind efectuarea stagiului pentru absolvenții de învățământ superior. Odată cu intrarea în vigoare a unei alte ordonanțe de guvern angajatorii care vor încheia, în condițiile legii, un contract de ucenicie sau de stagiu, după caz, vor beneficia, la cerere, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie/stagiu, de o sumă în cuantum de 2.250 lei/lună. Suma acordată până acum era de 1.125 lei, în cazul ucenicilor și 1.350 lei, în cazul absolvenților. (G.P)

Inspectorii APIA au început controalele în teren

Inspectorii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui au început, de ieri, controalele în teren, verificând la fața locului dacă informațiile din cererile de plată sunt conforme cu cele din teren.

Nu se știe care fermieri vor fi verificați, cert este că verificările pe teren se fac pe baza unui plan de eșantionare a fermierilor vasluieni, elaborat de APIA. Selectarea cererilor care urmează să fie verificate pe teren se face pe baza analizei de risc și a elementelor de reprezentativitate a cererilor de plată depuse.

Eșantionul de control este ales dintre fermierii ale căror solicitări de sprijin urmează a fi verificate din punct de vedere al suprafețelor declarate, cât și din punct de vedere al ecocondiționalității și al condițiilor de eligibilitate generale și specifice din legislația națională, al cerințelor de bază relevante măsurilor de dezvoltare rurală. Acesta este transmis de la nivel APIA central către APIA Vaslui, în vederea pregătirii dosarelor de control și a realizării graficului de executare a controalelor pe teren.

Potrivit APIA, controalele la fața locului vizează toate parcelele agricole pentru care se solicită plăți directe sau pentru care se solicită sprijin în cadrul măsurilor de dezvoltare rurală și constă în măsurarea suprafețelor și verificarea condițiilor de eligibilitate generale, a cerințelor de bază relevante, a cerințelor specifice angajamentelor și altor obligații privind suprafața declarată de beneficiar în cadrul schemei de ajutor sau al măsurilor de sprijin solicitat. (Cristian DIMA)

S-a finalizat campania de depunere a cererilor pentru subvenții

Cristian DIMA

APIA Vaslui a finalizat campania de primire a cererilor unice de plată pe suprafață pentru anul 2018, marți, la ora 24.

Șefii Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui și Direcției pentru Agricultură Județeană (DAJ) Vaslui au organizat, ieri, o conferință de presă pentru a prezenta rezultatele Campaniei de depunere a cererilor pentru anul în curs.

APIA Vaslui a finalizat cu succes Campania de primire a cererilor unice de plată pe suprafață pentru anul 2018, ajutați de inspectorii de la Direcția Agricolă Vaslui, care zi de zi au ținut legătura cu fermierii spunându-le să vină în timp util pentru a-și depune cererea. În urma analizelor făcute pe data de 15 mai la orele 24 APIA Vaslui a finalizat pe locul șapte pe țară, cu o suprafață totală de 253.934 de hectare, cu 13.550 de hectare mai mult față de anul precedent. Suprafața totală de plată la APIA, pe țară, a fost depășită față de anul trecut cu peste 248.000 de hectare, asta însemnând că în momentul de față avem o suprafață solicitată la plată de 9.638.000 de hectare, ceea ce înseamnă că ne apropiem de suprafața negociată cu Uniunea Europeană de 9,7 milioane hectare. Ca număr de fermieri s-au prezentat cu 1.107 fermieri mai puțini decât în campanile precedentă. Suprafața crescând, înseamnă că în județul Vaslui procesul de comasare a terenurilor se află în plină desfășurare. Din 20.734 de fermieri care au fost prezenți la APIA până pe data de 15 mai 4.203 fermieri au cerut și sprijin pentru bovine, oi și caprine” , ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Marți, 15 mai, la ora 24 ministrul agriculturii, Petre Daea, a organizat o videoconferință cu toți directorii APIA și DAJ din țară.

Domnul Petre Daea ne-a comunicat faptul că suntem prima țară de la nivelul Uniunii Europene care a încheiat această acțiune cu succes și a încheiat-o și până la data de 15 mai, spre deosebire de celelalte țări care au termenul de depunere a cererilor până la 10 iunie, cu penalități de 1%pe zi. Prin urmare este o mare realizare, la nivelul României, această acțiune. Bineînțeles că această campanile a fost una foarte grea. S-au obținut aceste rezultate ca urmare a unei bune organizări, atât la nivel central cât și la nivelul județelor. Printr-un efort comun am reușit să închidem la timp această acțiune așa cum stabilit ministrul agriculturii începând cu 2016, calendar prin intermediul căruia fermierii au de câștigat în sensul că vor încasa subvențiile la timp spre deosebire de anii precedenți”, a spus Gigel Crudu, directorul (DAJ) Vaslui.

La APIA Vaslui se lucrează și în week-end

Pentru a veni în sprijinul fermierilor, salariații Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui vor lucra și în zilele de 12 și 13 mai.

Pe această cale informăm fermierii că în zilele de 12 și 13 mai 2018, toate centrele locale precum și centrul judetean APIA vor avea un program normal de lucru, astfel încât aceștia să poată depune cererile unice de sprijin. De asemenea pe data de 15 mai programul de lucru se prelungește până la ora 24. Rugăm toti fermierii să se prezinte la centrele locale și centrul judetean pentru a depune cererile de sprijin”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Până la aceasta dată, au fost depuse, în cadrul Campaniei de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2018, 17.450 cereri de plată, pentru o suprafata de 136.723 ha, ceea ce înseamnă 80% din numărul total de fermieri care au depus cerere de sprijin în anul 2017.

Termenul limită de depunere a cererilor de sprijin este 15 mai 2018, fără a se mai ține cont de programare pentru fermierii care dețin până la 50 de hectare. (Cristian DIMA)

Au fost stabilite sumele pe care APIA le acordă în sectorul vegetal

Cea mai mare subvenție se acordă cultivatorilor de legume în sere și solarii, iar cea mai mică fermierilor care au plantat mazăre boabe și fasole boabe.

Conform informațiilor furnizate, vineri, de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, au fost stabilite cuantumurile schemelor de sprijin cuplat în sectorul vegetal aferente cererilor de plată depuse în Campania 2017, iar agricultorii vor încasa 172,3490 euro pentru fiecare hectar (ha) cultivat cu cânepă pentru ulei și/sau fibră, 719,9998 euro/ha dacă au plantat cartof timpuriu pentru industrializare și 519,9911 euro/ha pentru castraveți pentru industrializare.

Pentru fructele destinate industrializării (prune, mere, cireșe, vișine, caise și zarzăre) subvenția este de 197,7644 euro/ha, pentru hamei – 519,8509 euro/ha, leguminoase boabe pentru industrializare sau procesare (mazăre boabe și fasole boabe)– 52,4109 euro/ha, pentru lucernă – 89,90 euro/ha, iar pentru suprafețele cultivate cu orez sprijinul este de 665,1238 euro/ha.

Fermierii care au legume în sere și solare ( castraveți pentru consum în stare proaspătă și/sau pentru industrializare, tomate, ardei, varză și vinete pentru consum în stare proaspătă) primesc cea mai mare subvenție 7059,8228 euro/ha, în timp ce cultivatorii de tomate pentru industrializare vor incasa 1420,0003euro/ha.

La sfeclă de zahăr sprijinul financiar este de 764,1754 euro/ha, la soia 191,8550 euro/ha, iar la sămânță de cartof – 1364,0657 euro/ha.

Cuantumul pe unitatea de măsură pentru fiecare cultură s-a calculat prin raportarea plafoanelor alocate la suprafețele eligibile pentru anul 2017. Plățile pentru schemele de sprijin cuplat în sectorul vegetal se fac în lei, la cursul de schimb de 4,5993 lei pentru un euro. (Cristian DIMA)

Crescătorii de bovine au primit, din greșeală, mai mulți bani de la APIA

de Cristian DIMA

Calcularea greșită a unor subvenții pentru 2017 se pare că a adus în plus, în conturile fermierilor vasluieni, 70 de euro pe cap de animal pentru sprijinul cuplat la taurine, 40 de euro pe cap de animal pentru sprijinul cuplat la vaci de lapte și doi euro pe cap de animal la celelalte bovine.

Răzvan Arteni, directorul Agenție de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui a admis, ieri, că s-ar fi calculat greșit subvențiile din cauza unei erori a sistemului informatic (IACS) însă așteaptă un punct de vedere de la București”.

Opinia celor de la București atârnă destul de greu, în acest caz, pentru că eroarea s-a produs la nivel național, iar sumele virate în plus în conturile fermierilor sunt astronomice. Mai precis, s-ar fi greșit la calcularea pentru 2017 a sprijinului cuplat la taurine de carne și metișii acestora, a sprijinului cuplat pentru vaci de lapte și a ajutorului național tranzitoriu pentru vaci de carne (ANT 8). Fermierii au primit în plus, din greșeală, 70 de euro pe cap de animal pentru sprijinul cuplat la taurine de carne, cu 40 de euro pe cap de animal pentru sprijinul cuplat la vaci de lapte și cu doi euro pe cap de animal la ANT 8.

Arteni nu a precizat suma totală care a intrat în plus în conturile fermierilor vasluieni, dar a spus că ajutorul național tranzitoriu s-a acordat pentru 19.612 capete, sprijinul cuplat la taurine de carne / metis s-a acordat pentru 278 de capete, iar sprijinul cuplat pentru vacile de lapte s-a acordat pentru 983 de capete. Cel mai probabil banii vor fi recuperați de la fermieri. Deja se vorbește de diminuarea subvențiilor pentru cei aflați în această situație.

Funcționarii APIA din toată țară procesează din nou cererile fermierilor pentru subvențiile 2017. Dosarele sunt redeschise și sunt recalculate sumele care au fost plătite și transferate deja în conturile fermierilor.

2018 este primul an în care nu se mai prelungește perioada de depunere a cererilor pentru acordarea subvențiilor

de Cristian DIMA

Spre deosebire de anii precedenți, când perioada de depunere a cererilor (1 martie -15 mai), era prevăzută cu o prelungire de 25 de zile, dar cu penalități, din acest an nu se mai va mai acorda nicio zi peste termenul limită de 15 mai. Prin urmare fermierii care nu depun, la timp, cererile la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, pierd subvențiile.

APIA Vaslui a trimis, prin Poștă, fiecărui fermier din județul nostru invitații să se prezinte la o anumită oră și zi, pentru depunerea cererii pentru acordarea subvențiilor. Mai mult li s-a precizat și ce documente trebuie să aducă. Dacă programarea nu se respectă, atunci inspectorii vor prelua cererea fermierilor întârziați după program sau în altă zi. Fermierii care solicită subvenții pentru o suprafață mai mare de 50 de hectare de teren agricol trebuie să depună cererea la Centru județean Vaslui al APIA, iar cei care vor subvenții pentru o suprafață mai mică de 50 de hectare trebuie să se prezinte la centrele locale de care aparțin. În campania din 2017, la APIA Vaslui au fost depuse 21.849 de cereri pentru o suprafață de circa 250.000 hectare.

Zeci de angajatori din județul Vaslui au cerut subvenții pentru cei pe care i-au încadrat în muncă

de Cristian DIMA

Subvențiile acordate din bugetul asigurărilor pentru șomaj, ca stimulent pentru angajarea unor categorii de persoane, sunt tot mai solicitate de angajatorii vasluieni.

Datorită acestor stimulente au fost angajați 466 de șomeri, unici susținători ai familiilor monoparentale, 28 de șomeri care mai au cinci ani până la pensie, 53 de absolvenți, două persoane cu handicap și 15 elevi care s-au încadrat pe perioada vacanțelor de anul trecut.

Potrivit Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui angajatorii care încadrează, pe durată nedeterminată, absolvenți ai unor instituții de învățământ primesc lunar, pe o perioada de 12 luni, pentru fiecare absolvent încadrat, 900 lei. Pentru absolvenții din rândul persoanelor cu handicap se acordă lunar tot 900 lei, dar perioadă subvenționată este mai mare (18 luni).

Aceeași sumă se acordă lunar, timp de un an, pentru angajarea șomerilor în vârstă de peste 45 de ani, șomerilor care sunt părinți unici susținători ai familiilor monoparentale, șomerilor de lungă durată sau tineri NEET (acel tânăr cu vârsta cuprinsă între 16 și 25 de ani, care nu are loc de munca, nu urmează o forma de învățământ și nu participa la activități de formare profesionala și este înregistrat în evidentele agenției pentru ocuparea forței de munca) cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 18 luni, precum și pentru șomerii care, în termen de 5 ani de la data angajării, îndeplinesc condițiile pentru a solicita pensia anticipată parțială sau de acordare a pensiei pentru limită de vârstă.

De facilitățile menționate anterior beneficiază și angajatorii care, în raport cu numărul de angajați și-au îndeplinit obligația, potrivit legii, de a încadra în muncă persoane cu handicap, precum și angajatorii care nu au această obligație legală, dacă încadrează în muncă pe durată nedeterminată persoane cu handicap și le mențin raporturile de muncă sau de serviciu cel putin 18 luni”, ne-a declarat Daniela Campeanu, consilier superior în cadrul AJOFM Vaslui.

Ucenicia la locul de muncă, o soluție pentru angajatorii vasluieni

Angajatorii din județul Vaslui au de câștigat dacă încheie contracte de ucenicie. Pot beneficia la cerere, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, pe întreaga perioadă de derulare a contractului de ucenicie, de 1.125 lei/lună, pe toată durata programului de ucenicie (între 12 și 36 luni).

Pentru acordarea sumelor din bugetul asigurărilor pentru șomaj, angajatorul încheie cu agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data expirării perioadei de probă cuprinse în contractul de ucenicie, o convenție. În vederea încheierii convenției angajatorii depun actul de identitate al ucenicului, în copie și contractul de ucenicie, înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă, în copie. Convenția se încheie pentru fiecare contract de ucenicie.

Suma lunară se acordă angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de ucenic, precum și pentru perioada concediului anual de odihnă al ucenicului numai dacă angajatorul face dovada implementării planului de activitate a ucenicului pe baza raportului de monitorizare.

Susținerea și promovarea examenul de absolvire, pentru obținerea certificatului de calificare profesională se realizează în conformitate cu prevederile privind formarea profesională a adulților, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Examenul de absolvire a programului de calificare este organizat de către comisia de autorizare, în urma căruia, ucenicul primește un Certificat de calificare cu recunoaștere națională.

Angajatorii care doresc să organizeze activități de ucenicie au îndatorirea să comunice agențiilor pentru ocuparea forței de muncă județene, în a căror rază teritorială își au sediul, respectiv domiciliul, locurile de muncă vacante care pot fi ocupate prin încheierea de contracte de ucenicie, în termen de 5 zile de la vacantare. Comunicarea se face prin completarea de către angajator a unui formular tipizat, pus la dispoziție de către AJOFM Vaslui.

Contractul de ucenicie este un contract individual de muncă de tip particular; este încheiat pe durată determinată; în temeiul acestuia o persoană fizică, denumită ucenic, se obligă să se pregătească profesional și să muncească pentru și sub autoritatea unei persoane juridice sau fizice denumite angajator, care se obligă să îi asigure plata salariului și toate condițiile necesare formării profesionale.

Contractul de ucenicie se încheie obligatoriu în formă scrisă, în limba română, și se înregistrează în termen de 20 de zile la inspectoratul teritorial de muncă județean, și de asemenea, și în REVISAL, anterior începerii uceniciei.

Pe lângă elementele obligatorii ale contractului individual de muncă, contractul de ucenicie cuprinde și clauze referitoare la denumirea calificării pe care urmează să o dobândească ucenicul; denumirea furnizorului de formare care desfășoară programul de formare profesională prin ucenicie la locul de muncă; numele coordonatorului de ucenicie și calificarea acestuia (desemnarea coordonatorului revine angajatorului din cadrul personalului propriu); locul/locurile în care se desfășoară activitatea de formare profesională; durata necesară pregătirii teoretice și practice prin ucenicie la locul de muncă; obligațiile suplimentare ale angajatorului; obligațiile ucenicului; alte clauze, potrivit legii.

Angajatorul se obliga sa asigure ucenicului toate drepturile pe care i le conferă un contract de muncă încheiat pe durată determinată proporțional cu timpul lucrat; să asigure ucenicului pregătirea practică necesară calificării în care ucenicul se formează profesional; să asigure ucenicului accesul la pregătirea teoretică și practică corespunzătoare programului de formare profesională, finalizat cu certificat de calificare profesională a adulților; să asigure finanțarea programului de formare profesională a ucenicului, dacă acest program nu este finanțat din alte surse.

Ucenicul se obliga sa desfășoare activitatea în conformitate cu prevederile contractului de ucenicie; să participe la pregătirea teoretică și practică corespunzătoare programului de formare profesională, finalizat cu certificat de calificare profesională a adulților, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 129/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare; să susțină și să promoveze examenul de absolvire la terminarea stagiilor de pregătire teoretică și practică, pentru obținerea certificatului de calificare profesională.

Salariatul care are calitatea de coordonator de ucenicie este calificat pentru practicarea ocupației sau, după caz, a activității pentru care se organizează programul de ucenicie; practică ocupația sau, după caz, activitatea pentru care se organizează programul de ucenicie; are o experiență de muncă în ultimii 5 ani din care cel puțin 2 ani în ocupația sau, după caz, în activitatea pentru care se organizează ucenicia; nu are cazier judiciar; este apt din punct de vedere fizic și psihic. Trebuie să colaboreze cu furnizorul de formare pentru organizarea formării profesionale a ucenicului; să elaboreze împreună cu furnizorul de formare planul de activitate al ucenicului, pe baza standardului ocupațional corespunzător ocupației; să îndrume ucenicul și să supravegheze punerea în aplicare a planului de activitate, prevăzut la lit. b); să elaboreze lunar, pe baza planului de activitate, raportul de monitorizare a planului de activitate al ucenicului.

Durata contractului de ucenicie se stabilește în funcție de nivelul de calificare pentru care urmează să se pregătească ucenicul, fără a putea fi mai mică de 12 luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competențelor corespunzătoare unei calificări de nivel 2; 24 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competențelor corespunzătoare unei calificări de nivel 3; 36 de luni, în cazul în care ucenicia la locul de muncă se organizează pentru dobândirea competențelor corespunzătoare unei calificări de nivel 4. Examenul de absolvire a programului de calificare este organizat de către comisia de autorizare, în urma căruia, ucenicul primește un Certificat de calificare cu recunoaștere națională.

Pentru a participa la un program de ucenicie, persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă trebuie să se înregistreze în baza de date a AJOFM Vaslui, prezentând actul de identitate, în original și în copie; actele de studii și de calificare, în original și copie; adeverință medicală din care să rezulte că persoana este aptă de muncă sau are eventuale restricții medicale.

Pentru a beneficia de un program de ucenicie, persoana înregistrată depune la AJOFM Vaslui o cerere. Modelul cererii este standardizat și pus la dispoziție de agenție.

Documentele necesare pentru încheierea contractului de ucenicie sunt actul de identitate, în original și în copie; certificatul de naștere, în original și în copie; copii legalizate ale actelor de studii care atestă îndeplinirea condițiilor de acces la formare profesională prin ucenicie pe nivelurile de calificare prevăzute de legislația în vigoare; certificat medical care atestă faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea muncii în care se organizează ucenicia; dispoziția de repartizare de la agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă, în copie, contractul de formare profesională.

Pentru informații suplimentare, persoanele interesate se pot adresa la sediul Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, la telefon 0235/318.184 sau e-mail: ajofm@vs.anofm.ro (G.P)

Peste 18.000 de fermieri din județ vor primi peste 78 de milioane de lei de la stat pentru campania agricolă 2017

Peste 18.000 de fermieri din județ, ceea ce reprezintă 86% din totalul celor care cultivă pământul în Vaslui, au fost autorizați la plată de Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură pentru campania aferentă anului 2017. Suma totală ce urmează a intra în conturile agricultorilor depășește 78 de milioane de lei.

Fermierii de la noi din județ s-au dovedit organizați și cu hârtiile depuse la timp atunci când vine vorba de decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut cu pregătirea și cultivarea terenurilor pe care le dețin în proprietate. Drept dovadă sunt cele 18.880 de cereri depuse la Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui pentru obținerea subvențiilor aferente acestui an agricol. Astfel, cei 86% din totalul celor 21.849 de fermieri care au depus cereri unice urmează să primească aproape 79 de milioane de lei.

Începând de astăzi (n.r.-4 decembrie), a demarat procesarea și autorizarea plății pentru fermierii care au depus cereri unice de plată în cadrul campaniei 2017. Plățile se acordă în limita prevederilor bugetare aprobate Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în anii 2017 și 2018. Plățile se fac în lei, utilizând ultimul curs de schimb valutar stabilit de Banca Centrală Europeană anterior datei de 1 octombrie 2017”, ne-a declarat directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

Restul de 14% dintre fermierii care au depus cereri vor primi toată suma cuvenită până la data de 30 iunie 2018. (Ionuț PREDA)

Proiect de servicii integrate pentru combaterea sărăciei și discriminării în comunitățile marginalizate, la Huși

Proiectul “Servicii Integrate pentru o Comunitate Incluzivă în Huși”, în valoare de 13 milioane de lei, a fost lansat ieri, în prezența autorităților locale. Acesta este cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020 și își propune să crească gradul de incluziune socială și să combată sărăcia și discriminarea din comunitățile marginalizate ale municipiului Huși.

“În cadrul proiectului se va înființa un Centru Comunitar Integrat, care va fi reabilitat și dotat corespunzător pentru a oferi servicii persoanelor defavorizate. De sprijin vor beneficia atât copii, cât și persoane adulte care se confruntă cu probleme de integrare pe piața muncii sau de altă natură. Totodată, în program vor fi incluse și persoane în vârstă, care vor beneficia de îngrijire la domiciliu”, a declarat primarul municipiului Huși, Ioan Ciupilan.

În cadrul proiectului, peste 100 de copii vor beneficia de hrană caldă, transport, rechizite și sprijin la teme sau de servicii de logopedie. Elevii care vor participa la activitățile proiectului vor primi subvenții în valoare de 1800 lei pe an și vor avea oportunitatea de a participa la diverse concursuri cu premii.
Aproximativ 300 de persoane vor beneficia de diverse servicii de ocupare a forței de muncă, inclusiv sprijin pentru demararea unor afaceri, iar un număr de 430 de persoane vor beneficia de servicii medicale.
Proiectul își propune, de asemenea, acordarea de asistență juridică pentru persoane care au probleme cu documentele și acordarea de sprijin pentru îmbunătățirea condițiilor de locuit.
Proiectul este derulat de Fundația Star of Hope Romania, în parteneriat cu SC Dal Consulting SRL, Centrul Diecezan Caritas Iași, Primăria și Școala Gimnazială “Anastasie Panu” din Huși, pe o perioadă de 36 de luni. (G.P)

Peste o mie de fermieri au depus la APIA, în doar trei zile, cereri pentru subvenții în agricultură

Peste o mie de cereri unice de plată pentru subvenții în agricultură acordate de la UE au fost depuse de către fermieri la ghișeele APIA în doar trei zile, după ce, în două luni și jumătate, fuseseră înregistrate 20.793 de solicitări. Instituția și-a încheiat programul după miezul nopții în ultima zi în care s-au mai acceptat cererile din partea fermierilor.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui a înregistrat un număr record de cereri unice de plată a subvențiilor în agricultură în ultimele trei zile din perioada legală de depunere a solicitărilor pentru anul 2017. Astfel, nu mai puțin de 1.048 de fermieri s-au înghesuit la sediul APIA în week-end și la începutul acestei săptămâni, când angajații instituției au avut program special de lucru cu publicul pentru preluarea cererilor de plată. Asta în condițiile în care, în două luni și jumătate de la demararea campaniei, fuseseră depuse 20.793 de solicitări din partea proprietarilor de terenuri sau arendașilor.

În toate cele trei zile s-a lucrat peste program, iar în ultima zi angajații au stat până după miezul nopții. Cererile fermierilor depuse pe ultima sută de metri au însumat o suprafață totală de peste 50.000 de hectare, ceea ce reprezintă o medie de 50 de hectare de fiecare solicitant. Deci, întârziații sunt în general arendașii, cu suprafețe mari de teren cultivate”, ne-a declarat, directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni.

Per total, la nivelul județului nostru au fost depuse 21.841 de cereri unice de plată, aferente unei suprafețe totală de 248.861,48 hectare de teren cultivat. Comparativ cu anul precedent, numărul fermierilor care au cerut subvenții de la APIA a scăzut cu o mie, în timp ce suprafața pentru care s-au depus cereri unice de plată a crescut cu peste 7.000 de hectare. Reprezentanții APIA susțin că scăderea numărului de cereri depuse și creșterea suprafeței aferente se datorează comasării terenurilor agricole în județ. (Ionuț PREDA)

Dintr-o „greșeală”, un fermier din Voinești a primit subvenții de o mie de ori mai mari

de Marian MOCANU

Anul trecut, Bogdan Silion, crescător de animale din Voinești, a primit de la APIA subvenții aferente anului 2014 de o mie de ori mai mari decât cele cuvenite. Pentru că a cheltuit banii, aproape 150.000 de euro, el va trebui să returneze banii în tranșe până în 2019. Conducerea APIA Vaslui neagă faptul că „greșeala” ar fi fost voită și susține că ei ar fi cei care au anunțat organele de cercetare penală.

În decursul anului 2014, Bogdan Silion, din Voinești, proprietar a patru vaci de lapte, a depus cerere de subvenție, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, aferente cotei de lapte deținute, de 4.730 kg lapte anual. Spre surpriza acestuia, anul trecut, în conturi i-a intrat suma de peste 150.000 euro, aferentă unei cote de lapte de o mie de ori mai mare decât cea reală. Bucuros, fermierul s-a apucat de cheltuit banii, fără a verifica la APIA dacă nu cumva s-a făcut o greșeală, iar banii nu i se cuveneau. Cazul a ajuns în atenția opiniei publice, vehiculându-se faptul că conducerea APIA Vaslui ar fi știut de banii fără drept acordați fermierului, iar fapta ar face obiectul unei anchete a procurorilor DNA. Conform unui comunicat de presă transmis de APIA Vaslui, în urma verificărilor întreprinse a fost identificată o cerere cu sume plătite necuvenit. „Despre această neregulă au fost sesizate organele de urmărire penală de către conducerea Centrului Județean APIA Vaslui, în vederea cercetării. Dosarul în cauză a fost verificat și de structurile interne de control antifraudă ale APIA București. În acest moment se fac verificări atât de organele de cercetare, cât și de structurile interne de control. În momentul finalizării investigațiilor, se vor lua măsurile legale”, se arată în comunicatul remis de APIA Vaslui.

„Tot ce s-a vehiculat este neadevărat, cu excepția faptului că, într-adevăr, fermierul ar fi primit, în mod necuvenit, o sumă mult mai mare decât cea pentru care avea dreptul. Acest fapt a fost descoperit cu ocazia unei verificări interne, iar fermierul a făcut un angajament de plată prin care se obligă să restituie diferența de bani primită în plus. Trebuie spus că greșeala ar putea proveni din faptul că în sistemul național de înregistrare a cotelor de lapte cantitățile care erau aprobate fiecărui fermier sunt trecute în kilograme, iar în cererile de plată care se depun la APIA, unitatea de măsură este tona. Mai mult, softul pe care se lucrează la introducerea cererilor ar fi trebuit să sesizeze greșeala și să refuze înregistrarea cererii cu date eronate, lucru care nu s-a întâmplat. Menționez că cererile aferente comunei Voinești sunt depuse la Centrul local APIA Bârlad și nu la Centrul județean Vaslui, iar în atribuțiile mele de serviciu nu stă verificarea cererilor depuse și a documentelor aferente, ci doar autorizarea la plată a cererilor deja verificate și aprobate”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui. Acesta neagă și faptul că el, sau alte persoane din cadrul APIA Vaslui, ar fi fost audiate de procurorii DNA.

Subvenții umflate de o mie de ori primite de un fermier din Voinești

de Marian MOCANU

Dintr-o greșeală, Bogdan Silion, crescător de animale din Voinești, a primit de la APIA subvenții de o mie de ori mai mari decât cele cuvenite. Pentru că a cheltuit banii, aproape 150.000 de euro, el va trebui să returneze banii în tranșe până în 2019. Conducerea APIA Vaslui neagă faptul că „greșeala” ar fi fost voită, sau că ar fi fost chemați la audieri în vreun dosar deschis de procurorii Direcției Naționale Anticorupție – Servciul Teritorial Iași.

În decursul anului 2014, Bogdan Silion, din Voinești, proprietar a patru vaci de lapte, a depus cerere de subvenție, la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, aferente cotei de lapte deținute, de 4.730 kg lapte anual. Spre surpriza acestuia, anul trecut, în conturi i-a intrat suma de peste 150.000 euro, aferentă unei cote de lapte de o mie de ori mai mare decât cea reală. Bucuros, fermierul s-a apucat de cheltuit banii, fără a verifica la APIA dacă nu cumva s-a făcut o greșeală, iar banii nu i se cuvineau de drept. Cazul a ajuns în atenția opiniei publice, vehiculându-se faptul că conducerea APIA Vaslui ar fi știut de banii fără drept acordați fermierului, iar fapta ar face obiectul unei anchete a procurorilor DNA.

„Tot ce s-a vehiculat este neadevărat, cu excepția faptului că, într-adevăr, fermierul ar fi primit, în mod necuvenit, o sumă mult mai mare decât cea pentru care avea dreptul. Acest fapt a fost descoperit cu ocazia unei verificări interne, iar fermierul a făcut un angajament de plată prin care se obligă să restituie diferența de bani primită în plus. Trebuie spus că greșeala ar putea proveni din faptul că în sistemul național de înregistrare a cotelor de lapte cantitățile care erau aprobate fiecărui fermier sunt trecute în kilograme, iar în cererile de plată care se depun la APIA, unitatea de măsură este tona. Mai mult, softul pe care se lucrează la introducerea cererilor ar fi trebuit să sesizeze greșeala și să refuze înregistrarea cererii cu date eronate, lucru care nu s-a întâmplat. Menționez că cererile aferente comunei Voinești sunt depuse la Centrul local APIA Bârlad și nu la Centrul județean Vaslui, iar în atribuțiile mele de serviciu nu stă verificarea cererilor depuse și a documentelor aferente, ci doar autorizarea la plată a cererilor deja verificate și aprobate”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Acesta neagă și faptul că el, sau alte persoane din cadrul APIA Vaslui, ar fi fost audiate de procurorii DNA. „Nu am cunoștiință să fie deschis vreun dosar la DNA pe acest subiect”, a adăugat Arteni.

Campania de primire a subvențiilor agricole, în grafic

de Marian MOCANU

Trei sferturi dintre fermierii vasluieni au depus deja, până acum, cererile pentru subvențiile aferente anului 2016. În general este vorba de micii fermieri, care au în proprietate circa o cincime din totalul suprafeței de teren arabil din județ. Ca de obicei, marii fermieri lasă pentru ultimele zile ale campaniei de primire a cererilor depunere documentaților.

Razvan Arteni

Razvan Arteni

Pe 1 martie 2016 a început Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2016, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare. „Până luni, 18 aprilie, au fost primite un număr de 13.010 cereri unice de plată pentru o suprafață de 59518,67 ha, reprezentand 71,28% din numărul fermierilor programați până la această dată pentru a depune cererile unice de plată. Cererile unice de plată se depun fără penalizări până la data de 16 mai. După această dată se aplică o penalizare de 1% pentru fiecare zi lucrătoare, iar după data de 10 iunie  cererile unice de plată nu mai sunt admise la calcul. În Campania 2016, fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Este important ca fermierii să se prezinte la data și ora la care sunt programați la APIA, pentru a putea utiliza eficient timpul alocat”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, numărul total al fermierilor care au depus cereri de subvenție, a fost de 24.538, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine, 38.315 caprine.

Vin bani în conturile fermierilor vasluieni!

de Marian MOCANU

Trei sferturi dintre fermierii vasluini au primit până acum subvențiile aferente anului 2015. Crescătorii de animale vor primi, la rândul lor, subvențiile, începând cu data de 24 mai.

Chiar dacă cu mare întârziere, după ce o bună parte din lucrările agricole de primăvară au fost deja efectuate de gospodari, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui plătește, în aceste zile, subvențiile aferente anului 2015. Până la această dată au fost autorizate la plată un număr de 21235 cereri unice, din care 19281 de cereri au fost transferate în contabilitate. Per total, în campania de anul trecut au fost primite 24549 cereri.

„Aceste prime plăți sunt efectuate către fermierii care au solicitat plata pentru schemele din sectorul vegetal. Cuantumurile plăților directe în sectorul vegetal, care se acordă pentru anul 2015 ca mecanisme de susținere a producătorilor agricoli, sunt prevăzute în Hotărârea de Guvern 216/2016, privind stabilirea cuantumurilor plăților din schemele directe pe 2015. Precizăm că efectuarea plăților aferente tuturor schemelor de plată reprezintă o prioritate pentru instituție”, a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

În această perioadă se fac plățile aferente Schemei de plată unică pe suprafață în cuantum de 79,73 euro/ha; plații redistributive pentru primul interval: 1 – 5 ha inclusiv în cuantum de 5,00 euro/ha și al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv în cuantum de 51,07 euro/ha. În plus, se face plata pentru tinerii fermieri în cuantum de 19,93 euro/ha, dar și pentru micii fermieri, în cuantum de maxim 1250 euro, sau cea aferentă ANT 1 (Schema de ajutoare naționale tranzitorii pentru culturi pe teren arabil, decuplată de producție), în cuantum de 19,19 euro/ha. Urmează ca în perioada imediat următoare să fie plătiți și ceilalți fermieri. În ceea ce privește subvențiile acordate crescătorilor de animale, plata acestora va începe din 24 mai 2016. Schemele/măsurile de sprijin pe suprafață sunt finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și din Bugetul Național (BN), prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR)

Începe autorizarea la plată a subvențiilor către fermieri

de Marian Mocanu

Conform unei declarații publice făcute la începutul lunii martie de ministrul agriculturii, Achim Achimescu, de astăzi fermierii ar fi trebuit să primească subvențiile aferente cererilor de plată depuse anul trecut. Prioritate o au fermierii care, fiind incluși în eșantionul de control, nu au primit avansuri din subvenții în toamna trecută. În total, micii fermieri, care lucrează între 1 și 5 ha, vor primi 165 euro/ha, în timp ce fermierii din clasa mijlocie, care au în folosință până la 30 de hectare de teren arabil vor primi 210 euro/ha subvenție. Crescătorii de animale mai au de așteptat până pe 25 mai până vor primi subvențiile acordate în zootehnie.

Termenul de 8 aprilie a fost anunțat oficial ca dată la care vor începe plățile subvențiilor în agricultură în sectorul vegetal, pentru fermierii care au depus la centrele locale sau județene cereri în acest sens în campania de anul trecut. Nu este vorba de începerea plăților efective, ci doar de autorizarea la plată a cererilor depuse, urmând ca sumele aferente subvențiilor să intre în conturile fermierilor în cel mai scurt timp, din prima zi a săptămânii viitoare.

La nivelul județului Vaslui, aproape 3.900 din totalul de 24.000 de fermieri care au depus cereri anul trecut nu au beneficiat nici măcar de avansurile din subvențiile aferente anului agricol 2014 – 2015, pentru că au fost incluși în eșantionul de control a documentațiilor. Aceștia vor avea prioritate la autorizarea la plată a subvențiilor acordate de Uniunea europeană și statul român. Cuantumul subvențiilor pentru schema de plată unică pe suprafață este de 79,7392 euro/ha. În ceea ce privește plata redistributivă, subvenția este de 5 euro/ha pentru fermierii care au între unu și cinci hectare de teren în folosință și de 51,0789 euro/ha pentru cei care dețin peste 5 și până la 30 ha inclusiv.

O altă plată importantă pe care APIA o va face este cea pentru înverzire, fermierii urmând să primească alți 59,1277 euro/ha. Tinerii fermieri care au depus cereri în acest sens vor primi câte 19,9348 euro/ha, potrivit legii. În ceea ce privește Ajutoarele Naționale Tranzitorii pentru culturile amplasate pe teren arabil, fermierii vor primi o subvenție de 19,1942 euro/ha. În total, micii fermieri vor primi câte 165 euro/ha, iar fermierii mijlocii, cei care au în folosință suprafețe cuprinse între 5 și 30 hectare de teren arabil, vor primi câte 210 euro/ha. Plățile se fac în lei, la cursul de schimb de 4,4176 lei pentru un euro, stabilit de către Banca Centrală Europeană pe 30 septembrie 2015 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Crescătorii de animale vor primi subvențiile începând cu data de 25 mai, mai târziu ca în anii anteriori. Conform declarației ministrului agriculturii Achim Achimescu, această întârziere va fi compensată însă de faptul că subvențiile primite vor fi mai mari, mai ales în cazul proprietarilor de bovine, care ar putea primi chiar și 500 de euro pe cap de animal.

Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, 24.538 fermieri au depus cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine, 38.315 caprine.

Subvenții mărite pentru crescătorii de bovine

de Marian Mocanu

Romania va avea cea mai mare subvenție pe cap de bovină din Uniunea Europeană, aferentă anului 2015, cuantumul acesteia urmând a depăși 300 de euro pe cap de animal. Plățile subvențiilor pentru crescătorii de animale vor începe undeva spre sfârșitul lunii mari.

Crescătorii de bovine care au depus cereri de subvenții aferente anului 2015 au primit o veste bună din partea ministrului agriculturii, Achim Irimescu. În cadrul unei conferințe de presă susținute ieri, acesta a anunțat că crescătorii români vor primi cea mai mare subvenție pe cap de bovină din Uniunea Europeană.

Inițial se spunea de plata a 250 de euro, după ultimele calcule depășim 300 de euro pe cap de animal. Deci, sunt vești bune. Sigur, este o întârziere, au fost probleme cu diverse elemente, dacă discutăm de la Ordinul 619 în continuare, dar am reușit să recuperăm o bună parte din timp”, a declarat ministrul Achimescu. Acesta a anunțat că plățile normale a subvențiilor pe suprafață vor începe pe data de 8 aprilie, iar plățile Ajutoarelor Naționale Tranzitorii în Zootehnie vor începe către sfârșitul lunii mai.

În cadrul campaniei de primire a cererilor de plăți în agricultură de anul trecut, crescătorii de animale vasluieni au depus la APIA Vaslui un număr de 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne.

Fermierii vasluieni nu se îngrămădesc la subvenții

de Marian Mocanu

În primele două săptămâni a campaniei de primire a cererilor de subvenție în agricultură doar puțin peste jumătate din fermierii programați s-au prezentat la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2016 se derulează în perioada 1 martie – 16 mai, iar ulterior, până pe data de 10 iunie, va fi aplicată o penalitate de 1% pentru fiecare zi lucrătoare de întârziere. Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, 24.538 fermieri au depus cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare.

În perioada 1 martie – 16 mai se desfășoară campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru 2016. În primele două săptămâni a acestei campanii, la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) au fost depuse doar 3.036 cereri de plată, pentru o suprafață totală de 7.588,61 ha. Practic, doar aproape 60% dintre fermierii programați să depună aceste cereri de subvenție au și făcut acest lucru. Ținând cont de faptul că, anul trecut, la nivelul județului Vaslui, au fost depuse nu mai puțin de 24.538 cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare, este de așteptat, ca de obicei, ca în ultimele zile a perioadei de depunere, la ghișeele APIA să se formeze cozi. Mai mult, doar două treimi dintre agricultorii vasluieni au depus cereri unice de subvenție în perioada în care puteau face acest lucru fără penalități. Asta în ciuda faptului că programul de lucru a centrelor APIA a fost prelungit în fiecare zi, dar și sâmbăta ori duminica, ori în zilele de sărbători legale, până ce toți fermierii prezenți au depus documentațiile în vederea accesării acestor subvenții agricole.

„Pentru evitarea aglomerației și a deplasărilor repetate la centrele APIA, fermierii sunt rugați să respecte data și ora la care au fost programați prin invitația primită, precum și să prezinte, la depunerea cererii, toate documentele solicitate”, a făcut un apel Răzvan Arteni, directorul executiv al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui.

„Și în acest an completarea declarației de suprafață se realizează electronic folosind aplicația IPA Online. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA Online se face numai în centrele APIA, în prezența funcționarului APIA responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic”, ne-a mai spus Arteni.

Cererile de subvenție vor fi depuse la centrele locale de pe raza de domiciliu a fermierilor, cu excepția exploatațiilor cu o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol, cazuri în care cererile unice de plată se vor depune la centrul județean APIA. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe. Data limită pentru depunerea acestor cereri unice de plată este 10 iunie, ulterior cererile nu mai sunt admise la calcul, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de subvenții agricole.

Fermieri, poftiți la subvenții!

de Marian MOCANU

A început campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2016. Acestea se pot depune în perioada 1 martie – 16 mai, la centrele locale sau cel județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ulterior, până pe data de 10 iunie, mai pot fi depuse cereri, aplicându-se o penalitate de 1% pe zi. Anul trecut, doar două treimi dintre agricultorii vasluieni au depus cereri unice de subvenție în perioada în care puteau face acest lucru fără penalități.

APIA a demarat Campania de primire a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2016. Fermierii vasluieni sunt așteptați, în perioada 1 martie – 16 mai, la centrele locale sau centrul județean APIA, pentru depunerea acestor cereri de subvenție în agricultură. Cererile unice de plată pot fi depuse și după data de 16 mai 2016, în termen de 25 de zile calendaristice, respectiv până pe data de 10 iunie. În acest caz, va fi aplicată o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care fermierul ar fi avut dreptul, dacă cererea unică de plată ar fi fost depusă până la data de 16 mai. Solicitările depuse după data de 10 iunie 2016 nu mai sunt admise la calcul, iar beneficiarului nu i se acordă niciun fel de plată sau de sprijin. Cererile de subvenție vor fi depuse la centrele locale de pe raza de domiciliu a fermierilor, cu excepția exploatațiilor cu o suprafață mai mare de 50 hectare teren agricol. În aceste cazuri, cererile unice de plată se vor depune la centrul județean APIA. Fermierii vor depune o singură cerere, chiar dacă dețin suprafețe de teren în diferite localități sau județe.

„Și în acest an completarea declarației de suprafață se realizează electronic folosind aplicația IPA Online. Finalizarea și închiderea cererii unice de plată în IPA Online se face numai în centrele APIA, în prezența funcționarului APIA responsabil cu primirea cererii, după verificarea acesteia și a mesajelor din controlul parcelelor digitizate, precum și corectarea eventualelor probleme semnalate de către sistemul informatic. Pentru a se evita aglomerația și timpi mari de așteptare , este necesar ca fermierii să se prezinte pentru depunerea documentațiilor la data și ora la care sunt programați”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Anul trecut, la nivelul județului Vaslui, 24.538 fermieri au depus cereri de subvenție, pentru o suprafață agricolă totală de 261.196 hectare. Pentru Ajutoare Naționale Tranzitorii în Zootehnie, crescătorii de animale vasluieni au depus 3.540 cereri pentru un număr de 18.722 bovine carne, 190.653 ovine și 38.315 caprine. Plata acestor subvenții, inclusiv pentru cei care, la sfârșitul anului trecut, au beneficiat de avansuri, se va face de pe 8 aprilie.

Subvențiile pentru crescătorii de animale, bagă dihonia între aceștia și primari, în plin an electoral

de Marian MOCANU

Acordarea subvențiilor pentru pășuni direct membrilor asociațiilor crescătorilor de animale, îi nemulțumește pe mulți dintre zootehniști. Aceștia se tem că primarii vor împărți islazurile după simpatii politice, cu atât mai mult cu cât urmează și alegerile locale.

Modificările legislative privind acordarea de subvenții agricole crescătorilor de animale, pentru pășunile pe care le au în folosință, nu au fost prea bine primite în rândul zootehniștilor. Începând din acest an, beneficiarii acestor subvenții nu vor mai fi asociațiile de crescători de animale, ca până acum, ci direct membrii asociaților. Acestora li se va repartiza, în funcție de numărul de animale, suprafața aferentă din totalul terenurilor pe care asociația le are în concesiune. Crescătorii se vor prezenta la primării cu copia contractului de concesiune și tabelul care dovedește că este membru al asociației, acte pe baza cărora va fi înscris în registrul agricol, și va primi o adeverință cu suprafața de teren pe care o are în folosință și pentru care poate primi subvenții. Ulterior, crescătorii se pot prezenta la APIA pentru a depune cererea unică de subvenție în agricultură.

„Crescătorii de animale care vor solicita aceste subvenții trebuie să știe că vor fi verificați cu privire la modul în care-și întrețin terenurile pe care le au în proprietate sau în folosință. Aceste lucrări de întreținere, care până acum trebuiau executate de asociațiile de crescători de animale, le revin în sarcină, ca beneficiari direcți ai subvențiilor”, a explicat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Unii crescători de animale consideră că aceste modificări nu ar fi trebuit făcute în an electoral.

„Repartizarea islazului comunal se va face după bunul plac al primarului: dacă te ai bine cu el, primești cea mai bună bucată de pășune, dacă nu, vei paște oile sau vacile prin râpe sau în mărăcini! Vor apărea și certuri între crescătorii de animale, pentru că, indiferent cum a-i da-o la împărțirea pământului, unii se vor simți defavorizați! În plus, pentru a primi aceste subvenții, trebuie să faci drumuri la primărie, ca să obții adeverința pe baza care trebuie anexată la cererea de subvenție. Înainte era simplu, cererile le depunea asociația, și tot asociația răspundea de întreținerea pășunilor și islazurilor. Acum, va trebui să ne ocupăm noi de aceste lucrări, cu costuri mai mari, pentru că una e să ari câteva zeci de hectare, și alta e când ai câteva oi, și vei primi o suprafață mai mică”, ne-a spus Ioan Nanea, un crescător de animale.

Fermierii, controlați și de inspectorii veterinari!

de Răzvan CĂLIN

DSVSA Vaslui a lansat o campanie de inspecție a tuturor firmelor care acționează în sectorul zootehnic.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) a demarat o amplă acțiune de verificare a tuturor crescătorilor de animale care au solicitat subvenții de la statul român. Este vorba despre o inspecție care este realizată anual la cererea Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA). Acțiunea a demarat pe 13 ianuarie și se va întinde până pe 30 martie, din cauza numărului mare de exploatații care trebuie verificate: nu mai puțin de 4.306.

Traian Petcu

Traian Petcu

”Campania pe care o derulăm deja în prezent vizează strict activitatea agricultorilor pe anul 2015. La solicitarea APIA, noi vom verifica în teren dacă corespund datele pe care fermierii le-au declarant și dacă au îndeplinit toate condițiile prevăzute de lege. Controalele vor viza atât gospodăriile populației, cât și toate tipurile de exploatații care au solicitat subvenții de la statul roman. În urma acestui control, dacă datele din teren vor fi în concordanță cu cele declarate și înregistrate la APIA, atunci fermierii respectivi vor avea undă verde la încasarea subvențiilor”, ne-a declarat Traian Petcu, directorul executiv al DSVSA Vaslui.

Județul Vaslui ocupă locul I pe țară la numărul de exploatații agricole ce vor fi inspectate (4.306) și, din această cauză, a fost nevoie să se solicite ajutor de la autoritățile sanitar-veterinare din alte județe. Așa se face că celor 21 de echipe de control ale DSVSA Vaslui li se vor alătura alte 22 din alte județe. Inspectorii veterinari își vor anunța prezența cu minim 24 de ore înainte controlului, iar agricultorii sunt obligați să le permită accesul și să le pună la dispoziție toate documentele solicitate. Totodată, fermierii sunt rugați să asigure accesul în adăposturile de animale și să asigure contenția (numărarea și inventarierea) acestora. De acest ultim control depinde dacă fermierii își vor putea încasa de la statul roman subvențiile solicitate.

Inspectorii APIA strâng lațul în jurul fostului primar de Grivița!

de Răzvan CĂLIN

Ancheta celor de la APIA Vaslui în cazul ingineriilor puse la cale de Ioan Lungu este pe punctul de a fi finalizată. Conducerea APIA Vaslui dă asigurări că Lungu va fi tras la răspundere pentru toate neregulile constatate.

LUNGU2Ioan Lungu, fost primar al comunei Grivița, riscă să plătească scump pentru ingineriile financiare de care este acuzat că le-ar fi ticluit și pus în aplicare în cursul acestui an. El a încercat să-i fenteze atât pe cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, cât și mai mulți localnici de la care a luat în arendă teren agricol. Scenariul a fost pus în aplicare prin SC Agrisort Arend SRL Bârlad, firmă deținută de Lungu, prin care acesta administrează aproximativ 500 de hectare de teren agricol.

După ce în luna noiembrie inspectorii APIA au făcut o primă verificare în teren, ca urmare a unei sesizări venită din partea mai multor localnici din Grivița, ulterior s-au efectuat cercetări mult mai amănunțite.

”La prima verificare din teren, s-a constatat că o parte din cele sesizate se confirmă. A urmat apoi controlul mai amănunțit, pentru întreaga exploatație a acestei ferme. În momentul de față controlul este definitivat în proporție de peste 90%. Mai sunt vreo două parcele de teren care mai trebuie verificate și credem că până pe 30 decembrie controlul din teren va fi definitivat. După care, urmează descărcarea măsurătorilor, analizarea fotografiilor și a altor date, după care va fi întocmit raportul de control. În funcție de neregulile care vor fi constatate în teren, fermierul va fi sancționat corespunzător”, ne-a declarat Cătălin Traglă, directorul adjunct al APIA Vaslui.

Cel mai probabil raportul echipei de control va fi definitivat în luna ianuarie a anului viitor, atunci când conducerea APIA Vaslui a dat asigurări că vor fi făcute publice concluziile acestuia, precum și măsurile legale ce vor fi luate.

Mic curs despre cum să fentezi statul român!

lan_grauFostul primar de Grivița a intrat în centrul acestui scandal după ce un grup de localnici l-au reclamat la APIA Vaslui, dar s-au adresat cu o sesizare și către redacția ziarului Est News. Lungu a stârnit mânia oamenilor de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la APIA Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii în memoriul adresat redacției Est News.

În total, vorbim de 191 hectare pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni și pe care, în realitate, fie le-a lăsat pradă scaieților, fie le-a cultivat parțial ori cu altceva decât a declarat. Oamenii spun că Lungu ar avea de încasat de la APIA circa 60.000 de euro, bani care nu i se cuvin atât timp cât el nu ar fi cultivat nimic pe pământurile respective. Mai mult, ei s-au declarat indignati ca Lungu le-ar fi râs în nas, spunându-le că oricum nu va păți nimic deoarece are ”pile” chiar la APIA, care i-ar asigura ”spatele”. Până acum, ca și primă măsură luată de APIA, firma deținută de Lungu a fost exclusă (temporar) de la plata subvențiilor până ce ancheta va fi definitivată, sancțiune ce ar putea fi prelungită și până la trei ani. Conform legislației în vigoare, pentru că a vrut să fraudeze, Lungu va fi obligat să dea înapoi banii, atenție, chiar dacă nu a încasat nici un leu. Automat, pentru intenția de fraudă, va deveni debitor și obligat să plătească sumele de bani pe care el ar fi trebuit să le încaseze de la statul român.

Fost primar de Grivița, acuzat de ”inginerii financiare”!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți localnici din comuna Grivița îl acuză pe Ioan Lungu că a luat pământ în arendă de la ei, însă în realitate nu ar fi efectuat nici o lucrare agricolă și nici nu le-a plătit oamenilor arenda. Cazul a ajuns și în atenția APIA Vaslui care a dispus blocarea la plata subvențiilor a firmei deținute de Lungu.

Ioan Lungu, fost primar al comunei Grivița, este în mijlocul unui scandal de proporții după ce un grup de localnici au lansat acuzații grave la adresa sa. În vârstă de 64 de lan_grauani, Lungu deține în momentul de față o firmă – SC Agrisort Arend SRL Bârlad – prin intermediul căreia derulează diferite afaceri în agricultură, în special cultivarea de cereale și alte tipuri de culturi agricole. Practic, la fel ca mulți alți întreprinzători privați din domeniu, obișnuiește să arendeze de la diferiți oameni suprafețe de teren agricol pe care se obligă să le cultive în schimbul unei arende, conform prevederilor legale.

Numai că Lungu a stârnit mânia mai multor localnici din Grivița de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii într-un memoriu adresat redacției Est News.

Aproape 200 de hectare nemuncite, dar declarate la APIA drept culturi de cereale, floarea soarelui sau lucernă!

În respectivul document, pe care l-au trimis și conducerii APIA Vaslui, au fost date și exemple concrete cu suprafețele pe care Lungu le-ar fi declarat la APIA ca fiind cultivate, dar care în realitate au fost lăsate de izbeliște. Pentru a înțelege mai bine terminologia de specialitate folosită facem precizarea că BF înseamnă ”bloc fizic”, care, conform normativelor APIA, nu este altceva decât o suprafață continuă de teren, mărginită de limite naturale sau artificiale permanente, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, care poate include una sau mai multe parcele agricole, una sau mai multe culturi. Prin urmare, iată mai jos lista cu exemplele de ”înginerii” pe care Lungu le-ar fi făcut:

  • în BF 369 a declarat că a cultivat circa 90 hectare floarea soarelui, dar in realitate nu a cultivat nimic, ci doar cornuti;
  • în BF 290 a declarat că a cultivat circa 12 hectare porumb, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa 3 hectare porumb, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa 3 hectare grâu, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa un hectar lucernă, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 568 a declarat că a cultivat 12 hectare plante medicinale, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 513 și 514 a declarat că a cultivat cu cereale circa 30 hectare, dar în realitate nu a cultivat nimic, terenul fiind nelucrat; – la fostul CAP Odaia Bursucani a declarat că a cultivat circa 40 hectare grâu, în realitate a cultivat doar opt hectare, iar pe restul suprafeței a crescut floarea soarelui, răsărită din anii anteriori.

În total, vorbim de aproape 200 de hectare (191, mai exact) pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni și pe care, în realitate, fie le-a lăsat pradă scaieților, fie le-a cultivat parțial, ori cu altceva decât a declarat. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu le-a plătit oamenilor arenda. Oamenii spun că Lungu ar avea de încasat de la APIA circa 60.000 de euro, bani care nu i se cuvin atât timp cât el nu ar fi cultivat nimic pe pământurile respective.

Lungu ar avea ”spatele” asigurat chiar de lucrători ai APIA Vaslui!

În consecință, oamenii au făcut plângeri la APIA Vaslui, dar au sesizat și redacția Est News, manifestându-și teama că instituțiile statului român nu își vor face datoria așa cum trebuie. Iar această temere a lor a fost explicată în felul următor: ”Domnul Lungu a afirmat că în activitățile sale ilicite este sprijinit de angajați ai APIA Vaslui. Aceștia i-ar fi sugerat că pe terenurile agricole nelucrate și pe care cresc cornuți, să declare că a cultivat floarea soarelui întrucât din fotografiile efectuate din avion nu se deosebesc între ele. Astfel, el nu poate fi descoperit”.

Într-un fel, nu poți să nu-i înțelegi și pe oameni atât timp cât societatea românească post-decembristă este plină de cazuri în care funcționarii statului puși să-i tragă la răspundere pe cei ce încalcă legea, au făcut pact chiar cu aceștia și contra unor ”servicii” sau ”atenții”, mai mult sau mai puțin ”grase”, i-au scos basma curată.

În același timp, respectivii proprietari de terenuri din Grivița se tem că până ce echipele de la APIA Vaslui vor face verificările în teren, Lungu ar putea să-și ascundă urmele prin efectuarea lucrărilor agricole de toamnă. În acest fel, ar putea scăpa de brațul legii.

Lungu: ” Pământul este lucrat, iar arenda și-au primit-o toți!”

Contactat de redactorii Est News, Lungu a susținut cu tărie că totul este o minciună sfruntată din partea unor oameni care îi vor răul. El ne-a declarat că nici una dintre acuzațiile care i se aduc nu sunt reale: ”Nu este adevărat. Pământul este lucrat, iar arenda și-au primit-o toți. Lucrăm în continuare pământul, în continuare le dăm oamenilor arenda, așa încât nu este nici o problemă. Au venit și cei de la APIA în control și nu au găsit nici un fel de problemă. Au verificat terenurile și s-a văzut că terenul este lucrat. Iar arenda am plătit-o la oameni și pot dovedi acest lucru pentru că atunci când fac plățile totul se trece pe o hârtie, pe un document, doar nu le dau așa banii”.

Șeful APIA Vaslui confirmă cele sesizate de oameni!

Și totuși, spusele lui Lungu sunt contrazise chiar de directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni, care a declarat pentru Est News că s-a dat curs sesizării făcute de oameni și în

Razvan Arteni

Razvan Arteni

urma unui prim control efectuat la fața locului s-a constatat că cele sesizate de oameni sunt reale: ”Imediat cum am primit sesizarea, am solicitat de la București aprobare pentru ca și domnul Lungu să fie eșantionat (inclus) la control. În consecință, într-o primă fază, la fața locului s-a deplasat o echipă de la APIA Vaslui care a efectuat un control preliminar. Concret, au fost fotografiate toate parcelele de teren pe care dumnealui le-a declarat la noi. Și, într-adevăr, am descoperit neconformitățile sesizate de oameni. Prin urmare, cei de la APIA București au aprobat eșantionarea la control a terenurilor lucrate de domnul Lungu. Abia de acum încolo urmează controlul propriu-zis, care este mult mai complex. Se va trece la măsurarea exactă a fiecărei parcele, se va verifica dacă suprafețele corespund exact cu ceea ce a declarat dumnealui, locația exactă, vor fi verificate toate documentele etc. Este un control de durată. În momentul de față, ne axăm pe verificarea celorlalți fermieri, astfel încât să poată fi incluși la plată. Însă, firma domnului Lungu este blocată de la orice fel de plată. Până ce nu se va finaliza controlul la dumnealui, nu va primi nici un ban!”.

Cât despre temerile oamenilor cum că Lungu și-ar putea ascunde ilegalitățile, șeful APIA a spus că acesta este liber să facă orice, dar instituția pe care o conduce deține deja un prim set de dovezi care confirmă matrapazlâcurile puse la cale de acesta.

 

Incendierea miriștei duce la pierderea subvenției

de Marian MOCANU

Începând din acest an, fermierii români trebuie să respecte o serie de reguli de bune condiții agricole și de mediu. Printre acestea se află și interzicerea obiceiului arderii miriștilor în scopul eliberării terenului de resturi vegetale. În cazul în care vor fi prinși că dau foc intenționat la resturile vegetale, fermierii riscă reducerea plăților primite de la APIA. În cazul în care incendiile sunt accidentale, pentru a scăpa de acțiuni, agricultorii trebuie să anunțe în scris fie poliția, fie pompierii.

Începând cu anul 2015, agricultorii și zootehniștii români trebuie să respecte o serie de reguli de ecocondiționalitate, condiție principală de a putea beneficia în continuare de subvențiile acordate de Uniunea Europeană.

Printre aceste reguli se află și obiceiul agricultorilor de a da foc la miriști în scopul de a scăpa de resturile vegetale rămase după recoltare. Acest lucru este interzis expres de normativele europene, considerându-se că astfel solul este lipsit de o parte din substanțele organice din respectivele resturi vegetale.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a demarat o campanie de informare a fermierlor cu privire la obligația respectării Bunelor Condiții Agricole și de Mediu. Conform acestor Bune Condiții, este interzisă arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil, precum și a vegetației pajiștilor permanente, obiectivul acestei condiții fiind menținerea materiei organice în sol prin aplicarea măsurilor de gestionare minimă a miriștilor și resturilor vegetale, precum și menținerea unui nivel minim de întreținere a solului prin protejarea pajiștilor permanente.

De altfel, APIA a încheiat, în luna iunie, un protocol de colaborare cu Garda Națională de Mediu și cu Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), privind acțiunile de monitorizare a modului de respectare de către fermieri a bunelor condiții agricole și de mediu referitoare la arderea miriștilor și a resturilor vegetale pe terenul arabil și la arderea pajiștilor permanente.

Se urmărește, prin acțiuni comune, reducerea cazurilor de ardere a miriștilor și a vegetației, prin sancționarea celor care încalcă aceste dispoziții, de către toate cele trei instituții semnatare ale protocolului. Agricultorilor care nu respectă aceste condiții li se va aplica reducerea plăților, indiferent de suprafața arsă. În cazul în care arderea a fost provocată de cauze necunoscute, fermierul trebuie să înregistreze la poliție sau la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU), o sesizare privind acest fapt, sesizare care, ulterior, trebuie depusă și la APIA pentru a nu risca penalități la schemele sau măsurile de sprijin.

Acestea nu sunt singurele reguli ce trebuie respectate de fermieri pentru a putea beneficia de schemele de plăți și ajutoare financiare tranzitorii în agricultură. Chiar și micii fermieri sau crescători de animale sunt obligați să respecte mai multe prevederi, în diverse domenii de mediu.

Poftiți la subvenții!

de Marian MOCANU

Doar 90% dintre fermierii vasluieni, atât din domeniul vegetal, cât și zootehnic, au depus deja la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui cereri de subvenție pentru anul agricol 2015. Fermierii care nu au ajuns încă mai au timp până vineri, fie pentru a depune cereri de subvenție, fie pentru a face modificări sau completări la cererile deja depuse.

Până ieri, la APIA Vaslui au fost depuse un număr de 2.346 cereri unice de subvenție în agricultură pentru anul 2015, cu peste 10% mai puține decât au fost depuse anul trecut. Asta în condițiile în care termenul final de depunere a cererilor de subvenție a fost prelungit cu 25 de zile, până pe data de 10 iulie, sub sancțiunea aplicării unei penalități reprezentând 1% din valoarea subvențiilor pentru fiecare zi de întârziere. După data de 10 iulie nu se vor mai primi nici un fel de cereri de subvenție și nici nu vor mai putea fi aduse modificări la cererile deja depuse.

Raportat la suprafața pentru care au fost depuse deja cereri, până la sfârșitul zilei de 6 iulie aceasta însuma 257.779 ha, reprezentând 96,92% din suprafața pentru care s-au solicitat ajutoare financiare comunitare anul trecut.

Un motiv pentru care, comparativ cu anul 2014, numărul de cereri depuse este mai mic față de suprafața pentru care s-au solicitat subvenții este faptul că, de la an la an, se observă o comasare a terenurilor agricole, fie prin vânzare, fie prin darea lor în arendă de către persoanele vârstnice care nu mai pot munci pământul.

În ceea ce privește sectorul zootehnic, au fost depuse cereri de plată pentru ajutoarele naționale tranzitorii astfel: la bovine, în sectorul lapte, un număr de 201 cereri, pentru o cantitate totală de 17.619 tone, iar pentru sectorul carne 2639 cereri, pentru 17.767 capete de animale, la ovine, 1262 cereri, reprezentând 188.266 capete, iar la caprine 538 cereri de subvenție, pentru un total de 37.677 animale.

Trebuie menționat că crescătorii de animale de rasă care au solicitat ajutoare naționale tranzitorii pot solicita și sprijin cuplat în sectorul zootehnic, în acest caz fondurile provenind de la Uniunea Europeană.

În cazul crescătorilor de ovine și caprine, abia de anul viitor este impusă obligativitatea ca animalele pentru care se solicită acest sprijin cuplat să fie înscrise în Registrul Genealogic Național. Acesta este și motivul pentru care în acest an au fost acceptate un număr de 381 de cereri pentru un număr de 94.668 ovine, respectiv de 180 cereri pentru un număr de 18.771 caprine, practic jumătate din numărul ovinelor și caprinelor pentru care s-au solicitat ajutoarele naționale tranzitorii.

În ceea ce privește bovinele de rasă, înscrise în Registrul Genealogic, au fost depuse doar șase cereri, pentru un număr de 222 capete taurine de rasă metis și 11 cereri pentru un număr de doar 813 vaci de lapte de rasă certificată.

„Fermierii care nu au ajuns încă la APIA mai au timp până vineri 10 iulie, fie pentru a depune cereri de subvenție, fie pentru a face modificări sau completări la cererile deja depuse. Programul de lucru cu publicul va fi prelungit, ca de altfel pe întreaga durată a acestei campanii de depunere a cererilor unice de subvenții în agricultură, până la primirea cererii ultimului fermier care s-a prezentat la centrele locale sau județean al APIA Vaslui”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Bani în conturile fermierilor

de Marian MOCANU

Zootehniștii din zonele defavorizate au primit banii aferenți ajutoarelor financiare acordate de Uniunea Europeană pentru anul 2014. Tot zilele acestea, fermierii au primit și ajutorul de stat care reprezintă diferența de acciză pentru motorina folosită în agricultură în ultima periodă a anului trecut.

Crescătorii de bovine, ovine și caprine din zonele considerate defavorizate din punct de vedere agroclimatic au primit subvențiile aferente anului 2014. Este vorba de zootehniștii din comunele Alexandru Vlahuță, Bogdana, Bogdănița, Dragomirești, Gherghești, Ibănești, Ivănești, Puiești, Pungești și Voinești care au depus anul trecut cereri de subvenție la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui.

Aceste ajutoare financiare sunt plătite din Fondul European de Garantare Agricolă. Au beneficiat producători de lapte și de carne de vită din zonele defavorizate, care au primit, câte 82,09 euro/cap de animal, pentru un total de 1.819 vaci de lapte, anul trecut fiind depuse un număr de 491 cereri în acest sens, și producători de lapte și de carne de ovine șicaprine din zonele defavorizate. Un număr de 115 crescătorii de oi și capre din cele zece comune considerate zone defavorizate au primit câte 3,43 euro/cap de animal, numărul total al cererilor depuse însumând 15.501 capete.

„Plățile către zootehniștii din zonele defavorizate au fost deja făcute, și au fost efectuate la cursul de schimb leu/euro din 30 septembrie 2014, și anume 4,4102 lei/euro. Crescătorii de animale din zonele defavorizate din județul Vaslui au termen final până pe data de 10 iulie să depună cererile de subvenție aferente acestui an agricol”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Tot în aceste zile, APIA a făcut plățile către fermierii care au depus documentațiile aferente ultimului trimestru a anului 2014 pentru subvenționarea accizei reduse pentru motorina folosită în agricultură. În cadrul ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură pentru trimestrul al IV-lea 2014, pentru 359 de beneficiari din județul Vaslui, a fost plătită suma de 5.351.326.18 lei, pentru o cantitate totală de motorină de 2.977.095 litri. Depunerea documentelor în vederea decontării diferenței de acciză folosită la lucrările în agricultură, inclusiv pentru irigații sau lucrări de îmbunătățiri funciare se face trimestrial, plata efectuându-se la sfârșitul anului agricol.

Coadă la subvenții

de Marian MOCANU

Până la sfârșitul zilei de luni, 15 iunie, termenul final de depunere, fără penalități, au fost depuse cereri de sprijin pe suprafață pentru 82% din totalul suprafeței agricole din județul Vaslui. Fermierii mai au la dispoziție 25 de zile pentru depunerea cererilor de subvenție, sub sancțiunea aplicării de penalități de 1% pe zi din suma eligibilă la plată. În continuare, sunt așteptați să depună cereri un număr de 114 mari fermieri, care până acum nu s-au prezentat la centrele APIA, dar și reprezentanții asociațiilor crescătorilor de animale, care pot să primească subvenții pe suprafață pentru pășuni.

Luni, 15 iunie, a fost ultima zi în care se mai puteau depune cererile unice de plată pentru schemele și măsurile de sprijin în agricultură aferente anului 2015, fără penalități.

Ca se obicei, mulți fermieri au lăsat pentru ultimul moment depunerea cererilor, astfel că în ultima zi, la APIA Vaslui a fost mare aglomerație, fiind primite dosare până după miezul nopții, chiar și după închiderea aplicației.

A doua zi după expirarea termenului limită de depunerea fără penalități, a cererilor de subvenție, la APIA se formaseră din nou cozi, mulți dintre cei care s-au grăbit să depună cereri fiind în special din rândul marilor fermieri veniți cu cutii întregi de documente.

„Și în acest an, sunt fermieri care nu s-au prezentat la timp pentru a depune cererile de ajutor financiar în agricultură. Ca și în perioada precedentă, programul de lucru a agenției va fi prelungit, inclusiv sâmbăta și duminica, până la satisfacerea cererilor ultimului fermier prezentat. Dacă, așa cum a fost cazul în unele perioade, sistemul informatic național va fi suprasolicitat și se va bloca, pentru a nu ține fermierii pe loc, cererile pot fi depuse și pe hârtie, ulterior acestea urmând a fi introduse în sistem de către lucrătorii APIA. Am luat această decizie pentru ca toți fermierii care au dreptul la acest sprijin financiar pentru agricultură să poată depune cât mai repede cererile”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

În total, la centrele Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui au fost depuse un număr de 21.809 cereri de sprijin pe suprafață, față de 27.299 depuse anul trecut.

Suprafața totală pentru care s-a depus cereri de subvenție este de 218.314 hectare, reprezentând 82% din suprafața solicitată în anul 2014. Marea parte a diferenței, de aproape 38.000 hectare de teren agricol pentru care încă nu s-au depus cereri este în folosința marilor producători, dat fiind faptul că 114 dintre ei încă nu au depus dosarele de subvenții.

Nici asociațiile crescătorilor de animale înfiițate la nivelul comunelor nu au depus încă dosarele în vederea obținerea subvențiilor pe suprafață. În cazul acestora, legiferarea depunerii dosarelor de subvenții s-a făcut foarte târziu, doar în ultima săptămână, timp în care asociațiile au trebuit să convoace aduncările generale în vederea obținerii acordului tuturor membrilor în acest sens.

Cererile unice pentru obținerea sprijinului pe suprafață și în zootehnie se mai pot depune la centrele APIA până pe data de 10 iulie, sub sancțiunea aplicării de penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere.

Prelungire a termenului de depunere a cererilor de subvenție în agricultură

de Marian Mocanu

Guvernul a modificat data limită până la care fermierii pot depune cererile unice de plată pentru subvenții în agricultură. Astfel, termenul de depunere a documentațiilor a fost prelungit cu 25 de zile, până pe data de 10 iulie. Fermierii care vor depune cererile de plată în perioada 15 iunie – 10 iulie vor fi penalizați cu 1% pe zi din suma pe care o au de primit. La nivelul județului Vaslui, până ieri, 10 iunie, aproape zece mii de fermieri nu depuseseră încă cererile unice de plată pentru suprafață. La fel, două treimi dintre zootehniști la care se adaugă nu au reușit să ajungă la centrele APIA pentru solicitarea subvențiilor aferente acestui an agricol.

Dacă ar fi fost să se respecte termenul limită inițial de depunere a cererilor de subvenție privind măsurile și schemele de sprijin în agricultură pentru anul 2015, mai bine de o treime din fermierii vasluieni ar fi rămas fără subvenții. Numai în ceea ce privește subvențiile pe suprafețe agricole, în anul 2014 la Agenția De Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui au fost depuse 27.299 cereri, pentru o suprafață totală de 365.982 hectare teren arabil. Anul acesta, până la data de 10 iunie, deci cu doar cinci zile înaintea expirării termenului final inițial, la nivelul județului Vaslui au fost depuse doar 17.740 cereri, pentru o suprafață totalizând mai puțin de o sută de mii de hectare. Datorită noilor norme intrate în vigoare în acest an, care prevăd că cererile de subvenție trebuie însoțite de copii ale Registrului Agricol pentru fiecare parcelă pentru care se solicită subvenții, doar 177 mari fermieri, dintre cei care au în folosință minim 50 ha, din totalul de 451, au depus cereri. Suprafața pentru care marii fermieri au depus deja cereri de subvenție este de doar 47.000 hectare, în condițile în care, conform statisticilor, aceștia au în folosință sau proprietate de cel puțin trei ori mai mult teren.

Aceeași situație se regăsește și la nivelul crescătorilor de animale. Din totalul de 1700 crescători de animale care au accesat aceste subvenții în anul 2014, doar 553, mai puțin de o treime, au depus, până pe data de 10 iunie, cererile de subvenție aferente anului 2015. Pentru crescătorii de animale, dat fiind faptul că, în premieră, în acest an se depune o singură cerere unică atât pentru suprafețele de teren, inclusiv pășunile, cât și pentru animale, doar strângerea documentației aferent făcea imposibilă depunerea la timp a dosarului pentru accesarea acestor măsuri de sprijin în agricultură. Asta cu atât mai mult cu cât, pe lângă adeverințele de la primăriile de care aparțin, crescătorii de animale au trebuit să depună și alte acte, inclusiv care atestă înregistrarea în registrul exploatațiilor a animalelor pentru care solicită subvenția. De asemenea, actul normativ pentru aprobarea schemelor de plăți care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 a fost modificat în ultimul moment pentru a permite asociațiilor de crescători de animale înființate la nivelul fiecărei comune să acceseze subvențiile pentru islazul comunal luat în concesiune de la Consiliile locale. Practic, doar începând din data de 8 iunie, în decurs de doar o săptămână, asociațiile de crescători de animale puteau depune cererile însoțite de documente din care să reiasă acordul tuturor membrilor asociației pentru obținerea subvențiilor.

În aceste condiții, guvernanții au revenit asupra primei decizii, de declarare a zilei de 15 iunie drept termen limită pentru depunerea cererilor unice de subvenții în agricultură aferente anului 2015. Acest termen a fost prelungit cu 25 de zile, până pe data de 10 iulie, timp în care fermierii mai pot depune cererile de sprijin financiar pentru schemele și măsurile de sprijin pe suprafață pentru anul 2015. În această perioadă, cei care vor depune cererile vor fi penalizați cu 1% pentru fiecare zi de întârziere începând cu data de 10 iunie din totalul sumei pe care o au de primit.

„Noi, personalul din cadrul APIA Vaslui, am făcut tot ce a depins de noi pentru a primi toate cererile din partea oricărui solicitant. Orarul de lucru cu publicul s-a prelungit în fiecare zi, inclusiv sâmbăta și duminica, până la satisfacerea fiecărui solicitant care s-a prezentat la sediile locale sau el central al APIA Vaslui. Mai mult decât atât, în ultima perioadă, dat fiind faptul că, din cauza suprasolicitării, serverele centrale se blocau în anumite momente, am luat decizia ca să fe acceptate și cererile depuse pe suport de hârtie, urmând ca, la remedierea situației, lucrătorii noștri să înregistreze aceste cereri în sistemul național. Nu avea rost să blocăm activitatea sin cauza unor disfuncționalități de ordin tehnic, iar fermierii veniți, unii dintre ei de la mari distanțe, să fie nevoiți să aștepte ore în șir pentru depunerea cererilor. În continuare vom menține aceeași modalitate de lucru, cu program prelungit și acceptarea cererilor pe suport de hârtie, pentru ca cât mai mulți fermieri din județul Vaslui să beneficieze, dacă au dreptul, de aceste subvenții”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA Vaslui.

Nu se grăbesc la subvenții agricole

de Marian MOCANU

Cu doar două săptămâni înaintea termenului final, doar ceva mai mult de jumătate dintre fermierii vasluieni au depus la Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) cererile de subvenție agricolă aferente anului 2015. Mai grav este în cazul marilor fermieri, care lucrează în total peste jumătate din suprafața agricolă a județului: din cauza numeroaselor documente necesare la depunerea cererilor de subvenție, mai puțin de un sfert dintre ei au făcut acest lucru.

Fermierii, atât din domeniul vegetal, cât și zootehnic, care doresc să solicite sprijin financiar pentru schemele sau măsurile de sprijin pe suprafață aferent anului 2015 pot face acest lucru doar până la data de 15 iunie, ulterior cererile nu vor mai fi luate în considerare. Beneficiarii acestor subvenții sunt fermierii activi persoane fizice sau juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori ai suprafețelor de teren agricol sau deținători de animale.

Până pe data de 1 iunie doar ceva mai mult de jumătate dintre fermieri au depus la sediile APIA Vaslui cererile de subvenție agricolă. În anul 2014, la nivelul județului Vaslui au fost depuse un număr de 27.299 cereri pentru subvenții agricole, însumând o suprafață totală de 265.982 ha. În acest an, cu două săptămâni înainte de expirarea termenului limită, la sediile APIA s-au prezentat doar 13.477 fermieri, respectiv 57,7% din numărul celor programați. Aceștia au depus cereri de subvenție pentru doar 57.122 ha, respectiv pentru doar o cincime din suprafața pentru care s-a acordat subvenții anul trecut.

Această situație se datorează faptului dintre marii fermieri, care lucrează peste jumătate din suprafața agricolă a județului, doar 27% s-au prezentat până acum să depună cerere. Motivul acestei întârzieri o reprezintă în principal faptul că, în acest an, la depunerea cererii de subvenție agricolă trebuie anexată și o copie din registrul agricol pentru fiecare suprafață de teren pentru care se solicită sprijinul financiar. În cazul marilor fermieri, cei cu minim 50ha de teren în folosință, unii dintre ei cu sute sau mii de hectare, cel mai mult luat în arendă, aceștia trebuie să depună copii din Registrul Agricol pentru fiecare suprafață, ceea ce înseamnă sute, poate mii de copii.

„Fermierii care au avut programare în vederea depunerii cererii până la această dată, dar nu s-au prezentat, trebuie să vină în cel mai scurt timp, pentru a evita aglomerarea ultimei perioade de primire a cererilor. Fermierii sunt așteptați la centrele APIA inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică, programul fiind prelungit în toată această perioadă până la primirea ultimei cereri din acea zi”, a declarat Râzvan arteni, directorul APIA Vaslui.

Fermierii vasluieni nu se grăbesc să depună cererile de subvenții agricole

de Marian Mocanu

Deși campania de depunere a cererilor pentru subvenții în agricultură oferite de Uniunea Europeană este la jumătate, doar 13% dintre fermierii vasluieni s-au prezentat la APIA pentru a depune cererile de subvenție aferente anului 2015. Unul dintre motive ar putea fi faptul că, la depunerea cererilor, trebuie să prezinte o copie după registrul agricol aferentă suprafețelor de teren din folosință, însă, în cazul multor primării, registrul nu a fost încă completat de agenții ori inginerii agricoli. Campania de depunere a cererilor se încheie pe 15 iunie, în acest an fermierii depunând o cerere unică de plată pentru toate măsurile, inclusiv pentru subvențiile pe suprafață, sau pentru animale.

Conform datelor furnizate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, la aproape o lună de la începerea campaniei de depunere a cererilor unice de plată în agricultură pentru anul 2015, ritmul de depunere a cererilor este foarte scăzut. Astfel, din totalul de peste 27.300 fermieri vasluieni invitați să depună cereri unice de plată, doar 3.634, mai puțin de 13%, s-au prezentat până acum la oficiile locale sau agenția județeană. Toți aceștia care au depus cererile sunt mici fermieri, dat fiind faptul că s-au depus cereri pentru doar 8.432 ha teren agricol, doar 3% din suprafața agricolă a județului Vaslui, care este de 265.982 ha. Campania de depunere a cererilor unice de subvenții agricole are termen final pe data de 15 iunie 2015, după care nici o cerere nu va mai fi acceptată la plată.

Este adevărat că, în acest an, condițiile pentru depunerea cererilor unice de plată sunt puțin diferite față de anii precedenți, în sensul că se va depune o singură cerere, atât pentru subvențiile pe suprafață, pentru animale, ajutoare naționale tranzitorii ori sprijin cuplat pentru înființarea anumitor culturi, dar, pe aceeași cerere, pot accesa subvenții specifice și tinerii sau micii fermieri, ori fermierii din zone defavorizate ori care practică agricultura ecologică. În plus, la depunerea cererilor, fermierii trebuie să prezinte o copie după registrul agricol. Multe primării nu au finalizat încă acțiunea de completare a Registrului Agricol, cu atât mai mult cu cât abia au fost publicate normele metodologice pentru anul 2015. În aceste condiții, unii fermieri, în lipsa acestui act, nu se pot prezenta la APIA pentru a depune cererile de plată.

Mai gravă este situația marilor fermieri, care trebuie să depună copiile după registrul agricol pentru toate contractele de arendă sau concesiune, și nu, ca până acum, o singură cerere însoțită de o simplă adeverință din partea Unităților Administrativ Teritoriale unde-și desfășurau activitatea. Este vorba de sute, poate mii de copii, care trebuie obținute de la fiecare primărie pe raza căreia marii fermieri au teren în proprietate sau în folosință, lucru care, pe de o parte reprezintă un nivel foarte mare de muncă, și, pe de altă parte, este vorba de o documentație destul de voluminoasă. O altă modificare apărută în acest an la depunerea de cereri pentru subvenții în agricultură o reprezintă faptul că asociațiile locale ale crescătorilor de animale nu mai pot depune cereri de subvenție pe suprafață pentru pășune. Aceste subvenții se acordă direct crescătorilor de animale care folosesc islazul concesionat de la primărie, și care trebuie să prezinte un document eliberat de primărie care să ateste acest lucru. Această modificare a fost făcută pentru evitarea eventualelor fraude pe care le puteau face președinții asociațiilor de crescători de animale, care primeau subvențiile și-și însușeau banii, lăsând lucrările de întreținere a islazului în sarcina primăriei.

„APIA Vaslui a făcut o programare pe comune pentru ca fermierii să se prezinte în scopul depunerii cererilor, însă se pare că din cauze obiective, această programare nu este respectată de potențialii beneficiari ai plăților pentru agricultură. În aceste condiții, am luat decizia ca centrele locale să aibă program prelungit, inclusiv sâmbăta, angajații APIA urmând să preia toți solicitanții de cereri de plată pentru agricultură prezenți. Sperăm ca, în ciuda modificărilor legislative apărute în premieră în anul 2015, și în acest an toți potențialii beneficiari să depună cereri de plată pentru a primi subvențiile atât de necesare realizării unei agriculturi competitive”, a declarat Răzvan Arteni, directorul executiv al APIA VAslui

Liber la subvenții

de Marian MOCANU

A început Campania de primire a cererilor unice de plată pentru anul 2015, care se va desfășura până pe data de 15 iunie. Față de anii trecuți, au apărut o serie de modificări legislative. Dintre acestea se distinge faptul că se acordă un sprijin financiar suplimentar pentru mai multe tipuri de culturi.

La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui se pot depune, până pe data de 15 iunie, cererile unice de plată în agricultură pentru anul 2015. Beneficiarii plăților sunt fermierii activi persoane fizice și sau persoane juridice care desfășoară o activitate agricolă în calitate de utilizatori legali ai suprafețelor de teren agricol și sau deținători legali de animale, potrivit legislației în vigoare.

La depunerea cererii unice de plată fermierul trebuie să prezinte toate documentele necesare care dovedesc utilizarea legală a terenului agricol, inclusiv a terenurilor care conțin zone de interes ecologic, precum și a animalelor. Aceste documente trebuie să fie încheiate înaintea depunerii cererii unice de plată și trebuie să fie valabile cel puțin până la data de 1 decembrie a anului de cerere. De asemenea, solicitantul trebuie să respecte normele de ecocondiționalitate, care cuprind Bunele Condiții Agricole și de Mediu (GAEC) și Cerințele Legale în Materie de Gestionare (SMR), pe toată suprafața fermei.

În această campanie se pot depune cereri de plată pentru mai multe scheme de plată ori măsuri de sprijin. În afara schemei de plată unice pe suprafață (SAPS), a schemelor de plată redistributivă, ori pentru pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, se pot depune cereri de plată și pentru tinerii fermieri ori subvenții pentru fermele de semisubzistență. Tot până pe data de 15 iunie, se pot depune cereri de plată pentru ajutoare naționale tranzitorii (ANT), pentru Măsura 13 – ,,Plăți pentru zone care se confruntă cu constrângeri naturale sau alte constrângeri specifice”, pentru Măsura 10 – ,,Agro-mediu și climă” sau pentru Măsura 11 – Agricultura ecologică. Ajutoarele naționale tranzitorii se acordă pentru ANT 1 – culturi în teren arabil, ANT 2 – in pentru fibră, ANT 3 – cânepă pentru fibră, ANT 4 – tutun, ANT 5 – hamei, ANT 6 – sfeclă de zahăr, ANTZ 7 – bovine-lapte, ANTZ 8 – bovine-carne și ANTZ 9 – ovine/caprine.

Start la subventiile pentru fermieri

de Marian MOCANU

Primele sesiuni din acest an pentru acordarea de fonduri nerambursabile europene destinate investitorilor în agricultură au fost deschise săptămâna trecută. Fermierii pot depune la Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (OJFIR) Vaslui dosarele pentru subMăsurile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și „Investiții în exploatații agricole”. La ultima sesiune de depuneri, cea din 2012, peste 100 de tineri fermieri din județul Vaslui au primit finanțări de până la 40.000 euro. Suma totală ce va fi acordată în acest an la nivel național este de peste 110 milioane euro.

Din data de 25 martie a fost deschisă prima sesiune de primire a cererilor de finanțare din fonduri nerambursabile din noul Program Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Este vorba de sesiunile de depunere a proiectelor pentru subMăsura 4.1- Investiții în exploatații agricole din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice” și pentru subMăsura 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul Măsurii 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”, urmând ca, ulterior, să fie deschise sesiuni de depunere a proiectelor și pentru alte măsuri de finanțare nerambursabilă din fonduri europene.

alin trifu

Alin Dan Trifu

„Lansarea primelor măsuri de finanțare din PNDR 2020 vine cu o serie de elemente și soluții inovative, care vor asigura o gestionare eficientă și transparentă a fondurilor europene și, totodată, va facilita accesul la finanțare. Această facilitare este asigurată prin scurtarea perioadelor de evaluare și selecție a proiectelor și prin aplicarea de simplificări procedurale și mecanisme utile potențialilor beneficiari (depunere on-line, bază de date cu prețuri de referință, procedură de achiziții private on-line etc.”, a precizat Alin Dan Trifu, directorul OJFIR Vaslui.

Prin Submăsura 4.1 „Investiții în exploatații agricole” din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice”, vor primi sprijin financiar nerambursabil investițiile pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și investițiile pentru modernizarea fermelor (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe. Beneficiarii acestei submăsuri pot fi fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, cooperative și grupuri de producători (constituite în baza legislației naționale, care deservesc interesele membrilor). Finanțarea nerambursabilă pentru aceste categorii de beneficiari este de 50%, respectiv de 30% pentru fermele mari, de peste 500.000 SO. Suma pusă la dispoziție pentru această sesiune este de 205.776.952 euro, din finanțarea Uniunii Europene și cofinanțarea Guvernului României. Alocarea financiară se va face distinct, pentru sectorul vegetal și zootehnic sunt alocate câte 72.021.933 euro, pentru fermele de familie 20.577.695 euro, iar pentru exploatațiile din zona montană 41.021.391 euro.

Oportunitate pentru tinerii fermieri

Scopul investițiilor realizate în cadrul subMăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” este de a sprijini stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole. Finanțarea nerambursabilă, în valoare de 40.000 euro, pentru exploatațiile cu a valoare a producției fermei situată între 12.000 și 29.999 SO și respectiv 50.000 euro pentru proiecte cu valoarea estimată între 30.000 și 50.000 SO, oferită de Uniunea Europeană pentru proiectele de investiții realizate în cadrul acestei subMăsuri este de 100%.

Sprijinul financiar nerambursabil este acordat tinerilor fermieri sub formă de primă, în două tranșe, prima tranșă fiind de 75% din valoarea totală a sprijinului, primită la instalare, iar a doua tranșă reprezintă 25% și se acordă în maxim 3/5 ani de la primirea deciziei de finanțare.

Fondurile europene nerambursabile pentru anul 2015, alocate de Uniunea Europeană acestei subMăsuri și contribuția de la Bugetul Național sunt în valoare totală de 111.209.889 euro.

În precedentul program, această măsură a suscitat un viu interes din partea tinerilor fermieri vasluieni, doar la ultima sesiune de depunere a proiectelor pe fosta măsură 112, care a avut loc în anul 2012, au primit finanțare un număr de 111 proiecte, pentru sume de până la 40.000 euro/fermier.

Schimbări în favoarea aplicantului

tractor tanar fermier campFață de vechea Măsură 112, au apărut o serie de măsuri menite să înlesnească accesul la fondurile europene a tinerilor fermieri care doresc să-și înființeze pentru prima dată o exploatație. Astfel, în cadrul proiectelor depuse, pentru terenurile agricole, se acceptă, pe lângă suprafețele aflate în proprietate sau în arendă, și cele concesionate pe o perioadă de minim 5 ani, pentru terenurile agricole, și de minim 10 ani, pentru cele din pomicultură, termen care decurge de la data depunerii cererii de finanțare.

În plus, începând din acest an, fermele agricole sunt estimate în loc de unitățile de dimensiuni economice (UDE-uri), în valoarea producției în euro a fermei, așa numitele SO-uri. Astfel, pentru a primi finanțare în cadrul subMăsurii 6.1 „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”, apelnatul trebuie să facă dovada că exploatația sa este evaluată la 12.000 – 25.000 SO-uri. Spre exemplificare, valoarea unui hectar de teren cultivat cu grâu este de circa 530 euro, a unui hectar cu porumb este de 640 euro, în timp ce, pentru cartofi, valoarea unui ha cultivat cu această cultura este de peste 3.120 euro. În cazul fermierilor cultivatori de legume, pentru proiecte care propun cultivarea de legume proaspete, pepeni și căpșuni în câmp, fiecare ha are o valoare de peste 7.100 euro, în timp ce, pentru aceleași plante cultivate în spații protejate, sere sau solarii, valoarea ajunge la pese 37.200 euro/ha. În plus, la stabilirea valorii producției în euro a fermei sunt luate în calcul incluisv numărul de animale (cabaline – 1.900 euro/cap animal; vaci de lapte – 1.033 euro/cap animal, ovine – 50 euro/bucata), dar și suprafața de pășune sau fânețe aflată în folosință, a cărei producție este estimată la circa 262 euro/ha. Practic, la întocmirea planului de afaceri și a proiectului de finanțare nerambursabilă, fermierii ce doresc să acceseze subMăsurii 6.1 trebuie să ia în calcul toate bunurile agricole aflate în componența fermei, pentru a beneficia de o finanțare adecvată dezvoltării exploatației.

„Aceste prime sesiuni anuale pentru depunerea de proiecte sunt continue până la data de 30 octombrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor alocate în acest an pentru fiecare submăsură în parte. Astfel, sesiunile continue aferente anului 2015 se pot opri înainte de termenul limită dacă valoarea totală solicitată prin cererile de finanțare a proiectelor atinge nivelul alocării respectivei sesiuni. Primirea cererilor de finanțare se va face de către AFIR exclusiv on-line pentru subMăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole, iar pentru subMăsura 6.1 – Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri depunerea cererilor de finanțare se va realiza în format tipărit sau on-line”, a mai spus Alin Dan Trifu, directorul OJFORVaslui.

Sancțiuni drastice pentru firma lui Porumboiu

de Marian Mocanu

Cea mai mare firmă agricolă din județ, Comcereal SA, a primit sancțiuni în valoare de circa 12 milioane euro, pentru nerespectarea cerințelor legale privind înregistrarea și identificarea bovinelor aflate în exploatația de la Târzii. Ieri, conducerea APIA Vaslui a arătat motivele care au stat la baza sancțiunilor date în urma unor controale a Curții Europene de Conturi, a Curții de Conturi din România și a ANSVSA. Sancțiunile au fost contestate de cel care deține Comcereal SA, Adrian Porumboiu.

Directorul Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Vaslui, Răzvan Arteni, a răspuns acuzațiilor lui Adrian Porumboiu făcute în cadrul conferinței de presă susținute miercuri, în care acesta susținea că a fost penalizat fără motiv de APIA cu 12 milioane de euro, subvenții aferente anilor 2012 – 2015. Omul de afaceri vasluian a spus că sancțiunile dictate împotriva societătii sale, Comcereal SA, au fost date arbitrar, fără fundament legal, pentru simplul fapt că s-a omis, dintr-o greșeală omenească, înregistrarea în Registrul Național al Exploatațiilor a deceselor unor animale din exploatația de la Târzii, comuna Oltenești, respectiv a unor viței pentru care nici măcar nu se solicitaseră subvenții.

vitelConform datelor prezentate ieri de directorul APIA, Răzvan Arteni, într-o conferință de presă, în luna martie a anului trecut, la ferma Târzii au fost făcute o serie de controale ce au vizat activitatea din perioada 2012 – 2014. Astfel, o echipă a Curții Europene de Conturi și Agenției Naționale Sanitar Veterinare și pentru Protecția Animalelor (ANSVSA) a controlat activitatea pe anul 2012, inspectori ai Curții de Conturi a României și ANSVSA au verificat registrele aferente anului 2013, și o altă echipă de control a ANSVSA a verificat respectarea de către societatea Comcereal SA a cerințelor legate în materie de gestionare SMR7 – Înregistrarea și Identificarea Bovinelor, din cadrul cadrul angajamentului de Ecocondiționalitate asumat de societatea în cauză. În urma controalelor au fost descoperite nereguli, în sensul că, pentru anul 2012, dintr-un efectiv de 801 bovine, în 131 de cazuri, respectiv 16% din efectiv, existau nereguli privind înregistrarea, în anul 2013 s-a descoperit faptul că din 834 bovine care ar fi trebuit să existe în exploatație, 185 nu erau înregistrate și pentru anul 2014, în cazul controlului efectuat în prima parte a anului 3% din efectivul total de 547 bovine prezentau aceleași nereguli.

Practic, animalele au murit între 2012 și 2014, fără ca aceste decese să fie înscrise nici în Registrul fermei și nici în Registrul Național al Exploatațiilor, așa cum ar fi trebuit.

Comcereal, fiind exploatație comercială, avea obligația să aibă un operator propriu pentru înscrierea de mențiuni în Registrul fermei și în Registrul Național al Exploatațiilor, mențiuni care trebuiau făcute în maxim 24 de ore de la producerea evenimentelor. Societatea are un astfel de operator, în persoana medicului veterinar, care însă nu s-a achitat de obligații. Mai mult, din totalul total de 333 bovine care figurau în evidențele contabile ale firmei ca moarte, dar nu și în cele două registre, pentru un număr de 206 au fost solicitate și acordate subvenții. Practic, chiar dacă animalele moarte erau scoase din firmă, preluate de firma care se ocupa de distrugerea lor, pașapoartele animalelor și crotaliile rămâneau în cadrul societății, și ulterior se cereau subvenții de la APIA pentru animale moarte! Abia în luna martie 2014, la o săptămână după ce au fost notificați că vor fi efectuate controale, reprezentanții Comcereal au retras de la plata subvențiilor un număr de 112 (!?) bovine pentru care se solicitase anterior subvenții, cu toate că, de la începutul anului, numărul deceselor constatate scriptic de inspectorii ANSVSA era de 17!”, a declarat Răzvan Arteni.

Consecință a neregulile constatate în urma controalelor, s-a luat decizia sancționării Comcereal cu restituirea a 20% din subvențiile aferente anului 2012, respectiv a sumei de 796 mii euro, 50% din subvențiile primite în anul 2013, respectiv circa 2,1 milioane euro și sancționarea cu neacordarea de subvenții agricole aferente anilor 2014 și 2015, respectiv câte 4,356 milioane euro. În total aproximativ 12 milioane euro.

“Sancțiunile au fost acordate pentru anii 2012 și 2013 corespunzător procentelor de neregularități descoperit în urma controalelor, în schimb, pentru neregulile din anul 2014, ANSVSA a considerat că, deși numărul de nereguli descoperit este mic, de doar 3% din efectivul de animale, fapta constituie o repetare după o greșeală săvârșită cu intenție, lucru care duce la excluderea de la plata subvențiilor atât pentru anul respectiv, cât și pentru anul următor. Mai mult decât atât, dat fiind faptul că Comcereal SA a semnat un acord de EcoCondiționalitate pentru bunăstarea animalelor, sancțiunile se aplică nu doar pentru subvențiile în zootehnie primite, care însumează circa 100.000 euro la nivelul anului 2014, ci la toate subvențiile, inclusiv cele pentru suprafață, ori la schemele de ajutor financiar în agricultură”, a mai spus Arteni.

porumboiuAcesta a adăugat că din 2007, de când se acordă subvenții europene în agricultură și până în martie 2014, când, la insistența instituțiilor europene au fost făcute aceste controale, firma Comcereal SA nu a fost niciodată controlată de către APIA! Mai mult decât atât, toate sancțiunile au fost dictate de către ANSVSA, APIA Vaslui nefiind implicată în controalele făcute, la agenție ajungând doar deciziile de plată, conform cărora, în termen de 30 de zile de la comunicare, Comcereal SA trebuie să achite suma de aproape 3 milioane euro, subvenții primite ilegal, în caz contrar urmând ca banii să fie recuperați de Finanțele Publice.

„Luni, 23 martie, domnul Porumboiu a depus contestație împotriva deciziei de sancționare și a proceselor verbale de control, procese verbale care fuseseră însușite anterior de reprezentanții Comcereal. Noi am transmis această contestație la București, la Centrul APIA, singurul în măsură să dea un răspuns pe care ulterior noi îl vom pune în aplicare. Repet, sancțiunile au fost dictate de către ANSVSA, APIA Vaslui doar le pune în aplicare! În aceste condiții, prin acuzațiile formulate de domnul Porumboiu consider că se pune presiune asupra instituției, inclusiv prin apariția în presă de materiale denigratoare cu privire la persoana mea”, a mai declarat directorul Răzvan Arteni.

Liber la bani europeni

de Marian MOCANU

Pe 25 martie, vor fi deschise primele sesiuni din acest an pentru acordarea de fonduri nerambursabile europene destinate investitorilor în agricultură. Fermierii pot depune dosarele în vederea obținerii de bani europeni pentru subMăsurile „Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri” și „Investiții în exploatații agricole”. Deocamdată, au fost publicate pe site-ul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru cele două măsuri, potențialii solicitanți putând face propuneri și observații.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina oficială de internet a instituției (www.afir.info) versiunile consultative ale Ghidurilor Solicitantului pentru subMăsura 4.1- Investiții în exploatații agricole din cadrul Măsurii 4 „Investiții în active fizice” și pentru subMăsura 6.1- Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri din cadrul Măsurii 6 „Dezvoltarea exploatațiilor și a întreprinderilor”.

Ghidurile au fost realizate de către Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale în colaborare cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, având ca punct de plecare consultările cu Grupurile de Lucru Agricultură din cadrul Comitetului de Monitorizare al PNDR și în baza versiunii PNDR 2020, transmisă Comisiei Europene spre aprobare. Potențialii solicitanți vor putea formula si transmite propuneri și observații adresa de e-mail consultare@afir.info. Toate aceste solicitări vor fi analizate de către departamentele de specialitate din cadrul AFIR, în vederea includerii lor, după caz, în versiunea finală a Ghidurilor Solicitantului.

„Ghidurile Solicitantului vor fi aplicabile în sesiunea de primire a cererilor de proiecte prin PNDR 2020 care va fi deschisă în martie 2015”, a precizat Alin Dan Trifu, directorul Oficiului Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Vaslui.

În cadrul acestei prime sesiuni de depunere a proiectelor, se vor acorda fonduri europene nerambursabile, prin intermediul subMăsurii 4.1- Investiții în exploatații agricole, investițiilor pentru creșterea competitivității exploataților agricole prin dotarea cu utilaje și echipamente performante în raport cu structura agricolă actuală, precum și proiectelor pentru modernizarea fermei (în special cele de dimensiuni medii și asocieri de ferme mici și medii) și îmbunătățirea calității activelor fixe.

Beneficiarii care pot accesa fonduri europene pot fi fermieri, cu excepția persoanelor fizice neautorizate, cooperative și grupuri de producători constituite în baza legislației naționale, care deservesc interesele membrilor. Obiectivul pentru acest tip de sprijin îl reprezintă creșterea valorii adăugate a produselor agricole prin procesarea produselor la nivelul fermei și comercializarea directă a acestora în vederea creării și promovării lanțurilor alimentare integrate, dar și respectarea standardelor comunitare aplicabile tuturor tipurilor de investiții.

Finanțarea nerambursabilă pentru aceste categorii de beneficiari acordată este de 50% din costul investiției, respectiv de 30% pentru fermele de peste 500.000 Coeficienți Producție Standard. Fondurile europene nerambursabile și contribuția de la Bugetul de Stat pentru anul 2015, aferente subMăsurii 4.1 sunt în valoare totală de 205.776.952 euro.

Scopul investițiilor realizate în cadrul subMăsurii 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri este acela de a sprijini stabilirea pentru prima dată a tinerilor fermieri ca șefi unici ai unei exploatații agricole. Finanțarea nerambursabilă oferită de Uniunea Europeană pentru proiectele de investiții realizate în cadrul acestei subMăsuri este de 100%, sprijinul financiar nerambursabil fiind acordat tinerilor fermieri sub formă de primă, în două tranșe. Astfel, prima tranșă este de 75% din valoarea totală a sprijinului, primită la instalare, iar a doua tranșă reprezintă 25% și se acordă în maxim 3/5 ani de la primirea deciziei de finanțare. Fondurile europene nerambursabile pentru anul 2015, alocate de Uniunea Europeană acestei subMăsuri și contribuția de la Bugetul Național sunt în valoare totală de 111.209.889 euro. Beneficiarii eligibili pentru a primi finanțare nerambursabilă prin subMăsura 6.1 sunt tinerii fermieri – persoane fizice aurtorizate, care se instalează ca șefi unici ai exploatației agricole dar și persoanele juridice (IMM-uri) în care un tânăr fermier se instalează.

Amânare la depunerea de cereri de subvenții în agricultură

de Marian MOCANU

Teoretic, de azi ar fi trebuit să demareze campania de primire a cererilor de subvenții în agricultură pentru programul Schemei de Plată Unice pe Suprafață (SAPS) 2015, subvenții de care sunt dependenți peste 24.000 de fermieri vasluieni. Dat fiind însă faptul că, din acest an, Uniunea Europeană a impus unele modificări la metodologia de acordare a SAPS, aceste norme nefiind încă finalizate, campania de depunere a cererilor va demara cu întârziere în acest an.

Deocamdată, nici lucrătorii Agențiilor de Plăți și Intervenții pentru Agricultură nu au fost instruiți cu privire la conținutul dosarelor ce vor fi întocmite de fermieri în vederea obținerii de subvenții, ulterior ur,ând să aibă loc o instruire a factorilor locali, respectiv a lucrătorilor din primăriile locale, aceștia având un rol important în activitatea de depunere a cererilor. surse neoficiale susțin că campania de depunere a cererilor de subvenții privind plata pe suprafață va demara cel mai devreme la jumătatea lunii martie, cu două săptămâni întârziere față de anii trecuți, perioada de depunere urmând a fi prelungită corespunzător, respectiv până la sfâșitul lunii mai, respectiv iunie, în ultimul caz cu plata unei penalități de întârziere de 1%/zi.

În anul 2014, 27.205 fermieri vasluini, care au în proprietate sau folosință aproape 270.000 hectare de teren agricol au beneficiat de subvenția pe unitatea de suprafață.

Poftiți la subvenții pentru motorină!

de Marian MOCANU

Ca și în anii precedenți, agricultorii pot beneficia de subvenții acordate de Uniunea Europeană pentru motorina folosită în agricultură, atât pentru efectuarea de lucrări agricole, cât și pentru irigații ori lucrări pentru îmbunătătiri funciare.

În aceste zile, până pe data de 27 februarie 2015, inclusiv, producătorii agricoli sunt așteptați la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui pentru a depune cererea pentru acordarea unui ajutor de stat pentru motorina utilizată în agricultură în trimestrul IV al anului 2014,, inclusiv. Ajutorul se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre acciza standard și acciza redusă pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărei valoare unitară este de 1,7975 de lei/litru, circa 20% din acciza încasată pentru motorină. Plata ajutorului de stat sub formă de rambursare se va efectua până la 30 iunie, în limita bugetului anual aprobat, suma totală alocată la nivel național acestei scheme de ajutor de stat fiind de 162.673.750 de lei. La sfârșitul lunii decembrie 2014, guvernul a adoptat actul normativ privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură pentru anul 2015, ajutor de stat acordat în vederea efectuării lucrărilor mecanizate în agricultură în sectoarele vegetal, zootehnic și îmbunătățiri funciare, care se acordă sub formă de rambursare trimestrială , pentru trimestrul anterior. Practic, beneficiarii care au achiziționat motorină pentru lucrările agricole în ultimeul trimestru a anului trecut pot acum depune cererile de rambursare a diferenței de acciză între prețul la pompă și cel stabilit de guvern. Centrul județean al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură va analiza solicitările beneficiarilor și documentele justificative anexate, va determina cantitățile de motorină pentru care se acordă ajutorul de stat sub formă de rambursare, în limita cantităților totale aprobate prin acordul prealabil pentru finantare prin rambursare, precum și valoarea acestuia.Normativul aprobat de guvern prevede că fermierii pot cere rambursarea accizei pentru motorină în funcție de consumul specific, care este de la 3 l/ha, ăn cazul pășunilor, 40l/ha, pentru pepinierepomicole sau viticole, 78l/ha, pentru culturile de cereale, leguminoase sau plante oleaginoase, și ajungând la 148l/ha în pentru irigarea legumelor cultivate în câmp. În sectorul zootehnic, se acordă subvenții la motorină de 39 litri/UVM în cazul fermelor de păsări, de 56 litri/UVM la bovine, 6,75 litri/UVM crescătorilor de ovine și caprine și 6 litri/UVM pentru crescătorii de porcine. Deasemenea, fermierii beneficiază de subvenții pentru funcționarea motoarelor termice folosite la irigații în limita a 50 litri motorină consumată/1.000 mc apă

Subvenții de miliarde pentru oameni cu dare de mână: Vasluienii achită căldura nomenclaturiștilor!

În fiecare sezon rece, Consiliul Local Vaslui aprobă plata unor subvenții pentru încălzirea locuinței în valoare de peste 1,4 miliarde de lei, pentru a-i ajuta de abonații SC Termprod SA ce domiciliază în 120 de apartamente din patru blocuri ANL. Numai că beneficiarii acestor subvenții sunt în cea mare parte oameni cu resurse financiare care le permit să se descurce și fără ajutorul financiar. Din contră, dacă ar fi să ne referim la celelalte tipuri de subvenții acordate pentru încălzirea locuinței (cu lemne sau gaz) cei mai mulți dintre ei nu s-ar încadra la nicio treaptă de ajutor, grație veniturilor decente. Vina nu este însă a beneficiarilor subvențiilor, ci a sistemului, care permite acordarea acestor drepturi chiar și celor care nu au nevoie.

Bogdan RUSU

Anual, Consiliului local Vaslui achită miliarde de lei în conturile Termprod, reprezentând subvenții alocate chiriașilor care trăiesc în patru din cele cinci blocuri ANL aflate pe raza municipiului la plata agentului termin. Este vorba de blocul 287 de pe strada Traian (41 de apartamente) și cele trei blocuri ANL de pe strada Metalurgiei (79 de apartamente). De vină este sistemul de subvenționare aplicat de stat și de CL Vaslui, nicidecum locatarii care au beneficiat de apartamente prin Agenția Națională pentru Locuințe. Mai ales că printre cei care locuiesc în blocurile ANL se află foarte mulți locatari cu salarii ce depășesc veniturile vasluienilor de rînd, care ar putea să-și achite datoriile fără a avea nevoie de subvenții.

De exemplu, la blocul 287 (scările A și B) locuiesc Andrei Puică (prefectul județului Vaslui), Valeriu Caragață (administratorul județului Vaslui), Mihai Carp (comandantul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui), Mihaela Vlada (șefa Direcției de Sănătate Publică Vaslui), Eugen Boț (directorulul economic al Primăriei Vaslui), Laurențiu Chiriac (fost director al Muzeului Județean), Claudia Hagiu (jurist la Casa de Asigurări de Sănătate Vaslui), Sebastian Văduva (consilier superior la Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială), Nicoleta Ursache (director executiv al Direcției Județene pentru Cultură), precum și alte nume cu rezonanță pentru cunoscători.

Niciuna din aceste persoane nu are nici o vină pentru faptul că cei din Consiliul local Vaslui a decis să le subvenționeze facturile primite de la Termprod. Este însă de condamnat faptul că puterea legislativă a municipiului permite acest lucru.

Tudorică Toma, directorul SC Tremprod SA Vaslui, ne-a declarat că, în lunile noiembrie și decembrie 2014, unitatea pe care o conduce a produs în medie între 500 și 540 de gigacalorii, la prețul de 474 de lei/Gcal (cu tot cu TVA). Din motive care țin de sărăcia locatarilor, pentru fiecare gigacalorie plătită de consumatori, s-a stabilit un preț standard de 180 de lei, diferența de până la 474 de lei urmând a fi achitată SC Termprod SA de de la bugetul local al municipiului Vaslui. Astfel, s-a ajuns în situația ca la fiecare gigacalorie consumată, proprietarul unui apartament ANL să achite 180 de lei, iar CL Vaslui 294 de lei.

baniToată lumea știe că Termprod are foarte mulți abonați cu venituri cu mult mai mici ca cele ale locuitorilor blocurilor ANL, în blocurile de pe străzile: București, Avântului, în garsonierele din spatele Direcției Județene a Finanțelor Publice Vaslui etc. Aceștia ar avea dreptul moral de a se încălzi și de a face baie pe banii comunității, însă locuitorii ANL nu prea fac parte din categoria obidiților sorții.

Potrivit, conducerii Termprod, locuitorii unui apartament cu două camere consumă lunar, în medie, 1 Gcal. Aplicând acest consum mediu la toate cele 120 de apartamente ANL care primesc agent termic și căldură de la Termprod, rezultă un total de 120 de Gcal, pentru care Termprod trebuie să plătească suma de 56.880 (preț de producție cu tot cu TVA). Din această sumă, locatarii ANL-urilor virează, lunar, în visteria Termprod suma de 21.600 de lei (180 lei/Gcal x 120 apartamente), restul de 35.280 de lei (294 lei subvenție/Gcal x 120 apartamente, cu tot cu TVA) fiind virat în conturile Termprod de CL Vaslui.

Costurile sunt și mai mari, căci exemplul de mai sus este raportat la un consum de 1 Gcal/apartament cu două camere. Chiar și așa, pentru patru luni de frig (noiembrie, decembrie, ianuarie și februarie) CL Vaslui aprobă plata unor subvenții de minim 141.120 de lei (1,4 miliarde de lei) pentru patru blocuri. Nedreptatea și lipsa de logică a subvenției aplicate de CL este uriașă, dacă ar fi să o raportăm la valoarea subvențiilor pe care le primesc vasluienii care nu sunt branșați la sistemul de încălzire centralizată și care primesc subvenții de câteva zei de lei în cazul în cazul în care lefurile lor ating pragul maxim de 700 de lei.

În plus, cei care nu au contract cu Termpord trebuie să îndeplinească fel de fel de condiții draconice pentru a primi ajutoare pentru încălzirea locuințe, cum ar fi să nu aibă mașini noi sau alte bunuri de preț. De exemplu, cei ce au centrale termice pe gaze naturale sau care folosesc energia electrică, lemne, cărbuni sau combustibili petrolieri pentru a se încălzi beneficiază de ajutoare doar dacă au salarii nete lunare de până la 615 lei pe membru de familie și nu dețin bunuri cuprinse în lista bunurilor ce duc la excludere.

Mențiune: Scopul prezentului material este expunerea unui normativ cu caracter social aplicabil și în cazul unor categorii care nu fac parte din cele defavorizate, nicidecum înfierarea celor care beneficiază de aceste măsuri sociale. Numele menționate în conținutul acestui articol sunt strict pentru evidențierea caracterului defectus al cadrului legal privind acordarea subvențiilor pentru încălzirea locuințelor branșate la sistemul centralizat de furnizare a agentului termic.

Directorul general APIA, directorul adjunct APIA Suceava și un veterinar, REȚINUȚI în cazul subvențiilor agricole ilegale

Directorul executiv adjunct al APIA Suceava, Delia Moldovean, și medicul veterinar concesionar Toma Neculai au fost reținuți de DNA Suceava, miercuri seară, după câteva ore de audieri, în cazul privind acordarea ilegală de subvenții agricole. Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, a fost de asemenea reținut, miercuri noapte, de procurorii DNA Suceava.

UPDATE 00:06 Directorul general al APIA a fost reținut pentru 24 de ore în cazul subvențiilor agricole ilegale

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, suspectat în dosarul privind acordarea ilegală a unor subvenții pentru exploatații agricole și asociații zootehnice, a fost reținut, miercuri noapte, de către procurorii DNA Suceava.

Procurorul șef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat corespondentului MEDIAFAX că directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu, a fost reținut pentru 24 de ore, începând cu ora 22.40, iar joi se va pune în mișcare acțiunea penală.

Directorul APIA a fost dus în arestul Inspectoratului de Poliție Județean Suceava.

Potrivit sursei citate, Benu este cercetat pentru abuz în serviciu și favorizarea făptuitorului în legătură cu gestionarea fondurilor europene și protecția acordată de el suspectei Delia Moldoveanu, director adjunct al APIA Suceava, iar prin ea întregii instituții APIA Suceava, astfel încât să obțină pe toate exploatațiile subvenții de la Uniunea Europeană.

Conform anchetatorilor, atunci când DNA a făcut publică ancheta și a solicitat documente în cadrul cercetărilor, au apărut probe că Benu îi transmitea directorului adjunct al APIA Suceava cum să răspundă la aceste solicitări astfel încât să denatureze adevărul și să scape de răspundere penală.

UPDATE 22:40 Directorul general al APIA,adus pentru audieri la DNA Suceava în cazul subvențiilor agricole ilegale

Directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, suspectat în dosarul privind acordarea ilegală a unor subvenții pentru exploatații agricole și asociații zootehnice, a fost adus, miercuri seară, în jurul orei 22.00, pentru audieri, la DNA Suceava.

Întrebat dacă știe de ce a fost chemat la audieri la DNA Suceava, acesta a răspuns că nu știe, dar că urmează să afle acest lucru, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Directorul general al APIA a fost adus la sediul Serviciului Teritorial Suceava al DNA cu o mașină a MAI, după ce a fost luat de către anchetatori în urma perchezițiilor care au avut loc miercuri dimineață în acest dosar.

În același caz, medicul din cadrul Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, Lucian Ciobanu, suspectat de abuz în serviciu contra intereselor publice, și avocatul Anca Elena Popovici, din cadrul Baroului Suceava, suspectată de instigare la abuz în serviciu, în același dosar, sunt cercetați în libertate, după ce au fost și ei audiați la DNA Suceava.

Ionela Melania Blănariu, angajată a APIA Suceava în funcția de consilier, audiată și ea de către procurorii anticorupție în dosarul privind acordarea ilegală de subvenții agricole, are calitatea de suspect și este cercetată pentru abuz în serviciu și aprobarea unor fonduri europene fără drept, fiind cercetată în stare de libertate.

Avocatul acesteia, Radu Ursu, a declarat, la ieșirea de la audieri, că în acest caz clienta sa are calitatea de suspect, și nu pe cea de învinuit.

Tot miercuri seară, a fost audiată și Lya Chiriac, altă angajată a APIA Suceava, ea ieșind de la audieri fără a fi reținută, cercetările urmând să fie făcute cu ea în stare de libertate. La ieșirea de la audieri, Chiriac a refuzat să facă declarații presei.

Procurorul șef al DNA Suceava, Mihaela Mihai, a declarat că în acest caz audierile continuă și că față de funcționarii APIA Suceava au fost luate măsuri asiguratorii.

Directorul executiv al APIA Suceava, Eugen Mogoș, a declarat, la ieșirea de la audierile de la DNA Suceava, că nu se simte vinovat de nimic și că nu poate da alte amănunte întrucât ancheta este în desfășurare.

“Nu mă simt vinovat de nimic”, a spus Mogoș.

El a precizat că, în ceea ce-i privește pe colegii săi audiați de către procurorii anticorupție în același dosar primează prezumția de nevinovăție.

Întrebat în ce calitate a fost audiat, Eugen Mogoș a evitat să răspundă, precizând doar că este vorba despre “lucruri minore”.

Miercuri seară, în jurul orei 17.00, alături de Mogoș au mai fost aduși la audieri directorul adjunct al APIA Suceava, Delia Moldovean, Lya Chiriac – șef Serviciu Autorizare CNDP și ajutoare specifice comunitare și Lucian Ciobanu, medic veterinar la DSVSA Suceava.

La DNA Suceava a fost audiat și șeful Poliției Județene Suceava, Ioan Crap, suspectat de DNA de abuz în serviciu întrucât ar fi intervenit pe lângă un polițist să nu-i rețină permisul auto și să nu amendeze o persoană cu funcție de conducere la APIA Suceava.

La DNA Suceava urmează să ajungă, pentru a fi audiat în dosarul privind acordarea ilegală de subvenții agricole, și directorul general al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, Dorel Gheorghe Benu, ridicat în urma perchezițiilor care au avut loc miercuri în acest dosar, potrivit unor surse judiciare.

Sursele citate au declarat pentru MEDIAFAX că directorul general al APIA, Dorel Gheorghe Benu, este suspectat în dosarul în care se fac cercetări pentru fapte de corupție în legătură cu acordarea ilegală a unor subvenții pentru exploatații agricole și asociații zootehnice.

Procurorii DNA Suceava au dispus începerea și apoi extinderea urmăririi penale in rem, pentru infracțiunile de acordarea de subvenții cu încălcarea legii sau neurmărirea, conform legii, a respectării destinației subvenției, abuz în serviciu contra intereselor publice, dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, înșelăciune, dare de mită, luare de mită, spălare de bani și folosirea sau prezentarea de documente ori declarații false având ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene.

Cercetările în acest dosar vizează admiterea la plată a unor cereri de acordare a sprijinului financiar pe suprafață sau în domeniul zootehnic, unor persoane fizice, juridice, parohii și mănăstiri, ce nu îndeplineau condițiile de eligibilitate, arată procurorii.

Anchetatorii susțin că, pentru obținerea ilegală de subvenții în domeniul zootehnic, doctori veterinari din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și Siguranța Alimentelor Suceava, în complicitate cu doctori veterinari concesionari, au înființat exploatații fictive de creștere a animalelor pe numele unor fermieri, le-au înregistrat în Registru Național al Exploatațiilor și în Baza Națională de Date a ANSVSA, în vederea obținerii pe nedrept de la APIA Suceava a primelor care se acordă producătorilor agricoli în cadrul plăților naționale directe complementare în sectorul zootehnic.

Astfel, pentru îndeplinirea condițiilor de eligibilitate, doctorii veterinari suspectați în acest dosar ar fi modificat, în Baza Națională de Date a ANSVSA – SNIIA, data înființării exploatațiilor sau a mișcărilor de animale, în unele cazuri fiind utilizate exploatații virtuale.

După ce a fost audiat timp de aproape două ore la sediul DNA Suceava, consilierul județean din Suceava Ioan Piticari (PNL), care deține Asociația Producătorilor și Crescătorilor de Taurine Piatra Șoimului, a fost reținut, fiind suspectat de gestionare frauduloasă a fondurilor europene și înșelăciune. Potrivit procurorilor DNA, Asociația Producătorilor și Crescătorilor de Taurine Piatra Șoimului, ar fi obținut ilegal subvenții de peste 1,1 milioane de lei, în campaniile agricole 2010-2013.

Procurorii DNA Suceava au făcut, miercuri, 13 percheziții în București și în județele Suceava și Dâmbovița, printre care și la sediul central al Agenției de Plăți și Intervenții pentru Agricultură, precum și la sediul APIA Suceava, într-un dosar în care se fac cercetări pentru fapte de corupție în legătură cu acordarea ilegală a unor subvenții pentru exploatații agricole și asociații zootehnice.

Printre persoanele vizate în această anchetă sunt directorul executiv adjunct al APIA Suceava, Delia Moldoveanu, și directorul general al APIA central, Gheorghe Benu, precum și medici veterinari de la Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Suceava, un avocat, un preot, polițiști și fermieri.

Ancheta vizează subvenții acordate în perioada 2012-2014, prejudiciul estimat fiind de peste cinci milioane de lei.

Sursa: mediafax.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: