Home / Tag Archives: teren agricol

Tag Archives: teren agricol

Proprietarii vasluienii și-au vândut pe bandă rulantă terenurile agricole moștenite

de Dănuț CIOBANU

În ultimii ani, cele mai vândute proprietăți ale vasluienilor au fost terenurile agricole. Din anul 2014, de când a fost liberalizată piața funciară din România, au fost lansate pe piață 14.305 oferte de vânzare. Practic, cele mai bune suprafețe agricole au fost achiziționate de investitori români sau străini, la prețuri cuprinse între 9.000 și 24.000 de lei/hectar. Numai în acest an au fost parafate 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente.

Foarte mulți vasluienii continuă să își vândă bunurile pe care le au în proprietate. În primele zece luni ale acestui an, au fost înregistrate la Oficiul Județean de Cadastru Vaslui nu mai puțin de 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente. Numai în luna octombrie 2019, în județul Vaslui s-au înregistrat 313 tranzacții, din care 112 contracte de vânzare-cumpărare de terenuri extravilane agricole și 4 terenuri intravilane neagricole. Numărul mare de tranzacții cu terenuri agricole se înregistrează după ce, în anii trecuți, proprietarii vasluieni au lansat pe piață un număr foarte mare de oferte de vânzare. În primele șase luni ale acestui an, în județul Vaslui s-au înregistrat în total 1.787 oferte pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane, pentru o suprafață de 1.640 hectare. În cursul anului 2018, proprietarii de pământ din județul Vaslui au formulat 3.210 oferte de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.900 hectare de teren agricol extravilan. În cursul anului 2017, s-au înregistrat 2.576 cereri de oferte de vânzarea pentru 2.657 hectare. În anul 2016, au fost publicate 2.158 de cereri de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.110 hectare, iar în cursul anului 2015, au fost înregistrate în total 2.347 oferte de vânzare a terenurilor, pentru o suprafață de 2.485 hectare. De asemenea, la sfârșitul anului 2014, pe site-ul DAJ Vaslui erau postate 2.227 de oferte de vânzare de terenuri, fiind vizată tranzacționarea unei suprafețe de 3.855 hectare. Piața funciară din România a fost liberalizată începând din data de 1 ianuarie 2014.

Terenuri de calitate slabă

Proprietarii de pământ din județul Vaslui care vor să își vândă terenurile nu au parte de câștiguri financiare consistente. O mare parte din suprafețele arabile din județ au un grad de fertilitatea scăzut, lucru care influențează prețurile cu care se tranzacționează terenurile.

Conform datelor Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, gradul de fertilitate al terenurilor este următorul: clasa I de fertilitate 5.834 hectare, adică 1,45% din totalul suprafeței arabile din județ care este de 401.039 hectare; clasa II de fertilitate 93.060 hectare (23,2%); clasa III de fertilitate 158.008 hectare (39,4%); clasa IV de fertilitate 105.896 hectare (26,5%); clasa V de fertilitate 38.241 hectare (9,5%).

În județul Vaslui, în funcție de calitatea solului, un hectar de teren agricol costă între 9.000 și 24.000 de lei.

La nivel național, prețurile terenurilor agricole sunt diferite: Timiș, Arad între 6.000 și 8.500 euro/hectar; Botoșani, Iași între 3.500 și 7.000 euro/hectar; Ialomița, Ilfov între 5.000 și 10.000 euro/hectar.

Direcția Agricolă a lămurit o mare enigmă: județul are o suprafață agricolă de 401.330 hectare

Județul nostru are o suprafață agricolă de peste 400.000 de hectare, a stabilit Direcția Agricolă, în urma unei inventarieri minuțioase, ceea ce reprezintă aproape 75% din suprafața totală a județului, cel mai mult teren utilizat fiind arabil, pe care se cultivă în special porumb, grâu și floarea soarelui.

terenuri-agricoleDirecția pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui a finalizat, în această lună, acțiunea de cercetare statistică privind suprafața productivă de primăvară 2016. Astfel, în urma centralizării datelor de la 964 de fermieri și 86 de unități administrativ-teritoriale chestionate, s-a stabilit că terenul arabil utilizat este de 280.493 de hectare. Din această suprafață, 98.563 de hectare este cultivată cu porumb, 62.606 ha cu grâu, 52.536 ha cu floarea soarelui, 2.786 ha cu orzoaică, 2.709 ha cu orz, 2.042 ha cu ovăz, restul culturilor fiind sub o mie de hectare.

„Conform datelor centralizate la nivelul județului Vaslui, din suprafața totală teren arabil de 292.581 ha, numai 280.493 ha reprezintă teren arabil utilizat. Diferența, de 12.088 hectare, respectiv 4%, constituie suprafața agricolă neutilizată”, a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

În ceea ce privește suprafața agricolă totală a județului, care este de 401.330 ha, cea mai mare parte este ocupată de terenul arabil, în proporție de 72,90%. De asemenea, pășunile naturale, în suprafață de 86.268 ha (21,49%), reprezintă un procent semnificativ din suprafața agricolă. Viile și pepinierele viticole ocupă 11.823 ha ( 2.94%), livezile și pepinierele pomicole sunt dezvoltate pe 2.717 ha ( 0.67%), în timp ce arbuștii fructiferi se regăsesc pe 33 ha ( 0,03 %). (Ionuț PREDA)

Veste șoc pentru fostul primar de Grivița. Detalii despre afacerea cu terenurile oamenilor

de Răzvan CĂLIN

Ancheta efectuată de inspectorii APIA Vaslui a dovedit că toate ingineriile puse la cale de Ioan Lungu sunt adevărate. SC Agrisort Arend SRL Bârlad, firmă deținută de Lungu, a luat în arendă sute de hectare de teren agricol pe care le-a lăsat pârloagă, mințind la APIA că le-a semănat cu diverse culturi, pentru a încasa bani.

”Ingineriile” puse la cale de fostul primar al comunei Grivița – Ioan Lungu – au fost, în cele din urmă, scoase la lumină de ancheta Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui. Cazul, prezentat pe larg în paginile cotidianului nostru, a atras și atenția celor de la APIA. Pe masa lor a ajuns și un memoriu scris din partea mai multor oameni din comuna Grivița, nemulțumiți de matrapazlâcurile ticluite de Lungu prin intermediul firmei sale, SC Agrisort Arend SRL Bârlad.

Fostul primar de Grivița a încercat să-i fenteze atât pe cei de la APIA Vaslui, cât și pe câțiva localnici din Grivița, de la care a luat pământ în arendă. SC Agrisort Arend SRL Bârlad administrează aproximativ 500 de hectare de teren agricol. Ar fi trebuit ca această suprafață să fie semănată cu diverse culturi (îndeosebi cereale). În realitate, după cum au susținut și cei care au depus sesizarea la APIA Vaslui, Lungu a lăsat pământul pârloagă. Cu toate acestea, a avut curajul de a declara la APIA că pământul a fost muncit și cultivat, așa încât a solicitat subvențiile de rigoare.

teren-parloaga-scaietiCa urmare a memoriului țăranilor, inspectorii APIA au mers la fața locului și au văzut cu ochii lor că Lungu nu cultivase nimic.

”Controlul a fost finalizat și toate neconformitățile sesizate de oameni s-au confirmat. Acum urmează să se efectueze calculul efectiv al tuturor datelor din acest dosar, rapoartele de control și sancțiunile care vor fi luate. Toate aceste date trebuie să fie introduse într-un sistem informatic integrat existent la nivel național și din acel moment se va putea ști care sunt sancțiunile ce vor fi aplicate. Noi facem ancheta, constatările în teren, după care datele sunt incluse în acest sistem integrat, căruia îi revine sarcina de a stabili sancțiunile. Oricum, nu se va face nici un rabat de la litera și spiritul legii”, a declarat, pentru Est News, Cătălin Traglă, directorul adjunct al APIA Vaslui.

Momentan, Sistemul Integrat de Administrare și Control (IACS, sistem ce asigură administrarea și controlul riguros al cererilor de plată ale fermierilor) încă nu a fost implementat, lucru ce ar urma să se întâmple undeva la începutul lunii aprilie. Ca și primă măsură punitivă, APIA Vaslui a dispus blocarea efectuării oricărei plăți către firma deținută de Lungu, astfel încât acesta nu a putut incasa nici un leu.

Unde a greșit Lungu!

Fostul primar de Grivița a intrat în centrul acestui scandal după ce un grup de localnici l-au reclamat la APIA Vaslui, dar s-au adresat și redacției noastre. Lungu a stârnit mânia oamenilor de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la APIA Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii în memoriul adresat redacției Est News.

În total, vorbim de 191 hectare pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni. Aceștia spun că fostul primar ar fi încasat de la APIA circa 60.000 de euro, dacă îi ieșeau ”socotelile”. Mai mult, ei s-au simțit sfidați când Lungu le-ar fi râs în nas, spunându-le că nu va păți nimic deoarece ”pilele” lui de la APIA, îl vor proteja.

Până acum, ca și primă măsură luată de APIA, firma deținută de Lungu a fost exclusă (temporar) de la plata subvențiilor până ce ancheta va fi definitivată, sancțiune ce ar putea fi prelungită și până la trei ani. Conform legislației în vigoare, pentru că a vrut să fraudeze, Lungu ar putea fi obligat să dea înapoi banii, atenție, chiar dacă nu a încasat nici un leu. Automat, pentru intenția de fraudă, va deveni debitor și obligat să plătească sumele de bani pe care el ar fi trebuit să le încaseze de la statul român.

 

Veste bună pentru fermierii care nu au primit avansuri din subvenții

de Marian MOCANU

După ce, în luna decembrie, cea mai mare parte dintre fermierii vasluieni care au depus cereri de subvenție în agricultură au primit un avans de 54 euro/ha, a venit și rândul acelora care s-au aflat în eșantionul de control. La începutul lunii februarie, celor 3.893 fermieri, care lucrează 47.630 ha teren agricol și care nu au primit avansuri vor primi integral subvențiile pe suprafață aferente anului 2015. Pentru ceilalți, a doua tranșă a subvențiilor va fi achitată până cel târziu la sfârșitul lunii iunie.

Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui a finalizat controalele la exploatațiile agricole care se aflau în eșantionul de verificări pentru a putea plăti integral subvențiile pe anul trecut. Este vorba de 3.893 de fermieri, cu o suprafață totală de 47.630 ha pentru care au solicitat subvenții și care, fiind cuprinși în eșantionul de control, nu au beneficiat de avansuri. În aceste condiții, la începutul lunii februarie, aceștia vor intra la plată cu prioritate, urmând a li se achita integral subvențiile aferente Plății Unice pe Suprafață pentru anul 2015. În luna decembrie, 20.649 de fermieri, cu o suprafață de 213.567 ha, au beneficiat de astfel de avansuri, respectiv de câte 54 euro/ha, din totalul de 77,42 euro/ha cât se va acorda, drept Plată Unică pe Suprafață pentru anul 2015. Suma totală achitată a fost de 2.276.506 euro. Restul de subvenții, inclusiv plățile complementare sau alte forme de sprijin vor fi achitate până la sfârșitul lunii iunie a acestui an.

„Anul trecut, la APIA Vaslui au depus cereri pentru subvenția pe suprafață 4.542 de fermieri, cu o suprafață de 261.197 de ha. Fermierii care au fost cuprinși în eșantionul de control clasic sau prin teledetecție și din această cauză nu au primit avansuri din subvenții, vor intra la plată cu prioritate, primind integral subvenția pe suprafață, posibil la începutul lunii februarie”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

În județul Vaslui suprafața supusă controalelor clasice sau prin teledetecție a fost mai mare decât în cazul majorității județelor din România. Acesta este și motivul întârzierii cu care au fost finalizate aceste controale, fapt care a făcut ca circa o șesime din fermierii vasluieni care au depus cereri de subvenție să nu beneficieze de avansuri.

Au apărut normele de venit pentru agricultori: Fiscul cel bun

Oamenii satelor vor plăti impozite mai mici în acest an pentru terenul agricol pe care îl lucrează.

Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui a publicat noile norme de venit care vor fi luate în calcul la stabilirea impozitelor pentru persoanele care desfășoară activități agricole. Unele norme de venit sunt chiar și de peste trei ori mai mici decât cele care au fost în vigoare anul trecut, cum este cazul la cereale, unde norma de venit valabilă în acest an este de 127 de lei, comparativ cu 449 de lei anul trecut.

Impozitul se plătește la unitatea de suprafață pentru ceea ce depășește două hectare, în cazul culturilor de câmp. De exemplu, dacă un fermier are trei hectare de grâu, va plăti impozit pentru un hectar, adică pe ceea ce depășește limita impozabilă. Impozitul este de 16% calculat la norma de 127 de lei, la care se adaugă contribuția la sănătate de 5,5%.

La legumele în câmp, limita neimpozabilă este de 0,5 hectare, iar pentru ce depășește această suprafață, norma de venit este de 830 de lei, comparativ cu 2.326 de lei anul trecut.

Legumele în spații protejate au o normă de venit de 2.000 de lei pentru suprafețele ce depășesc 0,2 hectare, față de 5.117 lei anul trecut.

În ceea ce privește pomii și viile pe rod, impozitul se va aplica la o suprafață mai mare de 1,5 hectare, respectiv un hectar, iar normele de venit au fost stabilite pe unitatea de suprafață la 1.000 de lei (3.800 de lei în 2013) – livadă și 650 de lei (1.385 de lei în 2013) – vie.

Pentru flori și plante ornamentale, norma de venit este 11.000 de lei pentru o suprafață mai mare de 0,3 hectare.

În sectorul de creștere a animalelor, limita neimpozabilă la bovine (vaci și bivolițe) este de două capete. La vaci, norma de venit pentru ceea ce depășește acest număr, pe cap de animal, este de 300 de lei, față de 435 de lei în 2013.

La ovine și caprine, nu sunt impozitate persoanele fizice care dețin până în 50 de capete de oi și până în 25 de capete de capre. Pentru ceea ce depășește acest număr a fost aprobată o normă de venit de 37 de lei/cap de animal.

La porcii pentru îngrășat, limita neimpozabilă este de șase capete, iar peste șase capete a fost stabilită o normă de venit de 29 de lei/cap de animal.

La păsări de curte, norma de venit este de trei lei/cap pentru un număr de peste 100 de capete.

La familiile de albine, se impozitează cei care dețin peste 75, norma de venit stabilită fiind de 30 de lei/familie.

26 mai – termenul limită pentru depunerea declarațiilor

Agricultorii trebuie să depună declarațiile la Fisc cu terenurile pe care le lucrează și animalele din gospodărie până luni, 26 mai. Acesta este termenul limită până la care trebuie completat formularul 221 – „Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit“.

Ulterior, finanțiștii stabilesc impozitul care trebuie plătit și emit deciziile de impunere. Plata impozitului pe veniturile agricole trebuie efectuată în două rate egale, respectiv 50% până la data de 25 octombrie inclusiv și 50% până la data de 15 decembrie inclusiv.

Finanțiștii vasluieni anunță că nu trebuie să depună formularul 221 proprietarii care și-au arendat terenurile și obțin venituri din cedarea folosinței bunurilor, cei care obțin venituri din exploatarea pășunilor și fânețelor naturale.

„Contribuabilii au posibilitatea de a achita impozitul pe veniturile agricole și la compartimentele de specialitate ale primăriei unității administrativ-teritoriale corespunzătoare localității în care își au domiciliul fiscal, dacă acestea au încheiate protocoale valabile cu instituția noastră», se arată într-un comunicat al AJFP Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: