Home / Tag Archives: traditii

Tag Archives: traditii

Primăria Todirești își așteaptă locuitorii plecați în străinătate cu capre, urși și dansatori

La fel ca în fiecare an, în data de 31 decembrie 2019, Primăria Todirești va organiza în localitate un spectacol dedicat obiceiurilor de iarnă. La evenimentul la care vor prezenta momente artistice membrii din grupul folcloric „Todireșteanca” au fost invitați să participe toți locuitorii comunei și persoanele care îndrăgesc datinile populare. Primăria Todirești va acorda celor prezenți un vin cald și câte un colăcel.

„Ca în fiecare an vor fi prezentate tradițiile noastre populare, care sunt păstrate cu sfințenie de la străbunii noștri. Copii care fac parte din ansamblul comunei au înțeles că trebuie să învețe datinile de la cei mai în vârstă, astfel încât să fie duse mai departe. Noi avem în comună capra pe prăjină, care este unicat în România și poate în lume, avem harapi, urși și dansatori, care ne reprezintă la spectacole în județul Vaslui și în alte zone din țară”, a spus Petrică Simiuc, primarul comunei Todirești.

La fel ca în fiecare an, la acest spectacol vor veni mulți cetățeni ai comunei Todirești care muncesc în străinătate și vor să se bucure de revederea cu cei dragi.

„Oamenii au plecat pentru un trai mai bun în Spania, Italia, Norvegia, Anglia și chiar în America. Sunt cetățeni care nu au uitat de unde au plecat, unii au investit în zona noastră și acum vin la părinți, frați, rude și ne bucurăm că îi avem din nou alături de noi. Ei vor observa că am început în forță reconstrucția comunei, că avem școli modernizate în Todirești, Huc și Cotic, dispensare noi, iluminat public modern, drumuri asfaltate și altele. Trebuie să știe că în comună se muncește și am schimbat condițiile de viață ale cetățenilor, în funcție de fondurile naționale și europene pe care le-am avut la dispoziție. Am speranța că cei plecați se vor retrage în viitor acasă”, a mai spus Petrică Simiuc. (Dănuț CIOBANU)

Concurs de tradiții și obiceiuri de iarnă, la Școala nr. 1 din Gherghești

Au venit colindătorii la Gherghești! Vineri, 13 decembrie, Școala Gimnazială nr. 1 din Gherghești a fost pentru câteva ore locul în care tradițiile și obiceiurile de iarnă au fost la ele acasă.

Elevi din Puiești, Pogana și Gherghești, dar și ai altor școli din județ, au prezentat colinde, plugușoare și alte tradiții și obiceiuri de iarnă în cadrul celei de-a treia ediții a concursului județean „Tradițiile și obiceiurile de iarnă ale românilor”.

Pe lângă datinile de iarnă prezentate de elevi sub coordonarea profesorilor lor, au fost etalate în afara concursului și preparate culinare care se gătesc în această perioadă de post în zona noastră. Bunătățile au încântat participanții atât prin aspect cât și prin miros și gust. Câteva gospodine din mai multe sate și-au prezentat bucatele preparate în casă, de la sărmăluțe de post gătite în oale de lut, la fasole bătută, plăcinte cu varză, plăcintă cu bostan, turte cu nucă, până murături, prăjituri de post și colaci pufoși și bine crescuți.

Sufletul activității a fost profesoara Mirela Stoica, directoarea Școlii Gimnaziale nr. 1 din Gherghești, inițiatoarea concursului.

„Scopul principal al proiectului este cunoașterea, păstrarea și promovarea tradițiilor și obiceiurilor locale ale românilor, dar și cultivarea în sufletul copiilor a dragostei pentru acestea. E bine că încă sunt păstrate și cunoscute tradițiile din zona noastră. Umblatul cu Steaua și colindatul în ajunul Crăciunului, urătura tradițională din ajunul Anului Nou și colindele cu măști de Anul Nou sunt tradiții specifice comunei Gherghești. În partea de nord a comunei, mai exact în satul Chetrosu, se păstrează destul de bine Vălăretul. Ceata Vălăretului diferă de la un sat sau de la o zonă la alta prin componență și prin măștile zoomorfe reprezentative. La Chetrosu avem Capra și Ursul, Harapii, Babele și moșnegii. Sunt tradiții și obiceiuri străvechi, care merită promovate în rândul tinerei generații, noi, cadrele didactice, având datoria de a duce mai departe tradiția”, ne-a declarat Mirela Stoica.

Concursul desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute la Școala nr. 1 din Gherghești face parte din proiectul județean intitulat „Din cufărul bunicii”, derulat de școala din Gherghești în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Vaslui, Casa Corpului Didactic Vaslui, Biblioteca Municipală „Stroe S Belloescu” Bârlad, Școala Gimnazială nr. 1 Pogana, Liceul Tehnologic Puiești și alte școli din județ.

Printre cei care au obținut locul I la acest concurs s-au aflat Ansamblul Vălăretul din Chetrosu, de la Scoala Chetrosu, îndrumător profesor Vasile Gherghescu, membrii grupului de urători ai Școlii Gimnaziale din Pogana, coordonați de profesorul Ion Dobrin, și corul de colindători, Mlădițe Ghergheștene, al Școlii Gimnaziale nr. 1 Gherghești,  dirijat de profesoara Ramona Stoica. Acest cor a participat la mai multe emisiuni televizate, la posturile Favorit și Etno, însă, din păcate, este prea puțin cunoscut în județul nostru. (Mihaela NICULESCU)

Bârlădenii sunt câștigătorii primei ediții a festivalului „Tradiții și obiceiuri din zona Bârladului”

Duminică, la prânz, preț de 4 ore, centrul Bârladului a răsunat de cântece, joc și voie bună. Cei care au trecut prin zonă au putut participa la prima ediție a festivalului folcloric – concurs „Tradiții și obiceiuri din zona Bârladului”.

Organizatorii evenimentului au fost Școala Gimnazială „Vasile Pârvan” din Bârlad, Primăria Municipiului Bârlad și asociația „Scouts of Art”. Aceștia și-au propus ca prin proiectul respectiv să descopere și să descopere tinere talente și să valorifice aptitudinile emoționale, cognitive și artistice ale elevilor, precum și promovarea artei populare românești dar și cultivarea și dezvoltarea spiritului de competiție.

Prima ediție a festivalului „Traditii și obiceiuri din zona Bârladului” a reunit 340 de elevi din școlile din Bârlad și comunele limitrofe. Au avut reprezentanți în festival școlile gimnaziale „Vasile Pârvan”, „Episcop Iacov Antonovici” și „N.N Tonitza” din Bârlad, Școala Gimnazială nr. 1 Băcani, Școala nr. 1 din Zorleni, școala „Virgil Caraivan” din Șuletea, Școala nr. 1 din Perieni, Școala nr. 1 Banca, Școala nr. 1 Mălușteni, Școala din Alexandru Vlahuță, Școala nr. 1 Ibănești, Școala „Horia Stamatin” Bogdănești dar și Liceul „Ioan Popescu” Bârlad și Cercul Militar Bârlad.

Elevi de la clasa pregătitoare până la cei de a XII-a au evoluat pe scena din fața Primăriei la cele două secțiuni din concurs – canto tradițional românesc și dans popular . Bârladul a fost la înălțime. Câștigătoarea trofeului la secțiunea canto tradițional românesc a fost declarată Magda Siriac, de la Școala „Episcop Iacov Antonovici” din Bârlad, îndrumător Cornel Pleșu, iar câștigătorul trofeului la secțiunea dans popular, este ansamblul „Hora” al Cercului Militar, îndrumător Aurel Gudula.

Poate și din cauza vremii, numărul spectatorilor a fost destul de mic, dar festivalul în sine a fost una dintre activitățile incluse în Cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului care merită o bilă albă. (Mihaela NICULESCU)

Tradiții și obiceiuri de Rusalii

Rusaliile reprezintă sărbătoarea creștină care comemorează pogorârea Sfântului Duh asupra ucenicilor lui Hristos și se celebrează anual la 50 de zile după Înviere.

Sărbătoarea Rusaliilor se ține diferit în funcție de fiecare regiune a țării. Astfel, în Moldova și Transilvania creștinii sărbătoresc Rusaliile timp de trei zile, în Muntenia și Oltenia,  Rusaliile se întind pe o perioadă de șapte zile, iar în Banat opt zile.

În tradiția românească, se spune că cine nu va respecta această sărbătoare va avea de-a face cu Ielele, spirite malefice, care provoacă boala denumită popular “luat din Rusalii”.

De Rusalii sau de Cinzecime cum mai este cunoscută această sărbătoare în anumite regiuni, la sate se păstrează tradiția conform căreia credincioșii trebuie să ducă la biserică crenguțe de tei și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. Parte dintre ramurile de tei folosite la Rusalii sunt păstrate peste vară pentru a putea fi folosite în practicile de alungare a furtunilor și a grindinii. De asemenea, oamenii obișnuiesc să poarte în sân sau în buzunare aceste buruieni, pentru a nu fi “luați din Rusalii” sau pociți de către Ielele neiertătoare.

De Rusalii se dau de pomană vase de lut sau de porțelan, căni, strachini și vase de lemn împodobite cu flori și umplute cu lapte, vin sau apă. Tot de Rusalii se pomenesc morții la cimititir, unde mormintele sunt curatate și împodobite din timp iar lumânările ard întreaga perioadă în care se desfășoară ceremonialul de pomenire. Împăcarea sufletelor morților și întoarcerea lor fără incidente în morminte depinde de bogăția ofrandelor (pomenilor) și de respectarea ritualului. În aceste zile, la porțile cimitirelor, se întind mese pline cu colaci si sticle de vin împodobite cu verdeață și flori și au loc slujbe de pomenire, oficiate de preotul satului, după care acesta parcurge întregul cimitir pentru a sfinți fiecare mormânt. După încheierea ceremonialului, sătenii își dăruiesc unii altora ofrandele sfințite de către preot sau le împart săracilor.

O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. De această zi se leagă o mulțime de obiceiuri și ceremonii: se împodobesc locuințele, porțile și anexele gospodărești cu ramuri de tei, se desfășoară Jocul Călușarilor, se sfințesc ramuri de tei, soc, mure, pentru a fi folosite în medicina populară, se împletesc cununițe din spice de grâu și flori de câmp pentru a fi purtate de tineri la celebrarea căsătoriilor, se pocnesc frunze de tei pentru alungarea spiritelor rele sau se fac descântece.

Dansul Călușarilor, de exemplu este un obicei întâlnit mai ales în Oltenia, fiind considerat un joc tămăduitor, care aduce sănătate și noroc. Grupați în cete de câte șapte-opt, călușarii își încep dansul a doua zi de Rusalii, mergând din casă în casă pentru a colinda și a alunga spiritele malefice. Oamenii obișnuiesc să-i întâmpine pe călușari cu frunze de nuc, pelin, usturoi, apă și sare, uneori chiar și bani.

Un alt obicei specific Rusaliilor care se întâlnește prin zonele Ardealului poartă numele de “Împănatul boului”. Obiceiul constă într-o procesiune ce se desfășoară pe ulițele satului, iar personajul principal este un bou împodobit cu fel și fel de ornamente din flori. Preotul are datoria de a-l sfinți când alaiul ajunge în fața bisericii, după care va da de băut participanților. La un moment dat boul va fi eliberat, iar o tânără fată va trebui să-l stăpânească și să ocolească o masă de trei ori. Tradiția spune că acea fată se va căsători în anul ce urmează.

Tot în Ardeal, imediat după Rusalii, se practică obiceiul numit “udatul nevestelor”. Pentru ca femeile să fie sănătoase și frumoase în tot restul anului tradiția spune că acestea trebuie stropite cu apă.

Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o serie de superstiții, dintre acestea câteva mai cunoscute, sunt următoarele:

  • În zilele de Rusalii nu e bine să mergi la câmp, pentru că Ielele te pot prinde și pedepsi;
  • De Rusalii nu se intră în vie, nu se merge în locuri pustii, pe langă păduri sau fântâni fiindcă te poți întâlni cu spiritele rele;
  • Cine lucrează în ziua de Rusalii va fi pedepsit de puterea Ielelor, deoarce nu cinstește și prețuiește cum se cuvine ziua;
  • De la Rusalii timp de nouă săptămâni nu se vor mai culege ierburi de leac;
  • În ziua de Rusalii nu e bine să te cerți cu alții fiindcă vei fi “luat din Rusalii”, etc.

Obiceiuri de Paște. Ce trebuie făcut ca să îți meargă bine tot anul

Vopsirea sau încondeierea ouălor, înnoirea hainelor și oferirea de cadouri aduse de Iepuraș sunt cele mai cunoscute obiceiuri de Paște, alături de datini din unele regiuni, cum ar fi spălarea pe față cu apă în care se pune un ou și un ban și stropitul fetelor pentru a rămâne frumoase tot anul.

Pentru români, pregătirea pentru Paște înseamnă mai întâi curățenia și bucatele care se pregătesc în casă. Orice gospodină trebuie să se achite în timp util și să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paște, care în general nu lipsesc de pe masă sunt ouăle roșii, drobul de miel, pasca și cozonacul. Ouăle se vopsesc în Joia Mare, considerându-se un păcat mare orice lucru făcut în casă vineri, când la biserică are loc Prohodul.

În comunitățile tradiționale, ciocnitul ouălor se face după reguli care diferă de la o zonă la alta, dar, oricum, respectarea lor este obligatorie: cine are prima lovitură (de obicei, bărbatul mai în vârstă), ce părți ale ouălor să fie lovite, ciocnitul să fie “pe luate”, “pe schimbate”, “pe văzute” sau “pe nevăzute”. Ciocnesc mai întâi soții între ei, apoi copiii cu părinții, după care părinții cu celelalte rude, cu prietenii și vecinii invitați la masă. Și în Bulgaria, ca și în România, se obișnuiește ca ciocnitul ouălor să se transforme într-o competiție între meseni, cel mai rezistent ou fiind numit “borak” (“luptător”, în bulgară – n.r.). În unele zone, cojile ouălor sunt aruncate pe pământ pentru fertilizarea holdelor, viilor și livezilor, se păstrează pentru vrăji sau descântece sau se pun în hrana animalelor.

În prima zi de Paște există obiceiul de a se purta haine noi, în semn de respect pentru această aleasă sărbătoare, dar și pentru că ea semnifică primenirea trupului și a sufletului, așa cum se primenește întreaga natură odată cu primăvara.

Duminică dimineața, există tradiția ca toți membrii familiei să se spele pe față cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roșu și un ban de argint: să fie sănătoși și cu fața frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, și noroc la bani. Un alt obicei, în prima zi de Paște, este ca, după ce s-au întors de la Înviere și iau anafura, toți ai casei să mănânce un ou roșu, pască și o bucățică de slănină: să fie curați ca pasca, sănătoși ca oul și grași ca porcul.

La întoarcerea de la slujbă, lumânarea Învierii se păstrează, pentru a fi la îndemână la vreo revărsare mare de apă, la grindină și la trăsnet.

În unele părți din Transilvania, în ziua de Paște, fetele se spălau cu apă de la moară, de pe roata morii, să fie frumoase. Tot prin aceste locuri feciorii țineau toaca pe un deal și o păzeau zi și noapte. Alții se străduiau să o fure. Dacă o furau, feciorii trebuiau să dea bani grei pentru răscumpărare. Toaca se păzea de joi până luni, la ieșirea din biserică iar, în timpul acesta, flăcăii erau cinstiți cu mâncare și băutură. Apoi se făcea joc și toți coborau în centrul satului. Înainte mâncau pe câmp, în zilele noastre se duc la casele rudelor. Petrecerea ține până marți, când toți se întorc la casele lor.

În a doua zi de Paște, finii merg la nași cu dar de colaci, un covor țesut în casă și un ulcior. Flăcăii merg la fete cu stropitul și cu văluritul, iar o năframă albă pusă într-o prăjină se poartă în fruntea alaiului care merge din casă în casă și face urări de Paște. Tradiția udatului, care s-a mai păstrat în Transilvania, are semnificația unui act de purificare, fetele fiind stropite cu apă sau parfum.

De asemenea, flăcăii și fetele se uită în fântână pentru ca să fie curați și frumoși ca apa de izvor.

Există credința că cine moare în ziua de Paște sau în Săptămâna Luminată merge direct în Rai, fiindcă în această zi ușile Raiului sunt deschise, iar ale iadului închise. Tot așa, cel ce se naște în această zi va avea noroc toată viața.

Tradiții și obiceiuri de Buna Vestire

de Roxana NĂSTASĂ

Pe 25 martie, creștinii ortodocși sărbatoresc Buna Vestire sau Blagovestenia, cinstind ziua în care Fecioara Maria a fost înștiințată de arhanghelul Gabriel ca îl va naște pe Iisus Hristos. De-a lungul timpului, s-au țesut o sumedenie de tradiții si obiceiuri legate de această frumoasă sărbătoare, pe care încă unii le mai păstrează cu sfințenie.

În unele zone, de exemplu, se întâmpla ca în această zi să cânte cucul, vestitorul unor lucruri importante în viața omului. Astfel, când o persoană îl auzea pentru prima oara cântând, trebuia să numere de câte ori cântă pentru a ști câți ani mai are de trăit. Tradiția mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu trebuie să se certe că altfel vor avea necazuri tot anul. În Bucovina, nu se pun ouă la cloșcă de Buna Vestire, pentru că se consideră ca ar putea ieși pui cu două capete și patru picioare. Totodată, ouăle ouate de Buna Vestire se spune că nu se pastrează și nici nu se consumă. Un obicei străvechi din popor spune că acea cracă pe care a cântat cucul de ziua sa trebuie tăiată și agățată la scăldătoarea fetelor pentru ca acestora să le meargă bine în dragoste și să fie placute de flăcăi. Tot de Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine și sare pentru hrana îngerilor, care vor veghea ulterior casa.
În alte zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se amenință cu toporul și se stropesc cu țuică. Tot acum, gospodarii din Maramureș adună lucrurile de prisos de prin curți și le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureșeană, el durând până după miezul nopții sau până în zori.
Fiind dezlegare la pește, se spune că acela care gustă pește de Buna Vestire se va simți tot anul ca peștele în apă. În popor, se mai spune că pescarii nu au voie, azi, să arunce mamaligă în apă, pentru că mor peștii.
Tot în această zi, este interzis sa dormi prea mult căci, în caz contrar, vei fi somnoros de-a lungul întregului an.

Vasluienii își apără și promovează tradițiile

Județul Vaslui se poate mândri că își păstrează vii tradițiile. Un grup de cadre didactice au pus bazele unui simpozion “Fruntișeni – cultură, tradiție”, având ca principal obiectiv promovarea culturii și a tradiției.

Școala Gimnazială “General aviator ing. Gh. Negrescu” Fruntișeni a reușit să strângă un grup de profesori atât din județ, cât și din marele orașe, la un simpozion numit “Fruntișeni – cultură, tradiție, istorie”.

Principalul scop al acestui simpozion a fost acela de a promova cultura și tradițiile locale.

Simpozionul se află la ediția a VII-a, iar de la un an la altul, organizatorilor li s-au alăturat mai multe cadre didactice, printre care profesori universitari de la Universitatea “Babeș Bolyai” Cluj și de la Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iași. De asemenea, organizatorilor li s-au alăturat și profesori din Republica Moldova, reprezentanți ai Muzeului de Științe Naturale din Piatra Neamț și ai Muzeului “Vasile Pârvan” Bârlad.

Întâlnirea celor care s-au arătat interesați de acest simpozion a avut loc pe 24 august la Școala Gimnazială “General aviator ing. Gheorghe Negrescu” Fruntișeni.

Moderatorul evenimentului a fost Dan Ravaru, reprezentantul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, care a încercat din răsputeri să readucă la viață tradițiile populare. Efortul său nu a rămas fără ecou, dovada fiind și numărul mare de participanți la acest eveniment, care au reușit să strângă oameni din toate colțurile țării.

Toți cei prezenți la eveniment au avut parte de mai multe activități, care mai de care mai interesante.

Evenimentul a debutat cu o sesiune de comunicare, în cadrul căreia toți cei prezenți au expus fie liber, fie prin intermediul unei prezentări power point, diversele tradiții din zona Moldovei.

În aceeași zi, iubitorii de cultură au participat la lansarea și trei cărți: “Au dat cireșele în pârg”, scrisă de Neculai Onel, “Călători străini despre județul Vaslui” – autor Dan Ravaru și “Sculptura și formele ei”, de Marin Rotaru.

La finalul evenimentului, a avut loc lansarea revistei “Elanul”, care a aniversat 150 de apariții. Revista este editată de Asociația Culturală “Academia Rurală Elanul” din Giurcani, comuna Găgești.

Această revistă nu încearcă doar să “scormonescă” în labirintul trecutului, analizând cotidianul și să țintească spre orizontul viitorului, ci încearcă să salveze de la uitare opere și destine, relansându-le la bursa interesului zilei. În paginile revistei fiind intens valorificată cultura atât a zonelor rurale, cât și a celor urbane din județul Vaslui. (Daniela PORUMB)

Sfantul Gheorghe: Traditii, obiceiuri superstitii

Sfantul Mare Mucenic Gheorghe este unul dintre cei mai importanti sfinti in calendarul crestin-ortodox. El se sarbatoreste, in fiecare an, la 23 aprilie. In traditia populara, Sfantul Gheorghe mai este intalnit ca San-George sau Sangeorz, patronul naturii inverzite, al vegetatiei, al vitelor si al oilor.

In credinta populara se zice ca atunci cand broastele canta pentru prima data, Sfantul Gheorghe ia cheile de la Samedru (Sfantul Dumitru) si deschide portile naturii catre viata. In unele zone, in ziua de Sf. Gheorghe, barbatul pune ramuri verzi la stalpii portilor, la ferestre si usi, la grajduri si gradini, dar si la mormintele neamurilor, pentru a se feri de forte malefice. Aceste ramuri se pastrau apoi peste an, ca leacuri impotriva diverselor boli. O parte dintre aceste ramuri verzi se dadeau hrana animalelor pentru a le feri de duhurile rele.  Se zice ca fetele mari daca priveau intr-o galeata cu apa la miezul noptii, in ajunul zilei de Sangeorz, isi puteau vedea ursitul. In unele zone ale tarii, fetele impleteau cununi verzi si le presarau pe ulita. Apoi urmareau ce feciori calca  pe ele. Daca baietii pe care ii indrageau nu calcau cununele, era semn ca fetele urmau sa se marite in acel an. Apoi coronitele erau pastrate  peste an pentru vraji de dragoste. In alte zone, fetele mergeau in ziua de Sf. Gheorghe in padure pentru a aduna matraguna, apoi atarnau plantele sub streasina pentru a avea petitori bogati. Si feciorii aveau ritualurile lor. In ziua de Sf. Gheorghe plecau in cautarea ierbii fiarelor, planta miraculoasa care deschide orice lacat. De asemenea, in ajun, flacaii puneau intr-o dumbrava, intr-un loc ascuns o galeata cu apa. Apoi, la rasaritul soarelui, in ziua de Sf. Gheorghe, plecau sa vada galeata. Daca in galeata gaseau iarba verde, era semn ca flacaul se va insura in acel an cu fata care ii era draga. Daca era ceva uscat, era semn ca nu se insoara in acel an. Iar daca gasea pamant, era semn rau si se credea ca feciorul va muri curand.

In unele zone se zice ca cine doarme in ziua de Sfantul Gheorghe, va dormi tot anul. O alta traditie din ziua de Sf. Gheorghe este urzicatul. Se spune ca cine este urzicat va fi mai ager, mai harnic si mai sanatos intreaga vara.  In ziua de Sangeorz, se aleg ciobanii care urmeaza sa ia in primire oile pana la sarbatoarea de Sf. Dumitru. Gunoiul din adunat in ziua de Sf. Gheorghe se pune la radacina pomilor, pentru a rodi.

Se zice ca data in dimineata de Sf. Gheorghe e multa roua, anul va fi imbelsugat. In Bucovina, Maramures, Apuseni, Valea Muresului, Turda, mai exista practia Focului Viu. Focul era aprins de flacai, in gospodariile din sat sau pe pasuni. Trebuia folosite exclusiv lemn si iasca pentru aprinderea focului, nu chibrit sau alte ustensile. Cand fumul incepea sa se ridice, oamenii il directionau catre animale pentru a le apara de strigoi si a le feri de boli. Apoi, tinerii si copiii sareau peste foc pentru a fi feriti de rele si necazuri peste an.

Acatistul Sfantului Mare Mucenic Gheorghe

Acatistul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de biruință

Slavă Ție, Dumnezeul nostru, slavă Ție.

Împărate ceresc, Mângâieto­rule, Duhul adevărului, Care pretutindenea ești și toate le îm­plinești, Vistierul bunătăților și dătătorule de viață, vino și Te sălășluiește întru noi, și ne curățește pe noi de toată întinăciunea și mântuiește, Bunule, sufletele noastre.

Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte fără de moarte, miluiește-ne pe noi (de trei ori).

Slavă Tatălui și Fiului și Sfântului Duh și acum și pururea și în vecii vecilor. Amin.

Preasfântă Treime, miluiește-ne pe noi. Doam­ne, curățește păcatele noastre. Stăpâne, iartă fărădelegile noastre. Sfinte, cercetează și vin­decă neputințele noas­tre, pentru numele Tău.

Doamne miluiește (de trei ori), Slavă…, și acum…

Tatăl nostru, Care ești în ceruri, sfin­țească-Se numele Tău, vie împărăția Ta, fie voia Ta, precum în cer așa și pe pă­mânt. Pâinea noastră cea de toate zilele, dă-ne-o nouă astăzi și ne iartă nouă greșelile noastre, precum și noi iertăm greșiților noș­tri. Și nu ne duce pe noi în ispită, ci ne izbă­vește de cel rău. Pentru rugăciunile Sfinților Părinților noștri, Doamne Iisuse Hristoase Fiul lui Dumnezeu miluiește-ne pe noi. Amin

Troparul, glasul al -lea

Ca un izbăvitor al celor robiți și celor să­raci ocrotitor, celor bolnavi doctor, con­­­ducătorilor ajutător, purtătorule de biruință, Mare Mucenice Gheorghe, roagă pe Hris­tos Dum­nezeu să mântuiască sufletele noastre. (continuarea aici)

Sursa: sfatulparintilor.ro

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: