Home / Tag Archives: Ucraina

Tag Archives: Ucraina

Rugbyștii bârlădeni, locul cinci la Campionatul European

Echipa Națională de Rugby U20, cu opt bârlădeni în lot, a învins autoritar Ucraina, scor 76 – 13 în ultima partidă disputată în cadrul Campionatului European U20, a cărei miză era locul cinci. Stejăreii au învins la Coimbra (Portugalia) după ce au marcat nu mai putin de 12 eseuri.

Bârlădenii Robert Murariu (linia a III-a, CSS Bârlad), Vlad Leica (mijlocaș la deschidere, CSS Bârlad), Codrin Bercu (centru, CSM București) și Răzvan Belehuz (linia a III-a, CSS Bârlad) au fost titulari. Alexandru Crăciun (fundaș, CSS Bârlad), Ștefan Iancu (linia a II-a, CSM București), Cosmin Iliuță (centru, CSM București) au fost rezerve și au intrat în partea secundă. România nu ar fi ajuns aici fără contribuția unui alt bârlădean, Vlad Vișan (linia a II-a, CSM Știința Baia Mare), care a evoluat cu Olanda, în sferturi. Murariu și Belehuz au punctat de trei ori pentru România.

Încă din debutul partidei inițiativa a aparținut Stejareilor care au deschis scorul în minutul 5, prin încercarea lui Barna, transformată de Grigore, pentru ca puțin mai târziu după o margine în 22-ul advers Dragoș Lucan să pătrundă prin defensiva ucrainienilor și să înscrie un nou eseu, transformat și acesta de Emanuel Grigore, 14-0.

În minutul 17 a venit rândul lui Robert Murariu să finalizeze în terenul de țintă al ucrainienilor, o reușită transformata de același mijlocaș la grămadă, Emanuel Grigore, moment în care s-a consemnat și replica adversarilor noștri cu o încercare aparținând aripii Dmytro Prodeus, transformată de Denys Primushenetski.

În a doua jumătate a primei reprize, Stejăreii și-au trecut în cont alte patru încercări, Paul Herman după o cursă pe partea stângă, căpitanul Vlad Neculau, Alexandru Gealapu care a surprins defensiva adversă cu o incursiune personală și Răzvan Belehuz după o grămadă în apropierea terenului de țintă, fiind autorii acestor reușite. La pauză rezultatul a fost de 45-7 în favoarea echipei noastre.

Repriza secundă a început cu eseul lui Tiberiu Both, după care a urmat o perioadă de joc ceva mai bună a ucrainienilor, Denys Primushenetski având la dispoziție două tentative de țintă din care a concretizat una singură. Stejăreii au revenit în ofensivă și Paul Herman a semnat dublă personală, apoi Vlad Neculau a reușit și el aceeași performanță.

Denys Primushenetski a mai înscris o dată din lovitură de pedeapsă, până la final Adrian Tala și Răzvan Belehuz ducând numărul eseurilor marcate de Stejărei la 12 pentru o victorie care în clasamentul final al competiției poziționează România pe locul cinci.

România: 1. Valentin Matache, 2. Dragos Lucan, 3. Laurentiu Nica, 4. Robert Murariu, 5. Peter Chiriac, 6. Alexandru Gealapu, 7. Vlad Neculau (C), 8. Razvan Belehuz, 9. Emanuel Grigore, 10. Vlad Leica, 11. Paul Herman, 12. Tiberiu Both, 13. Claudiu Grad, 14. Codrin Bercu, 15. Daniel Barna. Rezerve: 16. Adrian Tala, 17. Iulian Hartig, 18. Rares Straja, 19. Stefan Iancu, 20. Andrei Ballok, 21. Ovidiu Sarpe, 22. Cosmin Iliuta, 23. Alexandru Craciun

Ucraina: 25. Yevheni Prydybailo, 4. Serhi Liutyi, 1. Rostyslav Arestov, 23. Stanislav Bondarenko,5. Klym Zarovnyi, 6. Bohdan Kachurovskyi, 17. Dmytro Beresenko, 24. Vladyslav Hryva, 22. Vadym Sivak, 12. Denys Primushenetskyi, 9. Mykola Bratushchyk, 21. Yevheni Hlushkov, 15. Dmytro Muliarevych, 14. Dmytro Prodeus, 8. Denys Matkivskiy Rezerve: 3. Artem Karapetian, 20. Kostiantyn Andriievskyi, 27. Ivan Miahkolov, 13. Bohdan Khankov, 26. Serhii Lypetskyi, 18. Andrii Tsariuk (G.P)

Fotbalistul vasluian Rareș Lazăr a ieșit de pe teren calificat la Campionatul European, dar un gol primit în prelungiri de Echipa Națională i-a curmat visul

Reprezentativa Under 19 a României, cu vasluianul Rareș Lazăr în teren aproape pe întreaga durată a partidei, a fost învinsă de Ucraina, scor 1 – 2, în finalul meciului decisiv pentru calificarea la EURO. Tricolorii au încheiat partida cu doi oameni mai puțin pe teren, în urma eliminărilor lui Moruțan și Neciu.

Lazăr, care evoluează în Liga a II-a pentru CS Mioveni, a fost titular și a fost schimbat în minutul 88, când tabela indica un scor la care România era calificată la EURO, 1 – 1. Olimpiu Moruțan a fost eliminat după ce a deschis scorul, în minutul 77, în urma cumului de cartonașe galbene. Iar în prelungiri, în minutul 90+5, Neciu a văzut și el al doilea cartonaș galben, fiind eliminat.

România: 1.Vlad – 2.Haruț, 5. Screciu, 6. Dulca, 4. Neciu – 14. Băluță, 15. Lazăr (20. Merloi 88′) – 8. Moruțan, 7. Dragomir-cpt., 10. Mățan (11. Micovschi 63′)  – 9. Sîntean (19. Moldoveanu)

Rezerve: 12. Constache, 13. Boboc, 16. L. Gheorghe, 17. Drăguș, 18. Trușescu

Ucraina: 1.Kucheruk – 5.Mykolenko, 2. Bondar-cpt., 22. Snurnitsyn – 3. Safranov, 15. Dryshliuk , 8. Khakhlov, 9. Korniienko – 21. Kashchuk, 10, Buletsa, 11. Supriaha

Rezerve: 12. Kozhukhar, 4. Veremiienko, 6. Chekh, 7. Kulakov, 16. Musolitin, 18. Kozyrenko, 19. Remeniuk, 20. Avramenko (G.P)

Gabriel Bujor, convocat pentru preliminariile Campionatului Mondial din 2019

Handbalistul vasluian Gabriel Bujor, golgheterul echipei HC Vaslui, a fost convocat de selecționerul Xavier Pascual pentru meciurile din Italia (Bolzano) din preliminariile CM din 2019.

Acesta a fost păstrat în lotul României după ce fusese convocat în ultima perioadă și pentru un stagiu de pregătire la Barcelona, pentru turneul “Yellow Cup” din Elvetia și “Trofeul Carpati” de la Cãlãrași.

Astăzi, de la ora 20.00, vasluianul ar putea îmbrăca tricoul României împotriva țării gazdă, Italia. România va întâlni vineri de la ora 17.30 Insulele Feroe. În ultima partidă Gabriel Bujor ar putea juca împotriva Ucrainei, de la ora 19.15. Câștigătoarea grupei va disputa un play-off decisiv pentru calificarea la Campionatul Mondial de anul viitor din Germania si Danemarca.

Alexandru Dedu, președintele FRH, s-a declarat optimist înaintea turneului de calificare al naționalei masculine în play-off-ul pentru Campionatul Mondial din 2019: “Nu neapărat câștigarea Trofeului Carpați mă face să fiu optimist înaintea acestui turneu de calificare, ci modul în care băieții s-au pregătit în ultima lună și jumătate. Atmosfera din cadrul lotului este bună și personal am văzut dăruire. Am avut o discuție scurtă și punctuală. Le-am urat multă sănătate, le-am mulțumit pentru faptul că au făcut sărbătorile la echipa națională și le-am transmis și prima pentru acest obiectiv intermediar”. (G.P)

Echipa de handbal juniori a României dispută un turneu internațional la Vaslui. Portarul vasluian Eduard Cioată a fost convocat

Echipa națională de handbal juniori a României, din lotul căreia face parte și portarul vasluian Eduard Cioată, pregătit la LPS Vaslui de Laurențiu Cozma, dispută zilele acestea un turneu internațional la Vaslui. Elevii lui Jordi Giralt, Lorant Sipos și Gabriel Borodi vor înfrunta selecționatele Ucrainei, Macedoniei și Israelului.

“Este prima dată când particip la o acțiune a echipei naționale, iar în momentul cand m-a sunat Lorand Sipoș și m-a anunțat că fac parte din lot eram foarte fericit și puțin emoționat. Am fost până acum la triade, unde participă juniorii descoperiți din campionat de către observatori, cu scopul de a lărgi lotul național. Probabil evoluția mea de la ultimele participări, unde am avut ocazia să-l cunosc pe antrenorul principal al naționalei, i-a convins că merit să fiu aici. În septembrie, la Bacău, mi-au spus să merg cu ei la Centrul Național Olimpic de Excelență. Am preferat însă să rămân alături de echipa mea de club și antrenor. La acțiunea de la Sighișoara mi-am dat toată silința pentru a fi în forma maximă. Mă simt pregătit și sper să fac meciuri bune”, a declarat pentru Est News Eduard Cioată.

România U18 va înfrunta astăzi Ucraina, de la 16.30. De la 18.30 va avea loc duelul dintre Macedonia și Israel.

Mâine românii îi vor înfrunta pe macedoneni, de la 16.30. În celălalt meci al zilei, de la 18.30, se vor duela Ucraina și Israel.

Primul meci de duminică va fi între Macedonia și Ucraina, de la 10.30. România va înfrunta Israel de la ora 12.30.

Lotul României:
Portari: Robert Rusu (LPS Iași), Andrei Copos (CSSM Bacău), Radu Turturică (LPS Piatra Neamț), Eduard Cioată (LPS Vaslui)
Extreme stânga: Gabriel Boșca (HC Adrian Petrea), Claudiu Chiorean (CSS Sighișoara), Mihai Nica (CSM București)
Interi stânga: Angelo Teuțean (LPS Satu Mare), Mihai Milu (CSM București), Mihai Tănase (Colegiul Tehnic Media București), Attila Telegdy (CS Odorhei), Vlad Munteanu (CSS Galați)
Centri: Liviu Caba (CS Odorhei), Ștefan Gherasim (CSSM Bacău), Mihai Dobra (AH Minaur Baia Mare)
Interi dreapta: Eduard Iordachi (LPS Suceava), Alexandru Căpățână (CSS Sighișoara), Andrei Milu (CSM București)
Extreme dreapta: Sergiu Olaru (LPS Târgu Jiu), David Leocă (CSSM Bacău), Daniel Pop (Potaissa Turda)
Pivoți: Constantin Enculescu (AH Minaur Baia Mare), Daniel Panait (CSS Călărași), Vlăduț Lazoreac (LPS Suceava), Elod Szasz (CS Odorhei)
Staff tehnic: Jordi Giralt (antrenor principal), Lorant Sipos (antrenor secund), Gabriel Borodi (antrenor cu portarii) (G.P)

Bărbat căutat de autoritățile ucrainene, depistat la Vama Albița

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița, județul Vaslui, au depistat și reținut un bărbat cu cetățenie moldovenească, urmărit internațional, pe numele căruia era emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare de către autoritățile judiciare din Ucraina.

Gheorghe D. a vrut să intre în țară luni dimineață, conducând un ansamblu de vehicule format dintr-un autocamion și o remorcă, ambele înmatriculate în Republica Moldova. La controlul de frontieră, polițiștii de frontieră au constatat că pe numele bărbatului, în vârstă de 59 de ani, era emisă o alertă de punere în aplicare a unui mandat de arestare emis de autoritățile judiciare din Ucraina. Bărbatul a fost predat unei echipe operative din cadrul Serviciului de Investigații Criminale a Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui, în vederea luării măsurilor ce se impun. (G.P)

Vama Albița, gazdă a unei ample campanii anticorupție

În scopul promovării integrității și adoptarea unui comportament responsabil în societate, în perioada 5 – 9 decembrie, cu ocazia aniversării Zilei Internaționale Anticorupție, Direcția Generală Anticorupție din Ministerul Afacerilor Interne, organizează o serie de activități de informare anticorupție.

Astfel, Direcția Generală Anticorupție în parteneriat cu Centrul Național Anticorupție al Republicii Moldova și Serviciul de Stat al Poliției de Frontieră din Ucraina cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră organizează săptămâna viitoare o amplă campanie de conștientizare a cetățenilor din cele trei state intitulată „Săptămâna anticorupție la frontiere” sub deviza „Pe aici corupția nu trece!”.

Scopul campaniei tripartite este conștientizarea cetățenilor cu privire la riscurile implicării în fapte de corupție și informarea în legătură cu modalitățile de sesizare ale acestora, dezvoltarea unui climat de siguranță publică și crearea unui cadru de cooperare transfrontalieră.

Pe parcursul campaniei, vor fi distribuite pliante și afișe în 14 puncte de trecere a frontierei comune dintre România, Republica Moldova și Ucraina. În România, reprezentanții Direcției Generale Anticorupție, împreună cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră și cu voluntari vor distribui în punctele de trecere a frontierei Galați, Oancea, Albița, Sculeni, Siret, Sighetul Marmației, Halmeu și în Aeroportul Otopeni, pe sensul de intrare în țară, materialele informative însoțite de recomandări referitoare la adoptarea unui comportament integru și a unei atitudini pro active cu privire la sesizarea faptelor de corupție.

Lansarea campaniei la nivel național se va face luni la ora 10.00, în Aeroportul Internațional București-Otopeni, în prezența reprezentanților diplomatici ai statelor partenere și ai conducerii D.G.A. și a I.G.P.F., precum și în punctele de frontieră terestre menționate.

Campania va fi lansată simultan în aeroporturile internaționale din capitalele celor două state partenere și va fi derulată, pe parcursul întregii săptămâni, și în 11 puncte de frontieră terestre – 4 puncte comune Moldova – Ucraina, 4 puncte comune, România – Moldova și 3 puncte comune România – Ucraina.

Campania a fost realizată cu sprijinul Fundației Hanns Seidel. (G.P)

Sprijin pentru comunitatea românească din Ucraina!

de Răzvan CĂLIN

Asociația umanitară ”New Chance” din Bârlad derulează un proiect care vizează sprijinirea comunității de români din Ucraina.

Recent, Asociația umanitară ”New Chance” din Bârlad a demarat un parteneriat cu Uniunea Regională din Transcarpatia ”Dacia” din Ucraina care urmărește, în principal, susținerea comunității de români din această zonă. Marius Vâlsan, directorul executiv al ”New Chance” Bârlad, a efectuat la sfârșitul săptămânii trecute o vizită de lucru în două localități din această zonă a Ucrainei, aflată la granița cu România: Slatina și Apșa de Jos.

”Sunt două localități locuite cu preponderență de români de sute sau chiar mii de ani. Vorbim de o zonă, aflată acum pe teritoriul Ucrainei, dar care din vremuri străvechi a fost locuită de o populație formată în marea majoritate de etnici români. Sunt niște comunități foarte vechi de români, mândri de originea lor și care țin foarte mult la identitatea lor ca neam, la trecutul și istoria lor. Am fost invitați să facem o scurtă vizită de către domnul Ion Botoș, cel care este fondatorul Muzeului de Istorie și Etnografie al Românilor din Transcarpatia, situat în Apșa de Jos. Bineînțeles că am vizitat și acest important edificiu cultural. În principal, ne propunem să întindem o mână de ajutor românilor de aici pe linie de educație, de prezervarea valorilor tradiționale, de menținere a identității naționale etc. Vom încerca, pe viitor, să derulăm acțiuni comune care să ofere românilor din această zonă un acces mai facil pentru cei care vor să se instruiască și să se perfecționeze în sistemul de educație din România. Suntem, deocamdată, la început de drum, dar intenționăm să punem în aplicare proiecte cât mai interesante și utile pentru frații noștri din Transcarpatia”, ne-a declarat Vâlsan, șeful ”New Chance” Bârlad.

În perioada următoare, vor mai urma vizite în această regiune locuită de români din Ucraina, dar este posibil ca un schimb de experiență să se deruleze chiar și la Bârlad.

Pesta porcină bate la ușă!

de Răzvan CĂLIN

Medicii veterinari sunt în alertă după ce a fost confirmat un focar de pestă porcină la granița dintre Ucraina și Republica Moldova.

Direcția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui a lansat un avertisment către crescătorii de animale după ce au fost primite informații conform cărora pesta porcină bate la porțile țării. Recent, autoritățile veterinare din Ucraina au anunțat că a fost confirmat un focar de pestă porcină într-un sat (Stepanovka, regiunea Odessa) situat foarte aproape de granița cu Republica Moldova.

dsvsa_vaslui”În consecință, atragem încă o dată atenția crescătorilor de animale atât din sistemul gospodăresc, cât și din sistemul industrial, să respecte anumite reguli pentru prevenirea introducerii bolii în exploatațiile de porcine. Pentru a proteja porcii de această boală, recomandăm respectarea următoarelor sfaturi: nu intrați în adăposturile unde creșteți porcii cu încălțămintea și hainele cu care ați umblat pe stradă. Este recomandat chiar ca, pentru dezinfecția la intrarea în adăpost, să puneți o tăviță cu paie îmbibate cu o soluție slabă de sodă caustică. Creșteți porcii doar în spații îngrădite, fără posibilitatea de a veni în contact cu porci străini de curtea dumneavoastră, cu porci mistreți sau cu proprietari străini care dețin porci domestici. Nu hrăniți animalele cu resturi alimentare/lături/spălătură provenite de la carnea de porc gătită în familie; dacă există vânători în famile care aduc carne de mistreț, sub nicio formă nu dați porcilor apa provenită de la spălarea cărnii sau resturi de carne. Nu scoateți scroafele/vierii din exploatație în scopul montei cu animale din altă exploatație. Nu cumpărați purcei din locuri necunoscute, fără a fi identificați (cu crotalie) și fără certificat sanitar veterinar de sănătate eliberat de medicul veterinar de liberă practică împuternicit. Nu folosiți în hrana animalelor iarbă culeasă de pe câmp, pentru că ea ar fi putut să vină în contact cu porci mistreți bolnavi”, se precizează într-un comunicat emis de conducerea DSVSA Vaslui.

Pesta porcină africană este o boală a porcinelor domestice și sălbatice, mortală pentru porcii care se îmbolnăvesc. Pentru această boală nu există vaccin, singura cale de a feri animalele fiind respectarea unor măsuri de protecție la venirea în contact cu animalele sănătoase.

Nu există semne clare care să indice boala, de multe ori acestea putând fi atribuite și altor boli. Dar se pot observa la porcii bolnavi de pestă porcină o anumită simptomatologie: moarte rapidă, intervenită într-un timp extrem de scurt; temperatură foarte ridicată (40,5 – 42 ◦C) și stare febrilă; roșeață sau învinețire  a pielii, a marginilor urechilor, a vârfului picioarelor, a abdomenului și pieptului; lipsa poftei de mâncare, apatie și împleticire în mers; vomitări, diaree (uneori cu sânge) și urdori la ochi.

Autoritățile recomandă cetățenilor ca în cazul în care suspicionează apariția unui caz sau focar de pestă porcină să anunțe imediat medicul veterinar de liberă practică din localitate, ori direct la DSVSA Vaslui la numărul de telefon 0235421121.

Ucrainieni imigranți, depistați cu ședere ilegală în Vaslui

Doi ucrainieni, un adult și un minor, frați, care la expirarea dreptului de ședere nu au întreprins niciun demers legal pentru prelungirea acestuia și nici nu a părăsit teritoriul României, au fost depistați de polițiștii Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Vaslui, în cooperare cu lucrători din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului Vaslui. Cei doi au fost identificați pe patru februarie, în cadrul unei acțiuni pe linia combaterii șederii ilegale a cetățenilor străini.

În urma verificărilor, polițiștii de la imigrări au constatat că persoanele depistate sunt membri de familie ai unor cetățeni români și au fost îndrumați să se prezinte la sediul Biroului pentru Imigrări Vaslui, cu documentele necesare în vederea reglementării dreptului de ședere în scop de reîntregirea familiei,

Biroul pentru Imigrări Vaslui continuă activitățile de prevenire și combatere a șederii ilegale a străinilor prin organizarea de acțiuni cu forțe proprii sau în cooperare cu toate instituțiile cu atribuții în menținerea unui climat de ordine și liniște publică în rândul comunității noastre, atrăgând atenția cetățenilor străini de a acorda interes reglementării legale a dreptului de ședere pe teritoriul României. Rugăm a ne contacta pentru orice problemă legată de aplicarea prevederilor legale în domeniu, la telefoanele 0235. 303450 sau 0235. 303454, ori vizitând site-ul public la adresa www.igi.mai.gov.ro”, se arată într-un comunicat de presă remis de Biroul pentru Imigrări al județului Vaslui. (G.P)

Cel puțin 80 de insurgenți au murit în confruntările din estul Ucrainei, anunță armata ucraineană

Cel puțin 80 de rebeli proruși au murit, iar alți aproximativ 100 au fost răniți în confruntările produse joi în estul Ucrainei, anunță Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene, citat de DPA.

Cinci militari ucraineni au murit în confruntările din orașul Marinka, situat la 30 de kilometri de bastionul separatist Donețk.

Zeci de tancuri și alte vehicule blindate sunt în zona orașului Marinka, a confirmat OSCE.

Confruntările militare s-au intensificat, începând de miercuri, în estul Ucrainei, între serviciile de securitate ucrainene și insurgenții separatiști proruși.Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morți, potrivit estimărilor ONU.

Sursa: mediafax.ro

Noi CONFRUNTĂRI armate în estul Ucrainei: Șase militari au fost uciși

Confruntările armate s-au intensificat, în ultimele 24 de ore, în regiunile separatiste din estul Ucrainei, șase militari ucraineni fiind uciși în luptele cu rebeli proruși, anunță surse citate de agenția Unian.

“Șase militari au fost uciși în ultimele 24 de ore”, a comunicat armata ucraineană. Un vehicul de transport aparținând armatei ucrainene a fost atacat în satul Horlivka, în regiunea Donețk. Doi militari ucraineni au murit, iar patru au fost răniți în incident. Alți patru militari ucraineni au fost uciși în explozia unei bombe în localitatea Avdivka. Nu există informații despre pierderile suferite de insurgenții proruși.

Confruntările s-au intensificat în pofida armistițiului aflat în vigoare din 25 februarie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu peste 6.200 de morți, potrivit estimărilor Națiunilor Unite.

Sursa: mediafax.ro

Confruntările militare au reizbucnit în estul Ucrainei, unde au fost uciși șapte militari. REACȚIA NATO

Confruntările militare au reizbucnit în estul Ucrainei, în pofida armistițiului aflat în vigoare din 15 februarie, șapte militari ucraineni fiind uciși în ultimele 48 de ore în atacuri insurgente.

UPDATE – NATO exprimă “preocupare” privind luptele din Ucraina, somând Rusia să nu mai alimenteze conflictul

Alianța Nord-Atlantică este “preocupată” de reizbucnirea confruntărilor armate în estul Ucrainei, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forțelor NATO din Europa, somând Rusia să înceteze alimentarea conflictului.

“Suntem preocupați de noile confruntări militare din Ucraina. Este esențial ca toate părțile să se retragă în spatele liniei frontului în mod verificabil; Rusia trebuie să înceteze alimentarea conflictului”, a declarat Philip Breedlove prin Twitter.

“Un militar ucrainean a fost ucis, iar doi au fost răniți în ultimele 24 de ore, în estul țării”, a declarat, potrivit Reuters, Andrei Lisenko, purtătorul de cuvânt al armatei ucrainene.

Alți șase militari ucraineni au murit în confruntări marți.

Armata ucraineană și insurgenții separatiști se acuză reciproc de intensificarea atacurilor.

Insurgenții proruși au anunțat că au pierdut cel puțin un combatant în ultimele 24 de ore.

“Insurgenții folosesc arme de foc și lansatoare de grenade; marți, s-au înregistrat două atacuri în apropierea satului Piski”, în regiunea Donețk, a spus Lisenko, acuzând Rusia că a mobilizat armament greu și trupe în zona de frontieră Belgorod. “La zece kilometri de frontieră au fost observate 50 de blindate ruse și 2.000 de militari”, a precizat Lisenko.

Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum, potrivit estimărilor ONU, cu cel puțin 6.100 de morți.

Sursa: mediafax.ro

ACORD între Moscova și Kiev pentru continuarea retragerii armamentului din estul Ucrainei

Miniștrii de Externe rus și ucrainean au ajuns la un acord în vederea continuării retragerii armamentului din estul Ucrainei, luni noaptea, la Berlin, în prezența omologilor lor francez și german, pe fundalul intensificării ostilităților pe teren, relatează Deutsche Welle în pagina electronică.

Șefii diplomațiilor din Ucraina, Rusia, Franța și Germania au îndemnat totodată la o consolidare a rolului misiunii observatorilor din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și la retragerea armamentului greu de pe linia frontului, în regiunea ucraineană Donbas (est).

Cele peste patru ore de negocieri, găzduite de către ministrul german de Externe Frank-Walter Steinmeier, s-au desfășurat pe fondul unei intensificări a violențelor într-un sat de la Marea Azov. Forțele ucrainene și insurgenții proruși s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului încheiat în februarie în capitala belarusă Minsk.

Negocierile au fost “foarte lungi, foarte intense, iar uneori foarte controversate”, dată fiind situația tensionată de pe teren, a recunoscut Steinmeier la finalul reuniunii, după miezul nopții.

“Toată lumea știe că ne așteaptă un drum lung”, a declarat el, “însă vom face tot ceea ce putem pentru a continua procesul”.

Șeful diplomației germane a subliniat că nu există alternativă la înțelegerile de la Minsk.

Moscova și Kievul au căzut de acord să retragă armamentul de calibru mai mic de pe linia frontului, într-o încercare de a pune capăt conflictului.

Șeful diplomației ruse Serghei Lavrov și omologul său ucrainean Pavlo Klimkin au fost, de asemenea, de acord să sporească susținerea acordată observatorilor internaționali și să creeze grupuri de lucru care să abordeze cele mai urgente probleme cu care se confruntă locuitorii civili din zona de conflict, în care separatiștii proruși luptă împotriva trupelor guvernamentale din aprilie anul trecut.

Steinmeier a anunțat că noul acord implică retragerea mortarelor și armamentului greu de calibru sub 100 de milimetri, dar și toate tipurile de tancuri.

Acordul îndeamnă, de asemenea, la organizarea unor alegeri locale în zonele ocupate de către rebeli, la continuarea schimbului de prizonieri de război și la o îmbunătățire a situației economice disperate din zona de conflict.

– Intensificarea ostilităților

OSCE, care monitorizează aplicarea armistițiului, a anunțat o intensificare bruscă a ostilităților în weekend.

Într-un interviu pentru presa rusă de stat, după întâlnire, Lavrov a declarat că părțile ar putea să nu ajungă la un acord asupra solicitării Kievului cu privire la înființarea unor forțe de menținerea păcii. El a criticat totodată mai multe măsuri adoptate recent de către Verhovna Rada (Parlamentul ucrainean), apreciind că au erodat armistițiul de la Minsk.

“Am subliniat nevoia de a aplica acordurile de la Minsk integral, nu doar segmentul militar, ci și în sferele politică, economică și umanitară”, a declarat el, citat de presă.

Miniștrii de Externe din cadrul G7 intenționează să continue negocierile cu privire la criza ucraineană marți, în orașul german Lübeck. Lavrov nu va lua parte la întâlnire, deoarece Rusia a fost exclusă din cadrul G8, după ce a anexat Peninsula ucraineană Crimeea anul trecut.

Sursa: mediafax.ro

Consultări pe tema trimiterii unei misiuni de menținere a păcii în Ucraina vor începe vineri, la ONU

Ucraina va cere oficial, vineri, Consiliului de Securitate al ONU să abordeze problema privind mobilizarea unei misiuni de menținere a păcii în Donbas, iar în aceeași zi secretariatul Națiunilor Unite va începe consultări cu privire la formatul și mandatul unui viitoare misiuni, relatează Tass.

“Am primit instrucțiuni în acest sens. Începând de mâine (vineri), vom începe consultări oficiale cu secretariatul cu privire la formatul și mandatul (unei viitoare misiuni). Am primit deja textul cererii oficiale”, care va fi prezentată vineri, a declarat pentru Itar-Tass reprezentantul ucrainean la ONU, Iuri Sergheev.

Biroul de presă al Națiunilor Unite a confirmat că Departamentul ONU pentru operațiuni de menținere a păcii planifică pentru vineri consultări pe tema mobilizării unei misiuni în Ucraina.

“Nu putem spune la cel nivel vor avea loc” aceste consultări, a declarat diplomatul ucrainean.

Rada Supremă (Parlamentul ucrainean) a adoptat marți o solicitare către Consiliul de Securitate al ONU și Consiliul Uniunii Europene privind mobilizarea unor forțe de menținere a păcii în regiunile separatiste Donețk și Lugansk din estul țării.

O cerere similară a fost transmisă miercuri Bruxellesului.

Potrivit Ministerului ucrainean de Externe, liderii europeni au fost rugați să “acorde atenția cuvenită acestei solicitări și să inițieze consultări cu privire la începerea operațiunii UE în cadrul politicii generale de securitate și apărare”.

În schimb, reprezentantul rus la ONU, Vitali Ciurkin, a apreciat că “singura cale rațională” pentru menținerea păcii în estul Ucrainei este sporirea prezenței misiunii de monitorizare a OSCE.

Consiliul Național de Securitate și Apărare al Ucrainei a decis, la sfârșitul lui februarie, să ceară Consiliului de Securitate al ONU și Uniunii Europene să trimită forțe de menținere a păcii în Ucraina, pentru facilitarea implementării acordurilor de pace semnate pe 12 februarie la Minsk.

Însă liderii republicilor autoproclamate Donețk și Lugansk, Aleksandr Zaharcenko și Igor Plotnițki, au acuzat, într-un comunicat comun publicat miercuri, că mobilizarea unei misiuni UE de menținere a păcii în Donbas “încalcă (…) planul de pace”.

Grupul de contact, din care fac parte reprezentanți ai Moscovei, Kievului, OSCE și lideri separatiști proruși din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înțelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înțelegerea a fost negociată de către președinții Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroșenko, Franței Francois Hollande și cancelarul Germaniei Angela Merkel.

Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistițiu între forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii proruși din estul țării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părți beligerante, retragerea armamentului greu din regiune și un schimb de prizonieri.

Armistițiul a intrat în vigoare la 15 februarie, dar a fost deja încălcat de către rebelii proruși, care au preluat controlul asupra orașului Debalțeve, un nod feroviar strategic din regiunea Donețk, în estul Ucrainei.

Moscova este acuzată de către Kiev și Occident că este implicată – cu armament și personal – în actualul conflict armat din estul Ucrainei, care durează de 11 luni. Rusia neagă orice implicare.

Sursa: mediafax.ro

Ucraineancă depistată cu ședere ilegală în Vaslui

de Roxana NĂSTASĂ

Polițiștii din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări – Biroul pentru Imigrări Vaslui au desfășurat, marți, o acțiune pe linia combaterii șederii ilegale a cetățenilor străini, pe raza de competență.
Cu această ocazie, a fost depistată cu ședere ilegală o femeie, în vârstă de 48 ani, din Ucraina, membru de familie al unui cetățean român, care, la expirarea dreptului ședere, nu a întreprins niciun demers legal pentru prelungirea acestuia și nici nu a părăsit teritoriul României.
Având în vedere cele constatate, polițiștii au îndrumat-o să se prezinte la sediul Biroului pentru Imigrări Vaslui, cu documentele necesare reglementării dreptului de ședere în scop de reîntregire a familiei. Totodată, aceasta a fost sancționată contravențional cu avertisment.
Biroul pentru Imigrări Vaslui continuă activitățile de prevenire și combatere a șederii ilegale a străinilor prin organizarea de acțiuni cu forțe proprii sau în cooperare cu toate instituțiile cu atribuții în menținerea unui climat de ordine și liniște publică în rândul comunității, atrăgând atenția cetățenilor străini de a acorda interes reglementării legale a dreptului de ședere pe teritoriul României.

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat rezoluția care aprobă Acordul de la Minsk privind Ucraina

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat în unanimitate, marți, rezoluția care aprobă Acordul de la Minsk, semnat la 12 februarie de Grupul de contact privind criza din Ucraina sub medierea lui Fancois Hollande, Vladimir Putin, Petro Poroșenko și Angela Merkel, relatează agenția rusă Tass.

“Situația din estul Ucrainei poate fi soluționată doar pe cale pașnică”, afirmă rezoluția, depusă la Consiliu de către Rusia.

Consiliul de Securitate îndeamnă “toate părțile (implicate în criza ucraineană) să asigure punerea în aplicare în întregime a pachetului de măsuri” semnat la Minsk de către membrii Grupului de contact.

Totodată, rezoluția sprijină “respectarea suveranității, independenței și integrității teritoriale a Ucrainei”.

Grupul de contact, din care fac reprezentanți ai Moscovei, Kievului, OSCE și lideri separatiști proruși din estul Ucrainei, a semnat joi o înțelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înțelegerea a fost negociată de către președinții Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroșenko, Franței Francois Hollande și cancelarul Germaniei Angela Merkel, după aproximativ 16 ore de negocieri în capitala belarusă.

Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistițiu între forțele guvernamentale ucrainene și separatiștii proruși din estul țării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părți beligerante, retragerea armamentului greu din regiune și un schimb de prizonieri.

Armistițiul a intrat în vigoare la miezul nopții de sâmbătă spre duminică (0.00, ora Ucrainei și României).

Sursa: mediafax.ro

OSCE: Armistițiul din Ucraina – respectat per ansamblu, cu ÎNCĂLCĂRI la Lugansk și Debalțeve. Ministrul ucrainean de Externe pledează pentru extinderea Misiunii Speciale a OSCE

Armistițiul din estul Ucrainei a fost în general respectat în ultimele 12 ore, a declarat duminică, într-o conferință de presă ambasadorul Ertugrul Apakan, șeful Misiunii Speciale de Monitorizare (MSM) în Ucraina a Organizației pentru Securitate și Cooperare (OSCE), relatează agenția rusă Tass.

UPDATE 21:18 – Ministrul ucrainean de Externe pledează pentru extinderea Misiunii Speciale a OSCE în Ucraina

Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a pledat, duminică, la postul de televiziune Inter, pentru extinderea Misiunii Speciale de Monitorizare (MSM) a OSCE în regiunile Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, relatează agenția Ukrinform.

“Avem nevoie de o prezență internațională în Donețk și Lugansk. Avem nevoie de extinderea misiunii (Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa) pentru ca aceasta să constate unde sunt trupe și arme rusești”, a declarat el pentru postul de televiziune Inter, citat de Ukranews.

Totodată, șeful diplomației ucrainene a subliniat că retragerea armamentului greu trebuie efectuată sub monitorizarea MSM.

Potrivit agenției, el a notat că orașul Lugansk a fost bombardat duminică, spre ora locală 1.45 (1.45, ora României), și că o serie de episoade de încălcare a armistițiului au fost raportate din zona orașului Debalțeve.

Apakan a spus că membrii misiunii nu au reușit să ajungă la Debalțeve pentru a constata care este situația

El a îndemnând atât trupele ucrainene, cât și insurgenții proruși să asigure reprezentanților OSCE accesul în toate teritoriile aflate în conflict.

Michael Bociurkiw, purtătorul de cuvânt al MSM a declarat că numărul observatorilor OSCE în estul Ucrainei va fi suplimentat până la 350.

În plus, Organizația urmează să folosească vehicule aeriene neînarmate și tehnologie satelitară pentru a monitoriza și observa în ce măsură este respectat armistițiul.

Armistițiul între forțele guvernamentale și insurgenții proruși din regiunea Donbas (est) a intrat în vigoare duminică la ora 0.00 (0.00, ora României).

Membrii “formatului Normandia” – președinții rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroșenko, francez Francois Hollande și cancelarul german Angela Merkel – au semnat un document final negociat de miercuri și până joi, timp de peste 16 ore, cu privire la o soluționare pașnică a conflictului ucrainean, iar Grupul de contact – reprezentanții Kievului, separatiștilor, Moscovei și OSCE – au negociat în paralel măsurile practice de punere în practică a înțelegerii.

Documentul prevede, între altele, armistițiul care a intrat în vigoare în estul țării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părți beligerante, retragerea armamentului greu de pe linia frontului, un schimb de prizonieri și măsuri cu caracter politic pe termen lung, inclusiv alegeri în Donbas și modificarea Constituției ucrainene, în vederea soluționării conflictului.

Sursa: mediafax.ro

ARMISTIȚIUL de la Minsk: Republicile separatiste Donețk și Lugansk au anunțat încetarea focului începând de la miezul nopții. Poroșenko a ordonat forțelor ucrainene să înceteze focul

Lideri ai autoproclamatelor republici Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, au anunțat sâmbătă că rebelii proruși vor respecta începând de la miezul nopții armistițiul convenit joi la Minsk, relatează RIA Novosti. Președintele ucrainean Petro Poroșenko a ordonat forțelor armate ucrainene să înceteze focul în sud-estul Ucrainei, relatează RIA Novosti.

UPDATE 00:41 – Petro Poroșenko a ordonat forțelor ucrainene să înceteze focul în regiunile Donețk și Lugansk

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a ordonat sâmbătă seara forțelor armate ucrainene să înceteze focul în sud-estul Ucrainei, relatează RIA Novosti.

“Ordon acum forțelor armate ale Ucrainei, Gărzii Naționale, unităților Ministerului de Interne, unităților de grăniceri și unităților Serviciului de securitate al Ucrainei să înceteze focul începând din 15 februarie, ora 0.00 (0.00, ora României)”, a anunțat Petro Poroșenko, potrivit postului de televiziune “112”.

Anterior, Ministrul ucrainean al Apărării, Arsen Avakov, a anunțat pe pagina sa de Facebook că a ordonat forțelor armate să înceteze focul în sud-estul Ucrainei.

UPDATE 23:20 – OSCE: Membrii Grupului de contact vor lua toate măsurile necesare pentru încetarea focului în Ucraina

OSCE  a anunțat sâmbătă că membrii Grupului de contact privind criza din Ucraina vor lua toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și dezamorsarea conflictului în regiunile ucrainene Donețk și Lugansk, relatează Ukrainska Pravda, în pagina electronică.

Într-un comunicat, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat că membrii Grupului de contact au participat la o videoconferință în cadrul căreia au convenit să ia toate măsurile necesare pentru punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk și încetarea focului în sud-estul Ucrainei.

“Un accent deosebit a fost pus pe respectarea deplină a prevederii privind încetarea focului, care ar trebui să fie strict respectată începând de la 15 februarie, ora locală 0.00 (0.00, ora României), precum și pe retragerea armamentului greu”, anunță OSCE.

De asemenea, Grupul de contact, din care fac reprezentanți ai Moscovei, Kievului, OSCE și lideri separatiști proruși din estul Ucrainei, a decis să continue consultările “pentru a facilita implementarea integrală a acordurilor din 5 și 19 septembrie 2014 și a pachetului de măsuri din 12 februarie” de la Minsk.

Grupul de contact a semnat joi o înțelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înțelegerea a fost negociată de către președinții Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroșenko, Franței Francois Hollande și cancelarul Germaniei Angela Merkel, după aproximativ 16 ore de negocieri în capitala belarusă.

“Astăzi, 14 februarie, președintele Republicii Populare Donețk, Aleksandr Zaharcenko, a semnat Decretul nr. 50. Conform decretului, emis în temeiul Acordului de la Minsk, un regim privind încetarea focului intră în vigoare începând de la (ora locală stabilită de separatiști pentru regiunile Donețk și Lugansk) 1.00 (00.00, ora României)”, anunță un comunicat postat pe site-ul Curții Supreme a autoproclamatei republici Donețk.

Însă toate acțiunile care vor fi considerate drept atacuri asupra forțelor separatiste, zonelor rezidențiale sau infrastructurii din regiunea Donețk vor fi respinse, potrivit comunicatulului.

Un decret similar a fost emis și pentru autoproclamata republică Lugansk.

“Decretul (privind încetarea focului) a fost semnat astăzi (sâmbătă). Unitățile militare ale Republicii Populare Lugansk au primit ordine de încetare a focului și retragere a tehnicii militare”, a anunțat Ghennadi Țîpalkov, președintele Sovietului de Miniștri al autoproclamatei republici Lugansk.

În schimb, forțele Kievului rămân deocamdată pe poziții și așteaptă ordinul de încetare a focului, a anunțat pentru postul de televiziune Ucraina, sâmbătă seara, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

“Vom urma ordinul comandantului nostru suprem, președintele Ucrainei Petro Poroșenko. Nu vom deschide focul, dacă primim un astfel de ordin. În principiu, în ultimele zile, am deschis focul doar ca răspuns”, a afirmat purtătorul de cuvânt.

Confruntări armate feroce devastau estul Ucrainei cu doar câteva ore de intrarea în vigoare, la miezul nopții de sâmbătă spre duminică, a armistițiului semnat de separatiștii proruși și Kiev joi la Minsk.

Militarii ucraineni au raportat peste 120 de atacuri separate în ultimele 24 de ore.

Debalțeve, un nod feroviar strategic aflat sub controlul forțelor guvernamentale, a fost supus unui bombardament intensiv. De asemenea, portul Mariupol a fost ținta unor noi atacuri de artilerie, sâmbătă.

Atacurile l-au determinat pe președintele ucrainean Petro Poroșenko să-și exprime din nou îndoielile cu privire la înțelegerea pe care a semnat-o la Minsk cu separatiștii.

“Nimeni nu crede cu putere că aceste condiții de pace semnate la Minsk vor fi implementate strict”, a spus el.

Conflictul din estul Ucrainei s-a soldat din aprilie, când a început, și până în prezent cu peste 5.400 de morți.

Sursa: mediafax.ro

Ucraina: NATO si SUA exprima scepticism privind Acordul de la Minsk. 600 de militari SUA vor ajunge in Ucraina pentru antrenarea trupelor ucrainene

NATO si Statele Unite au salutat Acordul de la Minsk, exprimand insa scepticism privind aplicarea documentului, iar Pentagonul a anuntat ca va trimite 600 de militari in Ucraina, in martie, pentru antrenarea trupelor ucrainene implicate in conflictul separatist, potrivit Mediafax.

NATO si Statele Unite au salutat Acordul de la Minsk, exprimand insa scepticism privind aplicarea documentului, iar Pentagonul a anuntat ca va trimite 600 de militari in Ucraina, in martie, pentru antrenarea trupelor ucrainene implicate in conflictul separatist.

In contextul Acordului la care au ajuns liderii din Ucraina, Rusia, Germania si Franta in sensul incetarii ostilitatilor in regiunile separatiste ucrainene, Presedintia SUA a indemnat Moscova sa retraga militarii si echipamentele militare.

“Statele Unite sunt preocupate de escaladarea confruntarilor in cursul zilei de joi, o situatie care intra in contradictie cu spiritul acordului de pace”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat Acordul de la Minsk, insistand ca documentul sa fie implementat in totalitate. “Acum, este foarte important ca acordul sa fie implementat in totalitate pe teren, fara intarziere. Insa escaladarea ostilitatilor nu este conforma cu spiritul Acordului. Rusia trebuie sa inceteze sustinerea acordata separatistilor si sa retraga militarii si armamentul din estul Ucrainei”, a subliniat Stoltenberg.

In pofida acordului de la Minsk, Departamentul american al Apararii a anuntat joi ca va trimite in Ucraina 600 de militari americani pentru antrenarea trupelor ucrainene care lupta impotriva insurgentilor prorusi. Potrivit Fox News, Statele Unite vor trimite in Ucraina Brigada aeropurtata 173, stationata in prezent in Vicenza (Italia).

Misiunea de antrenare va incepe in luna martie si se va desfasura in poligonul militar Iavariv, situat in apropierea orasului Liov, in vestul Ucrainei. Militarii americani vor pregati trei batalioane militare ucrainene, a declarat Ben Hodges, comandantul fortelor americane din Europa.

Luptele au continuat joi in estul Ucrainei. In unul dintre incidente, cinci civili au fost ucisi intr-un atac cu obuze care a vizat o statie de autobuz din Donetk.

Presedintele rus, Vladimir Putin, a anuntat joi ca s-a ajuns la un acord, la Minsk, pentru incetarea ostilitatilor in Ucraina incepand din 15 februarie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit in aprilie 2014, s-a soldat pana acum cu peste 5.350 de morti.

Sursa: hotnews.ro

Iohannis: România înțelege pericolul sporit al conflictului din Ucraina și se implică în soluționare

Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi noapte, după încheierea reuniunii Consiliului European, că România înțelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră și se implică în soluționarea lui, precizând că nu ne putem iluziona că prin acordul de la MInsk ”totul s-a rezolvat”.

Iohannis a declarat că acest prim Consiliu European la care a avut onoarea să participe ca președinte s-a desfășurat îtr-un context geo-politic extrem de complicat.

”Am salutat hotărârea celor doi lideri, Angela Merkel și Francois Hollande, care au fost aproape de președintele ucrainean Poroșenko într-o negociere deloc ușoară, și-au asumat o misiune dificilă”, a spus șeful statului.

El a menționat că reiterează copnvingerea că singura soluție pentru criza ucraineană este cea politică, bazată pe dialog și care urmărește încetarea vărsării de sânge.

”Avem speranțe că respectarea independenței, integrități teritoriale și a suveranității Ucrainei va deveni o prioritate pentru toți participanții la aceste negocieri, ceea ce nu a fost până acum, în cazul Federației Ruse. Am văzut textul noului Acord, primim înțelegerea cu încredere, dar suntem conștienți că rămân tensiuni și puncte sensibile, pe care nu le putem rezolva fără voință politică și fără să rămânem uniți”, a afirmat președintele României.

El a menționat că majoritatea pucntelor asupra cărora s-a convenit, joi, erau incluse și în memorandmulul de la Minsk, din septembrie.

”Din această perspectivă, nu ne putem permite să ne iluzionăm că acum totul s-a rezolvat. În lipsa respectării celor convenite, suntem hotărâți să discutăm despre introducerea de noi sancțiuni”, a precizat Iohannis.

El a apreciat, referindu-se la întâlnirea cu Petro Poroșenko, că a fost o întâlnire necesară și dorită de amândoi și a anunțat că a primit invitația de a merge cât mai curând la Kiev, iar săptămâna viitoare îl va primi pe ministrul de Externe din Ucraina.

”România înțelege pericolul sporit al conflictului armat din vecinătatea noastră și se implică în soluționarea lui. Am convenit să intensificăm cooperarea bilaterală. Împărtășim interese comune legate de securitatea din regiunea noastră”, a afirmat Klaus Iohannis cu privire la situația din Ucraina.

Negocierile de la Minsk, menite să detensioneze situația din Ucraina, s-au încheiat, joi, cu un acord de încetare a focului care urmează să intre în vigoare în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Acordul prevede retragerea armamentului greu. Totodată, părțile au convenit asupra unei zone demilitarizate, de-a lungul liniei de front care era în vigoare în septembrie. OSCE va monitoriza această zonă care va avea o întindere cuprinsă între 50 și 150 de kilometri, în funcție de raza de acțiune a armelor. Retragerea se va încheia la 1 martie.

Kievul va relua legăturile economice, plățile sociale și serviciile bancare în zonele separatiste, întrerupte anterior ca răspuns la alegerile organizate în republicile autoproclamate.

După organizarea alegerilor locale în regiunile Donețk și Lugansk, Kievul va reinstaura controlul asupra granițelor lor cu Rusia. Tranziția ar putea dura, perioadă necesară unei reforme constituționale cuprinzătoare în Ucraina.

Acordul prevede și faptul că autoritățile de la Kiev vor implementa o reformă constituțională cuprinzătoare până la sfârșitul anului, care va descentraliza sistemul politic ucrainean și va oferi privilegii regiunilor Donețk și Lugansk. Privilegiile includ autodeterminare în privința limbii, libertatea de a numi procurori și judecători și stabilirea unor relații economice cu Rusia.

Sursa: mediafax.ro

Poroșenko: Suntem pregătiți să introducem legea marțială în țară. IMAGINI cu distrugerile provocate de conflict

Guvernul ucrainean este pregătit să decreteze legea marțială în Ucraina în cazul escaladării conflictului din estul țării, a declarat miercuri președintele Petro Poroșenko, în timpul unei reununi cu liderii administrațiilor regionale, relatează UNIAN, în pagina electronică.

“Pot spune că eu, Guvernul și Verhovna Rada suntem pregătiți să luăm decizia introducerii legii marțiale în țară. În orice caz, nu voi întârzia cu această decizie, dacă acțiunile iresponsabile ale agresorului vor conduce la o escaladare a conflictului”, a declarat Poroșenko.

El urmează să participe la negocierile de pace care vor avea loc miercuri în capitala belarusă, Minsk, împreună cu președintele rus Vladimir Putin, cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Francois Hollande.

Înaintea negocierilor însă s-a înregistrat o intensificare a violențelor în orașul Debalțeve, din regiunea Donețk.

Negocierile ar putea fi complicate și de atacul de marți de la Kramatorsk, care este departe de linia de front. Potrivit OSCE, 16 persoane au fost ucise în acest atac cu rachete, în timp ce miercuri un alt atac într-o stație de autobuz din Donețk a provocat moartea a patru persoane.

Potrivit unor informații neoficiale, negociatorii au încheiat deja un acord înaintea summitului de la Minsk, care include retragerea armamentului greu și monitorizarea internațională a liniei de front.

Sursa: mediafax.ro

 

Hollande, Merkel și Poroșenko fac apel la o “încetare imediată a focului” în estul Ucrainei

Președintele francez François Hollande, cancelarul german Angela Merkel și șeful statului ucrainean Petro Poroșenko au făcut apel duminică la “o încetare imediată a focului” în estul Ucrainei.

“Președintele (Hollande) tocmai a discutat timp de peste 45 de minute cu Merkel și Poroșenko. Ei au trecut în revistă situația din Ucraina și și-au exprimat regretele față de eșecul discuțiilor din cadrul grupului de contact care au avut loc ieri (sâmbătă) la Minsk Ei fac apel la o încetare imediată a focului”, a anunțat Președinția franceză.

Negocierile de pace organizate sâmbătă la Minsk între Kiev și separatiștii proruși, în prezența reprezentanților OSCE și ai Moscovei, s-au încheiat fără un acord, după nouă luni de conflict militar în estul Ucrainei, soldat cu peste 5.000 de morți.

Sursa: mediafax.ro

Berlinul, Parisul, Moscova și Kievul fac apel la încetarea ostilităților în estul Ucrainei

Miniștrii de Externe german, francez, rus și ucrainean au făcut apel la “încetarea ostilităților” în estul separatist al Ucrainei, potrivit unei declarații comune făcute publice la finalul unei reuniuni care a avut loc miercuri seara la Berlin, relatează AFP.

“Miniștrii îndeamnă toate părțile să înceteze ostilitățile și să-și retragă armele grele în acord cu linia de contact” stabilită prin acordurile de la Minsk, potrivit comunicatului.

Am făcut “progrese concrete” în negocierile privind dezescaladarea crizei din Ucraina, a declarat șeful diplomației germane, Frank-Walter Steinmeier, după trei ore de discuții cu omologii săi în formatul denumit “Normandia”.

“Ne-am pus de acord asupra liniei” de contact, a dat asigurări el.

Reuniunea de la Berlin a fost orgnizată într-un context de tensiune militară și diplomatică între Kiev și Moscova. Cu câteva ore înainte de începerea reuniunii, președintele ucrainean Petro Poroșenko a afirmat că “peste 9.000 de militari ai Federației Ruse” se află în țara sa, “cu peste 500 de tancuri, piese de artilerie grea și transportoare de trupe”.

În estul Ucrainei, luptele s-au intensificat în ultimele zile.

“Această reuniune nu a soluționat toate probleme, dar a permis obținerea unui acord asupra retragerii armelor grele de o parte și de cealaltă a liniei de contact agreate la Minsk pe 19 septembrie. Grupul trilateral de contact se va reuni în zilele următoare pentru a planifica această retragere”, a declarat ministrul francez de Externe Laurent Fabius.

Miniștrii de Externe german, francez, rus și ucrainean s-au întâlnit deja, pe 12 ianuarie, la Berlin, cu scopul de a încerca să organizeze un summit între președinții rus Vladimir Putin și ucrainean Petro Poroșenko, sub egida șefului de stat francez François Hollande și cancelarului german Angela Merkel.

Însă ei nu au reușit să ajungă la un acord, iar acest summit – avut în vedere, o perioadă, pentru data de 15 ianuarie, la Astana, în Kazahstan – a fost amânat sine die.

Kievul și separatiștii proruși se acuză reciproc de intensificarea violențelor, observată de aproximativ 12 zile în estul Ucrainei, care a culminat în weekendul trecut cu confruntări armate extrem de dure pe aeroportul din Donețk și trimiterea unor tancuri ucrainene pentru a respinge o ofensivă rebelă.

ONU se teme de “revenirea la un război total” în estul Ucrainei

ONU se teme de “revenirea la un război total” în estul Ucrainei, a declarat un oficial de rang înalt al Națiunilor Unite, miercuri, înainte de deschiderea reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate. Secretarul general adjunct pentru Afaceri Politice, Jens Andres Toyberg-Frandzen, a evocat un al doilea scenariu posibil, și anume “un conflict înghețat ce ar menține statu-quoul în estul Ucrainei timp de ani sau decenii”.

Al treilea scenariu posibil este “continuarea cu zgomot redus a conflictului (…) timp de mai multe luni, cu lupte sporadice de mică intensitate urmate de perioade în care ostilitățile și pierderile umane cresc”. Primul și al treilea scenariu “ar fi o catastrofă pentru Ucraina”, a apreciat oficialul ONU. Această reuniune a fost convocată la cererea Statelor Unite pentru a trece în revistă acuzațiile cu privire la incursiuni militare ruse în estul Ucrainei, confirmate de NATO și OSCE. Observatori ai OSCE au informat marți că 43 de camioane militare fără numere de înmatriculare se îndreptau către centrul orașului Donețk, bastion al forțelor separatiste proruse din estul Ucrainei. Cinci dintre aceste camioane tractau echipamente de artilerie și alte cinci lansatoare de rachete multiple, a precizat organizația într-un comunicat. Administrația prooccidentală de la Kiev a acuzat Rusia zilele trecute că a trimis un nou convoi militar în estul Ucrainei, în contextul conflictului armat soldat cu peste 4.000 de morți. Ministerul rus al Apărării a respins miercuri acuzațiile privind prezența unor convoaie militare ruse în Ucraina, apreciind că acestea sunt “fără fundament”.

Sursa: mediafax.ro

Rebelii de la Donețk afirmă că nu sunt îngrijorați de intenția Kievului de a revizui planul de pace

Autoritățile separatiste de la Donețk s-au arătat indiferente față de intenția Kievului de a revizui planul de pace, apreciind că această decizie “nu reprezintă un motiv de îngrijorare”, relatează agenția rusă Tass, în pagina electronică.

“Această decizie care vizează, de asemenea, abrogarea statutului special conferit regiunilor (rebele), nu reprezintă un motiv de îngrijorare. În orice caz, legile adoptate de Kiev (vizând regiunile separatiste) nu ne conveneau”, a declarat președintele “Consiliului Național” de la Donețk, Aleksei Kariakin.

Președintele ucrainean Petro Poroșenko a anunțat luni că Ucraina va revizui angajamentele asumate în cadrul planului de pace, întrucât alegerile desfășurate în regiunile separatiste reprezintă “încălcări grave” ale acordurilor de la Minsk.

“Aceste pseudo-alegeri reprezintă încălcări grave ale Protocolului de la Minsk”, semnat între Kiev și separatiști, a declarat Poroșenko, menționând că ar putea renunța la această intenție, dacă separatiștii vor anula rezultatele alegerilor de duminică.

“Nu poate fi vorba de o anulare a rezultatelor alegerilor, în contextul în care sute de cetățeni au așteptat câte 5-6 ore pentru a vota. Poporul a făcut o alegere pe care trebuie să o respectăm”, a subliniat Kariakin.

Liderii separatiști din regiunile Lugansk și Donețk au organizat duminică alegeri generale, nerecunoscute de Administrația de la Kiev.

Moscova a anunțat că “respectă” rezultatele scrutinelor și apreciază, spre deosebire de occidentali, că acest vot “constituie unul dintre punctele importante ale acordurilor de la Minsk” și permite “legitimarea autorităților” separatiste.

La rândul său, Uniunea Europeană a catalogat această inițiativă drept un “nou obstacol” în calea procesului fragil de pace.

Sursa: mediafax.ro

Moscova: Activitatea NATO în Caucazul de Sud constituie o amenințare pentru stabilitatea în regiune

Activitatea militară a NATO în Caucazul de Sud constituie o amenințare la adresa stabilității în regiune și poate provoca consecințe grave, a apreciat miercuri adjunctul șefului diplomației ruse Grigori Karasin, citat de agenția Itar-Tass, în pagina electronică.

“Activitatea militară a NATO în această regiune și programele în domeniul militar pe care Alianța Nord-Atlantică le desfășoară împreună cu Georgia creează o amenințare pentru stabilitatea în regiune și provoacă îngrijorare în rândul statelor vecine”, a declarat diplomatul rus, după o nouă rundă de consultări la Geneva privind securitatea și stabilitatea în Caucazul de Sud.

“Îi îndemnăm pe reprezentanții Georgiei și ai Statelor Unite să analizeze cu atenție acest subiect, deoarece există riscul că echilibrul forțelor în regiune va fi perturbat, fapt ce va duce la consecințe grave”, a adăugat el.

La consultările de la Geneva, desfășurate sub egida Uniunii Europene, ONU și OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), au participat delegații din Abhazia, Georgia, Rusia și Osetia de Sud.

Sursa: mediafax.ro

Poroșenko: Ucraina este pregătită să se apere militar, dacă procesul de pace va eșua

Ucraina este pregătită să se apere prin mijloace militare, dacă procesul de pace cu separatiștii proruși va eșua, a declarat duminică președintele ucrainean, Petro Poroșenko, într-un interviu pentru posturi de televiziune ucrainene, relatează AFP.

“Trebuie să consolidăm liniile noastre de apărare, să întărim armata”, a adăugat Poroșenko, evocând în acest scop achiziția unor “echipamente” de la partenerii occidentali.

“Trebuie să ne dotăm cu toate cele necesare: echipamente de supraveghere, radare”, a adăugat președintele ucrainean.

În cursul unei vizitei a lui Poroșenko în Statele Unite, Casa Albă a anunțat deblocarea unui ajutor în valoare de 46 milioane de dolari pentru echipamente și instruirea forțelor ucrainene.

Administrația președintelui american Barack Obama a respins ideea de a livra arme Ucrainei și a apreciat că acest fapt “nu va permite să fie schimbat echilibrul de forțe față de separatiști”.

Poroșenko s-a referit, de asemenea, la întâlnirile sale cu omologul său rus, Vladimir Putin, apreciind că “fără aceste întâlniri, nu ar exista procesul (de pace) actual”.

În acest context, Kremlinul a apreciat anterior că Poroșenko a “început să înțeleagă” că nimeni nu are nevoie de acțiuni militare, însă cei care fac parte dintr-un “partid al războiului” sunt în continuare influenți.

Potrivit Kremlinului, autoritățile de la Kiev și separatiștii au ajuns în situația care a fost la începutul acestui an, însă “războiul s-a soldat cu mii de morți, răniți și mii de refugiați ucraineni”.

Administrația de la Kiev și liderii rebelilor proruși au semnat, vineri seară, un memorandum care prevede o serie de măsuri pentru detensionarea crizei, inclusiv crearea unei zone demilitarizate pe linia frontului separatist.

Sâmbătă, Kievul a eliberat 38 de insurgenți proruși în schimbul unui număr egal de militari ucraineni capturați de rebeli.

Sursa: mediafax.ro

OSCE își va dubla numărul de observatori în Ucraina, urmând să ajungă la 500 de persoane

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) își va dubla până la sfârșitul lui noiembrie numărul de observatori mobilizați în Ucraina, pentru a-și ridica acest contingent la 500 de persoane, a anunțat joi șeful observatorilor OSCE în Ucraina, Ertugrul Apakan.

OSCE intenționează să mobilizeze “500 de observatori în două luni și jumătate”, a precizat oficialul, subliniind în cursul unei conferințe de presă, la Viena, că este vorba de a avea “mai mulți oameni, mai mobili, mai flexibili” pentru a ajuta punerea în aplicare a încetării focului și pentru a veghea la securitatea frontierei de partea ucraineană.

“Supravegherea încetării focului reprezintă o nouă sarcină”, a subliniat Apakan.

Această viitoare mobilizare intră în cadrul unui mandat dat OSCE la începutul anului, care prevede trimiterea până la 500 de observatori în Ucraina. Organizația a început prin trimiterea unui contingent de aproximativ 20 de observatori în martie, după care și-a suplimentat efectivele până la 250 în prezent.

OSCE mai prevede să mobilizeze, în următoarele patru săptămâni, avioane fără pilot de supraveghere a frontierei, a anunțat Apakan, precizând mai sunt necesare ajustări tehnice.

În plus, aproximativ 400 de persoane vor fi mobilizate pentru a oferi suport logistic, a detaliat el.

Aceste măsuri se înscriu în cadrul unu protocol semnat pe 5 septembrie la Minsk între Kiev și rebelii proruși, ce a instaurat un armistițiu în schimbul unei mai mari autonomii în regiunile rusofone din estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Summit NATO istoric în Marea Britanie – Președintele ucrainean: Un plan de armistițiu va fi semnat vineri, la Minsk/ Rasmussen: Rusia “nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă”

Summitul NATO s-a deschis, joi, la Newport (Marea Britanie) pe fondul tensiunilor cu Rusia, acuzată de agresiune militară în Ucraina. 60 de șefi de stat și de Guvern discută despre criza ucraineană, dar și despre alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak și Siria, a cărei amenințare este din ce în ce mai presantă. Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a anunțat că un plan pentru un armistițiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, și că NATO îi susține pe membrii săi care sunt pregătiți să furnizeze asistență militară Ucrainei.

“Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistițiu”, a declarat Poroșenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.

Grupul de contact, format din reprezentanți ai Kievului, Moscovei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va avea o reuniune vineri în capitala belarusă, la care vor participa și rebelii proruși din estul Ucrainei.

“Dacă întâlnirea are loc, voi da instrucțiuni Statului Major pentru o încetare bilaterală a focului”, a asigurat președintele ucrainean.

Liderii separatiștilor proruși au anunțat, la rândul lor, pe site-ul oficial, că sunt dispuși să ordone vineri încetarea focului, în cazul unui acord la Minsk. Liderii autoproclamatelor republici de la Donețk și Lugansk “sunt dispuși să ordone o încetare a focului vineri, începând cu ora 15.00 (15.00, ora României) dacă se va ajunge la un acord și reprezentanții Ucrainei semnează un plan de soluționare politică” a crizei, au anunțat ei.

Separatiștii au propus propriul plan de pace în mai multe puncte, incluzând în special interzicerea, începând de vineri, de la ora 15.00, a zborurilor militare deasupra teritoriilor revendicate de autoproclamatele republici din Donețk și Lugansk.

Planul propune, printre altele, deschiderea unor culoare umanitare începând de duminică, ora 10.00, pentru a permite transferul refugiaților și a unor echipamente umanitare spre orașele Donețk și Lugansk, cu trenul.

Pe fondul unei posibile detensionări a situației, mai multe explozii au avut loc joi în apropierea portului strategic ucrainean de la Mariupol, pe malul Mării Azov, au relatat jurnaliștii AFP, iar trupele ucrainene au anunțat că au loc confruntări cu blindate ale insurgenților. “Rezistăm, însă este foarte greu cu arme de foc în fața blindatelor”, a declarat Serghei, voluntar în cadrul batalionului Azov, susținător al Kievului, aflat la un punct de control amplasat la ieșirea din partea de est a orașului, unde a fost transportat unul dintre membrii batalionului, rănit în confruntări.

Armata ucraineană a afirmat că artileria rusă a deschis focul asupra pozițiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bezymenne, situată la aproximativ 30 de kilometri est de Mariupol.

Pe de altă parte, președintele Petro Poroșenko a afirmat că Alianța Nord-Atlantică urmează s- adopte o declarație la finalul summitului de la Newport, în care Alianța își anunță susținerea pentru statele membre dispuse să oferă asistență militară Kievului, o decizie ce riscă să provoace criticile Moscovei.

“În declarația sa, NATO va susține măsurile bilaterale din partea statelor membre în vederea acordării de asistență tehnico-militară Ucrainei. Este exact ceea ce așteptam”, a declarat Poroșenko.

Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, miercuri, un plan de pace în șapte puncte pentru soluționarea conflictului din Ucraina și a reafirmat că Rusia nu este implicată în violențele care au provocat aproximativ 2.600 de morți în aproape cinci luni.

00:00 – NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunță Rasmussen

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunțat joi seara că Alianța Nord-Atlantică va oferi autorităților de la Kiev un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul Apărării, relatează agenția rusă Itar-Tass, în pagina electronică.

22:00 – Rasmussen: Rusia “nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”

Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că “nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”, într-o conferință de presă susținută la Newport, unde se desfășoară lucrările Summitului Alianței Nord-Atlantice, relatează AFP.

“Rusia luptă împotriva Ucrainei, în Ucraina. Trupele și tancurile rusești atacă forțele ucrainene. Și, deși vorbește despre pace, Rusia nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina.

22:00- Poroșenko, “prudent optimist” în legătură cu încheierea unui armistițiu vineri

Președintele ucrainean Petro Poroșenko s-a declarat “prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistițiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranți prevăzute vineri la Minsk, relatează AFP.

21:20 Washingtonul pregătește noi sancțiuni vizând Moscova, în coordonare cu UE

Statele Unite pregătesc – în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană (UE) – noi sancțiuni economice vizând Rusia, acuzată de agresiune asupra Ucrainei, a anunțat Casa Albă în prima zi a Summitului NATO de la Newport, în Țara Galilor, relatează AFP.

“Statele Unite pregătesc noi sancțiuni. Lucrăm în coordonare cu europenii”, a declarat Ben Rhodes, un consilier pentru Securitate Națională al lui Barack Obama, într-o conferință telefonică.

“Dacă Rusia continuă să agreaveze situația (în Ucraina), suntem pregătiți să exercităm o presiune și mai mare”, a adăugat el.

Rhodes nu a oferit detalii despre sancțiunile avute în vedere la Washington.

UE urmează să anunțe vineri după-amiaza o nouă serie de sancțiuni vizând Rusia, decise de către liderii europeni în urma unor informații despre participarea unor trupe rusești la confruntări armate, alături de rebeli proruși, în estul Ucrainei.

Propunerile avansate de către Comisia Europeană (CE) prevăd aprofundarea sancțiunilor economice din faza trei decise la sfârșitul lui iulie și care vizează accesul pe piețe de capitaluri, apărarea, bunurile cu dublă folosință civilă și militară și tehnologii sensibile.

În total, numele a aproximativ 20 de personalități “provenind din cercurile puterii și din anturajul” președintelui rus Vladimir Putin ar putea să fie înscrise pe lista cu persoane vizate de o blocare a averilor și o interdicție de a călători în UE, potrivit unei surse europene.

Uniunea ar putea să-l înscrie pe ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu pe lista de persoane vizate de sancțiuni, pentru atingere adusă suveranității Ucrainei, au anunțat joi surse europene.

20:15 NATO își reafirmă angajamentul față de Afganistan

Liderii NATO și-au reafirmat joi, la Summitul NATO din Țara Galilor, angajamentul de a susține Afganistanul și i-au îndemnat pe cei doi candidați la președinție să coopereze pentru a încheia acordurile de securitate necesare cât mai rapid posibil, anunță organizația într-un comunicat.

Liderii statelor membrelor NATO și ai țărilor partenere în cadrul ISAF și-au reafirmat pregătirea de a lansa o misiune necombatantă în Afganistan după 2014, prin care să ajute la formarea, consilierea și asistarea forțelor afgane de securitate, îndemnând ca demersurile juridice necesare în acest sens să fie semnate “fără întârziere”, se arată în document.

“Nu pot să subliniez suficient cât de important este acest lucru”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat în comunicat. “Fără semnătură nu poate exista misiune. Planificarea noastră este completă, dar timpul este scurt”, a insistat el.

“Misiunea Susținere Hotărâtă post-2014” este unul dintre cei trei piloni ai angajamentului NATO pe temen lung în Afganistan, alături de o contribuție pe termen lung de susținere a Armatei Naționale afgane și de consolidarea pe termen lung a cooperării practice cu Afganistanul, precizează NATO în comunicat.

“Odată cu încheierea misiunii ISAF, în decembrie, vom schimba natura și scopul implicării noastre în Afganistan”, a anunțat secretarul general. “Însă angajamentul nostru va dura, deoarece stabilitatea în Afganistan înseamnă, de asemenea, securitate pentru noi”, a subliniat Rasmussen.

Acest triplu angajament vizează să consolideze câștigurile obținute în cei 13 ani de misiune ISAF, în special în dezvoltarea unor forțe de securitate puternice, profesioniste și capabile, dar și în domeniile educației, sănătății, dezvoltării economice, drepturilor omului și libertăților fundamentale, în special pentru femei, subliniază Alianța Nord-Atlantică în document.

În cadrul întâlnirii, conducătorii ISAF au subliniat importanța continuării susținerii din partea comunității internaționale și a eforturilor susținute de către Guvernul afgan mai ales în privința continuării consolidării responsabilității și contribuției financiare, îmbunătățirea guvernanței și statului de drept și protejarea drepturilor omului pentru toți.

Întâlnirea a oferit totodată posibilitatea de a aduce un omagiu membrilor forțelor afgane și internaționale care au servit în această țară și în alte operațiuni NATO. “Este momentul potrivit să ne amintim ceea ce am sacrificat și ceea ce am realizat”, a declarat secretarul general citat în document. “Curajul, efortul și sacrificiul lor au făcut națiunile noastre mai sigure și au îmbunătățit securitatea globală”, a adăugat Rasmussen.

La această reuniune au participat, de asemenea, ministrul afgan al Apărării Bismullah Khan Mohammadi, lideri din Japonia, state din Asia Centrală și reprezentanți-cheie din comunitatea internațională, ONU și Uniunea Europeană (UE).

18:40 Hollande: Nava Mistral, livrată Rusiei în cazul unui armistițiu și acord politic în Ucraina

Franța va livra o navă de tip Mistral Rusiei, cu condiția ca în estul Ucrainei să fie instaurat un armistițiu și ca la criză să fie găsită o “soluție politică”, a declarat joi președintele francez François Hollande la Newport, în Marea Britanie, relatează AFP.

“Care sunt condițiile? Un armistițiu și o soluție politică. Astăzi (joi), aceste condiții nu sunt întrunite. Cum aș putea să livrez o navă care poate să fie mâine o navă de război, odată ce în Ucraina este criză?”, a spus François Hollande după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.

“Imediat ce condițiile sunt întrunite – este întru totul posibil în octombrie sau noiembrie -, navele vor putea să fie livrate”, a adăugat Hollande, subliniind că acest contract în valoare de 1,2 miliarde de euro reprezintă “ore de muncă pentru șantierele Saint-Nazaire”, în sud-vest.

Președintele francez, care s-a întâlnit cu Poroșenko în cursul Summitului NATO din Țara Galilor, a dezmințit că a fost suspus unor presiuni din partea partenerilor săi occidentali pe tema livrării navelor către Moscova.

“Atunci când a izbucnit criza în Ucraina, eu am avertizat, am apreciat că nu pot fi impuse sancțiuni care să pună în discuție contracte semnate, deci nu am fost supus niciunei presiuni de niciun fel și din nicio parte”, a dat e asigurări.

În plus Hollande a fost foarte prudent în ceea ce privește planul de ieșire din criză propus de către președintele rus Vladimir Putin. “Pentru moment nu există un armistițiu, nu este încă hotărât unul, deci nu este credibil, deoarece nu se acționează în vederea lui. Nu va exista un armistițiu decât dacă este însoțit de un ansamblu de principii care să permită o soluționare politică”, a insistat Hollande.

“Situația din Ucraina este gravă deoarece, în acest moment, în țară se desfășoară operațiuni militare”, a adăugat el.

17:00 O dronă survolează permanent zona hotelului Celtic Manor unde se află în acest moment liderii celor 28 de state membre NATO, însoțiți de 4000 de delegați. Mii de filtre de securitate blochează accesul terestru neautorizat, potrivit trimisului Gândul în Marea Britanie.


Dronă deasupra Celtic Manor // Foto: Anca Simina/ Gândul

16:00 – Președintele ucrainean s-a întâlnit cu liderii occidentali la Newport, înaintea summitului NATO

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și liderii american, britanic, francez, german și italian s-au întâlnit joi la Newport, în Marea Britanie, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO.

15:15 – Rasmussen le cere liderilor afgani să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară

Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, i-a îndemnat joi pe rivalii din scrutinul prezidențial afgan, să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară începând de anul viitor, în condițiile în care Alianța își va retrage trupele de luptă până în decembrie, relatează AFP.

“Nu trebuie să ne ascundem, timpul este limitat”, a declarat Rasmussen, la sosirea la Newport, în Marea Britanie, unde va participa, alături de 60 de lideri ai Alianței, la summitul NATO.

“Trebuie să știm foarte rapid dacă aranjamentele de securitate necesare vor fi semnate de Guvernul afgan, deoarece este o condiție prealabilă pentru prezența noastră în Afganistan după 2014”, a adăugat el.

14:15 – Ponta: Toate instituțiile statului au o poziție comună la Summit-ul NATO; e un caz fericit

Premierul Ponta a declarat că este un caz fericit faptul că toate instituțiile statului sunt de acord și lucrează împreună pentru interesul național la Summit-ul NATO, unde România are o poziție coordonată, spre deosebire de “cel mai nefericit caz” privind propunerea României de comisar european.

13:00 – Rasmussen: Planul de pace al lui Putin este contrazis de implicarea rusă în Ucraina

“Implicarea rusă în teren”, în estul Ucrainei, generează îndoieli privind voința reală a Rusiei de a se ajunge la un armistițiu, a declarat joi, la Newport, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

11:50 – Președintele Băsescu a ajuns în Marea Britanie pentru a participa la summit-ul NATO

Președintele Traian Băsescu a ajuns, joi, la ora transmiterii acestei știri, în Marea Britanie, unde va participa la summit-ul NATO, pe agenda reuniunii aflându-se situația din Ucraina, dar și misiunea Alianței din Afganistan în anul 2015.

Sursa: mediafax.ro

UE pregateste noi sanctiuni si a oferit Rusiei un termen de o saptamana pentru a inceta actiunile din Ucraina

Uniunea Europeana a dat duminica un termen de o saptamana Rusiei sa inceteze actiunile in Ucraina, in caz contrar urmand sa adopte noi sanctiuni. “Consiliul European este pregatit sa ia noi masuri pe fondul escaladarii situatiei din Ucraina”, a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles. Comisia Europeana a primit sarcina sa pregateasca “de urgenta” o noua serie de sanctiuni. Acestea trebuie prezentate “in termen de o saptamana”, iar o decizie va fi luata “in functie de evolutia situatiei”, a explicat Van Rompuy, potrivit Mediafax.

“Toata lumea este constienta ca trebuie actionat rapid”, a subliniat Van Rompuy. “Exista o determinare puternica pentru a pune toata presiunea posibila pe Rusia, pentru a reveni la masa negocierilor si a gasi o solutie politica”.

Consultari intre cele 28 de state membre vor incepe luni, “pentru a fi pregatiti intr-o saptamana”.

Cancelarul german Angela Merkel a precizat ca aceste sanctiuni economice vor viza in special sectoarele finantelor si energiei, la fel ca cele adoptate la sfarsitul lui iulie.

Aceste sanctiuni economice “au un impact vizibil asupra economiei ruse”, a dat asigurari Van Rompuy.

UE a decis la 29 iulie sa blocheze accesul Rusiei la pietele sale financiare si a interzis vanzarea catre Rusia a tehnologiilor sensibile in domeniul energiei, armamentului si a bunurilor care pot fi folosite atat in scopuri civile, cat si militare

Sursa: hotnews.ro

CONFLICTUL din Ucraina – Petro Poroșenko: Tancuri rusești au atacat orașul Novosvitlivka, distrugând toate casele. Rebelii proruși anunță o nouă ofensivă DE AMPLOARE în est

Tancuri rusești au atacat orașul Novosvitlivka, din apropiere de Lugansk, distrugând toate casele, și au determinat forțele ucrainene să se retragă, a declarat sâmbătă președintele ucrainean, Petro Poroșenko, relatează Sky News.

UPDATE 19:51 Rebelii proruși anunță că vor lansa o nouă ofensivă de amploare în estul Ucrainei

Rebelii proruși au afirmat sâmbătă că se pregătesc să lanseze o nouă ofensivă de amploare împotriva forțelor guvernamentale în estul Ucrainei, relatează AFP.

“Pregătim o a doua contraofensivă de anvergură”, a declarat premierul separatist Aleksandr Zaharcenko pentru agenția rusă RIA Novosti, adăugând că forțele sale sunt bine echipate.

“Armata ucraineană ne-a lăsat mult echipament, muniții și trofee (…). Am recuperat aproximativ 40 de dispozitive militare în ultimele 24 de ore”, a adăugat el.

Semen Semencenko, comandantul batalionului de voluntari “Donbas”, care luptă alături de armata ucraineană, a afirmat sâmbătă că un acord a fost încheiat cu rebelii pentru ca forțele guvernamentale încercuite de insurgenți la Ilovaisk, în regiunea Donbas, să poată ieși cu condiția să le predea armele rebelilor.

“Ne continuăm atacul și completăm procesul de curățare a zonelor încercuite și ajutăm la formarea unui culoar între Donețk și Lugansk”, cele două bastioane ale rebeliunii asediate de armată, a explicat Zaharcenko.

Armata ucraineană a anunțat la rândul său că nouă soldați au fost uciși în 24 de ore, adăugând că nu are informații despre pierderile suferite de batalioanele de voluntari, în special la Ilovaisk.

La Mariupol, port strategic situat la aproape 100 de kilometri sud de Donețk și viitor obiectiv al insurgenților, locuitorii se pregăteau de lupte. La intrarea estică a orașului, utilajele săpau tranșee în fața unei mulțimi de sute de persoane, venite să cânte imnul ucrainean, arborând drapele naționale.

Liderii separatiști au declarat însă că nu intenționează să intre în Mariupol zilele următoare. “Nu preconizăm să atacăm orașul mâine sau poimâine, dar vom intra în viitorul apropiat”, a afirmat Zaharcenko.

Poroșenko a precizat că tancurile rusești au fost folosite pentru a “distruge fiecare casă” din orașul Novosvitlivka.

El a adăugat, în cadrul unei conferințe de presă la Bruxelles, înaintea summitului șefilor de state și Guverne din Uniunea Europeană, că în prezent sunt sute de tancuri străine și mii de trupe străine în Ucraina.

La rândul său, Ministerul Apărării de la Kiev a precizat, într-un mesaj postat pe Twitter, că “agresiunea militară directă împotriva estului Ucrainei continuă”.

Sursa: mediafax.ro

CONFRUNTĂRI ÎN UCRAINA: Putin îndeamnă insurgenții să lase militarii ucraineni să iasă din încercuire. Prorușii, dispuși să deschidă un coridor umanitar: “Condiția e ca militarii să se dezarmeze”

Președintele rus, Vladimir Putin, i-a îndemnat pe insurgenți, în noaptea de joi spre vineri, să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiți în zonele unde au loc confruntări, anunță serviciul de presă al Kremlinului, citat de agenția Itar-Tass.

UPDATE 06:21 Insurgenții proruși, dispuși să deschidă un coridor umanitar pentru militarii ucraineni încercuiți

Insurgenții de la Donețk susțin inițiativa președintului rus Vladimir Putin de a permite militarilor ucraineni din zona de conflict să iasă din încercuire, a anunțat vineri dimineața “premierul republicii” Donețk, Aleksandr Zaharcenko, citat de agenția Itar-Tass, în pagina electronică.

“Cu tot respectul față de Vladimir Vladimirovici Putin, președintele acelei țări care, în primul rând, ne oferă susținere morală, suntem pregătiți să deschidem un coridor umanitar pentru militarii ucraineni aflați în încercuire” a declarat Zaharcenko.

“Singura condiția este ca ei (militarii) să se dezarmeze, pentru ca pe viitor aceste arme să nu poată fi folosite împotriva noastră”, a adăugat liderul separatist.

“Îi îndemn pe insurgenți să deschidă un coridor umanitari pentru militarii ucraineni aflați în încercuire, pentru a evita o creștere a numărului de victime”, a declarat Putin.

“Le cer insurgenților să le permită militarilor ucraineni să iasă fără obstacole din zona de conflict, pentru a-i lăsa pe aceștia să se întoarcă la familiile lor. De asemenea, răniții trebuie să beneficieze în mod urgent de îngrijiri medicale”, a adăugat președintele rus.

El a afirmat că mulți dintre militarii ucraineni aflați în încercuire sunt implicați în operațiuni militare “fără voia lor”.

De asemenea, Putin a îndemnat autoritățile ucrainene să înceteze activitățile militare în estul țării și să inițieze negocieri.

“Le îndemn din nou pe autoritățile de la Kiev să înceteze acțiunile militare, să înceteze focul, să înceapă negocieri cu reprezentanții insurgenților și să soluționeze toate problemele doar pe cale pașnică”, a declarat președintele Rusiei.

Potrivit lui Putin, este “evident” că forțele separatiste au obținut “succese considerabile” în contraofensiva lor.

El a menționat, de asemenea, că Rusia este “pregătită să ofere și va oferi” ajutor umanitar regiunii de est a Ucrainei.

Afirmațiile președintelui rus intervin în contextul tensionării situației în estul Ucrainei.

Președintele american, Barack Obama, a declarat joi că “Rusia este responsabilă de violențele din estul Ucrainei. Violența este încurajată de Rusia. Separatiștii sunt antrenați de Rusia. Ei sunt înarmați și finanțați de Rusia”.

Obama și cancelarul german Angela Merkel au “avertizat că un astfel de comportament (al Rusiei) nu poate rămâne fără consecințe”.

Administrația prooccidentală de la Kiev a afirmat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra orașului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Donețk. Kievul a denunțat, de la începutul crizei, prezența unor mercenari și militari ruși pe teritoriul ucrainean.

Aleksandr Zaharcenko, “premierul” autoproclamatei “Republici populare Donețk”, a confirmat că aproximativ 4.000 de mercenari ruși, inclusiv mulți militari activi aflați în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei. Însă Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruși.

Sursa: mediafax.ro

Washingtonul, îngrijorat de o posibilă contraofensivă orchestrată de Moscova în estul Ucrainei. Kremlin: Al doilea convoi umanitar rus pentru Ucraina, trimis “foarte curând”

Statele Unite și-au exprimat miercuri îngrijorarea în legătură cu aparente incursiuni ale unităților militare ruse pe teritoriul ucrainean, apreciind că acestea ilustrează lansarea unei contraofensive orchestrate de Moscova în estul Ucrainei.

Rebelii proruși din Ucraina au recucerit teritorii în estul țării în ultimele zile, în contextul în care Kievul acuză Moscova că trimite tancuri și militari în sud-estul Ucrainei.

“Aceste incursiuni arată că o contraofensivă dirijată de Rusia este probabil în curs la Donețk și Lugank”, a declarat Jen Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat american.

“Bineînțeles, acesta este un important subiect de îngrijorare pentru noi”, a adăugat Psaki.

Ea a afirmat că Washingtonul a “observat reticența Guvernului rus de a spune adevărul, în timp ce militarii săi se află la distanța de 30 de mile (48 de kilometri ) de frontierele Rusiei, pe teritoriul ucrainean”.

Autoritățile de la Kiev au acuzat trupele ruse că operează pe teritoriul Ucrainei, NATO și Polonia afirmând că dețin dovezi, însă Moscova a respins aceste acuzații.

Potrivit Kievului, trupe ruse care au intrat în Ucraina au instalat un “cartier general” în regiunea separatistă Donețk.

Al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei va fi trimis “foarte curând”, anunță Kremlinul

Al doilea convoi umanitar rus va fi trimis în Ucraina “foarte curând”, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, adăugând că Moscova era pregătită să trimită convoiul joi, dar așteaptă decizia Kievului și a Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR), relatează Itar-Tass.

“Al doilea convoi umanitar a fi trimis foarte curând. Președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean au convenit ieri (marți) asupra necesității acestui pas, în contextul catastrofei umanitare din estul Ucrainei”. a declarat Peskov miercuri seara.

Potrivit purtătorului de cuvânt, “partea rusă era pregătită să trimită convoiul mâine (joi), însă așteptăm decizia Kievului și a CICR, pentru ca operațiunea să se desfășoare în colaborare cu autoritățile de la Kiev și sub egida Crucii Roșii”.

“Din acest motiv, nu putem preciza data exactă când vom trimite convoiul”, a adăugat el.

“Luând în considerare discuția celor doi președinți, sperăm la o cooperare mai constructivă” cu autoritățile de la Kiev, a afirmat Peskov.

Ministrul de Externe Serghei Lavrov a anunțat luni trimiterea unui al doilea convoi umanitar rus, precizând că Moscova a transmis Kievului “o notă oficială” pe această temă.

El a avertizat miercuri că cel de-al doilea convoi umanitar rus destinat Ucrainei “nu va fi și ultimul”.

Un prim convoi, care, potrivit Moscovei, transporta 1.800 de tone de ajutor, a traversat vinerea trecută, după mai multe zile de așteptare, frontiera ruso-ucraineană și a ajuns la Lugansk, fără aprobarea Kievului și fără să fie verificat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii (CICR).

Kievul a denunțat atunci o “invazie directă” din partea Rusiei.

Sursa: mediafax.ro

ÎNTÂLNIRE bilaterală între președintele Ucrainei și cel al Rusiei. Putin: Vom face totul pentru pace și încetarea vărsării de sânge în Ucraina/ Poroșenko: Toate părțile au susținut planul de pace

Președinții Ucrainei și Rusiei, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, au avut o întrevedere bilaterală cu ocazia summitului regional de la Minsk. Putin a declarat marți seara că Rusia va face totul pentru un proces de pace și pentru încetarea vărsării de sânge în Ucraina, iar Poroșenko a declarat miercuri că toate părțile, inclusiv Rusia, au susținut propunerile sale pentru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei.

UPDATE 02:51 Petro Poroșenko afirmă că toate părțile au susținut planul său de pace pentru estul Ucrainei

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a declarat miercuri că toate părțile, inclusiv Rusia, au susținut propunerile sale pentru încetarea confruntărilor în estul Ucrainei, după o întâlnire bilaterală la Minsk cu omologul său rus, Vladimir Putin, relatează AFP.

“Strategia de pacificare pe care vrea s-o aplice Ucraina a fost susținută de către toți liderii care au participat la summitului de la Minsk, fără excepție”, a afirmat Poroșenko, potrivit unui comunicat publicat pe contul său de Facebook.

UPDATE 01:23 – Putin: Rusia va face totul pentru un proces de pace și încetarea vărsării de sânge în Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat marți seara că Rusia va face totul pentru un proces de pace și pentru încetarea vărsării de sânge în Ucraina, relatează agenția RIA Novosti.

“Rusia va face totul pentru procesul de pace, dacă acesta va fi lansat (în Ucraina). Acest proces trebuie să înceapă cât mai curând”, a afirmat Putin, după o întrevedere la Minsk cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko.

El a adăugat că în cadrul negocierilor s-a convenit asupra unei noi reuniuni a Grupului de contact pentru Ucraina. Reuniunea urmează să aibă loc în zilele următoare, la Minsk.

De asemenea, președintele rus a comentat arestarea de către serviciile de securitate ucrainene a unor parașutiști ruși. El a confirmat declarațiile unei surse militare ruse, menționând că cei zece militari participau la misiuni de patrulare la frontiera ruso-ucraineană.

“Încă nu am primit un raport din partea Ministerului Apărării, însă am înțeles că acești militari patrulau frontiera și, posibil, au traversat-o accidental”, a afirmat Putin.

Conform Serviciului ucrainean de securitate (SBU), zece parașutiști ruși au fost arestați la Zerkalnîi, la circa 20 de kilometri de frontieră și la 50 de kilometri de bastionul separatist Donețk.

Potrivit Kievului, este vorba despre soldați din regimentul 331 al Diviziei 98 aeropurtate, care are baza în Rusia centrală. Soldații, care aveau asupra lor documente de identitate și arme, au declarat că au fost trimiși în regiunea rusă Rostov, aflată la frontiera cu regiunile ucrainene insurgente Donețk și Lugansk, și trimiși apoi pe teritoriul ucrainean, conform aceleiași surse.

UPDATE 00:45 – Petro Poroșenko a calificat negocierile de la Minsk drept “dificile și complicate”

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a apreciat marți seara că negocierile de la Minsk au fost “dificile și complicate”, relatează agenția rusă Itar-Tass, în pagina electronică

Potrivit Itar-Tass, președinții Ucrainei și Rusiei ar fi ajuns la un acord cu privire la consultări între serviciile de frontieră ale celor două state.

UPDATE 00:00 – Întrevederea dintre Putin și Poroșenko s-a încheiat după aproximativ două ore de discuții

Întrevederea bilaterală dintre președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Petro Poroșenko s-a încheiat, după aproape două ore de discuții cu ușile închise, la Minsk, a anunțat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agenția RIA Novosti.

“Întâlnirea s-a încheiat”, a afirmat Peskov, fără a comenta rezultatele acestei întrevederi.

Potrivit unor jurnaliști ai RIA Novosti, președintele ucrainean a părăsit Palatul Independenței, unde a avut loc întrevederea.

Surse din cadrul delegației ucrainene au declarat că Poroșenko s-a îndreptat după întâlnire spre Ambasada Ucrainei de la Minsk.

“O întrevedere bilaterală între președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și președintele rus, Vladimir Putin, a început”, informează un comunicat oficial al Kievului.

Întrevederea a fost confirmată de Președinția Rusiei.

Întâlnirea are loc cu ocazia summitului regional de la Minsk, la care sunt prezenți inclusiv Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, și comisarul UE al Comerțului, Karel De Gucht.

Președinții ucrainean și rus, Petro Poroșenko și Vladimir Putin, și-au strâns mâna marți, la Minsk, înainte de debutul unui summit regional care se anunță dificil, în condițiile în care luptele continuă în estul Ucrainei.

Acest summit, care se desfășoară în prezența unor lideri ai Uniunii Europene, este a doua întâlnire dintre președinții rus și ucrainean, după o scurtă întrevedere la 6 iunie în Franța, cu ocazia celei de-a 70-a aniversări a Debarcării din Normandia.

Vladimir Putin și Petro Poroșenko se află la Minsk pentru un summit regional, la care vor participa și Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, și comisarul UE al Comerțului, Karel De Gucht.

Sursa: mediafax.ro

Casa Albă: “Incursiunile Rusiei în Ucraina, o escaladare semnificativă a conflictului. Sunt inacceptabile”

“Incursiunile militare” ale Rusiei pe teritoriul Ucrainei constituie o “escaladare semnificativă” a conflictului din această țară, a afirmat Casa Albă luni seara, după ce Kievul a anunțat că a reținut militari ruși pe teritoriul său.

“Incursiunile militare ale Rusiei în Ucraina, cu ajutorul artileriei, a tancurilor sau a sistemelor de apărare aeriană, reprezintă o escaladare semnificativă” a conflictului, a scris consilierul prezidențial american pentru Securitatea națională, Susan Rice, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter.

“Incursiunile repetate ale Rusiei în Ucraina sunt inacceptabile, periculoase și incendiare”, a adăugat ea.

Autoritățile ucrainene au afirmat luni dimineața că un convoi format din “zeci” de blindate și tancuri a trecut frontiera dinspre Rusia în sudul Ucrainei, în apropiere de Marea Azov, și este implicat în lupte cu grănicerii.

Ulterior, armata a anunțat că majoritatea vehiculelor blindate din convoiul care a trecut luni frontiera dinspre Rusia în sudul Ucrainei au fost distrusede artileria și aviația militară ucraineană.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a dezmințit aceste informații, denunțând un “război informațional”.

Sursa; mediafax.ro

Angela Merkel anunță crearea, în curând, a unui fond de 500 de milioane euro pentru estul Ucrainei

Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele ucrainean, Petro Poroșenko, au anunțat crearea, în curând, a unui fond special de 500 de milioane de euro pentru reconstruirea infrastructurii în regiunea Donbas, afectată de conflictul între armata ucraineană și insurgenții proruși.

“Ne amintim cu toții de Planul Marshall destinat Europei postbelice. Pot spune astăzi că acesta este Planul Merkel, destinat reconstruirii infrastructurii în Donbas”, a spus Poroșenko.

“A venit vremea ca pacea să se instaureze în zona Donbas. Administrația ucraineană va face totul, în colaborare cu partenerii europeni, pentru a se ajunge la pace. Dar acest lucru nu se va întâmpla în detrimentul suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei”, a spus Poroșenko.

Angela Merkel a pledat, în cursul vizitei la Kiev, pentru instituirea unui armistițiu bilateral în regiunile separatiste din estul Ucrainei. “Pentru a obține succesul, trebuie să fie două părți. Nu se poate ajunge la pace în mod unilateral. Sper că discuțiile cu Rusia vor fi încununate de succes. Planul există, trebuie să fie urmat de acțiuni”, a spus Merkel, pledând pentru un armistițiu bilateral în estul Ucrainei.

Angela Merkel nu a exclus posibilitatea adoptării unor noi sancțiuni internaționale împotriva Rusiei după trimiterea unui convoi în estul Ucrainei. “Nu putem exclude posibilitatea de a analiza noi sancțiuni, dacă nu vor exista progrese în rezolvarea crizei”, a spus Merkel.

Întrebată despre anexarea regiunii Crimeea de către Rusia, Angela Merkel a catalogat acțiunea drept “ilegală”, explicând că, dacă Europa ar recunoaște legitimitatea acestei situații, ar fi amenințată integritatea teritorială a tuturor țărilor europene.

Angela Merkel a afirmat că integritatea teritorială a Ucrainei este “esențială”. “Semnificația vizitei mele este că Guvernul german consideră că integritatea teritorială a Ucrainei este esențială”, a spus Merkel.

Sursa: mediafax.ro

Ucraina: Consulul onorific al Lituaniei la Lugansk, răpit și ucis de rebeli (șeful diplomației lituaniene)

Consulul onorific la Lituaniei, Mykola Zelenets, a fost răpit și ucis la Lugansk, bastion al rebelilor proruși din estul Ucrainei, a anunțat șeful diplomației lituaniene Linas Linkevicius, pe contul său de Twitter, informează AFP.

“Am aflat cu profundă tristețe că Mykola Zelenets, consulul onorific al Lituaniei la Lugansk, a fost răpit și ucis cu brutalitate de către teroriști”, a scris ministrul, aflat în vizită la Kiev, care a fost primit vineri de președintele ucrainean Petro Poroșenko. Sute de persoane au fost răpite de separatiștii pro-ruși de la începutul conflictului din estul Ucrainei la mijlocul lunii aprilie, între care jurnaliști, militanți pro-ucraineni, preoți, observatori internaționali și simplii cetățeni considerați suspecți.

Amnesty International a denunțat într-un raport în luna iulie sute de cazuri de răpiri comise în mare parte de ‘separatiști înarmați’, ale căror victime ‘au fost de multe ori supuse unor acte de tortură’.

Sursa: agerpres.ro

Statele Unite acuză Rusia că intenționează să intervină militar în estul Ucrainei

Rusia intenționează să se folosească de pretextul situației umanitare grave din estul Ucrainei pentru a interveni și mai mult în această regiune, afirmă ambasadorul Statelor Unite la ONU, Samantha Power.

“Problema situației grave a locuitorilor din Donețk și Lugansk trebuie rezolvată, dar nu de cei care au creat această situație”, a declarat Power, conform AFP. “Orice intervenție suplimentară a Rusiei în Ucraina este total inacceptabilă și ar fi considerată drept o invazie”, a spus ambasadorul american.

Rusia a propus lansarea unei misiuni umanitare în estul Ucrainei. “Rusia vrea să deghizeze o criză politică în criză umanitară”, a subliniat Power.

Sursa: mediafax.ro

Lupte sângerose în estul Ucrainei, unde continuă căutarea cadavrelor victimelor catastrofei aeriene

Noi lupte sângeroase au avut loc duminică între forțele ucrainene și separatiștii proruși din estul Ucrainei, dar căutarea victimelor zborului MH17 continuă în pofida acestor confruntări. Șase civili au fost uciși și 13 au fost răniți în 24 ore în luptele de la Donețk, fief separtist din estul Ucrainei pe care forțele ucrainene încearcă să îl izoleze, a anunțat duminică primăria.

În celălalt bastion separatist, Lugansk, trei civili au murit în lupte în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică primăria, care cu o zi înainte avertizase asupra unei situații “în pragul unei catastrofe umanitare”. În acest oraș cu 500.000 de locuitori înaintea ostilităților, apa și electricitatea sunt întrerupte, iar comunicațiile sunt foarte perturbate. Totodată, aprovizionarea cu hrană și carburanți din exterior este aproape imposibilă. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat sâmbătă seara, pe baza mărturiilor refugiaților înainte de a părăsi orașul în ultimele zile, că au loc “bombardamente cu artilerie grea”. “Majoritatea magazinelor sunt închise și oamenii încep să rămână fără hrană”, a anunțat aceasta. Potrivit organizației, bombardamentele se intensifică în jurul Donețk, cel mai mare oraș din această regiune industrială, principalul fief al rebelilor care au proclamat o “Republică Populară”. Sâmbătă, tirurile de artilerie de origine nedeterminată au distrus mai multe clădiri și o școală. O corespondentă a AFP a văzut cadavrul unei femei la fața locului. În total, confruntările din estul Ucrainei au provocat peste 1.100 de morți potrivit ONU de la începutul ofensivei Kievului, în aprilie, care s-a intensificat însă în ultima lună. Forțele ucrainene progresează și încearcă să izoleze separatiștii în bastioanele lor din Donețk și Lugansk.

De la începutul ofensivei, “teroriștii au pierdut trei sferturi din teritoriul pe care îl controlau”, a afirmat duminică un purtător de cuvânt militar, Andrii Lisenko, în cadrul unei conferințe de presă. Forțele ucrainene întâmpină însă o rezistență încrâncenată din partea separatiștilor. Statul Major ucrainean a anunțat că pozițiile sale au suferit mai multe atacuri în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu rachete Grad, o armă imprecisă care lovește zone întinse. Ele au fost vizate, de asemenea, potrivit aceleiași surse, de noi tiruri de artilerie lansate de pe teritoriul Rusiei. În jurul locului unde s-a prăbușit avionul Boeing malaysian, forțele ucrainene și rebelii au promis să respecte un armistițiu dar în ultimle zile s-au auzit permanent explozii în depărtare.

O mică echipă de experți internaționali, care a mers sâmbătă la locul incidentului în căutarea unei părți a fuselajului avionului, a preferat să se întoarcă din drum, tirurile de armament greu părând să se apropie. Principalele căutări efectuate de vineri de zeci de experți au continuat însă. O sută de specialiști din cadrul polițiilor olandeză și australiană, a căror misiune a fost amânată în numeroase rânduri din cauza confruntărilor, au ajuns din nou duminică la locul catastrofei, potrivit OSCE. Vineri și sâmbătă, ei au recuperat fragmente umane ale victimelor și lucruri personale ale acestora, care au fost transportate cu un vehicul frigorific la Harkov, în teritoriul controlat de Kiev, de unde vor fi repatriate în Olanda în vederea identificării. Munca minuțioasă, întreprinsă cu ajutorul câinilor special antrenați se anunță complexă la mai mult de două săptămâni de la catastrofa din 17 iulie care a condus la o creștere a tensiunilor internaționale. Kievul acuză direct insurgenții că au doborât avionul Boeing al Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri dintre care 193 de olandezi, cu o rachetă furnizată de Moscova. Peste 200 de sicrie au fost deja repatriate în zilele care au urmat catastrofei, precum și cutiile negre ale aeronavei.

Separatiștii nu au autorizat folosirea unui avion fără pilot al poliției australiene la locul catastrofei, fapt denunțat de purtătorul de cuvânt militar ucrainean drept o dovadă că insurgenții “nu sunt interesați de o anchetă obiectivă”.

“Utilizarea unei drone ar fi permis descoperirea de noi dovezi și stabilirea faptului că teritoriul este minat”, a denunțat Lisenko. “Ar fi putut dezvălui că teroritii (separatiștii, n.red.) sunt la originea tirurilor care au întrerupt activitatea misiunii” sâmbătă, a adăugat el.

Unda de șoc provocată de această dramă a determinat europenii, până acum divizați și reticenți în a sancționa un important partener comercial, să adopte împreună cu Statele Unite sancțiuni economice fără precedent de la Războiul Rece împotriva Moscova, vizând în special băncile publice.

La Washington, Barack Obama a denunțat în cadrul unei conversații telefonice, vineri, cu Vladimir Putin susținerea puternică pe care Moscova o acordă separatiștilor. Premierul britanic David Cameron a apreciat sâmbătă că NATO ar trebui să își regândească relația pe termen lung cu Rusia și să își consolideze capacitatea de a reacționa rapid la orice amenințare.

Sursa; mediafax.ro

Moscova cere Kievului să înceteze TIRURILE asupra teritoriului rus: “Se pare că Ucraina se teme de prezența observatorilor OSCE”

Rusia cere Ucrainei să înceteze “tirurile asupra teritoriului suveran rus” și să garanteze securitatea observatorilor OSCE, a anunțat Ministerul rus de Externe, denunțând atacuri de pe teritoriul ucrainean contra unor puncte vamale ruse, relatează agenția Itar-Tass, în ediția electronică.

Potrivit diplomației ruse, “pe 29 iulie, angajați ai punctului vamal rus Gukovo au fost vizați de tiruri efectuate cu lansatoare de grenade și arme automate ale militarilor ucraineni”.

“Se pare că autoritățile de la Kiev se tem de prezența unei misiuni o observatorilor OSCE la Gukovo, chemată să monitorizeze situația la frontiera ruso-ucraineană”, apreciază Moscova.

“Cerem Kievului să înceteze tirurile asupra teritoriului suveran al Federației Ruse și să garanteze securitatea observatorilor internaționali”, a afirmat Ministerul rus de Externe. Ulterior, serviciile vamale ruse au anunțat evacuarea a peste 120 de persoane la punctul vamal Matveev-Kurgan, la ora 23.00 (00.00, ora României), după tiruri tiruri pe teritoriul ucrainean în apropiere de frontieră.

Sursa: mediafax.ro

O misiune militară internațională la locul prăbușirii MH17 nu este “realistă”, afirmă Haga

Trimiterea unei misiuni militare internaționale pentru a securiza locul catastrofei aeriene din estul Ucrainei nu este în acest moment “realistă”, a declarat duminică, la Haga, premierul olandez Mark Rutte.

Rutte a afirmat, în cursul unei conferințe de presă, că separatiștii din această regiune dispun de o prezență armată importantă și a subliniat că nu ar fi realist să fie trimisă o misiune militară internațională. “Nici chiar o intervenție militară de foarte mare amploare nu ne-ar asigura un avantaj”, a adăugat el, la zece zile după distrugerea în zbor a unui avion Boeing în estul Ucrainei, catastrofă soldată cu 298 morți, inclusiv 193 de olandezi și 28 de australieni. “Riscul unei misiuni internaționale se datorează conflictului din Ucraina”, a apreciat premierul olandez. “Iar succesul misiunii de repatriere (a cadavrelor) depinde de capacitatea de a evita o escaladare (a luptelor) în această zonă”, a adăugat Rutte. Numeroase cadavre au fost aduse deja în Olanda, dar altele se află în continuare la fața locului.

Rutte a dat asigurări că au fost examinate “toate opțiunile” cu privire la securizarea zonei unde a avut loc catastrofa. “Guvernul a decis astăzi să-și consolideze prezența (în Ucraina) pas cu pas”, a declarat premierul. Olanda este însărcinată cu procesul de identificare a victimelor și conduce ancheta cu privire la cauzele prăbușirii. Duminică, un grup de 30 de experți medico-legiști olandezi s-a deplasat spre locul unde s-a prăbușit avionul malaysian care efectua zborul MH17.

Olandezii au putut să obțină un acces în această zonă în urma unui acord între Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) și separatiști proruși, a informat Haga.

Sursa: mediafax.ro

Observatorii OSCE au primit acces deplin la locul prăbușirii avionului malezian (raport)

Observatori ai Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) au primit acces deplin la locul prăbușirii avionului malaezian Boeing 777, iar zona prăbușirii este acum păzită cu strictețe, se menționează în raportul misiunii din Ucraina a organizației, difuzat luni, informează ITAR-TASS.

‘În data de 20 iulie, colaboratorilor misiunii OSCE li s-a oferit acces deplin la locul catastrofei, care a fost în acest scop îngrădit în mod corespunzător. Căutarea celor decedați continuă’, se spune în document.

Observatorii OSCE au constatat că la ’19 iulie accesul lor era încă limitat, însă într-o măsură mai mică decât cu o zi înainte: perimetrul de securitate era protejat prost’. ‘Echipele de salvare de la locul accidentului au anunțat că locurile în care se aflau toate corpurile neînsuflețite au fost fotografiate și filmate pe suport video înainte de a fi puse în saci’, se spune în document.

Totodată, observatorii au numărat, la 19 iulie, 55 de trupuri neînsuflețite, puse în saci pentru a fi transportate. De asemenea, ei anunță că nu au reușit să numere corpurile neînsuflețite care se păstrează deja în vagoanele frigorifice în stația feroviară Torez.

Sursa: agerpres.ro

Kievul îndeamnă Consiliul European să condamne comportamentul Rusiei

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a cerut duminică Consiliului European să condamne comportamentul Rusiei, pe care a acuzat-o că introduce ilegal în țara sa “material militar greu” și că “atacă poziții ale militarilor ucraineni”.

Poroșenko a abordat acest subiect în cursul unei convorbiri telefonice cu președintele în exercițiu al Consiliului European, Herman Van Rompuy, potrivit unui comunicat al președinției ucrainene. “În cursul acestei convorbiri, Petro Poroșenko a îndemnat Uniunea Europeană să emită o hotărâre în legătură cu trecerea ilegală de material militar greu prin frontiera ruso-ucraineană și cu atacul militarilor ruși asupra pozițiilor militare” ucrainene, potrivit unui comunicat al președinției. Un purtător de cuvânt al președinției ucrainene a afirmat că aceste acuzații nu se referă la anumite incidente recente, ci la “un ansamblu de fapte” survenite de la declanșarea conflictului cu separatiștii proruși din estul Ucrainei. Poroșenko i-a cerut interlocutorului său ca problema ucraineană să fie înscrisă pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European din 16 iulie. Van Rompuy a dat asigurări că va respecta dorința părții ucrainene. Acuzațiile lui Poroșenko au loc în contextul escaladării tensiunii între Kiev și Moscova, diplomația rusă amenințând Ucraina cu “consecințe ireversibile”, după ce un tir în apropierea frontierei s-a soldat cu un mort în Rusia.

Kievul a dezmințit implicarea forțelor sale armate în acest incident.

Sursa: mediafax.ro

Ucraina a prezentat la Consiliul Europei proiectul de reformă constituțională

Guvernul ucrainean a prezentat experților Consiliului Europei proiectul de reformă constituțională prin care extinde puterile regiunilor, un proiect “foarte important”, dar care nu este “federalist”, a anunțat marți vicepremierul ucrainean, Vladimir Groisman.

Această reformă, anunțată în aprilie la Kiev, urmează să fie examinată de experții “Comisiei de la Veneția”, un organism consultativ al Consiliului Europei însărcinat cu asistarea țărilor în tranziție pentru asigurarea statului de drept. Comisia urmează să-și prezinte avizul “în câteva săptămâni”, a precizat un purtător de cuvânt al Consiliului Europei.

Prin intermediul acestui proiect, “autoritățile locale și regionale vor obține atribuții importante”, ceea ce va permite Ucrainei “să contruiască un sistem de bună guvernanță” și “să devină o țară cu adevărat europeană”, a subliniat Groisman în cursul unei conferințe de presă la sediul Consiliului Europei, la Strasbourg.

Reforma, menită detensionării conflictelor cu rebelii proruși din estul țării, prevede alegerea guvernatorilor de către aleșii locali, care, în prezent, sunt numiți de puterea centrală de la Kiev, și o utilizare mai largă a limbii ruse în instituțiile de învățământ și în întreprinderi.

Dar descentralizarea prevăzută nu va merge până la crearea unei structuri federale solicitate de Rusia, un mijloc, potrivit unor observatori, de a-și păstra influența în estul rusofon, în contextul unei apropieri de UE.

“Federația Rusă a încercat să impună Ucrainei noțiunea de federalism”, cu scopul de a “diviza”, a comentat astfel Groisman. “Aș vrea să subliniez că Ucraina este un stat unitar”, a adăugat el.

Pentru a elabora această reformă, “am efectuat numeroase consultări cu reprezentanții unor regiuni din est și din Donbas”, a precizat vicepremierul. “Din motive de securitate, nu le voi spune numele, deoarece grupări teroriste sunt active în estul Ucrainei”, a adăugat Groisman.

Ucraina se află sub “amenințare militară” și urmează să sufere o “agresiune energetică”, a mai afirmat vicepremierul ucrainean, exprimându-și regretul că Rusia a decis, “fără niciun motiv”, să “dubleze” prețul la gazele pe care le vinde țării sale.

Înainte de a sosi la Strasbourg, Groisman a efectuat o vizită la Bruxelles pentru a asista la prima reuniune de coordonare asupra ajutorului acordat Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

SITUAȚIA DIN UCRAINA: Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a două orașe, în drum spre Donețk. Peste 2.000 de separatiști proruși AMENINȚĂ cu lansarea gherilei

Trupele ucrainene continuau să avanseze duminică spre bastionul separatist prorus Donețk, preluând controlul asupra a două orașe situate la sud la Slaviansk – alt bastion al separatiștilor care a căzut cu o zi înainte, a anunțat președinția într-un comunicat, relatează AFP.

UPDATE 18:32 Forțele ucrainene au preluat controlul asupra a două orașe, în drum spre Donețk, anunță președinția

Trupele ucrainene continuau să avanseze duminică spre bastionul separatist prorus Donețk, preluând controlul asupra a două orașe situate la sud la Slaviansk – alt bastion al separatiștilor care a căzut cu o zi înainte, a anunțat președinția într-un comunicat, relatează AFP.

Drapelul național ucrainean a fost arborat la Artemivsk (77.000 de locuitori) și Drujkivka (60.000 de locuitori), situate pe drumul care leagă Slavianskul de Donețk, i-au raportat președintelui Petro Poroșenko ministrul Apărării Valerii Gheletei și șeful Statului Major Viktor Mujenko, citați într-un comunicat.

Forțele ucrainene au preluat deja, sâmbătă, controlul asupra fiefurilor Slaviansk și Kramatorsk, care erau încercuite de armată de mai multe săptămâni, primul succes important al Kievului pe teren de la reluarea ofensivei militare.

Consiliul pentru Securitate Națională și Apărare a anunțat, ulterior, că luptătorii rebeli au părăsit orașele Drujkivka și Kostiantinivka.

În orașele asupra cărora trupele ucrainene au preluat controlul nu s-au purtat, totuși, lupte cu insurgenții, deoarece aceștia băteau în retragere către bastioanele de la Donețk și Gorlivka.

“Donețkul își pregătește apărarea. Toate forțele noastre sunt concentrate exact aici”, a anunțat duminică, pe Twitter, unul dintre principalii lideri ai rebelilor, Denis Pușilin.

“Apărarea Donețkului va fi un punct de cotitură. Vom obține victoria”, a adăugat el.

UPDATE 18:17 Peste 2.000 de separatiști proruși s-au adunat la Donețk amenință cu lansarea gherilei

Peste două mii de susținători ai “republicii populare” de la Donețk, proclamată de separatiști în estul Ucrainei, s-au adunat duminică în centrul orașului, proclamându-și intenția de a apăra localitatea de armata ucraineană care mărșăluiește către ea, relatează AFP.

“Vom lansa gherila pe tot teritoriul Donețkului”, a declarat fostul “guvernator popular” – cum s-a autoproclamat Pavlo Gubarev, care a urcat pe scenă însoțit de zece persoane înarmate cu puști de tip Kalașnikov.

“Vom elibera Kievul, dar pentru moment nu știm de cât sânge este nevoie și când o vom face”, a spus el.

Manifestanții reuniți în Piața Lenin aveau asupra lor banderole și pancarte pe care se puteau mesaje care îndemnau la “Salvarea Donețkului de armata ucraineană”, la “alăturarea lângă strelkovți” (partizani ai liderului Igor Strelkov care, porivit Kievului, este ofițer în cadrul serviciilor militare de informații ruse) sau la “Oprirea genocidului în Donbas”.

De asemenea, ei purtau steagul “republicii populare” de la Donețk, al “Noii Rusii” și Partidului Comunist și scandau “Rusia” și “Fascismul nu va trece pe aici”.

Gubarev a declarat că decizia lui Strelkov și a oamenilor săi de a părăsi Slavianskul este “corectă și chiar genială”.

“Acum, ei (armata ucraineană) ne vor încercui și ne vor ataca Donețkul nostru și milionul de locuitori”, a spus el.

UPDATE 16:30 Forțele de la Kiev își continuă marșul către bastionul rebel de la Donețk

Armata ucraineană își continua duminică marșul către Donețk, unde rebelii proruși le-au cerut susținătorilor lor să participe la un miting în Piața Lenin, în timp ce la Slaviansk, recucerit sâmbătă, viața revenea încet la normal și se distribuia pâine, relatează AFP.

Recucerirea sâmbătă a orașelor Slaviansk și Kramatorsk, două fiefuri ale insurgenților, marchează primul succes important obținut pe teren de către armata ucraineană. Ea îndeamnă Kievul să analizeze o soluție militară, în detrimentul căii politice promovate de către Moscova și susținute de către europeni.

Președintele Pero Poroșenko a anunțat că ofensiva militară va continua.

“Ordinul meu rămâne în vigoare. Este necesară încercuirea teroriștilor, continuarea operațiunii în vederea eliberării regiunilor Donețk și Lugansk”, a declarat el sâmbătă seara, citind un mesaj la televiziune.

La Slaviansk, situația era calmă duminică la prânz, iar distrugerile păreau limitate la câteva case, în apropierea sediilor poliției și Serviciilor speciale SBU, au observat jurnaliști AFP.

În cartiere începuse să se distribuie pâine, adusă cu camionul, și anume câte două bucăți de persoană. Persoanele care stăteau la coadă comentau de pe poziții opuse ultimele evenimente. O pensionară îi taxa pe rebeli drept “teroriști” care “visează în continuare la URSS”, în timp ce un bătrân, Vladimir, reproșa armatei că a tras asupra orașului “cu rachete de tip Grad”. “Eu nu am făcut așa ceva când am ocupat Cehoslovacia, în 1968”, a declarat iritat acest fost militar.

“A fost război cu adevărat. De două zile nu mai era nimic de mâncare, apă, electricitate, gaze naturale”, declară altă pensionară, Liubov Aleksandrovna.

– “Donețkul va fi un punct de cotitură”

Potrivit unor declarații oficiale, confirmate de către rebeli, forțele de la Kiev, susținute de către formațiuni de voluntari, își continuau duminică drumul către sud.

Consiliul pentru Securitate Națională și Apărare a anunțat că rebelii au părăsit orașele Drujkivka și Kostiantinivka, situate între Slaviansk și Donețk.

La Donețk, în oraș situația era calmă, dar se auzeau tiruri de artilerie în zona aeroportului, pe care și-l dispută în continuare forțele guvernamentale și rebelii, au anunțat corespondenți AFP.

Zeci de vehicule de toate mărcile, pline-ochi cu combatanți înarmați, au trecut sâmbătă după-amiaza printr-un punct de control, venind din nord, de la Slaviansk și Kramatorsk, alt fief rebel, după ce au fost atacați în ultimele zile de forțele loialiste și după ce Kievul a anunțat sâmbătă seara că a preluat controlul asupra acestor localități.

În aceste coloane se aflau și camioane, care se îndreptau tot către oraș. Cinci blindate de transport de trupe au intrat pe un bulevard din centrul Donețkului, într-un zgomot asurzitor de șenile, atrăgând privirile celor câțiva trecători, scrie AFP în acest reportaj.

Marea metropolă industrială, capitala bazinului carbonifer (huilă) Donbas, părea aproape pustie sâmbătă. Traficul rutier era redus, iar numeroase magazine erau închise, în pofida faptului că transportul în comun funcționa normal.

Detonări sporadice se auzeau dinspre zona aeroportului, aflat în continuare sub controlul forțelor loialiste. “Ziua a fost calmă”, dă asigurări un combatant, la un post de control. “Mult mai calmă ca noaptea”, adaugă el suspinând.

În jurul cartierului general rebel, instalat în fostul sediu al Administrației Regionale – unul dintre primele pe care prorușii l-au ocupat la începutul lui aprilie – păzit de câțiva oameni înarmați, dar care pare în mare parte părăsit, separatiștii își afișează hotărârea.

“Ne vom bate până la ultima picătură de sânge”, spune un civil, Stanislav, în vârstă de aproximativ 40 de ani, care denunță “exterminarea poporului care a început” odată cu reluarea ofensivei ucrainene.

– Spețnaz și Berkut

La 200 de kilometri depărtare, proruși în uniformă, cu panglici portocaliu-negre ale Sfântului Gheorghe, s-au adunat în jurul unui jeep vechi, ale cărui geamuri au fost făcute țăndări. Dar refuză să spună ce li s-a întâmplat. E “secret militar”.

Iar în timp ce puterea de la Kiev jubilează după căderea Slavianskului, separatiștii își minimizează înfrângerea. “Un pas înapoi nu înseamnă că ai pierdut”, declară Iuri Sevokonenko, liderul unui grup de voluntari alcătuit din foști membri Spețnaz și Berkut, temutele forțe speciale ale fostului regim prorus, înlăturat de la putere în februarie. Întrebat ce părere are despre un eventual atac al loialiștilor asupra Donețkului, el se declară pregătit.

“Ne-am pregătit de mult timp. Dacă ei cred că va fi ușor, se înșală”, subliniază Sevokonenko.

Liderii proruși au îndemnat la organizarea unui miting de susținere duminică, în Piața Lenin. Însă, între timp, “guvernul” separatist pare răspândit în cele patru zări, în pofida faptului că Denis Pușilin, unul dintre principalii lideri, a dat asigurări, într-un mesaj postat pe Twitter, că este vorba doar despre o “repliere tactică” și că “victoria va fi a noastră”.

Andrei Purghin, “vicepremierul republicii populare” de la Donețk, a refuzat să recunoască în mod clar că “trupele” separatiste și-au abandonat fiefurile din nord, pentru a se replia la Donețk. “Orașele sunt distruse, oamenii fug”, s-a limitat el să comenteze, considerând că ar fi “posibilă” o regrupare în metropolă. “Este război, băieții se bat, se deplasează, se regrupează”, a declarat el pentru AFP.

Preconizând un asediu în care locuitorii orașului vor fi prinși fără voie, Purghin dezvăluie că un canal care alimentează Donețkul și regiunea a fost distrus în lupte și că orașul va fi privat de apă “într-o săptămână”.

Sursa: mediafax.ro

Ucraina, Rusia, Germania și Franța vor o reuniune a grupului de contact până la 5 iulie, cu privire la criza din Ucraina

Miniștrii de Externe din Ucraina, Rusia, Germania și Franța au îndemnat miercuri, la sfârșitul unei întâlniri la Berlin, la organizarea unei reuniuni a grupului de contact până sâmbătă, 5 iulie, pentru a încerca să calmeze situația din Ucraina.

Pavlo Klimkin, Serghei Lavrov, Frank-Walter Steinmeier și Laurent Fabius au declarat într-un comunicat “că cer organizarea unei reuniuni a grupului de contact până la 5 iulie, cu scopul de a ajunge la un acord reciproc și necondiționat privind o încetare a focului durabilă” în estul Ucrainei.

Acest grup de contact este format din Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

“Armistițiul privind încetarea focului trebuie să fie supervizat de misiunea specială a OSCE în Ucraina, în conformitate cu mandatul său”, au afirmat cei patru miniștri.

“Miniștrii sunt de acord să ia toate măsurile necesare și să folosească influența lor asupra părților implicate, pentru a îndeplini acest obiectiv”, au adăugat ei, subliniind “importanța eliberării rapide a tuturor ostaticilor”.

Cei patru oficiali au convenit, de asemenea, că posturile vamale de la frontiera cu Rusia trebuie să revină sub controlul Kievului.

Ei au salutat faptul că Rusia s-a declarat dispusă să permită serviciilor de frontieră ucrainene să intre pe teritoriul rus pentru a ajunge la posturile Gukovo și Donețk, în cazul unui armistițiu de încetare a focului.

“Cred că este un prim pas și un pas important în direcția unei încetări a focului bilaterale”, a comentat Steinmeier într-o conferință de presă, după reuniune.

Operațiunea “antiteroristă” contra rebelilor proruși din estul Ucrainei a fost reluată marți dimineața, după ce președintele ucrainean Petro Poroșenko a refuzat să prelungească armistițiul de încetare a focului.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin și Petro Poroșenko au discutat despre o posibilă încetare a focului în Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, și omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, au discutat despre o eventuală încetarea a focului după ce doi jurnaliști ruși au fost uciși în conflictul care opune armata ucraineană milițiilor proruse din estul țării, a anunțat marți seara Kremlinul.

Vladimir Putin și Petro Poroșenko au evocat posibilitatea încheierii unui “armistițiu în zona de operațiuni militare din sud-estul Ucrainei”, a dezvăluit Kremlinul, la finalul unor discuții între cei doi șefi de stat în cursul cărora președintele Federației Ruse și-a exprimat îngrijorarea după ce doi jurnaliști ai televiziunii ruse au fost uciși în Ucraina.

Președintele rus a subliniat importanța asigurării securității jurnaliștilor în Ucraina, în timp ce Poroșenko a promis că autoritățile ucrainene vor deschide o anchetă pentru a se stabili circumstanțele în care cei doi jurnailiști ruși au murit, a anunțat Kremlinul.

“Petro Poroșenko a prezentat condoleanțe pentru moartea unor reprezentanți ai presei ruse și i-a dat asigurări președintelui că o anchetă exhaustivă va fi efectuată sub conducerea sa”, a anunțat cabinetul lui Putin. De asemenea, liderul ucrainean prooccidental s-a angajat să ia măsurile de securitate necesare pentru protejarea reporterilor care acoperă conflictul, a adăugat Kremlinul. Marți, Igor Korneliuk, un jurnalist al grupului de televiziune VGTRK, a fost ucis în urma unui bombardament al forțelor ucrainene în apropiere de Lugansk (estul Ucrainei). Postul de televiziune VGTRK a confirmat ulterior decesul unui alt angajat, Anton Voloșin, un inginer de sunet care a fost dat dispărut și al cărui trup neînsuflețit a fost găsit de rebeli într-o zonă de operațiuni militare. Trupurile neînsuflețite ale celor doi jurnaliști vor fi repatriate miercuri.

Potrivit Reporters sans frontières, cinci jurnaliști au fost uciși de la începutul anului în Ucraina.

Sursa: mediafax.ro

Ce inseamna criza gazelor din Ucraina pentru Romania. Cine ar putea fi afectat

​Criza gazelor din Ucraina provocata de sistarea livrarilor din Rusia nu ar afecta Romania in urmatoarele luni, adica pana in iarna. Cel putin asa sustin autoritatile din Romania. Spre deosebire de alte tari europene, Romania este un caz fericit deoarece nivelul importurilor reprezinta cam 20% din consumul de gaze dintr-un an, iar pe timpul verii se poate descurca, la nevoie, doar cu productia interna. Intrebarea este ce s-ar intampla in cazul in care “razboiul” gazelor dintre Rusia si Ucraina se va prelungi sau va fi reluat la iarna? Nu trebuie uitat ca prin Ucraina trec conductele de tranzit catre Europa.

Pe timpul iernii, insa, lucrurile s-ar putea complica, mai ales in cazul in care temperaturile ar fi foarte scazute. Atunci, consumul creste si la fel si nevoia de importuri care sunt mai mari in lunile ianuarie, februarie si martie. Intr-o iarna normala, cum a fost 2013-2014, nivelul importului se poate mentine la 15%. Potrivit datelor ANRE, in decembrie 2013, consumul a fost acoperit cu 87,99% productie interna si 12,01% import. De asemenea, in ianuarie 2014, productia interna a reprezentata 85,15% din consum, iar importurile au acoperit 14,85%. Aproximativ acelasi nivel al importurilor a fost mentinut si pentru februarie si martie. Practic, lunile ianuarie-februarie-martie sunt cele mai critice, mai ales ca si volumul de gaze inmagazinate pe timpul verii, special pentru perioada de iarna, incepe sa scada. In fiecare an, producatorii si furnizorii de gaze sunt obligati sa constituie stocuri minime de gaze. In Romania sunt operate 8 depozite de inmagazinare. Dintre acestea, 6 depozite sunt operate de Romgaz, avand capacitatea totala de aproape 4,2 miliarde standard metri cubi, volumul de lucru fiind insa de 2,760 miliarde standard metri cubi. Mai exista 2 depozite ale GdF Suez cu o capacitate de 350 milioane standard metri cubi. Ministrul Nicolescu spune ca sunt deja stocate  1,4 miliarde metri cubi de gaze. “Am avut in aceasta dimineata (luni – n.red.), impreuna cu operatorul de transport gaze naturale, Transgaz Medias, o analiza a situatiei, iar, din datele primite, rezulta ca avem deja stocate peste 1,4 miliarde de metri cubi de gaze naturale. Mai mult, in ultima luna si, inclusiv, in prezent, productia interna a Romaniei depaseste consumul national, ceea ce ne ajuta foarte mult. Si, sa nu uitam, ca vin luni de vara, in care consumul scade natural”, a spus Nicolescu printr-un comunicat transmis luni.
Vezi tabelul atasat cu furnizorii care trebuie sa constituie stocuri minime de gaze in 2014.

  • Ce masuri ar putea fi luate

Una dintre masuri ar putea fi trecerea centralelor termice, mari consumatoare de gaze, pe alt combustibil, de exemplu pacura. Dezavantajul ar fi ca pentru centralele termice ar insemna costuri mai mari. Dar deja Departamentul pentru Energie se gandeste la aceasta varianta. “Suntem pregatiti, suntem la un moment in care, fiind perioada de vara, productia este mai mare decat consumul si avem un plan de siguranta pentru orice fel de situatie. Conform acestui plan, daca se va taia in perioada de iarna sau mai repede, ne vor ajunge cantitatile pana in ianuarie-februarie si apoi avem optiunea sa trecem anumite centrale care utilizeaza gaz pe un alt tip de combustibil. De exemplu Elcen. La Elcen ma bucur ca incearca renegocierea termenilor contractuali atat pentru achizitiile de gaz produs in Romania, cat si pentru achizitiile de gaz provenind din Rusia”, spunea ministrul delegat pentru Energie, Razvan Nicolescu, intr-un interviu acordat recent HotNews.ro.

Avand in vedere ca trebuie asigurata in primul rand aprovizionarea populatiei, o alta masura, mai dificila din punct de vedere politic, ar fi deconectarea unor mari consumatori privati, precum Azomures si Interagro de la gazele romanesti. Si aceasta este o solutie la care se gandesc autoritatile in caz de nevoie. Combinatele chimice ale Azomures si InterAgro pot ajunge sa acopere si 20% din consum. De ce este o solutie dificila din punct de vedere politic? InterAgro, grup controlat de omul de afaceri Ioan Niculae, este unul dintre marii consumatori care face constat presiuni pentru obtinerea de facilitati la achizitia de gaze. De altfel, le si primeste. De curand a devenit beneficiarul unei Ordonante de Urgenta care prevede stabilirea pretului de referinta la gaze naturale- pretul de la 1 ianuarie 2014 (72 lei/MWh, ceea ce inseamna 230 dolari/1000 mc) pentru marii consumatori aflati pe piata libera. Mai mult, ministrul economiei, Constantin Nita, a spus de curand ca se gandeste la o noua schema de sprijin pentru marii consumatori de gaze.

Romania importa gaze rusesti prin doua puncte de interconectare cu Ucraina: Mediesu Aurit si Isaccea. Mai exista si conducta de interconectare cu Ungaria, Arad-Szeged, pe unde se fac in acest moment doar vreo 10% din importuri. Dar si pe acolo, in mare parte, gazele importate provin tot din Rusia, doar ca vin pe alte rute. Niculae Havrileț, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), a declarat recent că importurile României de gaze din 2014 se vor ridica la 10-12% din consum. Trebuie precizat ca intr-un an, consumul de gaze in Romania este de 11-12 miliarde de metri cubi.

Romania este un caz fericit comparativ cu alte state, deoarece depinde de importuri de energie doar in proportie de 22,7% pentru a-si asigura consumul intern, conform datelor valabile pentru 2012. Practic, Romania este pe locul al treilea intr-un clasament al independentei energetice procentuale in Uniunea Europeana.

Sursa: hotnews.ro

Băsescu cere Rusiei să înceteze sprijinul pentru trupele separatiste paramilitare din Ucraina

Președintele Traian Băsescu consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei și cere acestui stat să înceteze imediat orice fel de sprijin pentru trupele separatiste paramilitare pro-ruse și să-și asume controlul total al frontierei ruso-ucrainene.

“Președintele României, domnul Traian Băsescu, a luat act cu îngrijorare de amplificarea crizei din estul Ucrainei ca urmare a faptului că prin frontiera ruso-ucraineană, pe segmentul său estic, pe teritoriul ucrainean au pătruns trupe de combatanți și material militar greu. O asemenea situație antrenează responsabilitatea majoră și directă a Federației Ruse în legătură cu escaladarea conflictului din estul Ucrainei, soldat cu morți, răniți și suferințe în rândul populației civile”, se arată într-un comunicat al Președinției.

Președintele României consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei prin tolerarea trecerii peste frontiera de stat a combatanților și a echipamentului militar.

“Domnul președinte Traian Băsescu consideră că Federația Rusă sprijină escaladarea conflictului din estul Ucrainei prin tolerarea trecerii peste frontiera de stat a combatanților și a echipamentului militar. Federația Rusă este, astfel, responsabilă de întreținerea conflictului dintre structurile paramilitare separatiste și armata ucraineană. Președintele României, domnul Traian Băsescu, cere Federației Ruse să înceteze imediat orice fel de sprijin pentru trupele separatiste paramilitare pro-ruse și să-și asume controlul total al frontierei ruso-ucrainene pentru a contribui la stabilizarea situației din estul Ucrainei”, se arată în mesajul citat de Președinție. Cele două regiuni din estul Ucrainei, Donețk și Lugansk, sunt încă din martie devastate de o insurgență armată prorusă. Armata ucraineană desfășoară aici din 13 aprilie o operațiune militară care s-a soldat deja cu 300 de morți.

Sursa: mediafax.ro

Anders Fogh Rasmussen: Rusia consideră NATO un adversar. Alianța pregătește apărarea Ucrainei

NATO pregătește măsuri pentru apărarea Ucrainei în disputa cu Rusia și trebuie să se adapteze la faptul că Moscova consideră Alianța Nord-Atlantică un adversar, afirmă secretarul general al organizației, Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu acordat publicației spaniole El Pais.

“Agresiunea Rusiei în Ucraina a modificat dramatic sistemul de securitate în Europa. În ultimii 20 de ani, am încercat să atragem Rusia spre o cooperare constructivă. Însă acum este clar că Rusia ne consideră adversari. Trebuie să ne adaptăm la faptul că Rusia ne consideră de acum înainte adversari”, a declarat Rasmussen, precizând că NATO pregătește o serie de măsuri care includ asistența destinată Ucrainei pentru reformarea industriei apărării și modernizarea armatei. “Pe termen scurt, am sporit măsurile de securitate în țările baltice, mobilizând nave în Marea Baltică și în Marea Neagră, efectuând exerciții militare în statele baltice și în Polonia… Pașii ulteriori, dacă vor fi necesari, vor include actualizarea planurilor de apărare, exerciții militare și mobilizări adecvate de trupe”, a explicat Rasmussen. Măsurile vor fi prezentate aliaților cu ocazia unei reuniuni programate la sfârșitul lunii iunie. “Pregătim un pachet de măsuri pe care le vom prezenta miniștrilor de Externe la sfârșitul acestei luni. Fară a intra în detalii, pot spune că va fi vorba de asistență în domeniul apărării și de modernizarea forțelor armate ucrainene. Va fi o cooperare mai practică, ce va facilita, spre exemplu, accesul Ucrainei la exerciții militare organizate de NATO”, a precizat Rasmussen.

“Nu există planuri pentru desfășurarea de trupe în Ucraina, dar nu excludem posibilitatea ca militari ai vreunui stat aliat să participe, individual, la exerciții militare organizate pe teritoriul Ucrainei. Acest lucru este la latitudinea autorităților de la Kiev și a fiecărui aliat”, a subliniat Rasmussen. NATO a anunțat clar că nu intenționează să se implice militar în Ucraina, dar a trimis avioane și nave militare în estul Europei și intenționează să adopte măsuri pe termen lung pentru apărarea aliaților. Săptămâna trecută, un comandant al NATO anunța că sunt analizate solicitările de asistență din partea Ucrainei, care vor include echipamente de telecomunicații și instruire militară.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin A DISCUTAT cu Petro Poroșenko despre detensionarea crizei ucrainene. Președintele ucrainean a prezentat un plan de pace, dar s-a plâns de o presupusă incursiune a unor tancuri

Președintele rus, Vladimir Putin, a discutat cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, despre modalitățile de detensionare a situației în Ucraina, anunță Kremlinul, citat de AFP.

UPDATE 3:05 – Poroșenko i-a prezentat lui Putin un plan de pace, dar s-a plâns de incursiunea unor tancuri

Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, i-a prezentat, joi, președintelui rus, Vladimir Putin, un plan de pace pentru Estul prorus și s-a plâns de o presupusă incursiune de tancuri în teritoriul ucrainean, relatează AFP. “Președintele ucrainean i-a prezentat lui Vladimir Putin planul de soluționare a situației din sud-estul Ucrainei”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Președinției ruse. Aceasta este prima conversație între cei doi președinți anunțată oficial de Kremlin. “Cei doi președinți au discutat și despre dezvoltarea relațiilor bilaterale”, a adăugat oficialul rus. Chiar dacă Președinția ucraineană a anunțat că discuția de joi a fost “lungă și substanțială”, purtătorul de cuvânt al lui Poroșenko a subliniat că noul președinte al Ucrainei s-a plâns lui Putin de o presupusă incursiune a trei tancuri în teritoriul ucrainean.

“Poroșenko a calificat situația drept inacceptabilă”, a scris purtătorul de cuvânt al președintelui pe pagina sa de Facebook, făcând aluzie la informații potrivit cărora trei tancuri datând din perioada sovietică au intrat în teritoriul ucrainean dinspre Rusia, o acțiune dezmințită de Moscova. Potrivit Kievului, cei doi lideri “au discutat măsuri pentru încetarea focului și pentru ajungerea la o soluție pașnică”. Tensiunile persistă totuși în estul Ucrainei, în special la Donețk, unde o explozie – probabil un atentat – a vizat vehiculul unei lider al separatiștilor din oraș, Denis Pușilin, a anunțat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a autorităților separatiste. Pușilin “nu se afla în vehicul” în momentul producerii exploziei, au precizat autoritățile separatiste.

– Kievul controlează o sută de kilometri de frontieră

Jurnaliști ai AFP au auzit o explozie violentă, urmată de altele de intensități mai mici produse probabil de tiruri de artilerie, cu puțin timp înainte de ora locală 22.00 (22.00, ora României). Înainte de discuția dintre Putin și Poroșenko, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a denunțat “absența oricăror progrese în eforturile de calmare a violențelor” și continuarea “operațiunii represive” a Kievului. Rusia ia în calcul să depună un proiect de rezoluție pe această temă la Consiliul de Securitate ONU. Scopul Rusiei este ca Ucraina “să înceaptă să aplice foaia de drum” elaborată în mai de președintele OSCE, elvețianul Didier Burkhalter, potrivit lui Lavrov. El a cerut, de asemenea, o anchetă urgentă asupra unor informații despre utilizarea de bombe incendiare de către forțele ucrainene. La Kiev, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Deșcița, a apreciat că glonțul este în câmpul Rusiei. “Trebuie ca Rusia să înceteze să-i susțină pe separatiști. Trebuie să înceteze să trimită blindate și camioane cu combatanți înarmați în regiunile din Est”, a declarat el în cursul unei conferințe de presă. După ce a denunțat incursiunea unor tancuri rusești, președintele ucrainean a afirmat că autoritățile de la Kiev au reușit să preia controlul total asupra frontierei cu Rusia. “Am convocat o reuniune de urgență, iar comandanții militari au anunțat reluarea controlului pe cei 100 de kilometri de frontieră care se aflau sub controlul rebelilor”, a anunțat Președinția ucraineană. Un punct cheie al planului lui Poroșenko este crearea unor culoare umanitare cerute de Moscova pentru a li se permite civililor să părăsească zonele de conflict din estul țării, unde violențele s-au soldat cu 270 de morți în două luni. “Premierul” autoproclamat al “Republicii Populare Donețk”, Aleksandr Borodai, s-a arătat sceptic, joi, în privința capacității Kievului de a crea culoare umanitare.

Luptele continuă în estul Ucrainei, în principal la Slaviansk, un bastion prorus din regiunea Donețk unde locuitorii sunt nevoiți să îndure lipsa apei potabile și adeseori a electricității.

Sursa: mediafax.ro

Kievul PREIA CONTROLUL în peste 20 de orașe din estul Ucrainei. Separatiștii se mențin în alte zece. Tensiunile continuă în Donețk, Slaviansk și Lugansk

Forțele militare ale Kievului au preluat controlul în peste 20 de localități din regiunile Lugansk și Donețk, încercuindu-i astfel în cursul operațiunii “antiteroriste” pe separatiștii care ocupă în total zece orașe în estul Ucrainei, anunță postul de televiziune ucrainean TSN.

Astfel, potrivit presei ucrainene, a fost eliberat de insurgenți orașul Krasnîi Liman, unde deasupra administrației locale a fost arborat drapelul ucrainean. Conform unui ordin al președintelui interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, în calitate de primar al orașului a fost numit ofițerul Konstantin Mateicenko. Printre localitățile aflate sub controlul militarilor ucraineni se numără, de asemenea, satul Semionovka, unde se afla un depozit de armament al insurgenților. Tensiuni se mențin în sudul regiunii Donețk, în special în orașul Amvrosievka, și în localitățile Rubejnîi, Severodonețk și Lisiciansk, în regiunea Lugansk. Potrivit agenției ucrainene UNIAN, lupte intense continuă și în apropiere de Slaviansk. Aici separatiștii au rămas izolați, însă au reușit să doboare un avion al forțelor armate ucrainene.

Joi seara confruntările dintre insurgenți și forțele de ordine ucrainene, la punctul vamal Marinovka, situat la distanța de 3 kilometri de Rusia, s-au soldat cu rănirea a cinci vameși. Insurgenții au fost nevoiți să se retragă, după ce serviciile vamale au primit susținere din partea aviației ucrainene. Militarii au distrus două camioane și un vehicul blindat aparținând separatiștilor. Totuși, separatiștii încearcă să-și consolideze pozițiile, instituind puncte de control suplimentare între orașele Harțîzsk și Ilovaisk, în Donețk, și amplasând mai multe vehicule blindate în localități. Insurgenții de la Donețk au îndemnat joi populația locală să-și păstreze calmul și să aibă încredere în informațiile furnizate de ei.

Totodată, aeroportul de la Donekț, care a intrat sub controlul forțelor ucrainene în urma confruntări intense, soldate cu aproximativ 40 de morți, este închis până la sfârșitul lui iunie. Operațiunea “antiteroristă” lansată de Kiev în urmă cu două luni, cu scopul de a înăbuși insurecția armată prorusă în regiunile Donețk și Lugansk, s-a soldat cu cel puțin 140 de răniți în rândul militarilor ucraineni. În total, peste 200 de persoane – militari ucraineni, separatiști și civili – au fost ucise.

Serviciul de presă al Gardei Naționale a ținut să sublinieze că niciun militar ucrainean nu este deținut în prezent de insurgenți proruși.

În paralel cu desfășurarea operațiunii “antiteroriste”, autoritățile de la Kiev au ordonat închiderea parțială a frontierei cu Rusia. O decizie în acest sens a fost luată de Guvernul ucrainean joi. Potrivit Itar-Tass, Ucraina a închis cel puțin o pătrime din totalul puctelor de trecere a frontierei cu Rusia.

Sursa: mediafax.ro

G7 îndeamnă Rusia să înceteze “destabilizarea” Ucrainei: “Suntem pregătiți să aplicăm SANCȚIUNI suplimentare”

Statele din cadrul G7 au cerut Rusiei să înceteze acțiunile care au scopul “destabilizării” Ucrainei, afirmând că în caz contrar ar putea adopta noi sancțiuni.

“Anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, acțiunile de destabilizare în estul Ucrainei sunt inacceptabile și trebuie să înceteze”, au subliniat într-un comunicat liderii celor șapte mai industrializate țări, la sfârșitul unui dineu comun. “Suntem pregătiți să intensificăm sancțiunile țintite și să punem în aplicare sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei, dacă evenimentele vor necesita” aceste măsuri, au adăugat ei. “Îndemnăm Rusia să recunoască rezultatele alegerilor” prezidențiale din Ucraina, organizate pe 25 mai, “să finalizeze retragerea forțelor militare de la frontiera ruso-ucraineană și să oprească afluxul de armament și insurgenți” spre Ucraina”, au cerut liderii G7, subliniind că Moscova trebuie “să-și utilizeze influența de care dispune în rândul separatiștilor înarmați, pentru a-i determina să lase armele los și să înceteze violențele”. De asemenea, G7 “încurajează autoritățile ucrainene să mențină o poziție echilibrată în continuarea operațiunilor pentru restabilirea legii și a ordinii” în estul țării. Potrivit președintelui francez, François Hollande, “G7 consideră că dialogul și o detensionare a situației trebuie să fie încurajate”. Hollande a confirmat că în cursul dineului la care au participal liderii G7, “au fost abordate măsurile (care vor fi) luate în cazul unor evenimente grave”, și a menționat că noile sancțiuni “ar putea fi adoptate în cazul unor deficiențe majore”. Întrebat cu privire la o posibilă întâlnire între președintele rus Vladimir Putin și omologul său ucrainean Petro Poroșenko, care vor fi prezenți la ceremoniile organizate cu ocazia debarcării aliaților în Normandia, Hollande a afirmat: “Lăsați lucrurile să evolueze de la sine, pentru a vedea dacă vor avea loc contacte” între cei doi lideri.

Președintele rus, Vladimir Putin, a sugerat miercuri că este pregătit să discute cu omologul său ucrainean, Petro Poroșenko, în Franța, cu ocazia ceremoniilor organizate de Ziua Debarcării. “Eu nu voi evita pe nimeni”, a declarat Putin într-un interviu acordat postului de radio Europe 1 și postului tv TF1.

La rândul său, Poroșenko, care se va întâlni zilele următoare cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, nu exclude posibilitatea unei întrevederi cu Putin.

“Pentru moment, o întrevedere cu președintele Putin nu este prevăzută, dar nu exclud posibilitatea”, a explicat liderul ucrainean.

Sursa; mediafax.ro

Tudor Copaci, viceministru al Economiei in Republica Moldova, da o replica gigantului Gazprom: In Republica Moldova vom infiinta o noua companie de transport al gazelor naturale care va apartine statului

Republica Moldova ar putea incepe sa importe gaze din Romania prin conducta Ungheni-Iasi chiar din aceasta toamna, a declarat Tudor Copaci, viceministru al Economiei in Republica Moldova, intr-un interviu acordat HotNews.ro. In conditiile in care gazoductul se opreste la Ungheni, atat Romania, cat si R. Moldova, ar trebui ca in urmatorii doi-trei ani sa faca noi investitii intr-o conducta care sa duca pana la Chisinau, zona cu cel mai mare consum de gaze. Insa lucrurile nu sunt chiar simple in conditiile in care transportatorul de gaze din R. Moldova este controlat de Gazprom. Astfel, statul moldovean intentioneaza sa infiinteze “o noua companie de transport al gazelor naturale, paralela cu MoldovaTransgaz care apartine Moldovagaz (n.red. controlat de Gazprom)”. Insa principalul aspect este cel al pretului la gazele din Romania care trebuie sa fie mai mic decat cel propus de catre Gazprom, considera Copaci. 

Viceministrul a precizat ca au inceput negocieri cu Romgaz si chiar cu OMV Petrom in privinta furnizarii de gaze pe teritoriul Republicii Moldova. Intr-o prima etapa, Republica Moldova ar putea importa intre 50 si 100 de milioane de metri cubi pe an prin conducta Iasi-Ungheni, proiect care ar trebui finalizat pana in luna august. Insa, daca va fi realizata si conducta dintre Ungheni si Chisinau, s-ar putea ajunge la o cantitate de 1,5 miliarde metri cubi pe an care ar putea satisface spre 100% necesarul de consum al Republicii Moldova. Intrebat daca au fost purtate discutii cu Moldovagaz pentru transportul gazelor romanesti pana la Chisinau, Copaci a spus ca aceasta companie “nu are conducte pentru a transporta gaze de la Ungheni pana la Chisinau sau are conducte, dar de dimensiuni foarte mici care nu pot sa asigure acele cantitati de 1,5 miliarde metri cubi”.

Pentru aceasta etapa, cea a realizarii unei conducte pana la Chisinau, ar fi nevoie din partea R. Moldova de investitii de circa 70 de milioane de euro in construirea gazoductului si de circa 150 milioane de euro din partea Romaniei in statii de compresoare care sa asigure o presiune a gazului mai mare. 

  • Trebuie mentionat ca Moldovatransgaz, transportatorul de gaze din Republica Moldova, aparține companiei moldo-ruse Moldovagaz, la care Gazprom detine pozitia de control. In acest moment, R. Moldova este dependenta 100% de gazul rusesc care este transportat prin conductele acestei companii moldo-ruse. Pentru mai multe amanunte vezi atasat Raportul anual al SA “Moldovagaz”.


Reporter: Domnule ministru, care este stadiul constructiei gazoductului Iasi-Ungheni in Republica Moldova?

Tudor Copaci: In acest moment, daca vorbim atat pe partea Romaniei, cat si pe partea Republicii Moldova, partea liniara este finalizata. Se mai fac lucrari la subtraversari. Cred ca intr-o saptamana, doua, se va termina subtraversarea raului Prut. Totodata, au loc lucrari la statia de masurare a gazelor. Intr-adevar, lucrarile la statia de masurare a gazelor sau anumite elemente de la statia de masurare a gazelor au durat foarte mult timp din cauza ca termenul de executare a contractului a fost de cinci-sase luni. De aceea, exista o anumita intarziere la statia de masurare a gazelor, dar conform declaratiilor antreprenorului general urmeaza ca pana la sfarsitul lui iulie sa fie finalizat acest gazoduct si in primele zece zile din august sa se faca testarile corespunzatoare.

Reporter: Practic, din luna august, Republica Moldova ar putea sa realizeze primele importuri de gaze din Romania?

Tudor Copaci: Teoretic din toamna am putea sa facem primele importuri de gaze naturale. Dar vreau sa mentionez aici ca sunt foarte multe elemente de discutat cu partea romana. Primul element este pretul. Cert este faptul ca pentru consumatorul final, pretul sa fie mai mic decat cel propus de catre Gazprom. De aceea, un subiect aparte este pretul gazelor naturale care vor fi livrate Republicii Moldova (n.red. in decembrie, Guvernul Republicii Moldova anuntase ca in 2014, pretul mediu va fi de 365 de dolari pentru 1000 de metri cubi de gaze rusesti). 

Reporter: Pretul se stabileste de catre actorii implicati. Care sunt companiile care vor face aceste importuri?

Tudor Copaci: Din Republica Moldova urmeaza sa identificam doua companii. Prima companie va fi cea care va efectua transportul gazelor prin acest gazoduct, iar a doua companie este furnizorul. Din Republica Moldova, furnizorul va avea un contract de furnizare a gaze cu Romgaz sau alta companie romaneasca. Totodata, compania de transport al gazelor naturale care va gestiona acest segment va incheia un acord de colaborare pentru Transgaz sau compania care gestioneaza corespunzator partea romana. Si vor avea un acord de colaborare in domeniul exploatarii acestui gazoduct.

Reporter: Conducta se opreste, intr-o prima faza, la Ungheni. Practic, cate localitati ar putea sa fie alimentate si cam ce cantitate ar trebui sa importe Republica Moldova pentru a alimenta acele localitati? 

Tudor Copaci: Noi vorbim de cateva raioane, Ungheni si cateva din jurul Ungheniului. Daca vorbim despre cantitati care se consuma in acea regiune, ne gandim de la 50 pana la 100 de milioane de metri cubi pe an. Deci este consumul acelei regiuni. Totodata, vreau sa mentionez ca partea romana nu poate sa ne furnizeze gaz la o presiune mai mare de 16 bari, aceasta este infrastructura existenta la Iasi. De aceea, la o asemena presiune putem sa alimentam doar regiunea Ungheni.

Reporter: 100 de milioane de metri cubi cat reprezinta din necesarul de consum al Republicii Moldova?

Tudor Copaci: De la 5 la 10% din necesarul Republicii Moldova.

Reporter: Si ca sa ajunga efectiv la alimentarea Chisinaului, care este zona cu cel mai mare consum…

Tudor Copaci: Urmeaza sa purcedem la etapa a doua. Etapa a doua consta in doua elemente. Republica Moldova construieste gazoductul Ungheni-Chisinau care necesita investitii in jur de 70 de milioane de euro. Acesta este primul lucru pe care trebuie sa-l faca Republica Moldova: un gazoduct de aceeasi dimensiune 500 mm, destul de voluminos, care practic ne-ar permite sa importam pana la 100% din necesarul Republicii Moldova, pana la 1,5 miliarde metri cubi pe an. Ceea ce trebuie sa faca partea romana este sa construiasca una sau doua statii de compresoare care sa asigure presiune de la 45-50 de bari. Totodata, trebuie sa se intareasca infrastructura locala, sa se construiasca noi gazoducte sau sa le redimensioneze pe cele existente pentru a se asigura ca aceasta cantitate de gaz sa fie disponibila pentru Republica Moldova din punct de vedere tehnic, sa poate fi livrata o cantitate in jur de 250 mii metri cubi pe ora, la o presiune de 45-50 de bari. Atunci putem sa vorbim ca Republica Moldova poate sa importe 100% din necesar din Uniunea Europeana prin intermediul Romaniei, dar aceasta doar dupa realizarea ambelor etape. Daca vorbim despre volumul investitiilor pe partea romaneasca, se vehiculeaza cifra de 140-150 de milioane de euro pentru a asigura acea cantitate si acea presiune necesare Chisinaului.

Reporter: Si acele investitii cine ar urma sa le faca?


Tudor Copaci: Cand vorbim pe partea Republicii Moldova, investitiile urmeaza sa le faca Republica Moldova. Acest gazoduct va fi construit din banii Republicii Moldova, vor fi gasite finantarile corespunzatoare prin intermediul BERD, BEI, Comisia Europeana. 

Reporter: Au fost purtate discutii cu Moldovagaz pentru transportul gazelor pana la Chisinau?

Tudor Copaci: In acest moment, Moldovagaz nu are conducte pentru a transporta gaze de la Ungheni pana la Chisinau sau are conducte, dar de dimensiuni foarte mici care nu pot sa asigure acele cantitati de 1,5 miliarde metri cubi. Deci, oricum urmeaza sa fie construit acest gazoduct, luand in considerare ca Iasi-Ungheni, pe partea Republicii Moldova este proprietatea Republicii Moldova, este logic ca Republica Moldova, din banii statului, urmeaza sa finalizeze acest gazoduct. 

Reporter: Si sa faca o companie de proiect sau cum?

Tudor Copaci: Va infiinta o companie de transport al gazelor naturale care, practic, va gestiona acest transport.

Reporter: Deci o noua companie de transport?

Tudor Copaci: Evident. In Republica Moldova va mai aparea o noua companie de transport al gazelor naturale, paralela cu MoldovaTransgaz care apartine Moldovagaz.

Reporter: Si actionar?

Tudor Copaci: Actionar va fi statul. Evident, cine construieste acela va fi proprietar. Va fi din banii creditati, bugetati, dar proprietatea va fi a Republicii Moldova. 

Reporter: Si in cat timp se poate demara tot acest proiect?

Tudor Copaci: Oricum, aceasta a doua etapa, gazoductul Iasi-Ungheni, urmeaza sa fie efectuata paralel, atat partea Republicii Moldova, cat si partea romaneasca. Noi preconizam ca in doi-trei ani, sa finalizam aceasta a doua etapa, si atunci cand va aparea surplus de gaz pe piata romaneasca, vom avea infrastructura necesara pentru a asigura 100% din gazul pentru Chisinau. Dar un alt element este pretul. Conform pachetelor energetice ale Uniunii Europene, practic, Republica Moldova urmeaza sa procure gaz de la cine il da mai ieftin. 

Reporter: Dar din Romania cu cine ati discutat? Cu Romgaz, cu Petrom?

Tudor Copaci: Cu Romgaz si cu Petrom. Sunt subiecte de discutie, speram ca pana la finalizarea acestei prime etape.

Reporter: Si cu siguranta pretul trebuie sa fie mai mic decat la cel care vine din Rusia?

Tudor Copaci: Noi in Republica Moldova avem consumatorii. Daca te duci la consumatori sa-l convingi sa cumpere gaz din Uniunea Europeana trebuie sa vii cu oferta. Oferta trebuie sa fie mai mica. De aceea, chiar si dupa implementarea etapei a doua sau etapa a treia, oricum Republica Moldova va cumpara gaz de la acel furnizor care ofera gaz mai ieftin. Va fi in Federatia Rusa, vom lua de la Federatia Rusa, va fi gazul romanesc sau al Uniunii Europene, vom cumpara de la Uniunea Europeana. Aceasta este filosofia pachetelor energetice europene.

Reporter: Care mai este stadiul privind interconectarea liniilor electrice de inalta tensiune?

Tudor Copaci: In acest moment suntem in etapa cand urmeaza sa demareze studiile de fezabilitate ale acestor interconexiuni: Vorbim de trei interconexiuni: Vulcanesti-Isaccea cu instalarea convertorului back-to-back de 500 MW, vorbim de linia electrica de 400 kv Straseni-Ungheni-Romania, iar cu instalarea convertorului back-to-back, si vorbim de lina aeriana de 400 kv Balti-Suceava. Daca se reuseste, in trei-patru ani, sa facem aceste interconectari, am putea sa spunem ca am importa 100% energie electrica din Uniunea Europeana. Dar iar, aceste proiecte sunt costisitoare, acum suntem la etapa cand elaboram studiile de fezabilitate care ne vor arata fezabilitatea acestor proiecte.

Reporter: Stiu ca la un moment dat se vorbea despre un proiect comun de instalare a 13 hidrocentrale pe Prut. Este fezabil, se mai vorbeste despre acest proiect?

Tudor Copaci: Noi la Ministerul Economiei, practic, mai analizam aceste proiecte, dar vreau sa retineti ca debitul raului Prut este foarte mic. Noi avem o hidrocentrala la Costesti-Stanca, dar, cu parare de rau, noi nu avem apa pentru a lucra generatoarele. O saptamana lucreaza generatorul din Republica Moldova si in alta saptamana lucreaza generatorul din Romania. De aceea, toate aceste proiecte trebuie analizate foarte bine, trebuie analizate studiile de fezabilitate si de observat daca, intr-adevar, sunt fezabile aceste proiecte.

Reporter: As vrea sa vorbiti putin si despre oportunitatile de afaceri din Republica Moldova. Un investitor roman care se duce in Republica Moldova in ce ar putea sa investeasca mai intai si mai intai ca sa fie o afacere rentabila si cat atractiv este din punct de vedere al fiscalitatii mediul de afaceri?

Tudor Copaci: Din punct de vedere al mediului de afaceri este foarte atractiva Republica Moldova. Noi putem sa exportam in Uniunea Europeana fara taxe vamale, avem CSI- acord de liber schimb cu multe tari din CSI (n.red. Comunitatea Statelor Independente-foste republici ale Uniunii Sovietice). Avem impozitul pe venit de doar 12%, avem o vacanta fiscala pentru materia prima destinata exportului. Daca importam materie prima pentru a efectua produse pentru export, avem o vacanta pentru platirea TVA de 180 de zile. Se pot deduce cheltuielile legate de hrana, de transport si de studii ale angajatului. Aceste elemente nu se impoziteaza. Noi mai avem multe zone economice libere care ofera facilitati fiscale, precum parcurile industriale. Nu mai vorbim de costurile fortei de munca care sunt destul de jos in comparatie cu celelalte tari. De aceea este binevenit investitorul in orice domeniu. Un domeniu la moda acum este eficienta energetica, regenerabilele, am introdus cadrul legal legat de performanta energetica si multe alte domenii. Si odata cu semnarea Acordului de Asociere (n.red. cu UE), intr-adevar, speram sa vina investitiile in Republica Moldova, sa avem o piata europeana pentru a exporta bunurile noastre si sa ne dezvoltam. Sa nu uitam ca anul trecut, Republica Moldova a avut o crestere economica de 8,9%, fata de 3,5% in Romania si multe cresteri la export si investitii. Speram ca acest trend sa se mentina si in acest an, dar, oricum, depinde si de cum se va derula pozitia geopolitica a Republicii Moldova pe fundalul conflictului dintre Ucraina si Fedaratia Rusa.

Sursa: hotnews.ro

Ucraina avertizează că nu va accepta majorarea gazelor impusă de Rusia. Discuțiile vor continua luni

Ucraina a achitat o parte din datoria la gaze pe care o are față de Rusia, iar negocierile între cele două părți vor continua săptămâna viitoare, anunță comisarul UE al Energiei, Günther Oettinger, citat de AFP.

“Încă nu avem o soluție, dar am făcut progrese”, a declarat, la Berlin, Günther Oettinger, după prima rundă a negocierilor între ministrul rus al Energiei, Aleksandr Novak, omologul său ucrainean, Iuri Prodan, și directorii Gazprom și Naftogaz.

Prodan a confirmat că Ucraina a plătit vineri 786 de milioane de dolari în conturile Gazprom.

“Este vorba de restanțele pentru gazele din februarie-martie”, a explicat Oettinger. Negocierile vor fi reluate săptămâna viitoare, dar premierul ucrainean, Arseni Iațeniuk, a avertizat că Administrația de la Kiev nu va accepta niciodată majorarea tarifelor la gaze impusă de Rusia. “Ucraina nu va accepta niciodată un tarif de 500 de dolari pe 1.000 de metri cubi de gaz. Luni va avea loc a doua rundă de discuții care se vor încheia fie prin semnarea unui acord, fie prin depunerea unei plângeri la Curtea de arbitraj de la Stockholm”, a avertizat Iațeniuk.

Sursa: mediafax.ro

John Kerry confirmă că Rusia își retrage trupele de la frontiera cu Ucraina

Rusia își retrage militarii mobilizați la frontiera cu Ucraina, a confirmat joi secretarul de Stat John Kerry, care, totodată, a denunțat sosirea unor combatanți ceceni proruși în estul acestei foste republici sovietice.

“Trupele care se aflau la frontieră se retrag spre Moscova”, a declarat Kerry pentru postul american de televiziune PBS, confirmând ceea ce a constatat marți un oficial al Pentagonului. În schimb, “există probe potrivit cărora rușii traversează frontiera”, a subliniat el. “Ceceni antrenați în Rusia trec granița pentru a inflama situația, pentru a se angaja în lupte”, a acuzat Kerry. Presa ucraineană a afirmat în această săptămână că militari ceceni sunt prezenți în Donețk, un bastion al separatiștilor.

Miercuri, președintele cecen Ramzan Kadîrov a dezmințit zvonurile potrivit cărora a trimis militari să lupte în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA DIN UCRAINA: Atac al separatiștilor proruși asupra aeroportului din Donețk. Armata a lansat o “operațiune antiteroristă”. Locuitorii din Donețk, sfătuiți să nu iasă din casă

Aeroportul din Donețk, în estul Ucrainei, a fost închis după un atac al separatiștilor proruși, a anunțat un purtător de cuvânt al aeroportului. O explozie și tiruri sporadice se auzeau luni după-amiază, în apropiere de aeroportul din Donețk. Locuitorii orașului Donețk au fost sfătuiți să nu iasă din casă, după declanșarea unor lupte între trupele ucrainene și separatiști proruși soldate cu “victime în rândul civililor”.

UPDATE 23:12 Primarul orașului Donețk i-a sfătuit pe locuitori să nu iasă din casă

Primarul orașului Donețk, în estul Ucrainei, i-a sfătuit luni pe locuitori să nu iasă din casă, după declanșarea unor lupte între trupele ucrainene și separatiști proruși soldate cu “victime în rândul civililor”, relatează AFP.

“Supravegheați-vă copiii. Încercați să ieșiți din casă doar pentru situații de urgență”, a declarat primarul Oleksandr Lukiancenko, citat într-un comunicat publicat pe site-ul primăriei.

“Evitați să vă deplasați în zona aeroportului și, dacă este posibil, în cea a gării feroviare”, a continuat el.

UPDATE 17:20 – Terminalul aeroportului din Donețk, vizat de obuze ale armatei ucrainene

Principalul terminal al aeroportului internațional din Donețk a fost atins de obuze lansate de elicoptere ale armatei ucrainene.

În zona terminalului aeroportuar poate fi observată o coloană de fum.

UPDATE 14:55 – Armata ucraineană a lansat o “operațiune antiteroristă” la aeroportul Donețk

Armata ucraineană a anunțat că a lansat luni o “operațiune antiteroristă” la aeroportul de la Donețk, aflat începând de luni dimineața sub controlul unor insurgenți proruși, a declarat un purtător de cuvânt al celulei regionale însărcinate cu operațiunea pentru AFP.

“Operațiunea a fost lansată la ora (locală) 13.00 (13.00, ora României)”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Mai multe avioane ucrainene de luptă de tip Suhoi-25 și Mig-29 participă la operațiune.

“Militari sunt parașutați în acest moment din elicoptere (de tip) Mi-8 și sunt pe cale să curețe teritoriul”, a declarat sursa citată.

Un purtător de cuvânt al forțelor ucrainene, Vladislav Seleznev, a scris într-un mesaj postat pe Facebook că avioane ucrainene au distrus un sistem de apărare antiaeriană instalat pe aeroport și “îndreptat împotriva forțelor ucrainene”.

UPDATE 14:21 – O explozie și focuri de armă, pe aeroportul din Donețk controlat de separatiști

O explozie și tiruri sporadice se auzeau luni, în apropiere de aeroportul din Donețk, în estul Ucrainei, care a trecut luni dimineața sub controlul insurgenților proruși, a constatat un jurnalist AFP.

Fum negru se ridica deasupra zonei aeroportului și se putea auzi zgomotul produs de avioane de luptă. Toate zborurile au fost anulate luni dimineața.

Aeroportul din Donețk, în estul Ucrainei, a fost închis luni dimineață după un atac al separatiștilor proruși.

“Mai multe persoane înarmate se află în fața aeroportului și altele sunt în interior”, a declarat Dmitro Kossinov, purtătorul de cuvânt al aeroportului.

El a adăugat că atacul a fost lansat de zeci de persoane, care s-au prezentat drept “reprezentanți ai Republicii Donețk”. Nu au avut loc confruntări armate, a mai afirmat purtătorul de cuvânt. Aeroportul a fost evacuat și închis, iar zborurile anulate.

Cu puțin înainte de ora locală 10.00 (10.00, ora României), trei camioane la bordul cărora se aflau persoane înarmate, purtând uniforme militare, iar unele panglica negru-portocalie a Sfântului Gheorghe, au ajuns la aeroport, a constatat un jurnalist AFP aflat la fața locului.

Separatiști proruși au anunțat duminică faptul că nu vor recunoaște puterea lui Petro Poroșenko și că vor să continue lupta pentru independență.

Încă de duminică seara, miliardarul prooccidental, prezentat ca învingător în scrutinul prezidențial, a anunțat că una dintre primele sale măsuri în calitate de șef de stat va fi să viziteze regiuni din Donbas, care și-au declarat independența față de Ucraina, în urma unui referendum.

Sursa: mediafax.ro

Situația din Ucraina: Bilanțul atacurilor comise de separatiști proruși împotriva armatei ucrainene a ajuns la 17 morți

Ministerul ucrainean al Sănătății a anunțat, joi, că cel puțin 17 militari au murit, iar alți 36 au fost răniți în atacuri comise de separatiști proruși împotriva armatei ucrainene în estul țării.

Potrivit ministerului ucrainean, 16 militari au murit într-un atac cu grenadă și cu mortier în apropiere de Volnovaha, în regiunea Donețk, iar altul a fost ucis în regiunea Lugansk. Bilanțul anterior era de 14 morți. Armata ucraineană a lansat pe 13 aprilie o operațiune militară cu scopul de a prelua controlul asupra regiunilor Donețk și Lugansk, aflate în mare parte sub controlul separatiștilor, care și-au proclamat suveranitatea în urma unor referendumuri privind independența. Insurgenții, la râmdul lor, au lansta atacuri împotriva mulitarilor ucraineni. Incidentele au loc cu doar trei zile înaintea unui scrutin prezidențial considerat crucial pentru viitorul țării, după șase luni de criză politică ce au condus țara în pragul unui război civil și unei sciziuni.

Potrivit ONU, cel puțin 127 de persoane – militari ucraineni, separatiști proruși și civili – au fost ucise în “confruntări violente” în perioada 13 aprilie-16 mai.

Sursa: mediafax.ro

Serghei Lavrov: Criza din Ucraina își are originile în summitul NATO de la București

Actuala criza ucraineană își are originile în summitul NATO de la București, desfășurat în 2008, când s-a stabilit că Ucraina și Georgia vor deveni membre ale Alianței Nord-Atlantice, afirmă, într-un interviu acordat Bloomberg TV, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov.

Întrebat dacă Ucraina poate deveni membră a NATO, Lavrov a răspuns: “Aceasta nu ar fi doar o problemă pentru poporul ucrainean și pentru NATO, aceasta ar fi o problemă și pentru Rusia, pentru că am semnat o serie de acorduri cu state NATO conform cărora, inițial, Alianța nu se va extinde, apoi, după ce s-a extins contrar acordurilor, că nu vor fi forțe combatante substanțiale pe teritoriile noilor state membre, că nu va fi adusă infrastructură militară la frontierele Rusiei – toate aceste înțelegeri au fost încălcate într-un fel sau altul, iar încercările de admitere a Ucrainei în NATO ar fi foarte nefaste pentru întregul sistem de securitate european, iar Rusia se va opune clar, nu am nimic de ascuns”.

“Din punctul meu de vedere, totul a început mult mai devreme, în anii 1990, când NATO a stabilit că – în pofida tuturor declarațiilor despre sfârșitul Războiului Rece și despre faptul că nicio parte nu l-a câștigat – Alianța se poate considera un câștigător; dar în termeni practici, criza actuală a început, semințele acestei crize au fost sădite în anul 2008, în aprilie, în timpul summitului NATO de la București, când liderii NATO au afirmat, în declarația finală, că Georgia și Ucraina vor deveni membre ale Alianței”, a explicat Lavrov.

“Peste câteva luni, președintele georgian Mihail Saakașvili, care a primit cu multă emoție acest anunț dată fiind personalitatea sa, a decis că are mandatul de a invada propriul popor și că poate rezolva prin forță conflictul din Osetia de Sud. În mod clar, a fost motivat de aceste promisiuni făcute de NATO. Referitor la acest aspect, cum se întâmplă acum în Ucraina, Saakașvili, imediat după ce a făcut acest lucru, a început să distrugă monumente ale eroilor din al II-lea Război Mondial. Acest curent neofascist este foarte vizibil în contextul invitațiilor de aderare la NATO, în contextul politicilor celor care cred că Ucraina trebuie să adere la NATO”, a argumentat șeful diplomației ruse.

Sursa: gandul.info

Anunțul departamentului de Stat al SUA despre afirmațiile lui Rogozin la adresa României

Declarațiile lui Dmitri Rogozin la adresa României sunt “retorică inflamatoare”, a declarat, luni, purtătoarea de cuvânt al Departamentului de Stat, Jen Psaki, adăugând că nu știe ca SUA să fie implicate în interzicerea accesului vicepremierului rus în spațiul aerian românesc.

Întrebată care este reacția SUA față de declarațiile vicepremierului rus Dmitri Rogozin care a scris pe Twitter că va reveni în România cu un bombardier strategic, după ce i s-a interzis accesul în spațiul aerian românesc, Jen Psaki a precizat: “Cu siguranță că nu considerăm că acest gen de retorică inflamatoare este de folos”. “Știu că era într-o vizită în Moldova în acel moment. Evident că aceasta este o zonă în care sprijinim și vom continua să sprijinim negocierea unui acord cuprinzător privind conflictul, care să garanteze suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, asigurând, totodată, un statut special pentru Transnistria”, a spus purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat, în cadrul unui briefing de presă.

Întrebată dacă SUA au avut vreun rol în interzicerea accesului, Jen Psaki a precizat că nu este la curent cu așa ceva. “Nu, din câte știu eu. Voi verifica, dar e puțin probabil”, a mai spus purtătoarea de cuvânt. “La solicitarea Statelor Unite, România și-a închis spațiul aerian pentru avionul meu. Ucraina nu-mi permite să trec”, a afirmat vicepremierul rus Dmitri Rogozin într-un mesaj postat, sâmbătă, pe Twitter, din Transnistria, citat de agenția Itar-Tass. “Data viitoare voi zbura la bordul unui (bombardier strategic de tip) Tu-160”, a precizat Rogozin, subliniind că sancțiunile nu-l vor determina să-și anuleze viitoare vizite la Tiraspol, capitala regiunii separatiste moldovene Transnistria. De asemenea, în postarea pe Facebook, vicepremierul rus a susținut că România i-a închis spațiul aerian în legătură cu “sancțiuni impuse de către Uniunea Europeană”, potrivit Itar-Tass. Vicepremierul a acuzat probleme cu transportul și joi, la venirea în regiunea separatistă moldoveană, unde a asistat la parada organizată pe 9 mai, de Ziua Victoriei asupra nazismului. El a anunțat, tot pe Twitter, că avionului său, care se îndrepta către Chișinău nu i s-a permis să traverseze spațiul aerian al Ucrainei și că a fost nevoit să ocolească prin Bulgaria și România.

Ministerul ucrainean de Interne a dezmințit, joi seara, că ar fi interzis tranzitul avionului vicepreședintelui rus Dmitri Rogozin prin spațiul aerian al Ucrainei, afirmând că nu există obstacole pentru zborul avioanelor rusești, potrivit agenției Interfax.

“Se pare că vom merge la Chișinău prin Bulgaria și România, zborul va dura 4-5 ore. Ucraina nu ne-a permis trecerea prin spațiul său aerian”, a scris Rogozin joi, în mesajul postat pe Twitter. “Bine că Ucraina nu este ca Rusia (de mare), altfel ocolirea ar dura aproximativ 20 de ore”, adăuga el. După ce avionul lui Rogozin a aterizat, pilotul a declarat că a fost întrebat de către controlori de trafic aerian din Bulgaria și România dacă avionul transportă “un pasager (supus) unei interdicții”.  “Au intenționat să trimită avioane de interceptare”, a mai scris Rogozin.

Sursa: gandul.info

Gazprom ameninta ca va opri livrarile de gaze pentru Ucraina, din 3 iunie. Decizia ar afecta intreaga Europa. Cat de dependenta este Romania de Rusia

Gazprom va sista livrarile de gaze destinate Ucrainei incepand din 3 iunie, daca Administratia de la Kiev nu va efectua plati in avans pentru luna iunie, anunta presedintele companiei ruse, Aleksei Miller.

“Daca Ucraina nu va plati anticipat gazele pe luna iunie, Gazprom va informa inainte de 3 iunie partea ucraineana in legatura cu gazele care vor fi livrate. Daca nu vor fi platite in avans, Ucraina nu va primi niciun metru cub de gaze in iunie”, a explicat Miller, citat de AFP, potrivit Mediafax.Gazprom a amenintat de mai multe ori, in contextul crizei din Ucraina, ca va intrerupe alimentarea cu gaze, iar saptamana trecuta a introdus un sistem de plata in avans pentru livrarea gazelor. Kievul a acumulat facturi neplatite in valoare de 2,2 miliarde de dolari si refuza cresterea cu 80% a tarifului, o masura decisa de catre Moscova la inceputul lui aprilie. Trecerea la un sistem cu plata in avans inseamna, de fapt, intreruperea furnizarii gazelor naturale catre Ucraina, implicand riscul perturbarii livrarilor catre UE, ca in timpul “razboaielor gazelor naturale” din 2006 si 2009.
Intr-o scrisoare trimisa catre 18 lideri europeni, publicata la 10 aprilie, Putin i-a somat deja pe europeni sa asigure plata datoriei in valoare de miliarde de euro acumulate de Ucraina, altfel aprovizionarea lor fiind amenintata.
UE importa un sfert din gazele sale naturale din Rusia, iar aproape jumatate din aceste livrari tranziteaza Ucraina.
Presedintele rus a solicitat consultari in vederea introducerii unor masuri comune de stabilizare a economiei Ucrainei si pentru asigurarea livrarilor si tranzitului de gaze naturale rusesti.
Bruxelles-ul a acceptat sa poarte consultari cu Moscova pe tema securitatii aprovizionarilor cu gaze naturale si a subliniat ca “fiabilitatea” Rusiei se afla in joc, dupa ce aceasta a amenintat cu oprirea furnizarilor.
Presedintele rus a amenintat pe 10 aprilie cu oprirea livrarilor de gaze naturale catre Ucraina, in cazul in care Kievul nu-si rezolva problema datoriei. El a anuntat ulterior ca da Ucrainei termen o luna sa-si solutioneze acest diferend cu Moscova asupra gazelor naturale.
Reteaua ucraineana de gazoducte asigura tranzitul a 65 din cele 133 de miliarde de metri cubi de gaze naturale achizitionate de catre state UE. Achizitiile din Rusia acopera 25% din nevoile UE, potrivit datelor furnizate de catre CE pentru anul 2013.
Rusia asigura peste 80% din gaze pentru 10 state europene. Romania printre cele mai putin dependente
Gazul rusesc acopera peste 80% din consum in cazul a 10 state europene, printre care Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, in timp ce Romania se numara printre cele mai putin dependente tari din regiune, alaturi de Marea Britanie sau Franta.
Anul trecut, aproximativ 20% din consumul de gaze al Romaniei a fost acoperit prin importuri din Rusia, restul fiind asigurat din productia interna.
Pentru Serbia, Bulgaria, Cehia, Finlanda si Belarus, importurile din Rusia asigura in intregime sau aproape in totalitate necesarul de gaze naturale, potrivit datelor Gazprom si Morgan Stanley, citate de The Guardian.
In Republica Moldova si Lituania, gazul rusesc acopera aproximativ 90% din consum, iar Polonia si Slovacia depind in proportie de 80% de importuri.
Rusia asigura peste 40% din necesarul de gaze naturale al Germaniei, Ucrainei, Turciei, Austriei, Greciei si Estoniei, potrivit datelor citate.
La polul opus, Belgia nu utilizeaza deloc gaze rusesti, in timp ce in Olanda si Elvetia importurile din Rusia acopera pana la 10% din necesitati.
Marea Britanie, Romania si Franta figureaza cu procentaje de aproximativ 20%, in timp ce in Italia dependenta de gazul rusesc reprezinta aproape 30% din consum.
Rusia a intrerupt pentru scurt timp in doua randuri, in 2006 si 2009, livrarile de gaze catre Ucraina si implicit catre Europa, pe fondul disputelor dintre Kiev si Moscova privind pretul gazului si tarifele de tranzit.
Sursa: incont.ro

Mercenari americani coordonează și conduc trupele guvernamentale în estul Ucrainei

Aproximativ 400 de mercenari de la o firmă americană operează în Ucraina alături de militarii și poliția ucrainene, în operațiunile împotriva separatiștilor proruși, scrie ziarul german Bild am Sonntag.

Potrivit unor informații, care au la bază comunicații radio între centre de comandament ale armatei ruse, interceptate de către Agenția americană de supraveghere NSA și transmise serviciilor secrete germane BND, mercenarii americani coordonează și conduc operațiunile de gherilă împotriva separatiștilor proruși în zona enclavei Slaviansk. Acești 400 de mercenari lucrează pentru Academi, mai cunoscută sub fostul nume – Blackwater, o firmă de securitate care a fost privată de contractul cu armata americană în Irak, în urma unui atac armat comis asupra unor civili, în 2007, precizează Bild am Sonntag. Publicația precizează totodată că nu știe cine a încheiat contractul cu Academi.

Bild am Sonntag scrie că Rusia a denunțat, în urmă cu câteva săptămâni, prezența unor mercenari americani alături de trupe guvernamentale ucrainene, o acuzație dezmințită la jumătatea lui martie de către Geoffrey Pyatt, ambasadorul american la Kiev. Publicația a dezvăluit săptămâna trecută că agenți CIA și FBI ajută Kievul să pună capăt rebeliunii din estul Ucrainei și să implementeze un dispozitiv de securitate eficient, dar fără să se angajeze în mod direct în confruntări.

Sursa: mediafax.ro

Referendumul separatiștilor proruși din estul Ucrainei s-a încheiat. Peste 89% din votanții regiunii Donețk s-ar fi pronunțat pentru independența față de Ucraina

Mii de ucraineni s-au prezentat duminică pentru a vota în referendumurile organizate de separatiști proruși în Donețk și Lugansk și contestate de autoritățile de la Kiev și țări din Occident, relatează AFP.

UPDATE Peste 89 la sută din votanții regiunii Donețk s-ar fi pronunțat pentru independența față de Ucraina

“89,07% au votat pentru, iar 10,19% împotrivă. Acesta poate fi considerat rezultatul final”, a declarat Roman Liaghin, șeful Comisiei Electorale înființate de rebeli. Rata de participare la vot este de 74,87%, potrivit aceleiași surse. Peste șapte milioane de ucraineni din estul țării au fost chemați să voteze pentru a decide situația regiunilor Donețk și Lugansk, un lucru care ar putea să conducă la secesiunea acestei părți a țării.

La Kiev, Ministerul de Externe a anunțat că referendumurile organizate în estul țării sunt o “farsă” finanțată de Rusia. “Referendumul este nul din punct de vedere juridic și nu va avea nicio consecință pentru integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit ministerului.

Rezultatele vor fi cunoscute începând de luni, a anunțat Roman Liaghin, șeful Comisiei Electorale.

În bastionul rebel Slaviansk, rata de participare este de 80%, a declarat la rândul său primarul autoproclamat Viaceslav Ponomarev, care s-a declarat “satisfăcut”. Potrivit Irinei Markina, o membră a Comisiei Electorale Locale, “practic toate circumscripțiile” au votat masiv în favoarea independenței. Referendumurile au avut loc într-o atmosferă relativ calmă. La Mariupol, în sud-estul Ucrainei, sute de oameni au stat la coadă pentru a vota. În schimb, în orașul Svatove (20.000 de locuitori), situat în apropiere de Lugansk, primarul Evghen Rîbalko a refuzat să organizeze referendumul, în pofida faptului că zeci de bărbați înarmați l-au vizitat pentru a încerca să-l convingă să renunțe la decizia sa. “Datoria mea este să contribui la respectarea legii ucrainene. Populația trebuie să își exprime opinia într-un cadru legal, ceea ce nu este cazul pentru acest referendum”, a declarat el pentru AFP. Doar la Krasnoarmiisk, un oraș de 65.000 de locuitori situat la vest de Donețk, bărbați înarmați au intrat în clădiri oficiale și au întrerupt d esfășurarea referendumului.

Ministerul ucrainean de Externe a amintit duminică dimineață că, potrivit unui sondaj efectuat recent de institutul Pew Research Center, 70% dintre locuitorii din estul țării pledează pentru menținerea unității Ucrainei. “Rezultatele referendumurilor artificiale din estul Ucrainei vor fi probabil false. Nu există niciun mijloc pentru a verifica participarea” la vot, a afirmat ministrul suedez de Externe, Carl Bildt.

Marele puteri au adoptat deja sancțiuni împotriva Rusiei și amenință că le vor spori în cazul în care Moscova va împiedica organizarea alegerilor prezidențiale din Ucraina, programate să aibă loc la 25 mai.

“Pretinsele referendumuri sunt ilegale, iar noi nu le vom recunoaște rezultatele”, a anunțat duminică Maja Kocijancici, o purtătoare de cuvânt a Înaltului Reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton.

Președintele francez François Hollande a denunțat la rândul său consultările “false”, “nule și neavenite” organizate de separatiști proruși la Donețk și Lugansk. “Ceea ce contează pentru mine, singurele alegeri care contează, sunt cele de la 25 mai, alegerile care vor permite desemnarea președintelui întregii Ucraine”, care “va fi singura autoritate legitimă”, a precizat șeful statului francez.

Potrivit secretarului american al Apărării, Chuck Hagel, Rusia nu și-a retras trupele mobilizate la frontiera cu Ucraina, în pofida unor promisiuni în acest sens.

Confruntările armate care au avut loc în ultimele două săptămâni în estul și sudul Ucrainei s-au soldat cu zeci de morți.

Washingtonul reafirmă ilegalitatea referendumului din estul Ucrainei

Statele Unite au reafirmat sâmbătă seara că nu vor recunoaște rezultatul votului organizat duminică de către separatiști proruși în estul Ucrainei, care ar putea conduce la secesiunea acestei părți a țării, relatează AFP.

Aceste scrutine sunt “ilegale în virtutea dreptului ucrainean și sunt o tentativă de creare a unor disensiuni și tulburări”, a declarat Jen Psaki, o purtătoare de cuvânt a Departamentului de Stat, citată într-un comunicat. Peste șapte milioane de ucraineni din estul țării sunt așteptați la urne duminică, să decidă situația regiunii lor, controlate parțial de către separatiști proruși, în cadrul a două referendumuri. Pe buletine, imprimate în pripă de către rebeli proruși, sunt adresate întrebările “aprobați independența republicii populare Donețk?” sau “aprobați independența republicii populare Lugansk?”. “Dacă aceste referndumuri au loc, ele încalcă dreptul internațional și integritatea teritorială a Ucrainei. Statele Unite nu vor recunoaște rezultatele acestor referendumuri ilegale”, a subliniat Psaki.

Sursa: mediafax.ro

Kievul afirmă că avionul lui Rogozin s-a întors din drum benevol și denunță “un truc politic”

Ministerul ucrainean de Externe a declarat că avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin s-a întors din drum în mod benevol și a calificat declarațiile oficialului rus drept “provocare și truc politic”, relatează agenția ucraineană oficială Ukrinform.

“Avionul lui Rogozin venind din Chișinău s-a întors din drum benevol, fără constrângere și avioane de interceptare ucrainene! Este o provocare și un truc politic. Imaginația bogată a lui Rogozin ne uimește!”, a afirmat ministerul ucrainean, într-un mesaj postat pe contul său de Twitter. Diplomații ucraineni au subliniat în mesaj că “versiunea lui Rogozin privind zborul său din Chișinău este plină de minciuni! Ucraina nu a impus nicio interdicție pentru zborurile care tranzitează spațiul său aerian”. Anterior, Rogozin a anunțat că a revenit la Moscova, din Republica Moldova, în pofida faptului că avionul său a fost obligat de către avioane ucrainene de interceptare să se se întoarcă din drum, la Chișinău.

Sursa: mediafax.ro

INCIDENT la frontiera Ucrainei cu Rusia: Persoane necunoscute au incendiat un punct vamal ucrainean. Oficial rus: “Este o provocare”

Persoane necunoscute au incendiat joi seara punctul vamal Izvarino, în regiunea Lugansk, la frontiera cu Rusia, a anunțat șeful Serviciului Vamal federal rus, Andrei Belianinov, citat de RIA Novosti.

“Persoane îmbrăcate în negru, purtând panglici «Sf. Gheorghe» au incendiat punctul de trecere a frontierei ruso-ucrainene Izvarino”, în regiunea Lugansk, a declarat Belianinov, denunțând “o provocare cu scopul de a tensiona relațiile dintre Moscova și Kiev”. Potrivit lui Belianinov, peste 40 de persoane înarmate au coborât în jurul orei 18.00, la Izvarino, din două microbuze. Ele au cerut vameșilor ucraineni să lase armele jos și să se predea, amenințând că “în caz contrar după 30 de secunde vor deschide focul”. Vameșii ucraineni au refuzat să îndeplinească cerințele persoanelor necunoscute, iar acestea au incendiat punctul vamal. El a adăugat că “momentan, punctul vamal Izvarino este închis, însă incendiul a fost stins”.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin susține că Moscova și-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina. Acțiunile rusești și rubla au crescut după anunț. Casa Albă așteaptă dovezi

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat, miercuri, că Rusia și-a retras trupele de la frontiera cu Ucraina, unde NATO a estimat, la sfârșitul lui aprilie, că se află până la 40.000 de persoane. Acțiunile rusești și rubla au crescut după anunțul liderului de la Kremlin. Statele Unite așteaptă dovezi privind retragerea trupelor ruse.

“Ni s-a spus tot timpul că trupele noastre de la frontiera ucraineană ridică îngrijorări: le-am retras, ele nu mai sunt în prezent la frontiera ucraineană, ci acolo unde desfășoară exerciții în mod obișnuit”, a declarat el la încheierea întâlnirii sale cu președintele OSCE, elvețianul Didier Burkhalter.

Acțiunile rusești și rubla cresc după ce Putin a spus că a retras trupele de la granița cu Ucraina

Acțiunile rusești au înregistrat miercuri cea mai mare creștere a ultimelor șapte săptămâni, iar rubla este în urcare, după ce președintele Vladimir Putin a declarat că a retras trupele de la granița cu Ucraina și a cerut separatiștilor să amâne referendumul, pentru detensionarea situației. Indicele Micex al bursei din Moscova a avansat cu 3,1%, cea mai mare creștere de după 18 martie, transmite Bloomberg. Randamentul obligațiunilor denominate în ruble, cu scandența în 2027, a scăzut cu 0,32 puncte procentuale, la 9,15%. Rubla s-a apreciat cu 1,1%, la 41,2451 unități pentru un coș dolar-euro al băncii centrale a Rusiei.

Casa Albă: Nu avem dovezi că trupele ruse au fost retrase de la frontierele Ucrainei

Statele Unite încă nu au dovezi privind retragerea trupelor ruse de la frontierele Ucrainei, așa cum a afirmat președintele rus, Vladimir Putin, anunță Casa Albă, citată de AFP. “Statele Unite ar primi favorabil o asemenea măsură, dar, deocamdată, nu există dovezi că a avut loc o retragere a trupelor”, a declarat Josh Earnest, purtătorul de cuvânt al președintelui Barack Obama. “Am primi favorabil o retragere semnificativă și transparentă a trupelor ruse”, a adăugat oficialul american. La rândul său, Alianța Nord-Atlantică a comunicat că nu are informații care să confirme retrgerea trupelor ruse de la frontierele Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Breedlove: NATO ar putea lua în considerare o prezență militară permanentă în Europa de Est

Criza din Ucraina și tensiunile cu Moscova ar putea determina NATO să ia în calcul o prezență militară permanentă în statele membre din Europa de Est, a declarat marți generalul Philip Breedlove, comandantul forțelor NATO în Europa.

“Urmărim îndeaproape evoluția evenimentelor dramatice din estul Ucrainei și suntem îngrijorați de situația locuitorilor din regiune”, a afirmat generalul Breedlove, la Ottawa. Întrebat dacă situația din Ucraina ar putea duce la o prezență militară permanentă a forțelor NATO în Europa de Est, el a răspuns: “Cred că trebuie să analizăm o astfel de posibilitate”. “Ar mai trebui să evaluăm disponibilitatea și poziționarea forțelor noastre, pentru a fi în stare să răspundem la această întrebare”, a adăugat el.

Sursa: mediafax.ro

Criza din Ucraina: Ministrul de Interne: Peste 30 de separatisti au fost ucisi/ Rusia trimite mai multe submarine si nave in Marea Neagra

Luptele violente s-au extins in estul Ucrainei unde cel putin patru persoane au murit, iar temerile privind un razboi civil sunt tot mai mari, in timp ce Parlamentul se intruneste cu usile inchise marti la Kiev, iar Viena va fi in centrul unei reuniuni pe tema crizei ucrainene.

La randul sau, ministrul de Externe britanic William Hague este asteptat marti seara in capitala ucraineana pentru discutii cu oamenii “cheie” ai tarii, scrie AFP. Seful diplomatiei britanice va merge inainte la Viena pentru a discuta despre criza din Ucraina cu treizeci de ministri, inclusiv rusul Serghei Lavrov si ucraineanul Andrei Descita, cu ocazia unei reuniuni a Comitetului ministerial al Consiliului Europei.

Ora 23.50 Rusia va aloca 1,75 miliarde de euro pentru consolidarea flotei sale de la Marea Neagra

Ora 23.35 Rusia a intensificat zborurile militare in largul coastelor SUA si in zona Asia-Pacific

Ora 20:20 Statele Unite s-au declarat marti “ingrijorate de eforturile depuse de gruparile pro-ruse” pentru a organiza un fals referendum in 11 mai in estul Ucrainei, considerat o repetitie a scenariului folosit in Crimeea, scrie AFP.

“Daca Rusia trece la etapa urmatoare” si intra in estul Ucrainei pentru a-l anexa, “vor urma severe sanctiuni europene si americane”, a avertizat purtatorul de cuvant al diplomatiei americane, Marie Harf, citat de AFP.

Ora 19:45 Economia Rusiei va intra in recesiune in trimestrul doi – oficial din ministerul rus al Finantelor

Ora 17.20: OSCE a cerut la Viena un armistitiu pentru organizarea alegerilor prezidentiale.

Ora 16.30: Ministrul german de Externe, Steinmeier: Suntem doar la cativa pasi de o confruntare militara in Ucraina 

Ora 14.30: Serghei Lavrov: Ar fi nepotrivit sa organizezi alegeri in Ucraina, in timp ce armata este indreptata impotriva civililor.

Ora 11.10: Ministrul de externe britanic, William Hague, a acuzat Moscova, la Viena, ca vrea sa impiedice alegerile din 25 mai din Ucraina.

Ora 10.55: Ministrul rus al Apararii, Serghei Soigu, a anuntat, potrivit Interfax, ca Rusia trimite in Marea Neagra noi submarine, precum si nave de suprafata de noua generatie, anul acesta.

Ora 09.50 Toate zborurile pe aeroportul din Donetsk au fost anulate.

Ora 09.16 Rusia va respecta Tratatul privind reducerea arsenalului strategic cu SUA (START), semnat in 2010, in pofida divergentelor dintre Moscova si Washington privind criza din Ucraina, a spus marti ministrul rus adjunct al afacerilor Externe, Serghei Riabkov, pentru agentia Ria Novosti, scrie Reuters.


Luni, schimburi de foc au avut loc timp de mai multe ore la periferia bastionului rebel pro-rus Slaviansk , a declarat un jurnalist AFP .

Luptele au facut patru morti si treizeci de raniti in randul fortelor de ordine ucrainene, a anuntat marti dimineata Ministerul de Interne. Potrivit oficialilor ministerului, rebelii au folosit populatia drept “scut uman” si au dat foc unor case facand victime.

Administratia regionala din Donetsk a anuntat ca un civil a fost ucis si 15 oameni au fost raniti de focuri de arma la Slaviansk. Un elicopter Mi – 24 al armatei a fost doborat luni noaptea la Slavianks.

Pilotii au supravietuit, potrivit Ministerului Apararii. Aceasta este al patrulea aparat pierdut de catre fortele armate ucrainene de vineri. Ulterior, explozii de arme automate s-au auzit pentru prima data aproape de centrul orasului Slavianks, sugerand ca armata castiga teren, potrivit AFP .

Sursa: hotnews.ro

SBU a confiscat în Cernăuți 1,5 kilograme de MATERIAL RADIOACTIV. Acesta ar proveni din Transnistria și ar fi urmat să servească la fabricarea unei BOMBE. Ce a răspuns KGB-ul transnistrean

Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a reținut, pe 30 aprilie, în regiunea Cernăuți, nouă persoane ce transportau 1,5 kilograme de material radioactiv, ce ar putea conține uraniu 235, provenind din Transnistria, a anunțat luni Ministerul de Interne al Ucrainei într-un comunicat.

UPDATE 6:27 KGB-ul transnistrean respinge acuzațiile SBU privind transportarea de material radioactiv în Ucraina

KGB-ul transnistrean a dezmințit informațiile prezentate luni de către Serviciul ucrainean de Securitate (SBU), potrivit cărora materialul radioactiv confiscat pe 30 aprilie în Cernăuți ar proveni din Transnistria, potrivit site-ului oficial www.kgb-pmr.com. Serviciul de securitate de la Tiraspol insistă, pe site, asupra faptului că în Transnistria nu există substanțe radioative și acuză SBU că “dezinformează intenționat opinia publică”. “KGB-ul își exprimă îngrijorarea în legătură cu provocările din partea autorităților de la Kiev și le recomandă acestora să se abțină de la insinuări care dezinformeză intenționat opinia publică”, afirmă Serviciul de securitate transnistrean, citat într-un comunicat. Autoritățile de la Tiraspol au negat, de asemenea, că ar pregăti un atac militar împotriva Ucrainei și că cetățeni din regiunea transnistreană ar participa la activități care destabilizează situația din acest stat. Potrivit comunicatului, persoanele reținute sunt cetățeni ai Ucrainei și ai Rusiei.

Ministerul ucrainean informează că materialul radioactiv, ascuns într-un container artizanal, era transportat din regiunea transnistreană cu ajutorul unui automobil cu numere de înmatriculare străine. SBU presupune că “gruparea infracțională”, reținută la Cernăuți, avea scopul de a realiza o “bombă murdară”, pentru a o folosi în timpul unor manifestații din sud-estul Ucrainei, ceea ce ar destabiliza situația social-politică din țară, relatează agenția Interfax.

Sursa; mediafax.ro

Mii de susținători ai Ucrainei unite au manifestat pe străzile orașului Odesa

Câteva mii de susținători ai Ucrainei unite, unii purtând căști și înarmați cu bâte, s-au reunit duminică seara la Odesa, după care au pornit în coloană spre sediul regional al poliției, unde au fost întâmpinați de directorul instituției.

După ce s-au adunat, duminică seara, la “Treptele Potemkin”, un monument care a devenit celebru prin filmul lui Serghei Eisenstein, manifestanții, printre care se aflau și aproximativ 50 de membri ai grupării paramilitare naționaliste Pravîi Sektor, au parcurs cele câteva sute de metri până la biroul generalului Ivan Katerinnciuk. Ei au scandat sloganuri ca “Odesa în Ucraina!”, “Glorie Ucrainei!” și au cântat imnul național. Ivan Katerinciuk, șeful poliției din regiunea Odesa, în civil și însoțit de cei doi adjuncți, le-a spus, la megafon, că “toată lumea este egală în fața legii, de aceea contez pe ajutorul și susținerea voastră”. “Ucraina este unită, iar Odesa face parte din Ucraina”, a continuat el, manifestanții răspunzându-i cu strigăte de “Ura!”. “Nu interzicem nimănui să organizeze manifestații pașnice și să-și exprime punctele de vedere, dar suntem împotriva celor care fac propagandă separatismului și divizării Ucrainei, iar eu cred că suntem de acord asupra acestui lucru”, a adăugat el, după care a scandat la rândul său “Glorie Ucrainei!”.

Manifestanții au pornit ulterior către Casa Sindicatelor, incendiată vineri, când au fost uciși aproximativ 40 de proruși. Ei au arborat, la loc, steagul ucrainean, dat jos și ars sâmbătă de către susținători ai unei apropieri de Rusia.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA DIN UCRAINA: Autoritățile au reintrodus încorporarea obligatorie în serviciul militar

Ucraina a reintrodus, joi, încorporarea obligatorie în serviciul militar, suprimată în urmă cu un an, pe fondul deteriorării situației în estul țării, devastat de mai multe săptămâni de o insurecție armată prorusă.

Președintele interimar Oleksandr Turcinov a semnat un decret în acest sens, care va intra în vigoare imediat, “având în vedere degradarea situației în estul și în sudul țării (…), pe fondul creșterii puterii unităților armate proruse, a preluării controlului asupra unor clădiri ale administrației publice, ale unităților militare, comunicațiilor în regiunile Donețk și Lugansk”, potrivit unui comunicat al președinției. “Aceasta aduce atingere integrității teritoriale a țării”, adaugă președinția.

Încorporarea va viza bărbați cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani.

Sursa: mediafax.ro

România SE PREGĂTEȘTE DE RĂZBOI și, în caz de conflict, RECRUTAREA DEVINE OBLIGATORIE

În contextul situației tensionate din Ucraina, în Monitorul Oficial a fost publicat modelul certificatului medical pe care toți tinerii sunt obligați să-l dețină la recrutare, în perioada stării de război. Conform prevederilor legale, în cazul mobilizării sau a războiului, sunt obligați să îndeplinească serviciul militar toți bărbații apți, cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani.

Vești incredibile pentru bărbații cu vârsta cuprinsă între 20 și 35 de ani. Legea arată că “la declararea mobilizării și a stării de război sau la instituirea stării de asediu, îndeplinirea serviciului militar în calitate de militar în termen devine obligatorie pentru bărbații cu vârste cuprinse între 20 și 35 de ani, ce îndeplinesc criteriile pentru a face serviciul militar”. Noul model al certificatului precizează că tinerii vor trebui să-și facă analize, pentru a se verifica dacă au heptatita B sau C.

Acest ordin este semnat de către: ministrul Apărării Naționale – Mircea Dușa, ministrul Justiției – Robert Marius Cazanciuc, directorul Serviciului Român de Informații – George Maior, directorul Serviciului de Protecție și Pază – Lucian Pahonțu, ministrul Afacerilor Interne – Radu Stroe, ministrul Sănătății – Nicolae Banicioiu, directorul Serviciului de Informații Externe – Teodor Meleșcanu, directorul Serviciului de Telecomunicații Speciale – Marcel Opriș.

Sursa: libertatea.ro

CRIZA DIN UCRAINA: Moscova a îndemnat Washingtonul să “tempereze retorica”. Trupele rusești mobilizate în apropierea graniței de vest s-au întors în cazărmi. Rusia reafirmă că nu va invada statul vecin

Trupele rusești care participă la “manevre” în apropierea graniței cu Ucraina s-au întors în cazărmi, a declarat luni ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, în cadrul unei discuții telefonice cu omologul său american, Chuck Hagel.

“Rusia a fost obligată să înceapă manevre de amploare în apropierea graniței cu Ucraina în fața perspectivei unei acțiuni militare (ucrainene) împotriva civililor (…). De când autoritățile ucrainene au declarat că nu vor folosi unitățile militare regulate împotriva populației neînarmate, trupele rusești s-au întors în cazărmi”, a spus Șoigu, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Ministrul rus a spus în cursul acestei conversații care a durat aproximativ o oră că “regimul de la Kiev” este cel care “sub pretextul luptei împotriva terorismului” a masat trupe “împotriva propriului popor” în sud-estul țării. El a evocat prezența a 80 de tancuri, 130 devehicule blindate și 15.000 de bărbați înarmați. De asemenea, el a îndemnat Statele Unite să “tempereze retorica” pe tema crizei ucrainene.

“Comentând acuzațiile lui Hagel cu privire la o așa-zisă mobilizare masivă de trupe rusești la granița cu Ucraina și manevre de destabilizare, ministrul rus l-a îndemnat pe interlocutorul său să contribuie la temperarea retoricii”, potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării. Șoigu “a dezmințit categoric afirmațiile despre prezența unor grupuri de sabotaj rusești în sud-estul Ucrainei”, potrivit aceleiași surse. Kievul și Occidentul acuză Moscova că susține acțiunile separatiste din estul Ucrainei.

Rusia a reafirmat că nu va invada Ucraina, anunță Pentagonul

Ministrul rus al Apărării, Serghei Șoigu, a “dat asigurări din nou că forțele rusești nu vor invada Ucraina”, în cadrul unei conversații telefonice purtate luni cu omologul său american, Chuck Hagel, anunță un comunicat al Pentagonului, citat de AFP. În cursul acestei conversații telefonice, secretarul american al Apărării a subliniat că situația rămâne “periculoasă” și a îndemnat din nou Rusia “să pună capăt influenței sale destabilizatoare în Ucraina”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, contraamiralul John Kirby, citat într-un comunicat. Chuck Hagel “a avertizat că prelungirea agresiunii va izola și mai mult Rusia”, a adăugat purtătorul de cuvânt. Luni, americanii și europenii au anunțat adoptarea unor noi sancțiuni împotriva Rusiei. Ministrul american, care a încercat în ultimele zile fără succes să-l contacteze pe omologul său rus, a mai îndemnat Moscova să contribuie la găsirea unei căi “responsabile” în vederea încheierii crizei și a notat că aplicarea acordului din 17 aprilie de la Geneva ar reprezenta un “progres”. Occidentalii, care acuză Rusia de susținerea acțiunilor separatiste din estul ucrainean, sunt îngrijorați de mișcările importante de trupe rusești la granița cu Ucraina, unde Moscova ar fi mobilizat până la 40.000 de militari în vederea efectuării unor “manevre”. Președintele rus, Vladimir Putin, a spus la rândul său că “speră cu putere” că nu va fi nevoit să trimită armata în Ucraina. Evocând cu Șoigu operațiunile efectuate în ultimele zile de forțele ucrainene în vederea reluării controlului asupra unor bastioane ocupate de proruși, secretarul american al Apărării a reamintit “dreptul Guvernului ucrainean de a asigura respectarea legii și ordinea în interiorul frontierelor sale”.

De asemenea, Chuck Hagel a solicitat “asistență din partea Rusiei” pentru eliberarea celor șapte observatori străini ai OSCE reținuți prizonieri în estul Ucrainei.

Șapte observatori străini ai OSCE sunt reținuți de către separatiști proruși în primăria orașului Slaviansk, în estul Ucrainei. Separatiștii proruși îi consideră pe observatorii OSCE reținuți “prizonieri de război” și vor să-i elibereze în schimbul unor persoane deținute de autoritățile ucrainene. Moscova a anunțat la rândul său că Serghei Șoigu a purtat o discuție la telefon cu Chuck Hagel în cursul căreia a îndemnat Statele Unite să “tempereze retorica” pe tema crizei ucrainene.

Sursa: mediafax.ro

CRIZA DIN UCRAINA: Militanți separatiști proruși au ocupat televiziunea regională de la Donețk

Militanți separatiști proruși au ocupat duminică sediul televiziunii regionale de la Donețk, în estul Ucrainei, fără ca poliția, prezentă la fața locului, să intervină pentru a-i împiedica, a constatat un jurnalist AFP.

Câteva zeci de militanți în uniformă, înarmați cu bâte de baseball, se aflau în interior și păzeau intrarea clădirii, interzicând accesul oricui. Majoritatea purtau același tip de uniformă de camuflaj și o banderolă de culoarea roșie pe care scria “Oplot” (“Scut”), numele unei grupări paramilitare proruse. Această grupare a fost creată la Harkov, al doilea cel mai important oraș din Ucraina, de către un anume Evghen Jilin, un fost polițist care are cazier judiciar, cunoscut până prezent pentru organizarea unor turnee de lupte libere, fără nicio regulă, în cuști. Nicio armă de foc nu era vizibilă, însă militanții din interior purtau în general rucsaci de sport grei și refuzau să stea de vorbă cu presa. Un autocolant cu autoproclamata “republică de la Donețk” a fost lipit peste trident, simbolul statului ucrainean, pe o placă aflată la intrare. “Jurnaliștii vor putea să continue să lucreze, dar trebuie să spună adevărul”, a declarat pentru AFP Stanislav, unul dintre atacatori, adăugând că imobilul va fi păzit “zi și noapte”. “Posturile rusești (acuzate de Kiev de propagandă antiucraineană și interzise în țară) spun adevărul”, a continuat el. Directorul postului, Oleg Djolos, a ieșit ulterior pentru a se adresa numeroșilor jurnaliști internaționali adunați în incinta postului de televiziune. “Programele postului nostru nu sunt, pentru moment, modificate”, a spus el. “Jurnaliștii și angajații noștri sunt, bineînțeles, îngrijorați, însă persoanele care au preluat controlul asupra stației noastre s-au angajat să ne asigure securitatea”.

În incinta televiziunii, șase polițiști ucraineni, dintre care trei erau înarmați cu puști de tip Kalașnikov și purtau veste antiglonț, observau scena, dintr-un vehicul, fără să intervină. Întrebat despre lipsa de reacție a polițiștilor înarmați față de intruziunea celor câteva zeci de indivizi fără arme, Djolos a răspuns că “trebuie să le puneți lor această întrebare. Sunt polițiști ucraineni”. Întrebați, funcționarii din cadrul poliției au refuzat să răspundă. “Vom veni mâine (luni) să muncim așa cum s-a prevăzut, potrivit orarelor obișnuite”, a spus directorul. Întrebat despre cererea probabilă a agresorilor de a redifuza posturi rusești, el a răspuns că “noi suntem un post ucrainean de televiziune regională. Nu suntem un centru de difuzare. Decizia de a difuza un post sau altul nu este luată la nivelul nostru”.

În cursul preluării controlului, în martie, asupra Peninsulei ucrainene Crimeea de către forțele proruse, susținute de membri ai unor forțe speciale trimiși de către Moscova, posturile din peninsulă au fost ocupate rapid, în urma unor operațiuni care seamănă cu cea care a avut loc duminică la Donețk.

Sursa: mediafax.ro

Senatori ruși propun trimiterea unei forțe de menținere a păcii în sud-estul Ucrainei

Senatori din cadrul Consiliul Federației (Camera superioară a Parlamentului rus) au propus, joi, trimiterea unei forțe de menținere a păcii în sud-estul Ucrainei, în contextul tensionării situației în această țară, relatează cotidianul rus Izvestia în pagina electronică.

“Trebuie să fie inițiate imediat negocieri între Rusia, Statele Unite, Uniunea Europeană și Ucraina, pentru a discuta despre trimiterea unui contingent de menținere a păcii în sud-estul” Ucrainei, a declarat senatorul rus Valeri Șneakin. “În acest moment, formulăm o propunere pe acest subiect, aceasta urmând să fie discutată în Consiliul Federației pe 29 aprilie. Însă, dacă situația se va tensiona în continuare, nu este exclus să abordăm această propunere mai devreme”, a adăugat el, menționând că “în apropierea alegerilor prezidențiale din Ucraina, prevăzute pentru 25 mai, criza va escalada semnificativ, iar numărul de morți și răniți va crește”. “Kievul a provocat un genocid al propriului său popor, el nu este capabil să garanteze respectatea libertăților și drepturilor cetățenilor”, a declarat alt senator, Aleksandr Sediakin, membru al delegației ruse la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). “Autoritățile de la Kiev vor răspunde pentru acțiunile lor în fața Tribunalului (Penal Internațional) de la Haga”, a afirmat Sediakin.

În prezent, Moscova menține forțe de menținere a păcii în Transnistria, insistând că nu le va retrage până când Chișinăul și Tiraspolul nu vor ajunge la un acord asupra statutului regiunii din stânga Nistrului.

Sursa: mediafax.ro

Geoană rupe din pălăria Rusiei

Prezent la Vaslui într-o nouă calitate, de „Înalt Reprezentant al primului ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice și de diplomație publică”, senatorul Mircea Geoană s-a străduit ieri să le explice autorităților județene cum ar putea profita de criza din Ucraina.

Atent în a menționa că este „Înalt Reprezentant al primului ministru pentru promovarea proiectelor economice strategice și de diplomație publică”, senatorul PSD Mircea Geoană a descins ieri la Vaslui, fiind reactivat pentru a îndeplini o “misiune istorică”: folosirea crizei din Ucraina pentru a atrage fonduri europene în estul României, granița economică a UE urmând a se muta până la frontiera Ucrainei.

În fața unui auditoriu format din autorități locale, directori și reprezentanți ai mediului de afaceri vasluian, Geoană a vorbit despre „geografie» politică, dar mai ales despre „geografie economică”: „Sunt aici ca să vă spun că trebuie să ne pregătim ca, peste câteva săptămâni, granițele Europei economice să nu mai fie la Albița, ci cu câteva sute de kilometri mai departe”.

În acest context, la sfârșitul lunii mai, Republica Moldova, Ucraina și Gerogia vor semna Acordul de Asociere și Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană (UE).

„Să punem pe masa Guvernului României un pachet proaspăt de proiecte transfrontaliere. Este nevoie de investiții, de proiecte de interconectare în ceea ce privește infrastructura, electricitatea etc. Să folosim acest moment! Pregătim o informare a ceea ce înseamnă proiecte, o prioritizare a acestora. Vom merge la Bruxelles pentru a obține fonduri suplimentare. Sunt firme occidentale care caută un loc stabil, iar județele din această zonă trebuie să profite”, a mai spus Geoană.

Senatorul a fost însă foarte rezervat când a venit vorba despre implicarea Bucureștiului. Când Ovidiu Copacinschi, președintele Asociației Patronale a Întreprinderilor Mici și Mijlocii Vaslui, i-a cerut să sprijine declararea județului ca zonă defavorizată, precum și un program masiv de investiții pentru diminuarea decalajului economic față de alte județe, «înaltul reprezentant» a menționat că prima parte a solicitării este «o sugestie dramatică», în vreme ce asupra programului de investiții a lăsat să se înțeleagă că nici nu poate fi vorba.

Belarus: Președintele îndeamnă populația să apere independența țării, în contextul crizei din Ucraina

Președintele belarus Aleksandr Lukașenko și-a exprimat, marți, îngrijorarea față de agravarea crizei din Ucraina, îndemnând populația țării sale să apere “prin toate mijloacele” independența de stat, relatează AFP.

“Nu trăim pe o insulă izolată într-un ocean. Toate tulburările geopolitice, în special cele din Europa de Est, ne vor atinge, fără îndoială” , a declarat el într-un discurs susținut în Parlamentul. “Trebuie să apărăm prin toate mijloacele independența țării, dreptul sacru de a trăi pe propriul pământ și de a ne urma destinul”, a adăugat el, aparent referindu-se la o amenințare din partea Rusiei. De la începutul crizei, Minskul s-a arătat foarte rezervat față de evenimentele din Ucraina și la atitudinea Moscovei, recunoscând doar anexarea “de facto” a Crimeei la Rusia. “Nimeni nu ne va răsturna țara, dacă nu vom accepta acest lucru. Atât timp cât companiile noastre funcționează mai mult sau mai puțin, nu va trebui să ne fie frică de niciun tanc”, a adăugat el.

Belarusul, frontalier cu Uniunea Europeană și Rusia, este un stat cu regim autoritar a cărui economie este foarte dependentă de aprovizionările cu gaze naturale și petrol rusești. Această țară face face parte din Uniunea Vamală promovată de Rusia și în care se mai află Kazahstanul.

Sursa: mediafax.ro

Acord la Geneva privind detensionarea crizei din Ucraina: Gruparile armate vor fi dezarmate, cladirile ocupate ilegal trebuie eliberate

Ministerul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a anuntat joi la Geneva un acord cu Statele Unite, Uniunea Europeana si Ucraina privind etapele pentru detensionarea crizei ucrainene, scrie AFP.

Acesta a precizat, intr-o conferinta de presa, ca acest acord prevede dezarmarea gruparilor armate ilegale si evacuarea cladirilor ocupate ilegal. “Toate gruparile armate ilegale trebuie sa fie dezarmate, toate cladirile ocupate ilegat trebuie redate proprietarilor legitimi, toate strazile, pietele si alte locuri publice din orasele ucrainene trebuie eliberate”, se arata in acest acord. Documentul care a fost adoptat prevede o aministie pentru cei care vor respecta dispozitiile acordului, cu exceptia celor care “sunt vinovati de crime capitale”. Rusia “nu are nicio dorinta” sa trimita trupe in Ucraina, a spus Lavrov, in fata presei. “Nu avem niciun fel de dorinta sa trimitem trupe in Ucraina. Acest lucru ar fi impotriva intereselor noastre fundamentale”, a sustinut seful diplomatiei rusesti. Misiunea de supraveghere pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) va fi insarcinata sa ajute autoritatile ucrainene sa puna in practica acesta masuri. Seful diplomatiei europene, Catherine Ashton, care reprezinta UE in aceste discutii tripartite Rusia-UE-SUA-Ucraina, a subliniat ca “OSCE trebuie sa joace un rol de prim plan” in aplicarea acordului, al carui text prevede ca Moscova, Bruxelles si Washington sunt pregatite sa furnizeze observatori. Secretarul american de Stat, John Kerry, a lansat un avertisment la adresa Moscovei: “Daca nu vedem progrese, atunci nu vom avea alta alegere decat sa impunem noi sanctiuni”. Intrebat care este pozitia Washingtonului fata de Crimeea, anexata in martie de Rusia, Kerry a declarat: Statele Unite “nu au renuntat, dar nu am venit (la Geneva) pentru a discuta despre Crimeea”. Ashton a subliniat ca UE “va continua eforturile pentru a sustine Ucraina, economic, financiar si politic”.

Acordul adoptat la Geneva declara de asemenea ca procesul constitutional anuntat de guvernul ucrainean de tranzitie va fi “transparent”, “cu stabilirea unui larg dialog national, pentru a include toate regiunile ucrainene si toate entitatile politice”.

Sursa; hotnews.ro

CRIZA DIN UCRAINA – Confruntări armate în Kramatorsk. Medvedev: Țara, pe marginea RĂZBOIULUI CIVIL. Un general amenință: Separatiștii care nu depun armele vor fi lichidați. Îndemnul Statelor Unite

Schimburi de focuri intense au avut loc, marți, în orașul ucrainean Kramatorsk, între militanți proruși și serviciile de securitate, presa ucraineană relatând că se înregistrează numeroase victime. Ucraina se află “pe marginea războiului civil”, a apreciat marți premierul rus Dmitri Medvedev, în contextul în care autoritățile de la Kiev au mobilizat forțe armate, în estul țării, împotriva separatiștilor proruși, relatează AFP.

UPDATE 20:50 SUA îndeamnă armata ucraineană să aibă o atitudine “moderată” față de grupurile proruse

Statele Unite îndeamnă autoritățile ucrainene să aibă o atitudine de reținere față de milițiile proruse din estul Ucrainei, pledând însă pentru operațiuni “moderate” ale armatei ucrainene, relatează AFP.

“Autoritățile ucrainene au responsabilitatea aplicării legii și menținerii ordinii. În același timp, îndemnăm la reținere și la toate precauțiile necesare”, a declarat Jay Carney, purtătorul de cuvânt al Președinției Statelor Unite.

UPDATE 19:12 Armata ucraineană a trimis trupe suplimentare la Kramatorsk

Armata ucraineană a trimis trupe suplimentare la Kramatorsk, la 15 kilometri sud de Slaviansk, pentru operațiunea împotriva milițiilor proruse care ocupă instituții locale, informează AFP. Schimburi de focuri intense au avut loc, marți, în orașul ucrainean Kramatorsk, între militanți proruși și serviciile de securitate, presa ucraineană relatând că se înregistrează numeroase victime.

UPDATE 19:00 Intense confruntări armate în orașul ucrainean Kramatorsk – presă

Potrivit BBC News online, intense schimburi de focuri au avut loc în Kramatorsk, unde serviciile de securitate ucrainene au preluat controlul asupra unui aerodrom. Conform presei ucrainene, în confruntări au murit cel puțin patru insurgenți. Armata a demarat marți dimineață o vastă operațiune în estul Ucrainei, unde unde numeroase instituții locale se află sub controlul milițiilor proruse.

UPDATE 18:04 Ucraina se află “pe marginea războiului civil”, afirmă Medvedev

Ucraina se află “pe marginea războiului civil”, a apreciat marți premierul rus Dmitri Medvedev, în contextul în care autoritățile de la Kiev au mobilizat forțe armate, în estul țării, împotriva separatiștilor proruși, relatează AFP. “Voi fi scurt: Ucraina se află pe marginea războiului civil, este îngrozitor”, a declara el, citat de agențiile ruse, într-o conferință de presă. “Sper ca toți cei care au puterea să ia decizii – mă refer, de asemenea la autorități (…), care au ajuns la putere în urma unei revolte – vor da dovadă de suficient bun simț să nu conducă țara într-o situație atât de teribilă”, a adăugat premierul rus. Guvernul proeuropean de la Kiev a mobilizat marți armata și Garda Națională în estul Ucrainei, pentru a pune capăt insurecției separatiștilor proruși. “Dialogul cu cetățenii din toate regiunile este singura cale posibilă pentru Ucraina”, a apreciat Medvedev, îndemnând Occidentul să aloce fonduri pentru salvarea țării de la o catastrofă economică. “Toți cei care afirmă că este necesar ca Ucraina să fie ajutată ar trebui să facă ceva. Mă refer la partenerii noștri europeni și la partenerii noștri de dincolo de Atlantic. Să dea măcar un dolar!”, a ironizat el.

“Promisiuni eterne: vom da un miliard, vom transfera cinci miliarde. În acest caz, să dea ceva”, a continuat Medvedev. Premierul rus a mai declarat că diferitele reduceri la prețul gazelor naturale acordate în trecut de către Rusia au permis Ucrainei să economisească peste 100 de miliarde de dolari în ultimii 20 de ani. “De când Ucraina și-a obținut independența, la fel ca celelalte foste republici din cadrul URSS, noi am furnizat un ajutor masiv și foarte susbstanțial acestei țări”, a spus el.

UPDATE 17:30 Separatiștii din estul Ucrainei care nu depun armele vor fi “lichidați”, amenință un general

Separatiștii proruși care nu vor depune armele vor fi “lichidați”, a declarat pentru jurnaliști, în estul Ucrainei, generalul Valeri Krutov, numărul doi în ierarhia servciilor speciale ucrainene (SBU), care se află la comanda operațiunii “antiteroriste”, relatează AFP. “Trebuie să-i avertizăm: dacă nu depun armele îi vom lichida”, a declarat generalul, comandantul Centrului antiterorist al SBU, la o distanță de aproximativ 40 de kilometri nord de orașul Slaviansk, aflat de sâmbătă sub controlul unor persoane armate neidentificate. Generalul Krutov a apreciat că aceste persoane neidentificate fac parte din “trupele speciale GRU (serviciul rus militar de informații) care au mare experiență în conflicte”. Este vorba despe “un inamic dificil”, a adăugat el. El a refuzat să spună despre câți membri ai acestor trupe este vorba, dar a dat asigurări că, “numai ieri (luni), peste 300 au venit în regiune, majoritatea fiind mobilizați la Slaviansk”. O serie de insurecții proruse, în mai multe orașe din estul țării, fie ale unor manifestanți, fie ale unor grupări armate neidentificate, provoacă temeri cu privire la un conflict în Ucraina. Rusia și-a avertizat vecinul să nu recurgă la forță contra insurgenților.

UPDATE 15:50 – Coloană de blindate, staționată la 40 de kilometri nord de orașul ucrainean Slaviansk

Un jurnalist AFP a văzut aproximativ zece blindate, zece tancuri și șapte vehicule care transportau “spețnaz”, membri ai forțelor speciale, în apropiere de localitatea Izium, la aproximativ 40 de kilometri nord de Slaviansk. Militarii, însoțiți de polițiști, au instalat un punct de control pe drum, cu ajutorul unei blindate ușoare, protejate de blocuri de beton. Ei controlează toate vehiculele care circulă în ambele sensuri. În total, aproximativ 100 de bărbați sunt vizibili, iar o parte a coloanei este instalată, la adăpost de priviri, sub copaci. Un ofițer parașutist, care a refuzat să-și spună numele, a refuzat totodată să spună când a sosit coloana în zonă. “Nu vom trage în oameni pașnici. Nu ne este frică. S-a făcut totul pentru ca oamenii să depună armele. Au avut loc negocieri, dar nu s-a ajuns la un rezultat”, a spus el. Întrebat dacă militarii vor interveni în mod direct, ofițerul a dat asigurări că această sarcină este “treaba forțelor (Ministerului) de Interne. Noi suntem aici pentru a-i ajuta”. “Suntem aici pentru că nu putem să abandonăm teritoriul. Tot ceea ce vom face va fi să protejăm independența țării noastre și pacea”, a conchis ofițerul. Contactat la Kiev, Ministerul de Interne a confirmat că o intervenție, în cazul în care va avea loc, va fi efectuată de către Garda Națională.

UPDATE 13:00 – Un prim batalion al Gărzii Naționale a Ucrainei a fost trimis “pe front” în estul țării

Acest batalion este format din voluntari care au făcut parte din unități de autoapărare de la Maidan, centrul mișcării de contestare, la Kiev, care a îndepărtat în februarie de la putere regimul prorus al fostului președinte Viktor Ianukovici, a subliniat Parubii într-un mesaj postat pe contul său de Facebook. “Militarii sunt foarte combativi și pregătiți să apere Ucraina. Situația nu este simplă”, adaugă Parubii, care a revenit de la Lugansk (est), unde afirmă că a petrecut o săptămână. Lugansk face parte din bazinul minier Donbass, afectat de mai multe zile de o insurecție armată prorusă. Insurgenți dețin controlul, de la 6 aprilie, asupra sediului serviciilor speciale (SBU). Insurgenții au trecut la ofensivă luni, în estul Ucrainei, cerând ajutor lui Vladimir Putin împotriva Guvernului proeuropean de la Kiev. Parlamentul ucrainean a aprobat în martie crearea unei Gărzi Naționale, de până la 60.000 de membri, în urma anexării Peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia și pe fundalul unor temeri cu privire la o invazie a armatei ruse în estul țării. Garda este însărcinată cu securitatea internă, a frontierelor și lupta împotriva terorismului. Ea se află în subordinea Ministerului de Interne și va putea, astfel, să dea o mână de ajutor forțelor armate ucrainene și celor aproximativ 130.000 de oameni care le alcătuiesc, majoritatea recruți. Rusia dispune de o armată de 845.000 de militari.

Sursa: mediafax.ro

Putin: Acuzațiile lui Obama privind intervenția Rusiei în Ucraina, “nefondate”. Președintele SUA să facă tot posibilul pentru a împiedica o baie de sânge

Președintele rus, Vladimir Putin, a calificat luni, în cursul unei conversații telefonice cu președintele american, Barack Obama, drept “speculații bazate pe informații nefondate” acuzațiile de ingerință a Moscovei în estul Ucrainei, a anunțat Kremlinul.

“Răspunzând îngrijorărilor exprimate de președintele american în legătură cu o așa-zisă ingerință rusă în sud-estul Ucrainei, președintele rus a semnalat că astfel de speculații sunt bazate pe informațiinefondate”, a anunțat Kremlinul într-un comunicat. “Vladimir Putin l-a îndemnat pe Barack Obama să facă tot posibilul pentru a nu permite utilizarea forței și o baie de sânge”, a precizat Kremlinul. De asemenea, el a făcut apel din nou la lansarea unor negocieri cu participarea “tuturor principalelor forțe politice și regiunilor”, în scopul stabilirii unei structuri federale pentru Ucraina. Potrivit Kremlinului, cei doi șefi de stat au căzut de acord asupra necesității “continuării eforturilor” în vederea găsirii unei soluții diplomatice înainte de negocierile de joi, la Geneva. Atacuri vizibil coordonate au început încă de sâmbătă în orașe din estul rusofon al Ucrainei, în special în zona Donețkului. Bărbați în uniformă au fost văzuți la fața locului, iar occidentalii au afirmat că este vorba despre o operațiune condusă de Moscova, care dezminte că ar fi implicată în noile atacuri.

Autoritățile prooccidentale de la Kiev au anunțat lansarea unei “operațiuni antiteroriste” în estul țării, însă nu au intervenit până în prezent.

Sursa; mediafax.ro

Ianukovici: Ucraina a intrat în RĂZBOI CIVIL. Operațiune ANTITERORISTĂ în estul țării. VICTIME de ambele părți

Președintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a apreciat, duminică, faptul că Ucraina a intrat în război civil, au anunțat agențiile de presă din Rusia. O operațiune “antiteroristă” a fost lansată în orașul ucrainean Slaviansk, împotriva militanților proruși care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, anunță ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. Intervenția forțelor speciale ucrainene s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți, anunță ministrul Arsen Avakov.

UPDATE 00:06 Viktor Ianukovici: Ucraina a intrat în război civil

Președintele ucrainean înlăturat de la putere, Viktor Ianukovici, a apreciat, duminică, faptul că Ucraina a intrat în război civil, au anunțat agențiile de presă din Rusia, citate de AFP. “Sângele a fost vărsat. Țara noastră se află de-acum într-o situație nouă, de fapt, a început să intre în război civil”, a declarat el. Ianukovici, înlăturat de la putere la sfârșitul lunii februarie în urma unor manifestații sângeroase la Kiev, capitala Ucrainei, a acuzat Statele Unite că participă direct la tulburările din estul țării. “Vreau să anunț implicarea directă în ultimele evenimente a Statelor Unite, care nu se amestecă doar în ceea ce se întâmplă în țară, dar care, de asemenea, indică ce și cum să facă” Ucraina, a adăugat el. Președintele ucrainean înlăturat de la putere a vorbit de la Rostov-pe-Don, în Rusia, unde s-a refugiat.

UPDATE 21:08 Moscova îndeamnă autoritățile de la Kiev să înceteze “războiul împotriva propriului popor”

Rusia a îndemnat duminică autoritățile din Ucraina să înceteze “războiul împotriva propriului popor”, arătându-se indignată de amenințările Guvernului de la Kiev privind recurgerea la armată pentru a pune capăt tulburărilor din estul țării, relatează AFP. “Cerem acoliților din Maidan, care l-au înlăturat de la putere pe președintele legitim al Ucrainei, să înceteze imediat războiul împotriva propriului popor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Aleksandr Lukașevici, potrivit unor imagini difuzate de postul de televiziune Rossia 24. “Ordinul ucigaș (al lui Oleksandr) Turcinov de a recurge la armată pentru a reprima protestele provoacă indignare”, a continuat el, reacționând la anunțul președintelui interimar ucrainean privind lansarea unei “operațiuni antiteroriste de mare amploare” pentru a pune capăt tulburărilor din estul Ucrainei.

“Condamnăm cu putere tentativele de recurgere la forță împotriva manifestanților și militanților cu ajutorul unor combatanți (ai partidului naționalist) Sectorul de Dreapta și ai altor grupări înarmate nelegitime”, a adăugat el.

UPDATE 19:12 Oleksandr Turcinov ordonă o operațiune de amploare împotriva militanților proruși din estul Ucrainei

Președintele interimar Oleksandr Turcinov a ordonat o operațiune de amploare împotriva militanților proruși din estul Ucrainei, acuzând Rusia că poartă “un război” pe teritoriul ucrainean, relatează AFP.

“S-a vărsat sânge în războiul pe care Rusia îl poartă pe teritoriul Ucrainei”, a spus Turcinov.

“Am ordonat lansarea unei operațiuni de mare amploare” în estul țării, a adăugat președintele Ucrainei.

“Agresorul nu încetează și continuă să organizeze violențe în estul țării. Nu vom lăsa Rusia să repete scenariul din Crimeea în regiunile din estul țării”, a subliniat Turcinov.

“Toți cei care susțin agresorii vor fi trași la răspundere”, a insistat președintele.

Turcinov a reiterat oferta de amnistiere a agresorilor care depun armele până luni dimineață.

UPDATE 17:35 Ambasador SUA: Atacurile din estul Ucrainei poartă semnele implicării Rusiei

Atacurile grupurilor proruse în orașele din estul Ucrainei poartă “semnele implicării Moscovei”, apreciază Samantha Power, ambasadorul american la Națiunile Unite, amenințând cu noi sancțiuni, informează AFP. “Atacurile poartă toate semnele evenimentelor pe care le-am văzut în Crimeea, sunt profesioniste, sunt coordonate. În fiecare din cele șase-șapte orașe, forțele proruse fac exact același lucru”, a subliniat Power. “Fără niciun dubiu, este vorba de semnele implicării Moscovei”, a spus ambasadorul american. “Operațiunea antiteroristă lansată de forțele guvernamentale împotriva militanților proruși s-a soldat cu morți și răniți de ambele părți”, a declarat Avakov pe pagina sa de Facebook. “Un agenți al Serviciului ucrainean de securitate (SBU) a fost omorât, iar alți cinci membri ai forțelor de ordine au fost răniți”, a precizat Avakov, citat de AFP. “În rândul separatiștilor, există un număr necunoscut de victime”, a adăugat ministrul.

O operațiune “antiteroristă” a fost lansată în orașul ucrainean Slaviansk, împotriva militanților proruși care ocupă sedii ale serviciilor de securitate, a anunțat duminică dimineață ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov. “O operațiune antiteroristă a început la Slaviansk”, a scris, pe Facebook, Arsen Avakov. “La operațiune participă unități ale forțelor speciale. Locuitorii sunt rugați să nu iasă din case și să stea departe de ferestre”, a adăugat ministrul de Interne.

Militanți proruși ocupă de sâmbătă sediul serviciilor de securitate și un comisariat de poliție din orașul ucrainean Slaviansk (est).

Sursa: mediafax.ro

Miniștrii de Finanțe din cadrul G7 au discutat despre “nevoile de finanțare” ale Ucrainei

Miniștrii de Finanțe din statele G7, puternic industrializate, au evocat joi “situația din Ucraina” și “nevoile de finanțare” a acestei țări, într-o reuniune la Washington, potrivit unui scurt comunicat.

La finalul unei reuniuni “informale și scurte”, miniștrii și guvernatorii băncilor centrale din statele membre G7 – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și Statele Unite – au anunțat că au trecut în revistă “evoluțiile importante și recente ale economiei mondiale”, inclusiv în Ucraina. Riscând probleme financiare grave, țara a cerut ajutorul comunității internaționale. La sfârșitul lui martie, Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a dat acordul pentru un împrumut în valoare de 14 până la 18 miliarde de dolari, care va fi completat prin finanțări la nivel bilateral. Criza din Ucraina, pe care Moscova a amenințat-o joi cu tăierea gazelor naturale, se află în centrul unor discuții ale marilor creditori la nivel mondial, reuniți în cadrul Adunării Generale a FMI și Băncii Mondiale (BM) la Washington. Directoarea generală a FMI Christine Lagarde a avertizat joi cu privire la “riscuri geopolitice tot mai mari” care ar putea să afecteze relansarea economică. Americanul Jacob Lew, în urma unei întâlniri joi cu omologul său rus Anton Siluanov, a avertizat că Statele Unite sunt pregătite să “adopte noi sancțiuni” vizând Moscova, dacă Rusia nu renunță la escaladare, a anunțat un purtător de cuvânt al Trezoreriei.

Țările industrializate și emergente din cadrul G20 urmează, de asemenea, să evoce situația ucraineană, într-un comunicat așteptat vineri.

Sursa: mediafax.ro

FMI: Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei și s-ar putea extinde la nivel global

Criza din Ucraina afectează deja economia Rusiei și s-ar putea extinde la nivelul economiei globale, mai ales în cazul unei perturbări a tranzitului de hidrocarburi, a avertizat, marți, Fondul Monetar Internațional (FMI).

Criza politică din Ucraina și confruntarea dintre Rusia și Occident au împins deja Ucraina în recesiune și au cauzat ieșiri masive de capital din Rusia, de teama impunerii de sancțiuni după decizia Moscovei de a anexa regiunea ucraineană Crimeea. Fondul a înrăutățit estimarea de creștere economică a Rusiei pentru acest an de la 1,9% la 1,3%, dar a avertizat că impactul ar putea fi și mai puternic și s-ar putea extinde în afara spațiului fost sovietic. “Ar putea fi înregistrat un impact mai puternic în alte țări decât cele învecinate Rusiei, dacă tulburările ar cauza un nou val de aversiune față de risc pe piețele financiare sau în cazul unei perturbări a comerțului și tranzacțiilor financiare din cauza intensificării sancțiunilor și contramăsurilor Rusiei”, a notat Fondul. Economia globală ar putea fi afectată semnificativ în cazul peturbării producției și transportului de gaze naturale și petrol, iar într-o măsură mai redusă a producției de porumb și grâu, a avertizat instituția internațională, în contextul publicării, marți, a raportului World Economic Outlook. Până în prezent, sancțiunile împotriva Rusiei au vizat mai mulți oficiali și politicieni de rang înalt, precum și banca Rossia. Amplificarea începând de duminică a tensiunilor în estul Ucrainei a reaprins temerile legate de o nouă intervenție a Rusiei, precum în cazul Crimeei, situație care ar putea determina aplicarea de noi sancțiuni, mai dure, de către Occident. Noile măsuri ar putea izola sectoare întregi ale economiei Rusiei, cel mai mare producător de petrol din lume și un important furnizor de gaze naturale pentru Europa.

Rusia ași Ucraina sunt și doi dintre cei mai importanți producători de cereale la nivel global.

%d blogeri au apreciat: