Home / Tag Archives: teren

Tag Archives: teren

Proprietarii vasluienii și-au vândut pe bandă rulantă terenurile agricole moștenite

de Dănuț CIOBANU

În ultimii ani, cele mai vândute proprietăți ale vasluienilor au fost terenurile agricole. Din anul 2014, de când a fost liberalizată piața funciară din România, au fost lansate pe piață 14.305 oferte de vânzare. Practic, cele mai bune suprafețe agricole au fost achiziționate de investitori români sau străini, la prețuri cuprinse între 9.000 și 24.000 de lei/hectar. Numai în acest an au fost parafate 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente.

Foarte mulți vasluienii continuă să își vândă bunurile pe care le au în proprietate. În primele zece luni ale acestui an, au fost înregistrate la Oficiul Județean de Cadastru Vaslui nu mai puțin de 3.520 de tranzacții cu case, terenuri și apartamente. Numai în luna octombrie 2019, în județul Vaslui s-au înregistrat 313 tranzacții, din care 112 contracte de vânzare-cumpărare de terenuri extravilane agricole și 4 terenuri intravilane neagricole. Numărul mare de tranzacții cu terenuri agricole se înregistrează după ce, în anii trecuți, proprietarii vasluieni au lansat pe piață un număr foarte mare de oferte de vânzare. În primele șase luni ale acestui an, în județul Vaslui s-au înregistrat în total 1.787 oferte pentru vânzarea terenurilor agricole extravilane, pentru o suprafață de 1.640 hectare. În cursul anului 2018, proprietarii de pământ din județul Vaslui au formulat 3.210 oferte de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.900 hectare de teren agricol extravilan. În cursul anului 2017, s-au înregistrat 2.576 cereri de oferte de vânzarea pentru 2.657 hectare. În anul 2016, au fost publicate 2.158 de cereri de vânzare, pentru o suprafață totală de 2.110 hectare, iar în cursul anului 2015, au fost înregistrate în total 2.347 oferte de vânzare a terenurilor, pentru o suprafață de 2.485 hectare. De asemenea, la sfârșitul anului 2014, pe site-ul DAJ Vaslui erau postate 2.227 de oferte de vânzare de terenuri, fiind vizată tranzacționarea unei suprafețe de 3.855 hectare. Piața funciară din România a fost liberalizată începând din data de 1 ianuarie 2014.

Terenuri de calitate slabă

Proprietarii de pământ din județul Vaslui care vor să își vândă terenurile nu au parte de câștiguri financiare consistente. O mare parte din suprafețele arabile din județ au un grad de fertilitatea scăzut, lucru care influențează prețurile cu care se tranzacționează terenurile.

Conform datelor Direcției pentru Agricultură a Județului Vaslui, gradul de fertilitate al terenurilor este următorul: clasa I de fertilitate 5.834 hectare, adică 1,45% din totalul suprafeței arabile din județ care este de 401.039 hectare; clasa II de fertilitate 93.060 hectare (23,2%); clasa III de fertilitate 158.008 hectare (39,4%); clasa IV de fertilitate 105.896 hectare (26,5%); clasa V de fertilitate 38.241 hectare (9,5%).

În județul Vaslui, în funcție de calitatea solului, un hectar de teren agricol costă între 9.000 și 24.000 de lei.

La nivel național, prețurile terenurilor agricole sunt diferite: Timiș, Arad între 6.000 și 8.500 euro/hectar; Botoșani, Iași între 3.500 și 7.000 euro/hectar; Ialomița, Ilfov între 5.000 și 10.000 euro/hectar.

Neglijența unui proprietar de teren de pe Bulevardul Epureanu din Bârlad pune în pericol siguranța a zeci de familii care locuiesc în zonă

Locatarii blocului 4 de pe Bulevardul Epureanu din Bârlad au început să se teamă în ultimele luni de câinii și aurolacii care își fac veacul în spatele blocului.

Pe un teren, proprietate personală, lăsat de izbeliște, bălăriile au crescut foarte înalte și reprezintă o ascunzătoare perfectă pentru câini și persoane dubioase.

„ Îmi este frică să mă prindă noaptea în spatele blocului. Acum se întunecă mai devreme și am început să duc gunoiul până în ora 7 seara. Mi-e teamă de păduricea care s-a înălțat în spatele blocului, pentru că nici nu știi cum te trezești cu cineva care te poate ataca. Vă spun sincer că eu locuiesc la parter și mă tem pentru siguranța mea. Nu de puține ori am văzut câini ieșind în haită din acele bălării, dar și aurolaci. Și oamenii care urcă la deal, prin această zonă, au început să meargă cu teamă din cauza păduricii aflată la câțiva metri de stradă. Aș ruga pe cei din Primărie să vină să curețe zona sau să-l roage pe proprietar să o defrișeze. Noi cei din bloc suntem bătrâni și lipsiți de putere.”, a declarat pentru Est News o locatară a blocului.

Terenul respectiv este unul din sutele de terenuri lăsate în paragină de proprietari, deși există o hotărâre de consiliu votată acum un an, care impune supraimpozitarea terenurilor neîngrijite. Cum ne aflăm în prag de alegeri prezidențiale și oarecum în prag de alegeri locale și parlamentare, cu siguranță că această lege locală va fi pusă în practică, cel mai târziu peste un an și jumătate sau doi.

Și zona ultracentrala a Bârladului a devenit „obiect de muzeu”, întrucât este plină de case vechi, cu curți pline cu verdeață crescută necontrolat.

Strada Hamangiu, cea care face legătura dintre bulevardele Epureanu și Republicii este cel mai elocvent exemplu. Curțile năpădite de verdeață sunt păzite de câini agresivi și atrag atenția trecătorilor care nu-și pot explica de ce autoritatea locală este atât de nepăsătoare. (Mihaela NICULESCU)

CL Vaslui va preda Ministerului Dezvoltării terenul pentru construirea unei baze sportive care va avea teren de fotbal omologat de UEFA SI FRF

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința de la sfârșitul acestei săptămâni predarea către Compania Națională de Investiții (CNI) a terenului în vederea executării proiectului „Construire bază sportivă TIP 1, Str. Hușului FN, municipiul Vaslui, județul Vaslui”. Terenul este în proprietatea municipiului Vaslui și are o suprafață de 14.318 metri pătrați.

În vederea realizării proiectului, CL Vaslui va asigura cheltuielile pentru racordurile la utilități (energie electrică, apă, canal, gaz sau alt tip de combustibil utilizat etc.). De asemenea, autoritățile locale vor asigura suprafețele de teren necesare pentru depozitarea și organizarea șantierului. CL Vaslui se obligă ca, după predarea amplasamentului și a obiectivului realizat, să mențină destinația acestuia și să îl întrețină pe o perioada de minim 15 ani.

Ministerul Dezvoltării prin CNI a informat Primăria Vaslui că în vederea construirii unei «Baze sportive Tip 1», ca parte a subprogramului «Complexuri Sportive», este necesară o suprafată de teren de aproximativ 13.202 metri pătrați. Prin realizarea obiectivului vor fi construite si amenajate un teren sportiv de fotbal cu dimensiuni omologate UEFA și FRF, cu nocturnă și tribune pentru 500 spectatori; un teren sportiv mic ce va fi tușat pentru minifotbal, handbal, baschet, tenis, ce va avea dimensiunea de 200 metri/40 metri; o clădire administrativă și vestiare; parcare autovehicule și autocar.

Una din condițiile asumate de către Guvernul României, prin dosarul de candidatură depus la sediul UEFA în data de 26 aprilie 2014, a fost construirea și modernizarea unui număr de 400 de terenuri de fotbal. Prin adresa nr. 1475/ 10.04.2019, Federația Română de Fotbal a transmis către CNI un număr de 175 de amplasamente selectate în vederea construirii de baze sportive. (Dănuț CIOBANU)

Controale în piețe și oboare privind comercializarea semințelor și materialului săditor

Anul trecut, laboratorul din cadrul Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Semințelor și Materialului Săditor (ITCSMS) Vaslui a fost acreditat pentru eșantionarea și efectuarea de analize oficiale la loturile de semințe. În urma acestor acreditări, sămânța analizată în acest laborator, însoțită de documentele oficiale, poate circula pe întreg teritoriul Uniunii Europene.

Astfel, a fost eșantionat în anul 2018 un număr de 741 loturi semincere pentru efectuarea determinărilor de calitate și au fost admise 424 loturi de semințe, din care: 259 loturi în cantitate totală de 6.763 tone de sămânță pentru comercializare și 165 loturi în cantitate de 3.448 tone de sămânță utilizată pentru necesarul propriu.

În paralel, inspectorii din cadrul instituției au monitorizat comercializarea semințelor de porumb și floarea soarelui, achiziționată în scopul înființării culturilor de către fermieri. Astfel, au prelevate 129 eșantioane de analiză de la operatori economici distribuitori cât și de la fermierii beneficiari, care au fost conforme regulilor specifice impuse de legislație.

În timpul campaniilor de comercializare a semințelor de toamnă și primăvară, efectuăm controale în magazine specializate, spații de depozitare pentru comercializarea semințelor și materialului săditor, în piețe, târguri și oboare. În urma controalelor, am întocmit 127 procese verbale la operatori economici și persoane fizice, în timpul comercializării semințelor și materialului de plantare fructifer și viticol. Nu am constatat nereguli deosebite în ceea ce privește activitatea de comercializare, astfel încât am dat doar avertismente la cinci operatori economici și persoana fizice”, a spus Mihaela Lespezianu, inspector șef al ITCSMS Vaslui. (Dănuț CIOBANU)

Scandalul din jurul afacerii “Poligonul”, ticluită în biroul lui Boroș, ajunge la un nou nivel: municipalitatea bârlădeană, în fața instanței

Întrucât primarul Bȃrladului, Dumitru Boroș, a refuzat să inițieze proiectul de revocare a hotărȃrii ilegale de consiliu local, prin care se pregătea să pună la dispoziția unor afaceriști peste patru hectare de teren de la intrarea sudică în localitate, Prefectura Vaslui a dat în judecată Consiliul Local Bȃrlad. Părțile se vor întȃlni în fața instanței de contencios administrativ, evenimentul find, pentru Bârlad, o premieră în ultimii 20 de ani.

Primarul Dumitru Boroș nu se dezminte. Ceea ce unii dădeau ca sigur, judecȃnd “competențele” liberalului și “performanțele” sale administrative din prima lună la frȃiele orașului Bȃrlad, se întȃmplă la mai bine de jumătate de mandat. Dumitru Boroș a dat cu oiștea-n gard și a dus Primăria Bȃrlad direct la tribunal!

De vină e Hotărȃrea de Consiliu local nr. 346 / 31.10.2018, prin care o suprafață de teren arabil de 44.000 mp a fost trecută, cu votul majorității consilierilor, în administrarea Direcției pentru Administrarea Piețelor, Parcărilor și Cimitirelor (D.A.P.P.C.) Bârlad.

Lovitura de grație pe care se pregătea să o dea primarul Boroș viza închirierea pe 25 de ani a acestui teren unor oameni de afaceri care, așa cum a semnalat ziarul Est News în ediția din 25 ianuarie, ar fi putut lesne deveni proprietari, după un sfert de secol de la închirierea suprafeței, făcȃnd uz de dreptul lor de preempțiune.

Planul a fost dejucat de juriștii Prefecturii Vaslui care, în urma controlului de legalitate efectuat, au constatat că totul este o ilegalitate grosolană.

Printr-o adresă care datează din 10 ianuarie 2019 (Foto) prefectul i-a cerut primarului Dumitru Boroș să revoce hotărȃrea ilegală pȃnă la prima ședință ordinară de consiliu local. Aceasta a avut loc pe 21 ianuarie, dar primarul Boroș nu a suflat nicio vorbă în acest sens. Prefectura Vaslui a decis să ceară instanței de contencios administrativ anularea hotărârii ilegale.

Conform legii, contenciosul administrativ, ca instituție juridică, are drept scop contracararea abuzurilor și exceselor de putere ale autorităților publice, apărarea drepturilor persoanei în spiritul legii, ordonarea activității autorităților publice și asigurarea ordinii de drept.

În urma acțiunii demarate de Prefectura Vaslui la instanța de contencios administrativ, judecătorii vor anula actul administrativ prin care primarul Bȃrladului, avocat de profesie, a cerut consilierilor locali, care au și fost de acord, să încalce nu una, ci două legi. Este vorba despre Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34 / 2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și Legea fondului funciar nr. 18 / 1991.

Vestea bună este că Instituția Prefectului nu doarme și că ilegalitatea lui Boroș nu a apucat să cauzeze prejudicii, motiv pentru care, cel mai probabil, Primăria Bȃrlad nu va avea de plătit despăgubiri în acest caz ce reprezintă o altă premieră negativă pentru oraș. (Simona MIHĂILĂ)

Băncile preferă terenurile pentru garantarea creditelor bancare

În perioada ianuarie – decembrie 2018, în județul Vaslui au fost înregistrate 1.900 de ipoteci. Potrivit datelor Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, majoritatea ipotecilor intabulate în cartea funciară au fost formate din terenuri agricole extravilane și terenuri intravilane.

Practic, evaluatorii băncilor comerciale consideră terenurile vandabile pentru garanții imobiliare, în dauna caselor sau apartamentelor. Spre exemplu, din cele 144 de ipoteci înregistrate în luna noiembrie 2018, sunt 52 ipoteci active formate din terenuri agricole, extravilane, 42 ipoteci active pe terenuri intravilane cu construcții, 22 ipoteci active pe terenuri intravilane fără construcții etc.

Ipoteca este o garanție reală, servind la garantarea obligațiilor unui debitor față de creditorul său. Indiferent de felul ei, ipoteca prezintă următoarele caractere generale: este un drept accesoriu, deoarece însoțește și garantează un drept principal, și este o garanție imobiliară, deoarece are ca obiect numai bunuri imobile aflate în circuitul civil etc.

Cel ce constituie ipoteca trebuie să aibă capacitatea deplină de exercitiu și calitatea de proprietar actual al imobilului (teren sau apartament) ce se ipotechează. Bunurile viitoare ale debitorului nu pot forma obiectul unei ipoteci. De asemenea, nu se pot ipoteca bunurile altuia, indiferent dacă acestea aparțin persoanelor fizice sau juridice, decât cu consimțământul lor expres. (Dănuț CIOBANU)

37.950 de terenuri agricole din județul Vaslui au fost înregistrate gratuit în cartea funciară

de Dănuț CIOBANU

Județul Vaslui a înregistrat, până la această dată, 37.950 de terenuri agricole extravilane în cartea funciară, în cadrul programului național de cadastru. Din numărul total, 11.187 de terenuri au fost cadastrate doar în 2018. În comunele Ciocani, Perieni și Ștefan cel Mare sunt în derulare lucrări de cadastru general la nivelul întregului UAT. Comunele Costești, Puiești, Berezeni, Banca și Hoceni sunt primele UAT-uri din județ cadastrate integral cu bani europeni.

În prezent, în județul Vaslui sunt în derulare lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în evidențele de cadastru și carte funciară în 74 UAT-uri din totalul

La Vaslui, concesionarea unui teren costă de zece ori mai puțin decât închirierea unei tarabe

de 86 UAT-uri din județ. Operațiunile de cadastru se desfășoară atât la nivel de UAT, cât și pe sectoare cadastrate. Astfel, în cadrul Programului Național de Cadastru și Carte Funciară 2015 — 2023 (PNCCF), au existat, până în prezent, patru etape de finanțare a lucrărilor de înregistrare sistematică a imobilelor la nivel de sector cadastral.

În perioada 2016-2017, 23 UAT-uri au derulat contracte în cadrul programului, fiind deschise 20.173 de cărți funciare. În perioada 2017-2019, de 60 de UAT-uri au derulat contracte, fiind deschise 17.589 de cărți funciare, pentru ca în perioada de finanțare 2018-2019 un număr de 51 de UAT-uri să deruleze contracte, fiind în lucru 50.000 de imobile.

De asemenea, pentru perioada de finanțare 2018-2019, 18 UAT-uri au semnat contracte de finanțare cu Oficul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Vaslui, iar termenul final de înregistrare a contractelor de prestari servicii este data de 28 decembrie 2018.

„În anul 2018, fiecare UAT care a încheiat contract de finanțare cu OCPI Vaslui a primit 155.000 de lei pentru înregistrarea proprietăților în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, față de 150.000 de lei în 2017 și 135.000 de lei în 2016. Potrivit legii, au prioritate sectoarele cadastrate care cuprind terenuri aferente proiectelor de infrastructură de interes național și terenuri agricole subvenționate de Agenția de Plăți și lntervenție pentru Agricultură. În trei UAT-uri din județul Vaslui sunt în derulare lucrări de cadastru general la nivelul întregii comunități, în comunele Ciocani, Perieni și Ștefan cel Mare”, a spus Daniela Chiper, directorul OCPI Vaslui.

Bani europeni pentru cartea funciară

În plus, luna trecută, la nivel național s-a inițiat procedura de licitație pentru lucrări de înregistrare sistematică a imobilelor în primele 194 de comune din totalul de 660, care vor fi cadastrate integral cu bani europeni. Printre acestea se află și cinci UAT-uri din județul Vaslui: Costesti, Puiești, Berezeni, Banca și Hoceni.

„Până în prezent, în județul Vaslui au fost înregistrate, în cadrul programului național de cadastru, 37.950 de imobile, 11.187 fiind cadastrate doar în 2018. Obiectivul principal al programului este înregistrarea gratuită a tuturor imobilelor (terenuri, clădiri și apartamente) din România în sistemul integrat de cadastru și carte funciară. Programul este finanțat din veniturile proprii ale ANCPI – peste patru miliarde de lei, dar și din fonduri externe obținute prin Programul Operațional Regional, în cuantum de peste 300 de milioane de euro”, a mai spus Daniela Chiper.

Primarul de Drânceni, trimis în judecată după ce i-a concesionat fiului său 75 ha de pășune cu nici 2.000 de lei pe an

Primarul comunei Drânceni, Gelu Pecheanu, a fost trimis în judecată de procurori după ce, în urmă cu șapte ani, i-a concesionat fiului său o suprafață de 75 de hectare de teren agricol cu mai puțin de 2.000 de lei pe an. Pentru aceeași speță, edilul PSD se judecă și cu ANI pentru conflict de interese.

O afacere de familie a primarului PSD Gelu Pecheanu s-a lăsat cu un nou proces pentru acesta. După Agenția Națională de Integritate (ANI) care l-a găsit în conflict de interese, a venit rândul procurorilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iași să-l depisteze cu nereguli chiar pe același subiect. Este vorba de concesionarea, în anul 2011, a 75,22 hectare de pășune, din domeniul privat al comunei Drânceni, către fiul său, pe o perioadă de 25 de ani. Redevența pentru întreaga suprafață a fost stabilită la mai puțin de 2.000 de lei pe an, respectiv 25 lei/hectar. Concesionarea terenului, prin încredințare directă, a fost aprobată și de Consiliul Local Drânceni, chiar cu posibilitatea de prelungire.

Numai că, la opt zile de la semnarea documentelor, fiul primarului l-a împuternicit pe Gelu Pecheanu, printr-o procură specială, drept administratorul cu puteri depline asupra întreprinderii individuale pe care o avea pe numele său și pe care se făcuse anterior actul de concesiune. Evident că această tranzacție a bătut la ochi astfel încât edilul de Drânceni și fiul său au ajuns în atenția autorităților statului. În consecință, procurorii au început cercetările și, după finalizarea anchetei, au dispus trimiterea în judecată a celor doi pentru conflict de interese, în cazul lui Gelu Pecheanu, și complicitate la infracțiunea de conflict de interese, în cazul fiului său.

Gelu Pecheanu este primar al comunei Drânceni din 2008 și a trecut, pe rând, de la PRM la PDL și PSD. (Ionuț PREDA)

Primăria Vaslui a devenit, oficial, proprietar cu documente pe cele 17 hectare de teren ale fostei Unități Militare

Primăria Vaslui a devenit, oficial, proprietar cu documente pe cele peste 17 hectare de teren ale fostei Unități Militare din municipiul reședință. În consecință, autoritățile locale vor trebui să stabilească ce folosință vor da terenului și clădirilor, în această direcție urmând a fi lansată o dezbatere publică în care locuitorii orașului își vor putea spune opiniile.

Unitatea Militară din Vaslui a devenit cu adevărat istorie și nu va mai rămâne decât în amintirile locuitorilor orașului și a celor care au făcut aici stagiul militar. Reprezentanții primăriei au semnat documentul prin care municipalitatea devine proprietar cu acte în regulă pe respectivul domeniu situat în cartierul 13 Decembrie, în estul Parcului Copou. Comisia de preluare a obiectivului și oficialii Ministerului Apărării Naționale au bătut la pas cele peste 17 hectare de teren a fostei unități militare, precum și clădirile care sunt pe respectiva suprafață, unele vechi de peste un secol.

În urmă cu două zile, am semnat protocolul de predare-primire prin care am preluat în proprietate întregul obiectiv. Deocamdată, nu putem spune cu exactitate ce va fi acolo, însă trebuie să respectăm două teme principale prevăzute în hotărârile de guvern prin care ni s-a predat fosta unitate militară. Este vorba de funcționarea în clădirile existente sau în unele noi a unor obiective cu activitate în domeniul social, cum ar fi o cantină sau un cămin de bătrâni, și păstrarea unei suprafețe de teren ca spațiu verde”, ne-a declarat viceprimarul municipiului Vaslui, Daniel Neacșu.

Pentru a putea stabili ce anume ar putea funcționa în incinta fostei unități militare, Primăria Vaslui va face o dezbatere publică, în care locuitorii urbei vor putea să-și exprime punctele de vedere. Campania va fi lansată în această vară, după ce în prealabil va fi supusă spre analiză în cadrul Consiliului Local Vaslui. (Ionuț PREDA)

Vasluiul primește lecții de administrație de la județele Covasna și Maramureș, unde tinerii plecați la muncă sunt atrași acasă cu loturi gratuite pentru locuințe

de Mara GRIGORIU

Deși nu se cunoaște cu exactitate numărul vasluienilor care lucrează peste granițe, zecile de locuințe părăsite din mediul rural și apartamentele de la oraș care rămȃn încuiate cu anii dovedesc că locuitorii județului Vaslui îngroașă statisticile romȃnilor care și-au căutat un trai mai bun printre străini, goniți de sărăcia, izolarea și birocrația de acasă.

Unii au găsit ce au căutat, alții s-ar întoarce la primul semn că ar putea trăi și munci în condiții decente și în Romȃnia. Dacă pentru autoritățile locale din alte județe subiectul este unul care ″arde″ și se iau măsuri prin care tinerii să fie convinși să se întoarcă în locurile natale și să pună umărul la dezvoltarea lor, în Vaslui nimeni nu pare că se gȃndește cum să-i aducă înapoi pe cei plecați. Mai mult, nici tinerii care se află încă în țară nu reprezintă o ″miză″ pentru șefii comunităților locale din județ, care, deși au vrafuri de dosare pentru locuințele ANL, se decid cu greu să dea undă verde construcției de noi imobile care să-i facă pe mulți să ″prindă rădăcini″.

În broșurile electorale de acum doi ani, tinerii erau ″șansa unui viitor prosper″ pentru multe dintre localitățile vasluiene. În realitate, dacă este să dăm crezare statisticilor care spun că la fiecare 8 minute un romȃn emigrează, atunci cel puțin 4 vasluieni pleacă în străinătate în fiecare zi. Nu-i ține în loc nimic. Nici măcar copiii care rămȃn în grija bunicilor sau a vecinilor, în cele mai fericite cazuri, nu mai reprezintă o piedică, ba chiar ei sunt cei care dau imboldul ori speranța unei vieți mai bune.

Lipsa unei locuințe, a unui loc de muncă bine plătit, taxele tot mai mari și perspectiva din ce în ce mai sumbră asupra viitorului sunt primele motive invocate de vasluienii care iau drumul Europei cu gȃndul să nu se mai întoarcă niciodată.

Dacă tinerii din județe precum Covasna și Maramureș, mai exact din orașele Sfântu Gheorghe și Cavnic, sunt ″curtați″ permanent de autoritățile locale să revină acasă și să se reintegreze în comunitate, vasluienii plecați la muncă peste hotare nu primesc oferte să se întoarcă, de parcă nimeni nu i-ar vrea înapoi.

Un program inițiat de Primăria municipiului Sfântu Gheorghe, denumit sugestiv “Hai acasă”, i-a vizat pe tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, care au abandonat Romȃnia de dragul sau de nevoia străinătății. Toți au fost atrași cu terenuri gratuite, pe care sa-și ridice locuințe așa cum știu mai bine. Mai puțin de 10 contracte au fost semnate pȃnă în prezent, de la debutul programului, dar autoritățile locale sunt mulțumite că în loc să piardă, comunitatea a cȃștigat 10 familii.

Programul li se adresează tuturor tinerilor originari din Sfântu Gheorghe, care s-au stabilit în alte zone ale țării sau în străinătate și care vor să revină acasă, dar și celor care trăiesc în acest oraș și doresc să își construiască o locuință. În plus, Primăria vine și cu bonusuri pentru tinerii care își ridică locuințe, aceștia nu trebuie să plătească impozite pe ele timp de zece ani. De asemenea, cei care își doresc curți mai mari decât cei 300 mp stabiliți inițial, au posibilitatea să închirieze terenuri adiționale.

E cel mai bun exemplu de grijă față de oamenii din comunitatea locală și de grijă față de viitorul acesteia, care, în lipsa tinerilor, nu există. Din păcate, autoritățile locale din Vaslui împrumută prea rar sau deloc din modelele de administrație oferite de alte județe. Proiectele care îi vizează pe tinerii rămași acasă sunt puține și se derulează cu mari dificultăți, cum e și cazul mult-așteptatelor blocuri ANL din Bariera Puiești din Bârlad, pe care mii de familii de bârlădeni le văd ca pe un colac de salvare, înainte de a decide să se avȃnte în marea străinătății.

Ce primesc tinerii din partea administrațiilor locale vasluiene? Indiferență, ridicat din umeri și promisiuni de genul ″un lot pe săptămȃnă, săptămȃna și lotul″. Asta, în timp ce mii de oferte de locuri de muncă în străinătate îi îmbie, în fiecare săptămȃnă.

Operația de înfrumusețare a Vasluiului mai și doare: taxe și impozite cu până la 500% mai mari pe clădirile degradate și pe terenurile neîngrijite

de Cristian DIMA

Transformarea spectaculoasă de imagine pe care municipiul Vaslui o traversează de câțiva ani se lasă și cu pusee de durere. La buzunar, mai exact, acolo unde conducerea urbei a decis să umble în cazul celor care nu înțeleg că rolul de proprietar de terenuri și clădiri vine cu obligația de a le îngriji. Autoritățile locale majorează cu până la 500% impozitul pe clădirile și terenurile aflate în paragină, în intravilanul municipiului Vaslui. În această categorie intră Cinema Modern, Cinema Independența, Sala Sporturilor, Casa de Cultură a Sindicatelor Vaslui, Casa Agronomului, Palatul Copiilor (fosta Casa Pionierului), Palatul Telefoanelor. Tot cu până la 500% va crește și plata pentru terenurile agricole lăsate pârloagă în localitățile componente ale reședinței de județ.

Impozitul pentru clădirile aflate în stare avansată de degradare, stare de paragină, insalubre, cu fațade nereparate, necurățate, netencuite sau nezugrăvite, cu geamuri sparte sau aflate alte situații de asemenea natură, se majorează în funcție de gradul de degradare se arată în proiectul de hotărâre privind stabilirea impozitelor și taxelor locale pentru anul 2019, care va fi supus aprobării în ședința consiliului Local Vaslui din 26 aprilie. În această categorie intră , printre altele, Cinema Modern, Cinema Independența, Sala Sporturilor, Casa de Cultură a Sindicatelor Vaslui, Casa Agronomului, Palatul Copiilor (fosta Casa Pionierului), Palatul Telefoanelor, imobile care se degradează văzând cu ochii din ca, din cauză că șefii care s-au perindat pe la conducerea ministerelor, de care aparțin aceste imobile, nu au alocat nici un leu pentru întreținerea lor, în pofida numeroaselor intervenții ale primarului Vasile Pavăl.

Astfel, impozitul pe clădiri se majorează cu 300%, pentru o deteriorare cuprinsă între 30,00% și 59,99%, cu 400%, pentru degradare de 60,00% și 79,99%, și cu 500%, pentru o clădire distrusă în proporție de peste 80,00%.

Pentru terenul agricol nelucrat timp de doi ani consecutiv, impozitul pe teren se majorează cu 500%,începând cu al treilea an. Evident, vor fi luate în calcul și terenurile din localitățile componente ale municipiului Vaslui, respectiv Rediu, Brodoc, Moara Greci, Gura Bustei, Viișoara și Bahnari.

Un impozit uriaș vor avea de achitat și proprietarii delăsători ai terenurilor (altele decât cele agricole) ajunse în stare de paragină, acoperite de buruieni, părăsite, abandonate sau insalubre. În funcție de starea acestora, impunerea se majorează cu 250%, dacă sunt neîngrijite în proporție de 50% și cu 500%, dacă terenul este părăginit în totalitate.

Pentru punerea în aplicare a acestei hotărâri se va constitui o comisie de identificare a clădirilor și terenurilor neîngrijite situate în intravilanul municipiului Vaslui, abilitată să efectueze verificări pe raza unității administrativ-teritoriale și să întocmească fișa de evaluare, nota de constatare, somația și procesul-verbal de conformitate.

Nota de constatare va fi însoțită în mod obligatoriu de schițe foto care să ateste starea clădirii sau terenului la data inspecției.

După identificarea și evaluarea imobilului cu pricina, proprietarul va fi somat ca pe parcursul anului fiscal în care s-a constatat starea de degradare să execute lucrările de întreținere sau îngrijire necesare până la sfârșitul anului respectiv și să întrețină în continuare imobilul. Dacă pe parcursul anului respectiv proprietarul s-a conformat somației, se încheie proces – verbal de conformitate. În cazul intervențiilor pe monumente istorice, clădiri și terenuri din zonele de protecție a monumentelor istorice și din zonele construite protejate, procesul – verbal face referire la conformarea lucrărilor cu avizul Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor deconcentrate ale acestuia, potrivit prevederilor legii.

În cazul în care, după expirarea termenului acordat, care nu poate depăși data de 30 noiembrie a anului fiscal în curs, se constată că proprietarul nu a efectuat lucrările de întreținere sau îngrijire necesare, se va încheia o notă de constatare, în maximum cinci zile lucrătoare de la data expirării termenului acordat, în care va fi consemnată menținerea imobilului în categoria celor considerate, conform prezentei proceduri, ca fiind neîngrijite. Nota de constatare va fi însoțită în mod obligatoriu de schițe foto care să ateste starea imobilului la data inspecției. In baza acestor documente, Consiliul Local Vaslui va majora impozitul pe imobilul respectiv.

Tot în ședința din 26 aprilie, va fi supusă aprobării și majorarea taxelor și impozitelor pentru 2019. Acestea vor fi majorate cu 1,3%, adică cu rata inflației de anul trecut . Excepție de la regulă fac mijloacele de transport cu masa totală autorizată egală sau mai mare de 12 tone (autovehicule articulate, trenuri rutiere), nivelurile impozitului pentru acestea nefiind supuse indexării cu rata inflației, se actualizează conform ratei de schimb a monedei euro stabilit la 4,5878 lei.

Problemele vasluienilor legate de pământ par a fi fără rezolvare

Mai mult de jumătate dintre cei care s-au înscris în 2017 în audiență la prefect doreau să-și rezolve probleme legate cu pământul.

Aplicarea legilor proprietății asupra terenurilor este și va rămâne mult timp de acum încolo una dintre problemele greu rezolvabile ale vasluienilor. Numărul celor care vin să se plângă prefectului este destul de mare

“În anul 2017, au fost primite în audiență de conducerea instituției 210 persoane. Din spectrul problemelor prezentate peste 59% sunt din domeniul implementării legilor proprietății, 12% privesc probleme edilitar gospodărești iar aproape 11% reprezintă cazuri sociale”, se arată în raportul cu privire la activitatea Instituției Prefectului prezentat de curând de prefectul Eduard Popica.

În general oamenii cer restituirea proprietăților confiscate abuziv de regimul comunist, dar sunt și foarte multe cazuri în care oamenii se ceartă între ei de la o palmă de pământ. Potrivit sursei citate în 2017 au fost eliberate un 22 titluri de proprietate și au fost formulate 478 răspunsuri la petiții formulate de cetățeni. (Cristian DIMA)

Vasluienii care vor bani de la APIA trebuie să prezinte și fișa cadastrală

Se cer mai multe informații despre terenurile pentru care se acordă subvenții.

Din acest an fermierii care solicită ajutoare naționale tranzitorii sunt obligați să folosească informațiile cadastrale atunci când vor completa cererea unică de plată la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), conform unui proiect de act normativ publicat pe site-ul Ministerului Agriculturii.

Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui, susține că deocamdată nu se știe sigur dacă fermierii vor avea sau nu această obligativitate, dar până la 1 martie 2018 se va lua o decizie în acest sens.

În cazul în care noua regulă va fi impusă, fermierii vor trebui să identifice, să declare, să localizeze și să delimiteze parcelele agricole în aplicația electronică GIS, pusă la dispoziție de APIA și să utilizeze informațiile cadastrale urmare înregistrării sistematice a imobilelor prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, în situația în care acestea sunt disponibile și relevante.

Ajutorul național tranzitoriu se achită pentru culturile amplasate pe teren arabil (73,64 lei/ha), pentru in și cânepă (30,63 lei/ha) și pentru culturile de tutun (9560 lei/ha), hamei (1946 lei/ha) și sfeclă de zahăr (334,32 lei/ha). (Cristian DIMA)

 

Lista deținătorilor de terenuri ce vor fi expropriați pentru șoseaua ocolitoare a Bârladului, ținută la secret!

de Mihaela NICULESCU

Mare secretomanie! Lista cu persoanele ce vor fi expropriate în vederea construirii șoselei de centură este foarte bine păstrată departe de ochii presei, reprezentanții Primăriei Bârlad declarând că nu o pot face publică deocamdată, pentru că aceasta este dorința Guvernului, care nu ar dori să dea idei unor persoane interesate să cumpere chiar acum terenuri de la proprietarii mai în vârstă, pentru ca ulterior să fie despăgubiți cu sume mult mai mari.

Din motive de securitate numele persoanelor fizice și juridice care au proprietăți situate pe traiectoria pe care va fi construită șoseaua de centură nu au fost dezvăluite. Printre acestea se află și câteva nume destul de cunoscute în oraș, persoane publice. Dacă despre componența acestei liste primarul Boroș nu a declarat nimic, în schimb a vorbit ziariștilor despre faptul că de curând reprezentanții Guvernului, care vor aloca de fapt fondurile pentru despăgubire, au solicitat unității administrativ – teritoriale Bârlad reactualizarea tuturor proprietăților pe unde va trece șoseaua de centură, întrucât situația cu numele acestora era mai veche și trebuia reactualizată.

Pe suprafețele unde va fi construită șoseaua de centură există proprietăți care aparțin unității teritorial – administrative Grivița, unității teritorial – administrative Zorleni și celei din Bârlad. De fapt, din Bârlad sunt cei mai mulți proprietari care vor fi despăgubiți, lucru care se va face printr-o Hotărâre de Guvern. Lucrurile au intrat în linie dreaptă și cred că exproprierile vor fi realizate cât de curând”, a declarat Dumitru Boroș.

În privința datei la care vor începe lucrările efective la șoseaua de centură, edilul Bârladului nu a putut să dea un răspuns concret, ci doar a ridicat din umeri.

Muntenii de Jos, singura comună care nu a finalizat inventarierea terenurilor

Autoritățile locale au finalizat inventarierea terenurilor în 85 dintre cele 86 de comune, orașe și municipii din județ, a declarat, joi, în cadrul ședinței Colegiului Prefectural, directorul Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, Daniela Chiper. Singura comună care nu a finalizat inventarierea terenurilor, potrivit legii, este Muntenii de Jos.

“Instituția noastră a participat activ prin colectivul de specialiști de care dispune și care au fost numiți în comisiile locale de inventariere conform legii, atât în activitatea de îndrumare tehnică, cât și la activitatea de verificare și recepție a lucrărilor depuse. La această dată, din totalul de 86 de unități administrative-teritoriale existente la nivelul județului Vaslui, a fost finalizată acțiunea de inventariere conform legii, pentru un număr de 85 de comune, municipii și orașe”, a declarat directorul OCPI, Daniela Chiper.
În cadrul ședinței Colegiului Prefectural au fost aprobate proiectul de
hotărâre privind aprobarea “Planului de acțiuni al județului Vaslui pe anul 2017” pentru realizarea obiectivelor derivate din Programul de Guvernare și proiectul de hotărâre privind aprobarea listei tipurilor de raportări ale membrilor Colegiului Prefectural către Instituția Prefectului și modalitatea de realizare a acestora. (G.P)

Peste 76.000 de hectare de teren din județ, rămase nearate din cauza ploilor abundente

Peste 76.000 de hectare de teren din județ au rămas nearate din cauza ploilor abundente din toamna anului trecut. De altfel, jumătate din suprafața agricolă totală a județului, respectiv 195.000 de hectare, nu a fost încă însămânțată cu vreo cultură.

Fermierii din județul nostru sunt deficitari în ceea ce privește atât arăturile pământului cât și însămânțările pentru noul an agricol 2017. Astfel, 76.434 de hectare de teren agricol care trebuiau pregătite încă din toamna anului trecut nu au fost arate nici până la această dată din cauza cantităților mari de precipitații căzute în lunile octombrie și noiembrie 2016. Aceste întârzieri, susțin specialiștii Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui, vor conduce automat la scăderea producției din acest an.

Pe lângă afânarea terenului care se face pe parcursul iernii, procesul de îngheț-dezgheț din sezonul rece înlesnește pregătirea terenului pentru însămânțări. De altfel, și rezerva de apă în sol se constituie mult mai bine atunci când pământul este arat. Dacă va fi și un an secetos, atunci această problemă se va resimți în producția la hectar ”, ne-a declarat directorul DAJ Vaslui, Gigel Crudu.

În ceea ce privește însămânțările, la ora actuală există 195.011 hectare de teren pe care urmează a se planta culturile de primăvară, ceea ce reprezintă jumătate din suprafața agricolă a județului. Față de anul precedent, suprafața neînsămânțată cu diverse culturi de toamnă, cum ar fi grâu sau rapiță, este cu 18.000 de hectare mai mare. (Ionuț PREDA)

12 hectare de teren vor fi vândute de către municipalitate bârlădenilor care vor să-și ridice o casă

de Simona MIHĂILĂ

Proiect ambițios al conducerii municipiului Bârlad: în următoarea perioadă, circa 270 de loturi de teren vor fi date spre vânzare bârlădenilor care vor să-și construiască o casă. Consiliul Local Bârlad a aprobat, în ședința de alaltăieri, constituirea unei rezerve de teren din domeniul privat al orașului, în suprafață totală de 12 hectare.

Proiectul de hotărâre a fost inițiat de primarul Dumitru Boroș, ca urmare a sutelor de cereri depuse la Primăria Bârlad de către bârlădenii care nu au un acoperiș deasupra capului. De altfel, una dintre primele acțiuni ale lui Boroș imediat după ce s-a instalat în funcție a fost de a lua Bârladul la pas pentru identificarea terenurilor ce pot fi lotizate și vândute celor care așteaptă de ani de zile o locuință și care nu au posibilitatea materială de a-și achiziționa un apartament sau un teren de pe piața liberă.

”Este un proiect de hotărâre la care eu țin foarte mult și pe care vă rog să îl aprobați. Problema locuințelor în orașul nostru este extrem de serioasă. Avem înregistrate circa 2.000 de cereri pentru terenuri. Numai de la începutul acestui an, adică într-o singură lună, la registratură au fost înregistrate 90 de cereri. Am întors problema pe toate fețele, pentru că, din păcate, în Bârlad mai există extrem de puțin teren. Am găsit o soluție pentru constituirea acestei rezerve de 12 hectare. Nu va onora decât o mică parte dintre cereri, dar e un pas înainte”, s-a adresat primarul Boroș, consilierilor locali.

Terenurile nu sunt pentru șmecherii cu bani, care visează să pună mâna pe ele și să le vândă la suprapreț!”

Soluția la care se referă edilul-șef al urbei este aceea de micșora suprafața alocată extinderii Cimitirului ”Eternitatea”. Concret, din cele 15 hectare ale cimitirului, 6 vor fi retrase și împreună cu alte 6 hectare existente în domeniul privat al orașului, dar care nu aveau o destinație anume, vor constitui rezerva pentru construcția de locuințe.

Vor fi circa 270 de loturi a câte 300 de metri pătrați. Numărul loturilor și suprafața acestora nu este bătută în cuie. Pentru a onora cât mai multe cereri, este posibil ca loturile să fie de 250 de metri pătrați. Aceste detalii urmează a fi puse la punct în săptămânile care urmează.

O parte din loturi vor fi atribuite tinerilor căsătoriți, în condițiile legii, iar cealaltă parte vor fi scoase la licitație. Nu oricine se poate înscrie la o asemenea licitație, criteriile fiind foarte severe, după cum anunță edilul-șef. Adică, în niciun caz nu trebuie să-și facă speranțe cei care au deja proprietăți (în oraș sau în altă parte).

”Sunt destule persoane cu bani care visează să cumpere unul și chiar două loturi, pe care apoi să le vândă. Am primit semnale în acest sens. Să-și ia gândul! Terenurile nu sunt pentru șmecheri. Nu vrem ca strădaniile noastre să servească speculei imobiliare și tocmai de aceea vom căuta să avem grijă cui vom vinde aceste terenuri. Ne gândim la un set de criterii aspre. Nu vrem să se mai întâmple ce s-a întâmplat în anii trecuți când tot felul de șmecheri cu bani au pus mâna pe terenurile municipalității. Această practică se va încheia”, a subliniat primarul bârlădean.

Peste 13.000 de parcele de teren agricol din județ pentru care s-au acordat subvenții, verificate de inspectorii APIA

Peste 13.000 de parcele de teren agricol din județ, pentru care s-au acordat subvenții pe culturi, sunt verificate de inspectorii Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) Vaslui pentru a se vedea dacă declarațiile date de proprietari sunt reale. În total, vor fi controlate 344 de cereri, de pe o suprafață de aproape 90.000 de hectare de teren.

O parte din fermierii din județ sunt luați la bani mărunți de către inspectorii APIA. Nu mai puțin de zece echipe ale instituției sunt deja în teren pentru a verifica dacă cele declarate de proprietarii de terenuri sunt conforme cu realitatea faptică și dacă nu cumva au încasat ilegal subvenții pentru culturile agricole pentru acest an. Suprafața totală ce va fi verificată clasic pe teren este de 89.777 de hectare. Dintre acestea, până în prezent, au fost verificate ”la pas” 31.887 hectare de terenuri agricole.

Eșantionul de control clasic pe teren cuprinde un număr de 344 cereri, cu un total de 13.192 parcele. Până la această dată, din total solicitărilor și parcelelor supuse verificărilor, au fost controlate un număr de 118 cereri, cu 4.794 parcele”, a declarat purtătorul de cuvânt al APIA Vaslui, Diana Harabagiu.

După finalizarea controlului clasic, inspectorii de la APIA Vaslui vor începe verificările prin teledetecție. (Ionuț PREDA)

Rromii din Bârlad s-au răsculat!

de Răzvan CĂLIN

Nemulțumiți că edilii locali nu le oferă o locuință, câteva familii de rromi din Bârlad au ocupat abuziv mai multe loturi de teren aflate în proprietatea municipalității. Țiganii au bătut pari în pământ și au montat și plase de sârmă, susținând că aici își vor construi case.

Un grup de rromi din Bârlad s-au făcut foc și pară că municipalitatea nu le oferă un acoperiș deasupra capului și, într-un acces de revoltă, au ocupat abuziv patru loturi de teren aflate în proprietatea primăriei locale. Incidentul a avut loc marți, 12 iulie, în jurul orei 16 și se pare că totul a pornit de la audiențele susținute de noul primar al Bârladului, avocatul Dumitru Boroș. Nu că edilul – șef al Bârladului ar avea vreo vină, ci, pur și simplu, rromii nu au mai avut răbdare și s-au grăbit să-și facă singuri dreptate.

În timpul sesiunii de audiențe de marți, cele mai des întâlnite doleanțe și cereri au fost legate de oferirea unei locuințe sau măcar a unei suprafețe de teren pe care să se poată construi o casă. Multe dintre cereri au venit partea unor membri ai comunității locale de rromi. De altfel, sunt probleme vechi, cu care municipalitatea bârlădeană se confruntă de zeci de ani și pentru care, din păcate, nu s-a putut găsi o soluție viabilă până în prezent.

Deși primarul Boroș a încercat să le explice că această situație nu poate fi rezolvată într-o manieră pompieristică, bătând din palme, se pare că mesajul său nu a prea fost înțeles de unii dintre solicitanții rromi. Așa că în după-amiaza aceleiași zile, câțiva dintre ei, rămași încă neidentificați, au trecut la acțiune: fără să stea prea mult pe gânduri, au ocupat, ca în Vestul Sălbatic, câteva loturi de teren aflate în proprietatea municipalității. Este vorba de patru loturi de teren situate în zona Cartierului Deal II, în imediata vecinătate a Cimitirului ”Eternitatea”. ”Răsculații” au bătut pari în pământ pentru a-și delimita fiecare ”proprietatea”, susținând răspicat că aici își vor construi fiecare câte o casă.

boros-prima-conferinta-primar

Problema este că această mișcare a rromilor nu este altceva decât o încălcare flagrantă a normelor și legislației în vigoare, o ilegalitate cât casa de mare. Și asta pentru că Primăria Bârlad este proprietarul de drept al terenului ocupat de ei în mod abuziv. Mai mult, municipalitatea nu a oferit nimănui vreun lot de pământ pentru a-și construi casă. În consecință, cei care au comis această ilegalitate vor trebui să suporte consecințele.

”Eu le-am explicat destul de clar încă din timpul audiențelor de marți că nu putem oferi nimănui locuri de casă în momentul de față pentru că nu am, deocamdată, o situație clară cu toate terenurile aflate în proprietatea Primăriei Bârlad, fie ea publică sau privată. Trebuie să vedem exact care este situația din acest punct vedere, să aflăm în ce mai constă zestrea de terenuri a orașului. Oamenii trebuie să înțeleagă că trebuie să limpezim lucrurile și să acționăm conform legislației în vigoare. Din păcate, se pare că unii dintre cetățeni nu au înțeles vorbele mele și au acționat de capul. Au ocupat în mod abuziv aceste terenuri care, de drept, nu le aparțin, ci sunt ale primăriei. Am sesizat imediat Poliția Locală și am solicitat efectuarea unei anchete și luarea măsurilor legale ce se impun”, ne-a declarat primarul Boroș.

Polițiștii locali au declanșat cercetări pentru a afla cine anume a ocupat respectivele terenuri, însă, până în prezent, nu au reușit să afle mare lucru. Se pare că unele loturi a fost împrejmuite de mai mult timp, dovadă fiind că unii dintre ei au montat și plase de sârmă, nu doar câțiva pari sau scânduri înfipți în pământ. Oricum, municipalitatea a dispus ca toate îngrădirile să fie demolate în cursul zilei de astăzi (14 iulie).

Guvernul ar putea transfera CJ Vaslui cele 31 ha necesare pentru Parcul Științific

În ședința Guvernului României de astăzi ar putea intra un proiect de hotărâre privind actualizarea valorii de inventar a poligonului de trageri din apropierea municipiul Vaslui imobil, aflat în domeniul public al statului și în administrarea Ministerului Apărării Naționale, pentru transmiterea unei părți din acesta în domeniul public al județului Vaslui, în administrarea Consiliului Județean (CJ) Vaslui.

În luna mai a acestui an, consilierii județeni au adoptat o hotărâre de solicitare a transmiterii unei suprafețe de 31,21 ha, cu construcțiile aferente, din domeniul public al statului și administrarea Ministerului Apărării Naționale, în administrarea CJ. Terenul respectiv se află situat pe raza comunei Muntenii de Jos, la intrarea în municipiul Vaslui, iar planurile legate de acest teren implică realizarea mai multor obiective de investiții cu scopul dezvoltării socio-economice a județului. Pe cea mai mare parte a terenului, CJ vrea să construiască un parc științific și tehnologic cu profil agricol. Se vor cheltui fonduri și pentru realizarea unui Muzeu Militar, secție externă a Muzeului JudețeanȘtefan cel Mare” din Vaslui, și a unui Centru județean de antrenament multifuncțional, pentru Centrul Militar Județean. Termenul de realizare al proiectelor este de 20 de ani de la preluare, iar investițiile se vor face de la bugetul județean, dacă nu se reușește atragerea de alte surse de finanțare externă. (Bogdan RUSU)

Noi probleme pentru subprefecții penali Sergiu Marian și Cătălin Cupșan

de Marian MOCANU

Mai mulți primari vasluieni, funcționari din primării ori locuitori ai comunelor respective au fost chemați la audieri de procurorii DNA. Din câte se pare, aceștia au fost audiați în calitate de martori într-un dosar de corupție în care actorii principali sunt foștii subprefecți Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan. Cei doi sunt bănuiți că ar fi facilitat firmei vrâncene Vincon achiziționarea a peste 600 hectare de vie pe amplasamentul fostei societăți hușene Vidișamp. Zeci de vasluieni, care așteptau reconstituirea dreptului de proprietate și care, inițial, fuseseră trecuți pe lista de despăgubiri bănești, s-au pomenit proprietari fără voie la zeci de kilometri depărtare de domiciliu. Ulterior, aceștia ar fi fost obligați să vândă la prețuri de nimic terenurile căpătate, în caz contrar, erau amenințați de oamenii foștilor subprefecți că trebuie să plătească mii de euro drept despăgubire pentru plantația de pe terenul primit. Nu este pentru prima dată când Marian și Cupșan au probleme cu DNA-ul, primul fiind deja în închisoare după două condamnări primite pentru fapte asemănătoare. La rândul său, subprefectul Cupșan riscă să-i fie coleg de celulă lui Sergiu Marian, după ce magistrații Curții de Apel Iași au întors, spre rejudecare, dosarul în care fusese condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu.

La începutul acestei săptămâni a fost mare aglomerație la sediul Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Iași. Mai mulți primari vasluieni, funcționari din primării ori locuitori ai comunelor respective au fost chemați la audieri de procurorii DNA. Ei au fost audiați în calitate de martori într-un nou dosar de corupție în care sunt implicați, printre alții, doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan. Cei doi ar fi ajutat un cunoscut producător de vinuri, firma vrânceană Vincon, să devină proprietar a peste 600 ha de vie în zona Hușilor, pe terenul fostei societăți Vidișamp. Vincon achiziționase, în anul 2005, viile de la Vidișamp, societate aflată în pragul falimentului, însă cumpărase doar dreptul de folosință, nu și terenul de sub plantații, teren care rămăsese în proprietatea Agenției Domeniului Statului. Pentru a nu risca să rămână fără renumitele vii, cei de la Vincon ar fi apelat la bunăvoința celor doi subprefecți. Aceștia au început o adevărată campanie de depistare a vasluienilor care mai aveau de primit teren, în vederea reconstituirii dreptului de proprietate și care erau trecuți la despăgubiri bănești, pentru că primăriile de care aparțineau nu mai aveau teren disponibil. Ulterior, Marian și Cupșan au făcut presiuni asupra primarilor din comunele respective să modifice anexele făcute pentru aplicarea Legii 1/2000 (privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere), pentru reconstituirea dreptului de proprietate în natură. În urma unor ședințe a Comisiei județene de fond funciar, comisie condusă de Sergiu Marian și a cărei secretar era Vasile Cătălin Cupșan, s-a ajuns în situația ca respectivele persoane, unele din colțul opus al județului, să primească terenurile la care aveau dreptul de la ADS, respectiv pe domeniul Vidișamp. Printre cei care au fost puși în posesie sunt locuitori de pe valea Prutului, din Drânceni, Tătărăni, Pădureni sau Huși, dar și din Oltenești, Hoceni sau Dragomirești, comune a căror primari au fost audiați în calitate de martori de către procurorii DNA. Ajunși în posesia titlurilor de proprietate, noii proprietari au fost somați să aleagă, fie despăgubesc, cu sume de mii de euro/ha, societatea Vincon, fie acceptă să vândă terenul aceleiași societăți. Astfel s-a ajuns ca terenuri foarte productive să fie vândute pe sume infime, de 800 – 1.000 lei/ha, de peste zece ori sub prețul pieței.

Nu este pentru prima dată când cei doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, au confundat terenurile ADS cu ograda proprie. Cei doi au mai fost acuzați de fapte de corupție și au primit chiar și o condamnare. Cupșan a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, iar Sergiu Marian, aflat deja în închisoare pentru fapte asemănătoare, a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Acesta din urmă i-a fi favorizat fratelui său, Vasile Marian, achiziționarea a 80 ha de teren arabil în zona Fălciu, la prețuri mult sub cel al pieței. Sentința respectivă a Tribunalului Vaslui a fost respinsă de judecătorii Curții de Apel Iași, care au trimis dosarul spre rejudecare. Magistrații ieșeni au considerat pedepsele prea blânde în raport cu gravitatea faptelor. Sergiu Marian era la a treia condamnare, una de doi ani cu suspendarea executării pedepsei, iar în celălalt, de patru ani cu executare, sentință rămasă definitivă la începutul anului trecut. Atunci, fostul subprefect a fost acuzat că a intervenit în favoarea unor persoane pentru ca acestea fie să-și poată primi înapoi proprietățile – cazul unei persoane din Miclești, plecată în America, și care a fost pus în posesie cu peste 40 ha pe teritoriul Stațiunii de Pajiști Vaslui. În al doilea dosar în care a fost condamnat, Sergiu Marian a facilitat unor apropiați cumpărarea de terenuri de la oameni puși în posesie, deși inițial fuseseră trecuți la despăgubiri bănești, tot pe domeniul de la Vidișamp, Huși!

Punct și de la capăt! Dosarul celor doi subprefecți, Sergiu Marian și Cătălin Cupșan, trimis spre rejudecare!

de Marian MOCANU

Procurorii ieșeni au admis apelurile declarate de cei doi foști subprefecți ai județului Vaslui, Sergiu Marian și Vasile Cătălin Cupșan, acuzați de fapte de corupție. Sentința dată inițial a fost desființată integral în latura penală și civilă, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare la instanta de fond – Tribunalul Vaslui. Dacă Cupșan primise inițial o pedeapsă cu suspendare, Sergiu Marian, aflat deja în închisoare pentru fapte asemănătoare, fusese condamnat la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Acesta i-ar fi favorizat fratelui său, Vasile Marian, achiziționarea de terenuri în zona Fălciu, la prețuri mult sub cel al pieței.

Procesul în care doi înalți funcționari publici vasluieni au fost acuzați de fapte de corupție va fi reluat de la capăt, au decis magistrații Curții de Apel Iași. În septembrie anul trecut magistrații Tribunalului Vaslui l-au condamnat pe fostul subprefect al județului, Sergiu Marian, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu în formă continuată, pentru fapte comise în anul 2007, pe când era vicepreședinte al Comisiei județene de fond funciar. Atunci, Sergiu Marian ar fi facilitat firmei conduse de fratele său, Vasile Marius Marian, achiziționarea a 80 de hectare de teren pe teritoriul comunei Fălciu, aflat în rezerva Agenției Domeniilor Statului. Acest teren fusese alocat către două persoane care aveau cereri de despăgubiri în urma confiscării averii de către comuniști. Persoanele nu știau că au fost puse în posesie.

catalin cupsanÎn același dosar, un alt fost subprefect, Vasile Cătălin Cupșan, a fost condamnat la doi ani și opt luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce l-ar fi ajutat pe Sergiu Marian să își favorizeze fratele să cumpere terenuri la prețuri mici. De asemenea, fratele lui Sergiu Marian a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare pentru complicitate la abuz în serviciu în formă calificată, în timp ce o fostă salariată a Prefecturii Vaslui, Gabriela Luca, care a făcut parte din comisia de retrocedare a drepturilor de proprietate, a fost condamnată la trei ani și zece zile de închisoare cu executare pentru abuz în serviciu în formă continuată.

Conform rechizitoriului întocmit de procurori, metoda folosită de Sergiu Marian pentru a-i facilita fratelui său achiziționarea de terenuri de bună calitate în apropierea municipiului Huși era simplă: în calitate de subprefect și președinte al Comisiei Județene de Fond Funciar a Prefecturii Vaslui identifica persoane care erau interesate ca, în schimbul terenurilor pe care le mai aveau de primit de la stat, să primească despăgubiri bănești, după care, fără știrea acestora, le radia de pe respectiva listă și le trecea la despăgubiri în fizic. Ulterior, după ce prin intermediul Administrației Domeniilor Statului făcea schimb de terenuri în altă locație, ocupându-se și de obținerea titlurilor de proprietate aferente, intra în scenă fratele său, Vasile Marius Marian, care contacta proprietarii ce nici nu aveau cunoștință că ar fi fost puși în posesie, propunându-le cumpărarea terenurilor la un preț mult sub cel al pieței. Cele două persoane care au fost puse în posesie și care, ulterior au vândut terenurile mult sub prețul pieței, ar fi trebuit să primească teren pe raza comunelor Bogdana și respectiv Alexandru Vlahuță, însă au primit pe raza comunei Fălciu, acolo unde avea interes Vasile Marius Marian, fratele subprefectului. Mai mult decât atât, cei doi proprietari nici măcar nu știau că cererile lor de despăgubire au fost trecute de la despăgubiri bănești în despăgubiri în natură, așa cum nu au știut că au fost puși în posesie și că, fără măcar să fie de față, li s-au emis și titluri de proprietate. Ei au aflat acest lucru doar în momentul în care au fost contactați de Vasile Marius Marian și aduși la Vaslui să semneze actele de vânzare – cumpărare a terenurilor cu care fuseseră „puși” în posesie.

Împotriva sentinței Tribunalului Vaslui, atât inculpații, cât și procurorii DNA au făcut recurs, procesul intrând pe rolul Curții de Apel Iași la începutul lunii decembrie 2015. După o primă amânare a pronunțării, magistrații ieșeni au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași și de inculpații Marian Vasile Marius, Cupșan Cătălin Vasile, Luca Gabriela (fostă Stan), Marian Sergiu și SC Comercial Marian SRL Huși. În consecință, judecătorii Tribunalului Vaslui vor trebui să reia întregul proces. Asta după ce acest dosar a fost plimbat pe la mai multe instanțe, începând cu Judecătoria Vaslui, soluționarea lui durând mai bine de doi ani.

Rentierii agricoli sunt așteptați cu carnetele la vizat

de Marian MOCANU

Beneficiarii rentelor agricole viagere trebui să se prezinte, în perioada 2 martie – 31 august, la centrul județean APIA Vaslui pentru vizarea carnetelor de rentier, condiție obligatorie pentru a beneficia de renta viageră agricolă aferentă anului 2016. La nivelul județului Vaslui, anul trecut mai erau înregistrați circa 760 de rentieri agricoli, cu peste 300 mai puțini decât cei intrați inițial, în 2010, în acest program.

La sfârșitul anului trecut, la nivelul județului Vaslui, mai erau înregistrate circa 760 persoane care beneficiază de rentă viageră, cu peste 300 mai puține față de anul 2010, anul limită de înscriere în acest program. Petru a beneficia de această rentă, beneficiarii trebuie să se se prezinte, în perioada 2 martie – 31 august, la centrul județean APIA Vaslui pentru vizarea carnetelor de rentier. Solicitantul trebuie să semneze o declarație pentru obținerea vizei anuale, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme metodologice, însoțită de documente pe baza cărora persoana desemnată de către Centrul județean al APIA va verifica conformitatea documentelor originale cu copiile existente la dosar și în cazul persoanelor pensionate pe caz de boală va certifica copiile depuse ale deciziilor de la comisia de expertiză medicală. În cazul în care se constată că datele declarate de solicitanți nu corespund realității, dreptul de a primi rentă viageră agricolă se suspendă până la data completării dosarului conform prevederilor legale în vigoare.

Programul rentei viagere a fost destinat persoanelor vârstnice, care nu aveau posibilitatea să-și lucreze terenul avut în proprietate și care, prin vânzarea terenurilor respective au primit dreptul de a beneficia de o rentă viageră de 50 euro/ha, pentru cei care au dat în arendă pământul, respectiv de 100 euro/ha, pentru cei care au vândut terenul agricol în scopul comasării terenurilor și o exploatare cât mai judicioasă a pământurilor. Programul rentei agricole și-a încetat valabilitatea, în sensul că nu au mai fost admiși noi beneficiari, la sfârșitul anului 2009. Pentru vizarea carnetului de rentier, posesorul se poate prezenta personal sau prin mandatar, curator sau tutore, în baza unei procuri autentice, curatele sau hotărâri judecătorești definitive și irevocabile. De asemenea, rentierul agricol trebuie să prezinte carnetul de rentier agricol, contractul de arendare, actul de identitate în original, document coordonate bancare și decizia de la comisia de expertiză medicală actualizată, pentru gradele de invaliditate I și II în original și în copie. Renta viageră agricolă încetează la data decesului rentierului, nefiind transmisibilă moștenitorilor, aceștia putând încasa renta agricolă doar aferent anului anterior celui în care a decedat beneficiarul.

Fostul primar al comunei Grivița, prins cu ocaua mica

de Răzvan CĂLIN

Ioan Lungu, fostul primar al comunei Grivita, este pe punctul de a plati scump pentru că a incercat sa pacaleasca statul declarand ca a avut culturi pe terenuri ce, in realitate, fusesera lasate parloaga, in speranta ca va stoarce bani frumosi. Fiecare din cele circa 500 de hectare de teren arabil, luate in areda de firma lui Lungu, de la diferiti oameni, urmează a fi verificate la pas de inspectorii APIA, chiar daca neregulile semnalate ar fi doar pe 200 de hectare.

Ioan Lungu, fost primar al comunei Grivița, riscă să scoată bani grei din propriul buzunar dupa ce ar fi  încercat să-i fenteze atât pe cei de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, cât și mai mulți localnici de la care a luat in arenda teren agricol. SC Agrisort Arend SRL Bârlad este firma deținută de Lungu, prin care acesta administrează aproximativ 500 de hectare de teren agricol.

LUNGU2

Ioan Lungu

Mai mulți oameni de la care a luat pământ în arendă îl acuză pe Lungu că, în realitate, nu ar fi cultivat mai nimic și nici nu a plătit oamenilor arenda, deși la APIA a declarat că toate-s bune și frumoase. Scandalul izbucnit (și care a fost prezentat pe larg într-una din edițiile anterioare ale cotidianului nostru) a atras atenția celor de la APIA Vaslui, care au trimis o echipă la fața locului ce a efectuat un control preliminar.

”A fost efectuată o primă serie de verificări. S-au facut inclusiv fotografii, astfel s-a văzut clar că nu sunt culturile pe care domnul Lungu le-a declarat. Practic, s-a dovedit ce era de dovedit din acest punct de vedere. A mai rămas, în schimb, de efectuat o verificare care costă în măsurarea exactă a tuturor suprafețelor pe care le-a declarat la noi. Și cum dumnealui are circa 500 de hectare, vă dați seama că este o operațiune destul de anevoioasă care va dura cel puțin două săptămâni. Oricum, este clar că nu a cultivat ceea ce a declarat. Pentru acest lucru riscă să i se administreze o sancțiune. Poate fi exclus de la plată în acest an, iar sancțiunea se poate întinde și pe trei ani. Conform legislației în vigoare, pentru că a vrut să fraudeze va fi obligat să dea înapoi banii, atenție, chiar dacă nu a încasat nici un leu. Automat, pentru intenția de fraudă, va deveni debitor și obligat să plătească sumele de bani pe care el ar fi trebuit să le încaseze de la statul român. Nu mai vorbim de faptul că riscă alte sancțiuni în cazul în care controlul va scoate la iveală și alte nereguli”, ne-a declarat Răzvan Arteni, directorul APIA Vaslui.

Deocamdată, susține șeful APIA Vaslui, inspectorii instituției sunt implicați în efectuarea controalelor periodice la ceilalți fermieri din județ, pentru a putea declanșa efectuarea plăților subvențiilor. Însă, cazul Lungu este în atenția lor, mai ales că APIA București a dispus efectuarea unei anchete amănunțite. Oamenii vorbesc că potrivit celor declarate la APIA Vaslui, Lungu ar fi putut încasa circa 60.000 de euro. Bani pe care nu numai că riscă să nu-i încaseze, ci chiar ar putea să-i scoată din propriul buzunar drept sancțiune pentru că a vrut să fenteze autoritățile și să fraudeze statul român.

Sute de hectare lăsate pârloagă, dar declarate cultivate la APIA!

teren-parloaga-scaietiFostul primar de Grivița a intrat în centrul acestui scandal după ce un grup de localnici l-au reclamat la APIA Vaslui, dar s-au adresat cu o sesizare și către redacția ziarului Est News. Lungu a stârnit mânia oamenilor de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la APIA Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii în memoriul adresat redacției Est News.

În total, vorbim de aproape 200 de hectare (191, mai exact) pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni și pe care, în realitate, fie le-a lăsat pradă scaieților, fie le-a cultivat parțial ori cu altceva decât a declarat. Oamenii spun că Lungu ar avea de încasat de la APIA circa 60.000 de euro, bani care nu i se cuvin atât timp cât el nu ar fi cultivat nimic pe pământurile respective. Mai mult, ei s-au declarat indignati ca Lungu le-ar fi râs în nas, spunându-le că oricum nu va păți nimic deoarece are ”pile” chiar la APIA, care i-ar asigura ”spatele”.

Fost primar de Grivița, acuzat de ”inginerii financiare”!

de Răzvan CĂLIN

Mai mulți localnici din comuna Grivița îl acuză pe Ioan Lungu că a luat pământ în arendă de la ei, însă în realitate nu ar fi efectuat nici o lucrare agricolă și nici nu le-a plătit oamenilor arenda. Cazul a ajuns și în atenția APIA Vaslui care a dispus blocarea la plata subvențiilor a firmei deținute de Lungu.

Ioan Lungu, fost primar al comunei Grivița, este în mijlocul unui scandal de proporții după ce un grup de localnici au lansat acuzații grave la adresa sa. În vârstă de 64 de lan_grauani, Lungu deține în momentul de față o firmă – SC Agrisort Arend SRL Bârlad – prin intermediul căreia derulează diferite afaceri în agricultură, în special cultivarea de cereale și alte tipuri de culturi agricole. Practic, la fel ca mulți alți întreprinzători privați din domeniu, obișnuiește să arendeze de la diferiți oameni suprafețe de teren agricol pe care se obligă să le cultive în schimbul unei arende, conform prevederilor legale.

Numai că Lungu a stârnit mânia mai multor localnici din Grivița de la care a luat teren agricol în arendă, aceștia acuzându-l că, în realitate, a lăsat pământurile pârloagă. Mai mult, ei susțin că Lungu a declarat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui că a lucrat pământul respectiv ca să poată încasa subvențiile de rigoare. Picătura care a umplut paharul nemulțumirilor a fost faptul că Lungu nu ar fi plătit arenda proprietarilor terenurilor pe care le închiriase, conform înțelegerii stipulate în contractele de arendă.

”Ioan Lungu a declarat în fals la APIA Vaslui faptul că lucrează teren agricol pe raza comunei Grivița, lucru pe care, în realitate, nu îl realizează și încasează în mod ilegal bani. Iar cetățenilor proprietari de terenuri nu le achită arenda de ani de zile. Suntem mulți oameni nemulțumiți de activitățile domnului Lungu și de aceea vrem să se facă dreptate”, au menționat oamenii într-un memoriu adresat redacției Est News.

Aproape 200 de hectare nemuncite, dar declarate la APIA drept culturi de cereale, floarea soarelui sau lucernă!

În respectivul document, pe care l-au trimis și conducerii APIA Vaslui, au fost date și exemple concrete cu suprafețele pe care Lungu le-ar fi declarat la APIA ca fiind cultivate, dar care în realitate au fost lăsate de izbeliște. Pentru a înțelege mai bine terminologia de specialitate folosită facem precizarea că BF înseamnă ”bloc fizic”, care, conform normativelor APIA, nu este altceva decât o suprafață continuă de teren, mărginită de limite naturale sau artificiale permanente, utilizată în scopuri agricole de unul sau mai mulți fermieri, care poate include una sau mai multe parcele agricole, una sau mai multe culturi. Prin urmare, iată mai jos lista cu exemplele de ”înginerii” pe care Lungu le-ar fi făcut:

  • în BF 369 a declarat că a cultivat circa 90 hectare floarea soarelui, dar in realitate nu a cultivat nimic, ci doar cornuti;
  • în BF 290 a declarat că a cultivat circa 12 hectare porumb, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa 3 hectare porumb, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa 3 hectare grâu, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 257 a declarat că a cultivat circa un hectar lucernă, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 568 a declarat că a cultivat 12 hectare plante medicinale, dar în realitate nu a cultivat nimic;
  • în BF 513 și 514 a declarat că a cultivat cu cereale circa 30 hectare, dar în realitate nu a cultivat nimic, terenul fiind nelucrat; – la fostul CAP Odaia Bursucani a declarat că a cultivat circa 40 hectare grâu, în realitate a cultivat doar opt hectare, iar pe restul suprafeței a crescut floarea soarelui, răsărită din anii anteriori.

În total, vorbim de aproape 200 de hectare (191, mai exact) pe care Lungu le-ar fi arendat de la oameni și pe care, în realitate, fie le-a lăsat pradă scaieților, fie le-a cultivat parțial, ori cu altceva decât a declarat. Ca să nu mai vorbim de faptul că nu le-a plătit oamenilor arenda. Oamenii spun că Lungu ar avea de încasat de la APIA circa 60.000 de euro, bani care nu i se cuvin atât timp cât el nu ar fi cultivat nimic pe pământurile respective.

Lungu ar avea ”spatele” asigurat chiar de lucrători ai APIA Vaslui!

În consecință, oamenii au făcut plângeri la APIA Vaslui, dar au sesizat și redacția Est News, manifestându-și teama că instituțiile statului român nu își vor face datoria așa cum trebuie. Iar această temere a lor a fost explicată în felul următor: ”Domnul Lungu a afirmat că în activitățile sale ilicite este sprijinit de angajați ai APIA Vaslui. Aceștia i-ar fi sugerat că pe terenurile agricole nelucrate și pe care cresc cornuți, să declare că a cultivat floarea soarelui întrucât din fotografiile efectuate din avion nu se deosebesc între ele. Astfel, el nu poate fi descoperit”.

Într-un fel, nu poți să nu-i înțelegi și pe oameni atât timp cât societatea românească post-decembristă este plină de cazuri în care funcționarii statului puși să-i tragă la răspundere pe cei ce încalcă legea, au făcut pact chiar cu aceștia și contra unor ”servicii” sau ”atenții”, mai mult sau mai puțin ”grase”, i-au scos basma curată.

În același timp, respectivii proprietari de terenuri din Grivița se tem că până ce echipele de la APIA Vaslui vor face verificările în teren, Lungu ar putea să-și ascundă urmele prin efectuarea lucrărilor agricole de toamnă. În acest fel, ar putea scăpa de brațul legii.

Lungu: ” Pământul este lucrat, iar arenda și-au primit-o toți!”

Contactat de redactorii Est News, Lungu a susținut cu tărie că totul este o minciună sfruntată din partea unor oameni care îi vor răul. El ne-a declarat că nici una dintre acuzațiile care i se aduc nu sunt reale: ”Nu este adevărat. Pământul este lucrat, iar arenda și-au primit-o toți. Lucrăm în continuare pământul, în continuare le dăm oamenilor arenda, așa încât nu este nici o problemă. Au venit și cei de la APIA în control și nu au găsit nici un fel de problemă. Au verificat terenurile și s-a văzut că terenul este lucrat. Iar arenda am plătit-o la oameni și pot dovedi acest lucru pentru că atunci când fac plățile totul se trece pe o hârtie, pe un document, doar nu le dau așa banii”.

Șeful APIA Vaslui confirmă cele sesizate de oameni!

Și totuși, spusele lui Lungu sunt contrazise chiar de directorul APIA Vaslui, Răzvan Arteni, care a declarat pentru Est News că s-a dat curs sesizării făcute de oameni și în

Razvan Arteni

Razvan Arteni

urma unui prim control efectuat la fața locului s-a constatat că cele sesizate de oameni sunt reale: ”Imediat cum am primit sesizarea, am solicitat de la București aprobare pentru ca și domnul Lungu să fie eșantionat (inclus) la control. În consecință, într-o primă fază, la fața locului s-a deplasat o echipă de la APIA Vaslui care a efectuat un control preliminar. Concret, au fost fotografiate toate parcelele de teren pe care dumnealui le-a declarat la noi. Și, într-adevăr, am descoperit neconformitățile sesizate de oameni. Prin urmare, cei de la APIA București au aprobat eșantionarea la control a terenurilor lucrate de domnul Lungu. Abia de acum încolo urmează controlul propriu-zis, care este mult mai complex. Se va trece la măsurarea exactă a fiecărei parcele, se va verifica dacă suprafețele corespund exact cu ceea ce a declarat dumnealui, locația exactă, vor fi verificate toate documentele etc. Este un control de durată. În momentul de față, ne axăm pe verificarea celorlalți fermieri, astfel încât să poată fi incluși la plată. Însă, firma domnului Lungu este blocată de la orice fel de plată. Până ce nu se va finaliza controlul la dumnealui, nu va primi nici un ban!”.

Cât despre temerile oamenilor cum că Lungu și-ar putea ascunde ilegalitățile, șeful APIA a spus că acesta este liber să facă orice, dar instituția pe care o conduce deține deja un prim set de dovezi care confirmă matrapazlâcurile puse la cale de acesta.

 

Primăria Vaslui, pentru unii mumă!

de Marian MOCANU

Diferite suprafețe de teren din domeniul public al municipiului Vaslui, pe care se află sedii ale unor instituții publice, au fost concesionate în condiții financiare diferite. Astfel, pentru terenul pe care se află sediul Finanțelor Publice, instituția va plăti nu mai puțin de 61,30 euro/mp/an, în timp ce Agenția pentru Protecția Mediului a primit un teren, tot în centru orașului, în folosință gratuită. Aceeași discordanță când vine vorba de terenurile cerute spre concesiune de firme private sau persoane publice. Este cazul unei suprafețe de teren de pe strada Libertății, dorită de SC Apicola SRL, condusă de Vasile Puf, consilier județean PSD, pentru care Primăria Vaslui cere un preț de concesionare sau vânzare de patru ori mai mic decât în alte cazuri. 

Consilierii municipali vasluieni au votat, săptămâna trecută, concesionarea unor terenuri către persoane sau instituții ale statului care-și desfășoară activitatea pe raza municipiului. Dacă în cazul Agenției Naționale a Finanțelor Publice concesionarea, pe o durată de 41 de ani, a unui teren de 5.122 mp, pe care se află sediul instituției, s-a făcut contra unei redevențe de 61,30  euro/mp/an, respectiv contra a 55.855 lei/anual, în cazul Agenției pentru Protecția Mediului (APM) Vaslui, terenul în suprafață de 1.073 mp s-a dat în folosință gratuită. Nu se știe motivul pentru care municipalitatea a fost atât de largă la mână cu APM, poate pentru că inspectorii acestui organism pot da amenzi usturătoare în cazul în care nu găsesc containere pentru colectarea selectivă a deșeurilor la fiecare etaj al primăriei. Sau poate în speranța că reprezentanții Gărzii de Mediu vor fi mai îngăduitori când vor vedea gunoaiele de pe aleile, străzile și din jurul Vasluiului!

Dacă în ceea ce privește Finanțele Publice vasluienii, inclusiv municipalitatea, sunt buni contribuabili, deci merită recuperați ceva bani pentru concesionarea terenului de sub sediul în care funcționează, cu cei de la Mediu trebuie să ne purtăm cu mănuși, amenzile lor pot fi usturătoare!

Cele două hotărâri privind concesionarea de terenuri aparținând domeniului privat au fost votate în unanimitate de consilierii locali vasluieni.

Nu l-a fel s-a întâmplat în cazul SC Apicola SRL, societatea al cărei acționar majoritar este Asociația Națională a Crescătorilor de Albine (ANCA). Apicola, reprezentată la Vaslui de Vasile Puf, consilier județean PSD, a formulat o cerere pentru concesionarea unui teren în suprafață de 439 mp situat pe strada Libertății, unde, încă din anii 1978, ANCA a avut sediu, mai bine spus o magazie pentru colectarea mierii de albine. Primăria a cerut o evaluare a terenului din partea unui evaluator autorizat, care a stabilit un preț de vânzare a terenului de 39 euro plus TVA, sau de concesionare a acestuia, contra unei sume de 23.22,80 lei/an, respectiv mai puțin de 200 lei/lunar. În comisiile de specialitate de dinaintea ședinței de ieri, s-a discutat și despre posibilitatea ca, în locul concesionării, terenul în cauză să fie vândut, prin atribuire directă, către SC Apicola SA. În nici o comisie de specialitate, propunerea de vânzare nu a avut succes.

Consilierul local Ioan Zaharia, inițiatorul propunerii de vânzare, a anunțat în ședința de CL că revine asupra propunerii sale, dat fiind prețul foarte mic.

„Nu înțeleg cum a fost făcută evaluarea, câtă vreme, la nici 20 de metri depărtare, zilele trecute, un teren din zonă s-a vândut cu 120 euro/mp, de patru ori mai scump”.

Consilierii liberali au cerut precizări și cu privire la societatea care a făcut cererea de concesionare, directorul acesteia, Vasile Puf precizând că acționarul majoritar este ANCA, al cărui vicepreședinte a filialei județene vaslui este chiar el. Consilierul Liberal Sorin Radu a atras atenția că nici vânzarea, și nici concesionarea unui teren din proprietatea privată a municipiului Vaslui nu se poate face prin atribuire directă decât în cazul în care se face către cel care l-a avut în folosință anterior, ceee ce nu este cazul Apicola, fostul beneficiar fiind ANCA.

Cu toate eforturile lui Valeriu Caragață, cel care, în afara calității de consilier local este și administrator al județului, fiind practic coleg nu doar de partid cu consilierul județean Vasile Puf, propunerea de concesionare în favoarea Apicola a terenului a fost amânată pentru o ședință viitoare.

Mai trebuie menționat că prețul calculat de evaluatorul autorizat pentru terenul dorit de Apicola este de circa patru ori mai mic decât în cazul altor firme sau persoane fizice din Vaslui. Pentru a se ajunge la un asemenea chilipir, se pare că expertiza evaluatorului a fost repetată de mai multe ori, până s-a ajuns la un preț „corect”.

Terenurile de sport din Bârlad, asfaltate

În vara aceasta, vor debuta lucrările de refacere a terenurilor de sport din curtea școlilor bârlădene. Primăria Bârlad va organiza o licitație pentru desemnarea unei firme care să efectueze aceste lucrări întrucât, spre deosebire de anii din urmă, autoritățile nu vor mai apela la serviciile SC RAISER Bârlad (firma Consiliului Local). Motivul este că aceasta nu dispune de dotările necesare derulării unor asemenea lucrări, pe care edilii, loviți în cele din urmă de gânduri înțelepte, le vor de calitate și de durată.

“Din 2008 ne-am propus asfaltarea curților școlilor, însă s-a tot amânat din lipsă de fonduri. Refacerea terenurilor va fi un proces de durată care nu se va finaliza anul acesta. În mod sigur, până la finalul verii vor fi asfaltate terenurile a patru școli”, a declarat primarul interimar Marin Bunea.

Prima unitate școlară care va intra în următorul an de învățământ cu un teren de sport nou-nouț este Școala “Stroe S. Belloescu” (Școala nr. 10). Pentru copiii care învață aici va fi, cu siguranță, o încântare, întrucât ei își desfășoară orele de educație fizică pe un teren de pământ, exact cum era în 1977, când școala a fost dată în folosință.

Urmează curțile a încă patru școli, dar nu a fost luată, încă, o decizie în privința acestora. (S.M.)

După ani și ani, motorina se ieftinește

Prețul litrului de motorină se apropie de cel al litrului de benzină, motivul fiind dat de cotațiile internaționale. Deși producția internă de motorină este suficientă pentru a acoperi cererea, țara noastră exportă mai mult decât importă.

Prețul motorinei a coborât, la nivel internațional, sub cel al benzinei în ultimele săptămâni, pe fondul cererii și ofertei disponibile, ca și a cotațiilor la țiței. Iar câteva zeci de dolari pe tonă pot face diferența inclusiv la prețul la pompele din țara noastră. Așa s-a ajuns ca în câteva stații Petrom prețul motorinei să fie egal sau mai mic decât cel al benzinei, o situație pe care nu am mai întâlnit-o de foarte mulți ani.

Consumul din România este dominat de motorină, care are o pondere de circa 70% din consumul total de carburanți. Un lucru normal într-o țară unde principalii consumatori sunt cei industriali, companii cu activități directe sau indirecte în transport, care utilizează în principal motorină. Oarecum paradoxal, producția de motorină din țara noastră este la limită față de necesar, motiv pentru care se importă o anumită cantitate în fiecare an. Situația din ultimii ani a evoluat oricum în direcția creșterii capacității de procesare a motorinei, atât la rafinăria Petromidia, deținută de Rompetrol, cât și la Petrobrazi, rafinăria OMV Petrom. Însă situația nu este nici pe departe atât tragică precum este prezentată prin media. România are nevoie să importe țiței pentru că nu produce suficient intern. Mai mult decât atât, avem rafinării care procesează țiței importat, nu țiței extras de OMV Petrom, iar aceasta înseamnă că importăm țiței brut și exportăm motorină sau benzină. Adică importăm materie primă și exportăm produse cu valoare adăugată.

Datele se țin la secret

Grupul Rompetrol a exportat anul trecut carburanți în valoare de două miliarde de dolari (1,52 miliarde euro). Din păcate, nicio companie producătoare nu va spune exact cât a fost motorină și cât benzină, fiind vorba de secrete comerciale. De altfel, nici valoarea importurilor nu este publicată, deși acolo este vorba de prețuri de transfer pentru țiței, aprobate de Ministerul Finanțelor pe baza cotațiilor internaționale. Cert este că Rompetrol, principalul exportator de produse petroliere din țara noatră, a exportat mai mult decât a vândut pe piața internă.

Lipsa datelor clare referitoare la prețul de import și cel de export (inclusiv cantități), duce la calcule care nu prea au legătură cu realitatea. Drept pentru care putem vedea calcule referitoare la valoarea exporturilor făcute pe baza prețului la pompă, care însă nu are nicio legătură cu prețul la export. Accizele și TVA sunt taxe locale, pe care fiecare țară din Uniunea Europeană le aplică intern după propria dorință. De aceea în prețul final al carburanților ponderea taxelor și accizelor diferă de la un stat la altul, la noi fiind de puțin peste 50%. Însă acești 50% nu se iau calcul atunci când o companie exportă benzină sau motorină (există anumite taxe care se aplică, precum cea la producție), fiind vorba strict de banii care intră în țară. La fel și la import; chiar dacă prețul final este cel plin de taxe și accize, suma care a ieșit din țară pentru plata carburanților este mult mai mică.

Deficitul este dictat de consum

Conform Insitutului Național de Statistică, importurile de produse petroliere finite s-au ridicat anul trecut la aproape două milioane tone echivalent petrol. Valoric nu avem decât suma cumulată pentru „combustibili minerali, lubrifianți și materiale conexe“, respectiv 5,05 miliarde euro import CIF (cost-insurance-freight) și 2,91 miliarde euro export FOB (free-on-board), respectiv un deficit de două miliarde euro. Conform calculelor făcute pe baza tuturor informațiilor pe care le avem, importurile de motorină se ridică la circa 1,4 miliarde euro (preț în care nu sunt incluse taxele și accizele aferente prețului la pompă), iar exporturile la peste 1,5 miliarde euro.

Cei mai importanți importatori de produse petroliere finite sunt Mol România, Oscar Downstream și Lukoil, cei din urmă având, totuși, și o rafinărie în țară, Petrotel. Chiar și așa, vânzările producătorilor ne pun într-o situație destul de bună din punctul de vedere al macroeconomiei și al securității energetice. Ba mai mult, se găsesc și voci care să spună că mult mai mult nu am putea exporta din cauza concurenței rafinăriilor din țările către care ne îndreptăm exportul. Iar la gaze naturale avem o situație chiar mai bună, unde ne putem asigura consumul din producția internă dacă am găsi modalități de evitare a producției de energie electrică din arderea gazelor.

Prețul la pompă dă semne de stabilizare la actualele niveluri, în condițiile în care pe piața internațională nu vom mai asista (teoretic) la șocuri majore. Costul motorinei, care interesează pe toată lumea și mai ales pe cei din sectorul transporturilor, ar putea să se reducă peste tot la nivelul benzinei, în condițiile în care pe piețele internaționale tona de „diesel“ a coborât sub prețul tonei de benzină.

5,5 lei a ajuns un litru de motorină standard în anumire stații Petrom, la fel sau mai mic decât cel al benzinei, situația nemaiîntâlnită de foarte mulți ani

Sursa: capital.ro

A scăzut numărul hectarelor de suprafețe cultivate

În urma centralizării suprafețelor transmise de primăriile din județ, a informațiilor furnizate de producătorii agricoli organizați în exploatații agricole comerciale (societăți comerciale, societăți agricole, asociații familiale, întreprinderi individuale și persoane fizice autorizate) și producători agricoli individuali, rezultă că au scăzut suprafețele cultivate.

Față de programul de însămânțări stabilit în vara anului 2014, respectiv de 92.019 ha culturi de toamnă, acum se înregistrează o suprafață totală de culturi de toamnă de 77.389 ha, din care 65.091 ha grâu, 8.615 ha rapiță, 2.630 ha orz, 486 ha triticale, 62 ha orzoaică și 505 ha legume, rezultând o diferență cu 14.630 ha mai puțin.

Cea mai mare scădere a suprafețelor s-a înregistrat la cultura de rapiță cu 11.423 ha, urmată de orz cu 1.626 ha, orzoaică 913 ha și triticale cu 144 ha, iar creșteri au fost înregistrate la cultura grâului cu 3.393 ha față de program.

Scăderea suprafețelor în sămânțe în toamna anului 2014 a fost de 16% față de programul stabilit, fiind determinată de seceta excesivă și persistenta în timp, care s-a manifestat pe teritoriul județului în lunile august și septembrie, cu întârzieri mari la însămânțarea culturilor în epoca optimă.

Ca urmare a secetei, starea de vegetație a culturilor de toamnă nu este corespunzatoare perioadei în care ne aflăm, în sensul că, acestea au intrat în perioada de repaus vegetativ neînfrățite, cu densități mici și slab dezvoltate, cu repercusiuni asupra rezistenței culturilor la temperaturile scăzute din timpul iernii și a producțiilor pentru acest an agricol.

La cultura grâului, 63% din suprafața este răsărită, 21% parțial răsărită sau în curs de răsărire, iar 16% din suprafață este nerăsărită.

În ceea ce privește densitatea culturilor de grâu, rezultă că din suprafața de grâu răsărită de 41.312 ha, 15.400 ha au densitate de peste 400 plante/ mp, 8053 ha au densitate cuprinsă între 400 – 300 plante/ mp, 5472 ha cu 300 – 250 plante/ mp, 7880 ha între 250 – 200 plante/ mp si 4507 ha sub 200 plante/mp.

Aproximativ aceeași situație se întâlnește și la rapiță (a doua cultură ca pondere în structura culturilor de toamnă), respectiv, din 8615 ha aflate în cultură: 3550 ha (41%) sunt răsărite, 3851 ha (45%) parțial răsărită și 1214 ha (14%) nerăsărită.

Față de suprafața raportată în toamnă la semănatul rapiței, rezultă că 2.580 ha au fost întoarse, provocând însemnate pierderi financiare în rândul producătorilor agricoli, determinate de costurile cu înființarea culturii, respectiv îngrășăminte chimice, semințe și nu este exclusă posibilitatea ca și în această primăvară să mai fie întoarse suprafețe cu rapiță. (R.N.)

Legea nu e pentru toți!

Potrivit Legii 165/2013, privind inventarierea terenurilor care pot face face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) (comune, orașe și municipii), primarii au fost obligați să întocmescă documentații foarte clare privind situația tuturor parcelelor de teren din aria de competență. Din momentul în care legea a fost adoptată și până în prezent, doar 49 de UAT au reușit să aplice actul normativ.

Principala problemă în finalizarea acestei inventarieri, potrivit primarilor, a fost lipsa banilor necesari pentru a plăti firmele competente în domeniul topografic. După multiple rectificări de buget, ocazii ce au dat șansa primarilor de a aplica legea, deoarece au primit fonduri suficiente, inventarierea a stagnat în foarte multe UAT-uri. De la 12 noiembrie 2014, când doar 38 UAT-uri din 86 au trimis către autorități documentele necesare întocmirii unei situații cu terenurile aflate în domeniul public și privat la nivelul județului, încă 11 primari și-au făcut datoria. În ciuda amenințărilor adresate de Instituția Prefectului, restul de până la 86 și-au văzut de treabă. Menționăm că prefectul, prin subalternii săi, ar putea amenda primăriile care întârzie cu inventarierea terenurilor.

Primarii tac, prefectura se face că plouă, iar mii de oameni așteaptă ca după această inventariere, să-și revendice drepturile de proprietate pierdute în timpul regimului comunist. Ar trebui ca prefectul să se sesizeze și să înceapă să-i premieze pe codașii inventarierii cu amenzi grele. Poate că așa vom intra și noi în rândul europenilor. (Bogdan RUSU)

Autoritățile din Vaslui vor pământul MApN

Din cauză că municipiul Vaslui este la granița cu Republica Moldova, respectiv aproape de Rusia, visul autorităților locale și județene de a prelua terenul pe care se află unitatea militară din zona Cartier a municipiului Vaslui rămâne în continuarea irealizabil.

Se intervine an de an la nivelul Ministrerului Apărării Naționale, pentru a se transfera spațiul unității militare în patrimoniul Consiliului Local Vaslui, dar de fiecare dată se obțin tegiversări și amânări. În timp ce consilierii locali vor să vadă acolo un centru medico-social pentru bătrâni și locuințe ANL, MApN este foarte tranșant: fosta unitate militră din orașul Vaslui este un punct de interes NATO, iar transferul acestui spațiu nu se poate realiza. Problema nu este că nu se permite transferul, ci aceea că MapN nu pune în funcțiune unitatea, pentru ca această să servească unor interese militare strategice.

De asemenea, Consiliul Județean Vaslui se chinuie de ani de zile să preia în administrare terenul (32 de hectare) pe care funcționează în prezent poligonul de trageri al MApN, aflat la limita dintre municipiul Vaslui și comuna Muntenii de Sus. Intenția CJ Vaslui este de a construi acolo un parc agro-industrial. De acestă dată, problemele nu țin de piedici de natură militar-strategică, ci de o serie de disensiuni create de aplicarea prevederile Legii 165/2013, privind inventarierea terenurilor agricole. (Bogdan RUSU)

Șmenurile primarilor împiedică inventarierea terenurilor

După mai bine de un an de la data promulgării Legii 165/2013, privind inventarierea terenurilor care pot face face obiectul reconstituirii dreptului de proprie

tate pe fiecare unitate administrativ-teritorială (comune, orașe și municipii), primarii continuă să își bată joc de lege. Este și firesc, deoarece dacă ar respecta legea, s-a observa în documente numărul de titluri de prorpietate emise pe aceeași suprafață de teren, dar și numărul real de nenorociți ai sorții care au fost păcăliți de aceștia. După aproape doi ani de la intrarea în vigoare a legii, doar 33 de primari din 86 au reușit să aplice prevederile normativului menționat. Cu toate acestea, până în prezent, autoritățile adimistrației publice județene, încă nu au habar în câte cazuri primarii nu au respectat legile statului român și au eliberat mai multe documente de proprietate, la mai mulți proprietari pe același teren. Mai ales că, la nivel local, modul de împroprietărire realizat de primării vasluieni s-a lăsat cu omoruri și reclamații în instanță ce-i vor ține pe judecători ocupați, cu adevărat, în viitorii 50 de ani.

Legea 165/2013 prevede că primarii sunt obligați să întocmescă documentații foarte clare privind situația tuturor parcelelor de teren din aria de competență. Dar din moment ce șmecherii din primării au dat pământurile satelor după cum au vrut, mai au oare interes să-și inventarizeze greșelile și faptele de corupție? Instituția Prefectului Județul Vaslui a amenințat cu amenzi, însă până acolo mai este mult. Primarii cu restanțe în materie de lege pot dormi încă liniștiți. (Bogdan RUSU)

Inventarierea terenurilor va da la iveală șmenurile făcute de primari – Cine-i prost să recunoască?

După mai bine de o lună de când primăriile au primit fonduri pentru a-și echilibra bugetele, dată la care edilii ar fi trebuit să finalizeze inventarierea terenurilor agricole, în județul Vaslui legea continuă să fie eludată. În tot acest timp însă, Instituția Prefectului Județului Vaslui pare că ține cu cei care fură legea, în loc să tranșeze problema la modul cel mai serios.

Bogdan RUSU

Potrivit Legii 165/2013, privind inventarierea terenurilor care pot face face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate pe fiecare unitate administrativ-teritorială (UAT) (comune, orașe și municipii), primarii au fost obligați să întocmescă documentații foarte clare privind situația tuturor parcelelor de teren din aria de competență, pentru ca muritorii de rând, cu drepturi legale legate de punerea în posesie, să beneficieze ori de pământ, ori de despăgubiri financiare. Din motive care țin, probabil, de urmările prevederilor Codului Penal, majoritatea primarilor nu au finalizat încă inventarierea ternurilor agricole. Asta în condițiile în care au primit fonduri suficiente pentru a rezolva această problemă. Dar, din moment ce sunt zeci de primari care au emis, ilegal, titluri de proprietate pe același teren, interesul de a se respecta litera legii este zero. Mai ales că Instituția Prefectului Județului nu pune încă în practică prevederile legii menționate care stabilește amenzi uriașe pentru toți edilii care nu vor să întocmenască documentele necesare inventarierii terenurilor.

La data de 12 noiembrie, doar 38 de primari au trimis către autorități documentele necesare întocmirii unei hărți județene cu fondul funciar disponibil la nivel de UAT. Mai sunt încă mulți primari care se fac că „plouă” când vine vorba de terenuri. Este vorba de 48 de edili din 86, care se joacă de-a „fraieritul prostului” cu prefectura. În același timp, Instituția Prefectului se joacă de-a „amendatul șmecherilor”, dar fără succes. În condițiile în care autoritățile pot dispune sancționarea UAT-urilor care au întârziat cu inventarierea, la această dată nu există încă o singură amendă trimisă în teren. Menționăm însă că la acestă dată, sunt mii de oameni care așteaptă această inventariere, pentru a putea să-și revendice drepturile de proprietate. Primarii însă tac, Prefectura tace, iar pământul celor furați de legile vechi rămâne pe dealuri folosit de cine știe cine…

În Vaslui, doar latifundiarii mai prosperă

Economic, județul Vaslui este un adevarat paradis financiar, atât timp cât privești în direcția care trebuie. În timp ce majoritatea populației își duce traiul de pe o zi pe alta, noua aristocrație (capitalistă pur-sânge) pune ban pe ban, iar reprezentanții ei ajung sa fie listați în topurile naționale.

Potrivit unor rapoarte economice realizate la nivel național de adevărul.ro, județele Vaslui Botoșani și Teleorman se aflau, în 2013, la limita inferioară a tuturor statisticilor posibile.

porumboiuLa nivelul întregii țări, asta însemnând peste 40 de județe, Vasluiul a reușit să producă abia patru procente din PIB-ul României. Adică aproximativ 14.700 de lei pe cap de locuitor, cam jumătate din performanțele altor județe.

Cu toate acestea, în Vasluiul contemporan, unii au dovedit cu succes că pot face imposibilul: administratorii de terenuri agricole. În topul primilor zece latifundiari români din 2013 apar două nume strâns legate de istoria economică a județului Vaslui: Adrian Porumboiu și Constantin Duluțe. Primul ocupă două poziții în acest clasament: a doua și a șaptea.

Pentru suprafețele cultivate, două din firmele lui Adrian Porumboiu au primit subvenții de la APIA dulutede peste 24,9 milioane de lei. Celălalt nume marcant, Constantin Duluțe, a reușit să obținut în același an subvenții de 43,2 milioane de lei, poziționându-se pe locul întâi în topul marilor fermieri.

Nici analiza situației materiale a populației autohtone nu se încheie cu rezultate apreciabile. Vasluienii trăiau în 2013 cu un salariu mediu net de 1.198 de lei, iar în iunie 2014 rata șomajului a fost de 10,43%, cea mai mare din țară.

Lăsând deoparte excesul de informație de specialitate, se poate spune că în majoritatea cazurilor populația a trăit practic din salarii de 700 de lei. Nici cei cu salarii puțin mai mari (să spunem duble, chiar triple) nu au trăit la standardele scontate. Asta reiese din declarațiile de avere publicate pe site-urile instituțiilor județene.

De exemplu, din cele declarate de consilierii locali vasluieni reiese că niciunul nu a mai risipit banii pe automobile noi, apartamente sau alte bunuri de valoare ca înainte de 2013. Aceeași situație se poate observa și în cazul șefilor de deconcentrate care au dat publicității documentele legate de avere. (Bogdan RUSU)

Nu sunt bani pentru inventarierea terenurilor

Legea prin care se dorește să facă ordine în ceea ce privește retrocedarea terenurilor pune la grea încercare primăriile vasluiene, care suferă acum din lipsa banilor. Sumele pe care primarii trebuie să le achite specialiștilor în măsurători cadastrale pot ajunge, în unele cazuri, la fel de mari ca și sumele pe care edilii le primesc, anual, de la Consiliul Județean Vaslui.

Alexandru CROITORU

Ieri, a avut loc la Prefectura Vaslui o întâlnire între prefectul Andrei Puică și câțiva primari din județ, iar tema abordată a fost legată de modul în care se face inventarierea tereburilor din fiecare comună, conform Legii 165/2013. De data aceasta, prefectul a ținut să asculte păsurile primarilor, dar și să le atragă atenția asupra faptului că Ordonanța de Urgență a Guvernului care prelungește termenul limită de finalizare a inventarierii nu a fost încă promulgată.

“Cred și știu că situația financiară a primăriilor din județ nu este una tocmai bună și sunt cazuri în care nu sunt bani deloc sau conturile sunt blocate, dar trebuie ținut cont și de faptul că Guvernul alocă pentru fiecare hectar invetariat câte șase lei. Ne covine sau nu, sunt legile țării, noi suntem obligați să le respectăm și nu vreau nici să-mi iau bobârnace de la București și nici să trecem la aplicarea de amenzi”, a spus Andrei Puică.

Astfel, cu toată bunăvionța unor primari, problemele finaciare nu le permit să achite sumele cerute de către firmele care efectuează măsurătorile în teren, iar unele dintre acestea profită de faptul că Legea 165/2013 este o lege organică și are un termen limită de implementare.

“La Solești, lucrarea e aproape terminată, numai că rămâne de văzut dacă firma care a executat măsurătoarea ne va da și procesele verbale înainte ca noi să le dăm banii. Guvernul oferă șase lei pentru fiecare hectar, dar banii aceștia vor veni abia după ce Oficiul de cadastru va încheia procesele verbale de predare-primire cu corecțiile ce pot apărea. Firmele care fac măsurători profită de faptul că legea aceasta are termene limită de finalizare și vor banii”, a spus Mona Bujor, primarul comunei Solești.

La Gârceni nu sunt bani nici de salarii

Un alt primar participant la întâlnirea cu prefectul a ridicat aceeași problemă legată de lipsa fondurilor.

“Am semnat contract cu firma de măsurători încă din februarie, dar nu am făcut nimic. Vor pentru întreaga lucrare 1,48 de miliarde de lei vechi. De unde să le dau acești bani, când eu mâine ar trebui să achit salariile la însoțitori și nu am cu ce? Plus că, pentru salariații primăriei, bani de salarii mai sunt până la finele trimestrului III. Pentru trimestrul IV nu mai avem bani. De doi ani nu mai fac nimic în comună pentru că nu mai sunt bani, de îmi este și rușine să mai dau ochii cu sătenii, iar rectificarea de buget din august nu va aduce mari schimbări. Și nu peste tot este necesară inventarierea. La Gârceni nu au existat decât CAP-uri, oamenii și-au primit terenurile pe vechile amplasamente și nu am niciun fel de problemă cu pământul. Inventarierea poate că e necesară acolo unde există probleme cu suprapuneri de titluri și acolo unde mai sunt terenuri de retrocedat”, a spus Mircia Scutelnicu, primarul comunei Gârceni.

Chiar dacă situația de la Gârceni nu e singulară, probleme cu banii întâlnindu-se peste tot în județul Vaslui, unii primari au reușit să găsească soluții sau înțelegere la specialiștii care fac măsurătorile terenurilor. Un astfel de caz este cel de la Negrești. Acolo, primarul a reușit să semneze un contract care îi permite plata serviciilor în doi ani, în condițiile în care Primăria Negrești este în colaps financiar, salariații nu și-au mai primit salariile de două luni și doar rectificarea de buget din august ar putea debloca lefurile.

La Gherghești, inventarierea este deja realizată în proporție de 70%, cu toate că și acolo lipsesc banii, iar la Hoceni, până la 1 septembrie, se dorește ca inventarierea să ajungă la 80%. Dar sunt și comune unde nu există nici măcar contracte încheiate în vederea începerii măsurătorilor. Un astfel de caz este la Puiești, unde primăria are conturile blocate și un alt caz este la Tanacu unde, la fel, nu există contract, primarul a plecat în concediu, iar inventarierea ar trebui să cuprindă peste 6.000 de hectare de teren.

Inventarierea terenurilor, neinteresantă

După prelungiri de termene și amenințări cu amenzi usturătoare, invenatrierea terenurilor în județul Vaslui bate pasul pe loc. Până în prezent, din 86 de unități administrativ-teritoriale, doar 12 au depus spre verificare și avizare documentația întocmită în acest sens.

Alexandru CROITORU

Se pare că nimic nu-I mai sperie pe primarii din județul Vaslui. Prevederile Legii 165/2013, referitoare la inventarierea terenurilor, au fost respectate și inventarierea finalizată și trimisă spre verificare și avizare de doar nouă unități administrativ-teritoriale, procentul de inventariere fiind la doar 12,23% din total, cu o suprafață totală de 65.025,03 hectare.

Pentru celelalte primării din județ, lucrurile stau cu totul și cu totul diferit, chiar dacă nerespectarea aceste legi poate adduce cu sine amenzi consistente. Motivele sunt aceleași ca în orice altă problemă: lipsa banilor necesari, chiar dacă statul subvenționează cu șase lei/ha măsurătorile cadastrale sau/și lipsa specialiștilor.

Cele nouă primării care și-au făcut treaba sunt: Negrești, Băcani, Berezeni, Costești, Dragomirești, Drânceni, Lipovăț, Oltenești și Perieni. Pentru celelalte primării, procesul de inventariere este în curs de finalizare la 17 dintre ele, 46 au depășit 50% din proces, iar pentru alte 14 inventarierea este abia în stadiu incipient sau nici măcar nu au fost semnate contracte cu specialiști cadastrali.

Chiar dacă statul alocă 6 lei/ha pentru finalizarea inventarierii terenurilor, sunt și primării care nu au semnat măcar contracte cu un specialist cadastral. La polul opus avem și un caz în care contractual a fost semnat pentru suma oferită de stat, dar și cazuri în care contractual a fost semnat cu sume de patru ori mai mari decât ceea ce se primește sub formă de subvenție. Am discutat cu mai toți primarii din județ și aceștia motivează întârzierea procesului de inventariere cu lipsa fondurilor necesare, neaprobarea cheltuielilor ce trebuiesc făcute de către consiliul local sau faptul că nu au un specialist cadastral. Cu toate acestea, la final, dacă va fi cazul, vom fi nevoiți să aplicăm legea”, a spus Andrei Puică, prefectul județului Vaslui.

Inventarierea terenurilor mai primește un răgaz de 90 de zile

Primarii celor 86 de unități administrativ-teritoriale din județul Vaslui pot răsufla ușurați. Termeneul de predare al inventarelor cu suprafețele extravilane pe care le are fiecare primar a mai primit un răgaz de trei luni după ce, la nivelul județului Vaslui, doar patru comune au depus, la termenul precedent, documentația la Oficiul Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Alexandru CROITORU

O piatră de pe inima primarilor din județul Vaslui a fost luată atunci când Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară a decis ca 26 iunie să nu mai fie termenul limită de predare a listei de inventar cu terenurile extravilane din fiecare unitate administrativă. Dacă ținem cont de faptul că, pe 25 iunie puteai număra pe degetele la o singură mână primăriile care depuseseră listele de inventar la Oficiul de Cadastru, cele 90 de zile, cu cât s-a majorat termenul de depunere, reprezintă o adevărată gură de oxigen. Poate că trei luni vor fi suficiente pentru finalizarea listelor.

Posibil ca nemulțumirile primarilor să fi ajuns și la urechile mai marilor țării, prin gura prefectului, de s-a decis un răgaz atât de mare până la următorul termen, mai ales că, la nivel național, aproximativ 90% din inventariere este finalizată.

Presupunând că, pentru județul Vaslui, răgazul este suficient, greul va veni abia după aceea mai ales că, la 6 luni de la încheierea acestei acțiuni, primarii au obligația de a pune în posesie pe toți cei care mai au de primit terenuri. Adică, ce nu s-a făcut timp de 23 de ani, odată cu apariția Legii 18/1991, edilii locali trebuie să resolve în jumătate de an și nu numai atât. Toate restituirile și punerile în posesie trebuiesc făcute, de data asta și corect, plus că termenul limită pentru emiterea șI titlurilor de proprietate este 1 ianuarie 2016. În situațiile în care restituirea terenurilor agricole pe vechile amplasamente nu este posibilă, fostul proprietar sau moștenitorii acestuia pot primi teren pe un alt amplasament, ținându-se cont de următoarea ordine: terenuri din rezerva comisiei locale de fond funciar, pe izlazul comunal, cu obligația păstrării destinației terenului respectiv, terenuri proprietate publică trecute, legal, în proprietatea privată a statului etc.

Nici pădurile statului nu vor scăpa de lege

O experiență mai puțin plăcută a avut-o statul legat de restituirea pădurilor către foștii proprietari, multe din ele ajungând lemne de foc. Noua lege spune că, în situația în care restituirile de terenuri forestiere pe vechile amplasamente nu este posibilă, reconstituirea dreptului de proprietate se va face pe alte amplasamente chiar dacă acestea s-au aflat în proprietatea statului înainte de colectivizare, au intrat ulterior în proprietatea statului sau au fost incluse în amenajamentele silvice. Dacă unitatea administrative-teritoria nu dispune de teren forestier, reconstituirea dreptului de proprietate se va face pe terenuri forestiere situate pe raza altor unitățI administrative-teritoriale, cu aprobarea comisiei județene de fond funciar. Mai rămâne să sperăm ca județul Vaslui va avea suficiente rezerve de teren și de păduri necesare punerii în posesie a tuturor celor îndreptățiți.

Inventarierea terenurilor extravilane, în impas.

Au mai rămas două zile până când edilii din toate cele 86 de administrații locale din județ vor trebui să depună, la Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) documentele cu suprafețele de teren pe care fiecare localitate le deține. Până în prezent, astfel de acte au depus doar patru comune.

Alexandru CROITORU

Amenzi de până la un milliard de lei vechi riscă edilii locali dacă, în termenul stabilit de lege, nu vor reuși să depună, la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Vaslui actele din care să reiasă măsurătorile legate de suprafața totală a terenului extravilan pe care fiecare localitate îl deține.

La întâlnirea organizată ieri, în acest scop, între edilii locali și prefectul Andrei Puică, nemulțumirile exprimate din ambele părți nu au fost puține.

“Înțeleg că primăriile din județul nostru au probleme financiare dar eu nu am face. Legile țării trebuiesc respectate. Așa că, pot nu pot, au sau nu au resurse umane și financiare pentru a finaliza la termen inventarierea terenurilor extravilane, primarii nu pot decât să se conformeze”, le-a transmis prefectul, primarilor vasluieni prezenți la întâlnire.

“Cei care au inițiat această lege s-au gândit că noi, primarii nu mai avem șI altceva de făcut, când, în realitate, ne confruntăm cu alte probleme mult mai importante, mai ales cele de ordin social. Și nu au fost luate în calcul nici resursele umane și financiare necesare une astfel de acțiuni. Plus că terenurile respective nu ne aparțin. Proprietari sunt cetățenii”, a spus unul din primarii prezenți.

Soluții sau încurcături mai mari?

Prezidiul ședinței în care a fost luată în discuție aplicarea Legii 165/2013 privitoare la inventarierea terenurilor extravilane a pus în vedere și faptul că, pentru o urgentare a acțiunii respective, primarii se pot folosi de hărțile topo existente, de lista titlurilor de proprietate emise începând din 1991, fapt care ar duce la inventarierea a peste 70% din suprafața totală a terenurilor. Lucrul acesta ar fi adevărat doar în condițiile în care titlurile de proprietate ar fi fost toate în regulă. Din păcate, nu puține sunt cazurile în care aceeași suprafață de teren se regăsește pe titlul de proprietate al mai multor posesori de teren agricol sau cazuri în care primăriile au emise un număr destul de mic de titluri comparativ cu numărul beneficiarilor din comuna respectivă.

Cireașa de pe tort a venit apoi din partea directorului OCPI Vaslui care, într-o încercare de a-i determina pe primari să aducă, cât mai curând, acele documente a transmis acestora, în încheierea ședinței: “După data limită, vă mai așteptăm, neoficial, încă 10 zile. Nu mai este timp pentru o evidență perfectă, dar trebuiesc aduse evidențele terenurilor pe care le deține fiecare să putem vedea și noi cât teren vă mai este necesar”.

Curios este ce va face în cazul în care edilii locali vor mai avea nevoie de terenuri extravilane pentru a reuși punerea în posesie a tuturor celor care solicită șI au dreptul.

Legea 17/2014 a blocat vânzările de terenuri extravilane.

Noua lege ce reglementează tranzacțiile cu terenuri extravilane dă mari bătăi de cap autorităților locale. De la intrarea Legii 17/2014 în vigoare, notarii vasluieni nu au mai înregistrat nicio tranzacție.

Alexandru CROITORU

De curând, politicienii români au votat o nouă lege ce reglementează modul în care se pot face acum tranzacții cu terenuri extravilane. Prima consecință a noii legi întâlnită în județul Vaslui a fost că notarii publici nu au nimic de lucru în ceea ce privește vânzarea de terenuri. Motivul este unul destul de simplu. Noile reglementări ale legii cer o documentație mult mai stufoasă, iar vânzarea de terenuri cere acum documente legate de intabularea suprafețelor, titluri de proprietate și declarații de la cei care sunt primii cumpărători.

Mai precis, dacă proprietarul unei suprafețe de teren exatravilan dorește vânzarea acestuia, trebuie să se adreseze, în primul rând, vecinilor terenului respectiv. Urmează documentația cadastrală necesară și intabularea, iar în cazul în care terenul este arendat, acordul arendașului că nu dorește să cumpere terenul respectiv. Ba mai mult, pentru suprafețele de teren situate pe teritoriul comunelor de pe graniță, vânzătorul are nevoie și de o aprobare din partea Ministerului Apărării Naționale, ținând cont de faptul ca acea bucată de teren poate fi parte strategică în sistemul de apărare al granițelor țării.

Și aprobările nu se opresc aici. După caz, aprobări se pot solicita și din partea Ministerului Culturii pentru ca nu cumva, sub acea bucată de teren, istoria să ascundă ceva nedescoperit încă. Din păcate toată această tevatură a căzut nu numai pe capul eventualilor vânzători de terenuri extravilane ci și în cârca primarilor nevoiți să întocmească acum o parte din actele necesare unor astfel de tranzacții. La toate acestea se adaugă și faptul că multe din terenurile ce fac obiectul acestei legi sunt în proprietatea unor persoane care au decedat de ceva vreme, iar moștenitorii legali nu au făcut dezbaterea de moștenire, mai ales că prețurile unor astfel de acte nu sunt tocmai de neglijat.

Inventarierea culturilor

La nivelul județului Vaslui se desfășoară, în perioada 15 mai – 15 iunie, o acțiune amplă de inventariere a terenurilor agricole de toamnă și de primăvară, a suprafețelor cultivate în teren amenajat pentru irigații, a numărului de pomi răzleți din gospodăriile populației, precum și a suprafaței plantațiilor pomicole.

“În acest sens, în cursul zilei de 15 mai, Direcția pentru Agricultură a Județului (DAJ) a pus la dispoziția personalului de specialitate din cadrul primăriilor materiale necesare inventarierii culturilor, atât pentru terenurile care aparțin autorităților publice locale, cât și producătorilor agricole persoane fizice și juridice, precum și acordării de consultanță pentru completare”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul DAJ Vaslui.

Pământul, lăsat pârloagă: Mărăcinii Vasluiului

Județul nostru are zeci de mii de hectare pe care cresc în voie scaieții. Nimeni nu cultivă nimic pe aceste terenuri și nimeni nu construiește ceva util pe ele.

Ori de câte ori privești pe câmp, printre terenurile cultivate de-a lungul sau de-a latul, vezi, fără doar și poate, nenumărate parcele nelucrate și pline cu mărăcini. Avem în județ circa 30.000 hectare care au fost lăsate în voia sorții, cam de 2.700 de ori suprafața Parcului “Copou”, care se întinde pe 11 hectare.

Având în vedere că suprafața arabilă a județului este de 290.394 de hectare, pământurile pline de scaieți reprezintă peste 10%. Din suprafața necultivată, pe 16.500 de hectare nu se poate semăna chiar nimic pentru că este teren complet degradat. Nu vorbim aici despre pârloage, ci despre locații care nu sunt incluse în suprafața arabilă a județului pentru că pământul nu este bun de nimic. Trebuie pus că pe aceste terenuri nu se află nici măcar o construcție.

Diferența până la 30.000 de hectare reprezintă terenuri lăsate pârloagă (11.129 de hectare) sau neutilizate din motive economice sau sociale (1.314 hectare).

Partea bună e că, de la an la an, suprafața lăsată pârloagă scade, ce-i drept încet, dar scade.

“Tot mai mulți își dau terenurile în arendă și evident că și suprafețele neutilizate scad de la an la an. Se înființează mereu exploatații sau se măresc cele existente. Pământurile care sunt lăsate pârloagă aparțin producătorilor agricoli individuali. Populația a înaintat în vârstă foarte mult, nu mai sunt nici moștenitori sau, dacă sunt, tinerii nu prea se bagă în agricultură, nu-și dau interesul să lucreze pământul, prin urmare rămân și suprafețe nelucrate”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul Direcției pentru Agricultură a Județului (DAJ) Vaslui.

Cei apți de muncă și care nu vor să lucreze în agricultură provin din familii modeste și, conștienți fiind că nu se îmbogățesc muncind pământul ca părinții lor, preferă să plece la lucru în străinătate.

“Agricultura este rentabilă dacă se aplică o tehnologie corespunzătoare. Se obțin rezultate, dar trebuie și bani ca să cumperi îngrășăminte de calitate, pesticide, să aplici tehnologia ca la carte. Cu un minimum de lucru, normal că nu poți să obții rezultate spectaculoase. De la an la an, profitul depinde de prețurile care se practică în piață la achiziția produselor, a motorinei, a pesticidelor și toate celelalte. Micii fermieri au câștiguri mici din cauză că ei nu aplică decât un minim de lucrări, execută lucrarea de arat, pregătesc terenul, seamănă, fac o prașilă – două manuală și după aceea recoltează, nu aplică îngrășăminte chimice, de regulă, nu fac erbicidări, nu combat boli și dăunători”, a mai spus directorul DAJ.

Într-un top la nivel național, pământurile care nu produc nimic plasează județul Vaslui pe locul zece.

Prinși cu declarații false

Sute de fermieri vasluieni au fost sancționați din cauză că au declarat că dețin suprafețe mai mari decât în realitate.

Fermierii vasluieni care au declarat eronat în Campania 2013 că dețin suprafețe mai mari au fost depistați prin controlul clasic pe teren, dar și prin controlul prin teledetecție. Conform unui raport al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) Vaslui, s-au găsit diferențe între suprafața declarată și suprafața determinată la 402 fermieri, motiv pentru care s-au aplicat sancțiuni.

Astfel, 68 de fermieri au fost excluși de la plată din cauză că suprafața declarată era mai mare cu 20-50% decât cea reală. Alți 257 au declarat în fals că dețin o suprafață mai mare cu 3-20% sau două hectare, drept pentru care au fost penalizați cu o sumă egală cu dublul diferenței dintre suprafața declarată și suprafața determinată. Totodată, 77 de fermieri au scăpat fără nicio sancțiune pentru că suprafața declarată greșit depășea cu nici 3% suprafața reală.

Prin control la fața locului au fost verificate 210 ferme, iar prin teledetecție, 1.673.

Împărțirea pământului nu se mai termină: Primarii, misiune imposibilă

Edilii din mediul rural nu cred că vor termina parcelarea terenurilor agricole până la mijlocul acestui an, așa cum cere Legea 165/2013. Prefectura Vaslui, care i-a convocat ieri pentru a treia oară în ședință pe acest subiect, îi amenință cu amenzi. În vreme ce li se cere să urgenteze procedurile, primarii se plâng de lipsa banilor și de prevederile anapoda ale legii.
Niciun primar aflat ieri în sala mare a Inspectoratului de Poliție al Județului nu credea, când a fost convocat la ședință, că Legea 165/2013 va putea fi respectată în termenii săi, fiind vorba în primul rând despre faptul că, până la mijlocul acestui an, toate primăriile ar trebui să finalizeze parcelarea terenurilor în vederea finalizării proceselor de restituire. Cu toate acestea, participă cu toții la ședințele pe care le convoacă Prefectura Vaslui și la care li se cere iarăși și iarăși să urgenteze lucrurile. Cea de ieri a fost a treia adunare pe această temă.
«Am avut o discuție în ianuarie. Se pare că nu s-a înțeles prea bine. Dacă nu vă mobilizați, sunt sceptic că veți termina în termen», le-a spus de la bun început prefectul Radu Renga.
Dacă în ședința precedentă le «preciza» doar că nerespectarea termenelor legale vine cu amenzi uriașe, de data aceasta prefectul le-a transmis un avertisment direct: «Dacă nu reușim, va trebui să trecem la sancțiuni, la amenzi, care sunt între 10.000 și 100.000. Trebuie să verificăm fiecare plan parcelar și să-l confruntăm cu titlurile de proprietate. Diferența dintre suprafața cu titluri și suprafața din realitate va constitui rezerva care va fi primită de cei care nu au titluri».
După calculele lui Radu Renga, pentru că au întârziat aplicarea legii, primarii au acum de parcelat două tarlale pe zi. După calculele Danielei Chiper, directoarea Oficiului Județean de Cadastru și Publicitate Imobiliară, dacă ar fi fost parcelate câte patru tarlale pe an, în 25 de ani s-ar fi terminat acest proces în toate județele. Ea s-a plâns că fiecare angajat al instituției pe care o conduce trebuie să recepționeze situațiile din cinci comune, ceea ce constituie un volum uriaș de muncă. Tocmai de aceea le-a cerut primarilor o mai bună colaborare.
Gheorghe Poede, primarul comunei Poienești, s-a transformat în portavocea participanților: «Guvernul nu s-a gândit deloc la ceea ce se va întâmpla în teritoriu».
Primarilor li s-a cerut la începutul anului să “prindă” ceva în buget pentru măsurătorile cadastrale, cu promisiunea că li se vor da bani. Suspiciunile că vor fi «țepuiți» domnesc însă. Măsurătorile au fost stabilite de executiv la șase lei pe hectar, în condițiile în care nu există specialist în cadastru care să lucreze pe mai puțin decât dublu!
Problemele primarilor au primit însă un singur răspuns din partea prefectului: «Cine trebuia să facă parcelarea în 25 de ani? Haideți să nu ne victimizăm!».

Cristian Pătrașcu

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: