Home / Tag Archives: UE

Tag Archives: UE

Am întâlnit și șomeri fericiți… chiar aici, în județul Vaslui. Iată-i!

Zeci de vasluieni care au lucrat legal în Uniunea Europeană încasează, în prezent, indemnizație de șomaj de sute de euro. Grupul cel mai consistent de șomeri provine din Spania și Italia. În primele șapte luni ale anului curent, 54 de vasluieni au solicitat documente pentru obținerea șomajului. Spre exemplu, în Spania, indemnizația de șomaj este între minimum 492 euro și maxim 1.384 de euro.

Spania și Italia sunt principalele țări care au cei mai mulți șomeri din județul Vaslui. După migrația economică puternică care a avut loc în aceste state după aderarea României în 2007 la Uniunea Europeană, problemele economice din ultimii ani au generat numeroși șomeri și în rândul comunității de români. Însă, dacă comparăm cuantumul șomajului din țara noastră, care este în medie de 150 de euro lunar, cu cel din alte țări europene diferența este extrem de mare.

Spre exemplu, în Spania, pentru a obține indemnizație de șomaj un angajat trebui să fi contribuit minim 360 zile în ultimii șase ani anteriori datei intrării în șomaj sau încetării obligației de a cotiza.

Cuantumul indemnizației de șomaj se calculează în funcție de cotizațiile la sistemul de securitate socială din ultimele 180 zile anterioare datei intrării în șomaj: în primele 180 zile șomerul va primi 70% din baza de calcul, iar începând cu a 181-a zi va primi 60% din baza de calcul.

Astfel, în cazul șomerilor care nu au copii în întreținere nivelul minim al indemnizației de șomaj este de 492 euro, iar nivelul maxim este de 1.076 euro.

În schimb, în cazul șomerilor care au copii în întreținere nivelul minim este de 658 (1 copil), iar nivelul maxim este de 1.230 euro (în funcție de numărul acestora). Nivelul maxim al indemnizației de șomaj nu poate depăși 1.384 euro. Indemnizația se acordă minim patru luni, pentru cel puțin 360 zile cotizate și maxim 24 luni pentru cel puțin 2.160 zile cotizate, adică șase ani.

Zeci de formulare pentru șomaj comunitar

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Vaslui a eliberat, în primele șapte luni ale acestui an, 9 formulare E 301 pentru certificarea perioadelor de asigurare pentru șomaj (4 formulare pentru Spania, unul pentru Italia, două pentru Finlanda, unul pentru Germania și unul pentru Franța). În aceiași perioadă, AJOFM Vaslui a prelucrat 30 de formulare E 302 pentru certificarea informațiilor referitoare la veniturile membrilor de familie (29 pentru Spania și un formular pentru Italia).

Laura Toporăscu, purtător de cuvânt al AJOFM Vaslui, a precizat că în primele șapte luni ale anului curent au mai fost înregistrate 15 formulare U 2, din care 13 din Danemarca și 2 din Franța.

Formularul U 2 este pentru exportul de indemnizație de șomaj pe o perioadă determinată. Formularul este emis de serviciul public de ocupare din statul în care a fost stabilit dreptul de șomaj», a precizat Laura Toporăscu.

Din anul 2007, Regulamentele comunitare 1408/71 și 574/72 privind coordonarea sistemelor de securitate socială pentru lucrătorii migranți și membrii lor de familie au devenit direct aplicabile pentru România. Principalele prevederi în domeniul prestațiilor de șomaj se referă la valorificarea perioadelor de asigurare pentru șomaj realizate potrivit legislației de asigurări sociale a unui stat membru în vederea deschiderii dreptului la prestații în alt stat membru, precum și stabilirea cuantumului ajutorului de șomaj într-un stat membru prin luarea în considerare a membrilor de familie cu domiciliul în alt stat membru.

Alte prevederi vizează posibilitatea menținerii dreptului la plata prestațiilor de șomaj acordate într-un anumit stat membru, în perioadă în care șomerul în cauză este înregistrat ca persoană în căutarea unui loc de muncă în alt stat membru (exportul prestației de șomaj). (Dănuț Ciobanu)

”We Welcome Work! We are the smart generation!” – Colegiul Tehnic ”Al. I. Cuza” Bârlad, la înălțime

Aceasta este deviza sub care s-a desfășurat vineri, 22 iunie, la Colegiul Tehnic ”Al. I. Cuza” Bârlad, evenimentul de multiplicare a unui proiect Erasmus+, derulat în perioada 2016-2018.

La activitate au participat agenți economici, directori de școli generale și licee, dar și reprezentanți ai ISJ Vaslui, în persoana d-nei Mihnevici Landiana, inspector pentru programe educaționale europene.

În acest an Colegiul Tehnic ”Al. I. Cuza” a primit titlul de Școală Europeană ca urmare a portofoliului de proiecte naționale și internaționale deținut, dar și ca urmare a faptului că școala este beneficiara Programului Erasmus+, un program al Uniunii Europene care contribuie la îndeplinirea obiectivelor strategiei Europa 2020 pentru creștere economică, creare de locuri de muncă, echitate socială, dar și cele ale cadrului strategic ET 2020 pentru educație și formare.

We Welcome Work sprijină cadrele didactice și consilierii școlari în motivarea elevilor și implicarea acestora în jocurile online de simularea diferitelor profiluri ocupaționale, pentru ocuparea unui loc de muncă. Proiectul s-a desfășurat pe durata a doi ani, în parteneriat cu șapte organizații din cinci țări europene: Germania, Spania, Italia, Cipru și România, Colegiul Tehnic ”Al. I. Cuza” fiind coordonator în cadrul acestui parteneriat.

Principalul obiectiv al proiectului este facilitarea integrării elevilor/tinerilor în lumea muncii prin conectarea cunoștințelor teoretice cu nevoile și solicitările de pe piața muncii și vine în sprijinul atât al profesorilor și consilierilor școlari cât și al tinerilor prin instrumentele create și publicate pe site-ul: www.wewelcomework.eu. Aceste instrumente vizează o bază de date cu 50 de meserii care pot fi ocupate de către tineri cu studii medii sau fără o experiență profesională în domeniul ales, ori de către persoane dezavantajate (imigranți, tineri cu cerințe educaționale speciale), un ghid pentru profesori și un test de orientare în carieră, un simulator online ce conține mai multe secțiuni (interviul de angajare, prima săptămână la locul de muncă, lucrul în echipă, provocări ce pot să apară în meseria aleasă), un ghid pentru tutorele de practică și înregistrări video de la companii.

Astfel, companiile vor supraveghea activitățile elevilor în simulările de lucru și pot selecta cei mai potriviți elevi, școlii revenindu-i sarcina de a-i ajuta pe aceștia în alegerea carierei, cooperând cu aceste companii.

Proiectele europene aduc noi cunoștințe, un transfer de practici creative, favorizează accesul la noi materiale didactice, dau posibilitatea exersării și perfecționării limbilor străine în contexte reale, dar dezvoltă și dorința de implicare, de descoperire și colaborare, iar pentru elevi, în mod special, îi ajută să-și găsească propriul drum în viață.

”Îmi bătea inima cu putere când am primit coletul prin poștă. Credeam că sunt ajutoare de la UE. Când colo, era gunoiul pe care l-am aruncat pe câmp”

Hotărârea primarului comunei Hoceni, Vasile Țabără, de a le trimite sătenilor prin poștă colete în care a ambalat gunoiul pe care aceștia l-au aruncat pe câmp a devenit de pomină în toată țara.

Hainele și încălțămintea veche, pamperșii, maculatura și resturile din gospodărie pe care le aruncaseră aiurea pe dealuri s-au … întors acasă. Primarul s-a gândit că o simplă amendă nu îi va putea lecui pe cei certați cu bunul-simț, așa că i-a supus rușinii publice. Vasile Țabără a lăsat deoparte orice jenă și s-a apucat să scotocească prin pungile și sacii cu gunoaie,  în căutare de facturi, cupoane de pensie și alte indicii care să-l conducă la vinovați. Așa a ajuns edilul să împacheteze zeci de kilograme de deșeuri și să le returneze proprietarilor, prin poștă.

 Bucuroși, oamenii au crezut că au primit ajutoare de la Uniunea Europeană și s-au grăbit să își ridice coletele, numai că au ajuns în scurt timp de râsul satului. “Vă mai vine gunoiul prin poștă, vecine?!”, este noul salut din Hoceni.
Mimi Radu, una dintre localnicele cărora primarul Tabără le-a pus pachet la poștă toate gunoaiele găsite pe deal, povestește cu o autoironie de apreciat întreaga pățanie: “Am primit vorbă să merg la Poștă, să ridic un colet. M-am dus eu bucuroasă nevoie-mare! Nu aveam de primit nimic de la nimeni, dar dacă a venit pachet pe numele nostru, mă duc să văd despre ce e vorba. Îmi bătea inima cu putere, am crezut că sunt ajutoare de la Uniunea Europeană. Mă gândeam că am un pachetul ăla mare ulei, zahăr, fasole, făină, mă rog, așa cum primisem mai demult. Am zis că o mai fi rămas ceva și mi-au trimis. Nici nu am mai avut răbdare să ajung acasă cu pachetul. M-am oprit la magazin la nepotul meu să ne uităm în cutie. A mai venit și o cumnată. Nu vă pot spune ce fericită și curioasă eram. Desfac…când colo, fusta mea, apoi o flanea…. văi de mine! Mă mai uit, facturi la lumină, la telefoane! Aveam și un plic de la domnul primar, prin care ne dojenea și ne ruga să nu mai facem asta. A căzut cerul pe mine! Mă duc acasă cu cutia, o pun la ușă și îmi chem bărbatul, că el a dus gunoaiele cu căruța la deal, deși eu i-am spus de multe ori că vom avea probleme din pricina asta. El, nimic, că duc și alții gunoiul și să îl las în pace că știe el ce face!”.

”Nu m-am supărat că mi-a trimis gunoiul prin poștă. Chiar l-am felicitat”

Madam Mimi a prins mingea aruncată la fileu de primar și i-a întins o cursă soțului încăpățânat: ”Îl strig să vină în curte, că a primit ajutoare de la UE. A zis că glumesc, dar a venit în viteză în curte, curios și el! Poftim, mai omule, pățanie! Tot satul a râs! Și noi ne-am amuzat! Bine, ne-ar fi prins bine niște alimente, dar ne-a dat domnul primar o lecție să o ținem minte! Și nouă, și altora! Să știți de la mine, nu m-am supărat că mi-a trimis fusta prin poștă! L-am felicitat! E om gospodar! El ne-a povestit că dacă merge la Huși și vede un cui pe stradă, îl ridică și îl dă la gunoi. Care e gospodar în curtea lui, e gospodar și pe drum! Am meritat! Nimic nu mai aruncăm aiurea. Avem o groapă săpată în curte, dăm foc, balega o ducem la deal … curățenie! Că așa e normal și frumos! A făcut primarul din comuna noastră un exemplu! Și așa o păstrăm!”.

Localnicii susțin ideea primarului și spun că așa a reușit Țabără să îi dezvețe de obiceiuri urâte. Satele din comună arată bine, sunt îngrijite, nu vezi o hârtie sau o bucată de plastic pe jos.

”Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați”

Valeriu Țabără spune că nu a avut încotro. Nu i-a fost și nu îi este nici rușine, nici greață să scormonească prin pungile de gunoi aruncate din mașinile aflate în tranzit sau chiar de săteni certați cu bunele maniere.

“Eu nu le cer oamenilor imposibilul. Curăț satele cu angajații de la 416, facem ordine, avem pubele și containere peste tot pentru ca deșeurile să fie depozitate în mod corect și nu le cerem decât să nu își bată joc de munca și de imaginea noastră! Așa am ajuns să scotocesc prin gunoaie. Am căutat orice indiciu m-ar fi dus la vinovați și așa am dat peste facturi, cupoane de pensie, de alocații, caiete de școală… am luat gunoaiele, le-am împachetat și le-am pus la poștă pe banii primăriei. Nu e ușor să fii sancționat de tot satul, dar oamenii s-au prins repede cum stau lucrurile și s-au conformat treptat. Nu rezolvăm nimic cu o amendă, dar asa…am reușit să aduc oamenii pe drumul cel bun! Mai sunt și excepții, dar nu mă las, scotocesc prin gunoaie cât e nevoie, până când voi elimina această problemă pe raza comunei”, a declarat primarul Țabără.

”M-am alăturat și eu primarului și scotocim amândoi prin gunoaie”

Cătălin Tivda, viceprimarul comunei, mărturisește că a avut un șoc când a văzut ce preocupări are Tabără: “Nu mi-am imaginat că un primar poate să umble prin gunoaie. Am înțeles  însă că e singura soluție pentru a educa oamenii și am început să merg cu el, scotocim prin saci. Am fost amendați în trecut de cei de la Mediu pentru ca era mizerie, iar amenzile sunt usturătoare. Așa că, facem educație în Hoceni… rușinându-i pe cei care sunt certați cu curățenia. Oamenii și au făcut cruce când am primit gunoaiele prin poștă, au spus că așa ceva nu e posibil, alții au considerat că avem ceva cu ei. Nu avem nimic cu nimeni! Nu vă bateți joc de munca altora, dați dovadă de respect și nimeni nu are nimic cu nimeni.  E rușinos să îți găsești dresurile și pamperșii într-un colet, la poștă, deși tu te așteptai la cu totul altceva!”.

Au fost și cazuri de familii care au testat vigilența primarului și au aruncat și a doua oară gunoaie prin șanțuri. Din nou, mizeriile “și-au găsit drumul” spre casă! În ultimii ani, zeci de familii s-au trezit cu deșeurile la poartă, numărul celor care nu respectă mediul reducându-se simțitor.

Municipiul Vaslui, gazda unei conferințe comune pe tema preluării președinției Consiliului UE de către România

Municipiul Vaslui ar putea fi, în această lună, gazda unei conferințe comune pe tema preluării președinției Consiliului UE de către România în primul semestru al anului 2019. Cel puțin așa susține Ionel Constantin, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui, după ce a primit confirmarea organizării unei astfel de dezbateri de la președintele Comisiei pentru Afaceri Europene din Senat, Gabriela Crețu.

Asigurarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România în prima jumătate a anului 2019 pare a fi o temă de larg interes, inclusiv pentru autoritățile și mediul de afaceri de la noi din județ. În acest sens, municipiul Vaslui ar putea fi gazda, în această lună, a unei conferințe comune pe două paliere, respectiv ce înseamnă președinția CE pentru România și, în mod expres, pentru județul nostru, și modul cum sunt privite afacerile, în special cele europene.

Desigur, prin calitatea pe care o va avea România, sunt câteva lucruri care va afecta țara noastră, regiunea și chiar Vasluiului. În primul rând este vorba de politicele care vor fi aplicate pentru estul Europei, în mod special cele legate de absorbția fondurilor europene. Din această poziție, altfel se va putea negocia Brexit-ul și avantajele pentru compatrioții noștri aflați în număr mare la muncă în Marea Britanie”, ne-a declarat președintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin.

O parte dintre aspectele privind preluarea președinției Consiliului UE de către România au fost discutate și în cadrul unei conferințe desfășurată la începutul acestei luni la București, unde reprezentanții camerelor de comerț din țară s-au întâlnit în Parlament cu conducerea Senatului, a reprezentanților Ministerului Afacerilor Externe (MAE) și cei ai guvernului, parlamentari.

Sunt câteva lucruri esențiale legate de capacitatea României de a îndeplini această misiune nobilă. În primul rând este vorba de o strategie coerentă la care trebuie să adere toți politicienii, indiferent de politica de partid. În al doilea rând, trebuie asigurat un buget mult mai mare și complementar la bugetul anual al MAE, cu care să fie organizate două evenimente foarte importante pentru România, respectiv 100 de ani de la desăvârșirea României Mari și președinția Consiliului UE”, susține Ionel Constantin.

Președintele CCIA crede că România trebuie să aibă acțiuni interne, dar mai ales externe de mare răsunet, în marile capitale ale Europei și chiar peste ocean. (Ionuț PREDA)

Uniunea Europeană ajunge în școlile și liceele din județ prin noua inițiativă ”Europa, casa noastră”

Județul Vaslui este inclus într-o campanie educațională pe teme europene, lansată de Comisia Europeană în România și intitulată ”Europa, casa noastră”. Scopul campaniei este de a oferi copiilor și tinerilor români posibilitatea de a descoperi mai multe despre Uniunea Europeană, istoria, valorile, politicile acesteia, precum și cele mai recente evoluții în domeniul afacerilor europene.

Inițiativa, care este susținută de Ministerul Educației Naționale, dorește totodată să aducă aproape de copiii români activități și competiții relevante aproape de ei, inclusiv prin vizite în școli și licee din țară.

Campania ”Europa, casa noastră” cuprinde două inițiative principale: Competiția Euro Quiz, deschisă elevilor de gimnaziu din clasa a VI-a, și campania și competiția Lider European, care se adresează elevilor de liceu.

În lunile mai și iunie, echipa ”Europa, casa noastră” va organiza 10 vizite în școli din 10 județe ale țării, și anume: Giurgiu, Teleorman, Ialomița, Vaslui, Brăila, Galați, Călărași, Buzău, Tulcea și Constanța. Vor avea loc activități educaționale și interactive pe diverse teme de istorie, artă, geografie etc., prin care elevii vor aborda subiecte legate de Uniunea Europeană și vor discuta despre modul în care Europa influențează viața noastră de zi cu zi. Vizitele sunt inspirate de un program de edutainment (educație prin joc și divertisment). (Crina BUTA)

Primăriile se pot împrumuta la Trezorerie pentru finanțarea proiectelor europene

Unitățile administrativ-teritoriale din județul Vaslui pot solicita, până la sfârșitul acestui an, contractarea de împrumuturi cu dobândă din venituri din privatizare, înregistrate în contul curent general al Trezoreriei statului, în limita sumei de 500 de milioane de lei. Sumele vor putea fi folosite pentru asigurarea prefinanțării/cofinanțării proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile din perioada 2014-2020.

Măsura prin care primăriile pot apela la credite de la Trezorerie a fost adoptată de Guvern, printr-o Ordonanță de Urgență, la propunerea Ministerului Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.

Dobânda la care se vor putea împrumuta este ROBOR la 3 luni, plus o marjă de 3,5 puncte procentuale, care rămâne fixă pe toată perioada de derulare a creditului. Perioada de rambursare este de până la 20 de ani, cu posibilitatea rambursării anticipate.

Măsura a fost luată pentru a sprijini  autoritățile administrației publice locale să deblocheze proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile. În prezent, mai multe proiecte derulate de autoritățile locale înregistrează întârzieri sau chiar se află în blocaj, ca urmare a lipsei de resurse financiare în bugetele locale care să asigure cota de 2% cofinanțare proprie.

Nefinalizarea proiectelor poate duce la restituirea către Comisia Europeană a sumelor deja decontate în cadrul proiectelor.

Întrucât vizează cofinanțarea proiectelor europene, împrumuturile nu intră în calculul plafonului prevăzut de  Legea nr. 5/2017 drept limită maximă până la care se pot împrumuta unitățile/subdiviziunile administrativ- teritoriale în cursul anului 2017.  (Ionuț PREDA)

Un sculptor din Epureni a primit 70.000 de euro de la UE pentru a face troițe și linguri de lemn

Un sculptor din Epureni a primit 70.000 de euro de la Uniunea Europeană (UE) pentru a face troițe și linguri de lemn. Banii au fost acordați în cadrul unui proiect intitulat ”Afaceri prin renașterea tradițiilor” și are o perioadă de implementare de cinci ani.

Deși pare greu de crezut, un sculptor de la noi din județ a obținut o finanțare europeană pentru a-și transforma activitatea și pasiunea într-o afacere. Așa se face că, prin cei 70.000 de euro primiți de la UE, Ticu Ungureanu va putea combina utilul cu plăcutul și să ducă mai departe arta sculptatului. Cu deprinderi native în această meserie, bărbatul de 52 de ani din Epureni de Huși va face de acum troițe și linguri din lemn, printre altele, cu bani europeni. Astfel, sculptorul își va putea dota atelierul cu scule dintre cele mai performante, ceea ce-i va aduce un plus în calitatea lucrărilor. De asemenea, va putea să participe la niște cursuri de perfecționare și să-și angajeze soția la atelier pentru a-l ajuta în activitatea zilnică.

Pentru a accesa un astfel de proiect, nu trebuie decât să ai idei, curaj, credință și să fii corect, să nu deturnezi banii. Este mult mai bine să ne facem propria afacere decât să fim slugi la alții”, ne-a declarat Ticu Ungureanu.

Sculptorul din Epureni are peste 50 de troițe meșteșugite în întreaga țară, toate lucrările sale fiind unicat. Acum, prin proiectul de 70.000 de euro, va trebui ca, în următorii cinci ani, să facă vânzări totale de 20.000 de euro, condiție impusă de către finanțator. (Ionuț PREDA)

Analiza: Esecul TTIP, semn al dezintegrarii UE. Romania si alte state din est sunt ingrijorate, in timp ce tarile din vest resping acordul SUA-UE, pe fond electoral.

Esecul negocierilor Acordului de liber-schimb SUA-UE are loc pe fondul discursului populist si extremist din tarile vest-europene aflate in preajma alegerilor, in timp ce o esuare a parteneriatului transatlantic ingrijoreaza Romania si alte state UE estice, care isi doresc strangerea relatiilor dintre Europa si Statele Unite, mai ales din ratiuni de securiate, fata de amenintarea rusa, scrie Antonia Colibasanu, intr-o analiza pentru Geopolitical Futures, o companie de strategie cu sediul la Austin, Texas. In plus, esecul TTIP inseamna de fapt dezintegrarea Uniunii Europene, in ochii tarilor membre UE est-europene, mai crede ea.

Negocierile dintre Comisia Europeana si guvernul SUA pentru Parteneratul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) “au esuat de facto, desi nimeni nu recunoaste cu adevarat acest lucru”, a declarat duminica trecuta, pentru televiziunea ZDF, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel, citat de Deutsche Welle.

La randul sau, Franta va cere in septembrie Comisiei Europene sa opreasca negocierile cu guvernul SUA, a anuntat marti secretarul de stat pentru Comert Exterior francez, Matthias Fekl, citat de AFP.

Pentru Romania si alte state UE est-europene – Polonia, Statele Baltice, Cehia, Slovacia – esecul negocierilor TTIP anunta, de fapt, dezintegrarea Uniunii Europene, acesta fiind principalul lor motiv de ingrijorare, considera analistul roman Antonia Colibasanu, de la Geopolitical Futures.

Petre statele membre UE din est, vestea nu este deranjanta pentru ca negocierile au esuat de facto, ci pentru ca o astfel de stire se refera la dezintegrarea de facto a UE” – scrie Colibasanu.

Ea vede aici slabirea tot mai accentuata a puterii blocului comunitar pe fondul revirimentului discursului nationalist in Europa de Vest.

Analistul publicatiei americane pune aceste miscari anti-TTIP ale guvernelor de la Berlin si Paris in contextul electoral dominat de discrusul extremist si nationalist.

Franta si Germania vor avea alegeri generale anul viitor, iar TTIP a devenit un subiect de campanie. Tabara germana anti-TTIP, (diverse organizatii non-guvernamentale si partidul nationalist Alternativa pentru Germania) a anuntat un protest mare pentru 17 septembrie atat impotriva TTIP cat si a Acordului economic si comercial UE-Canada (CETA). In Franta, presedinta Frontului National, Marine Le Pen, a fost politicianul cel mai direct impotriva acordului, numindu-l o <<bomba atomica>> pentru economia franceza. In luna aprilie, ea a cerut presedintelui francez Francois Hollande sa refuze sa negocieze” – scrie Colibasanu in analiza sa “Franta si Germania fac apel la stoparea negocierilor pentru liber-schimb”.

Cum partidele traditionale concureaza cu partidele eurosceptice aflate in crestere, ele trebuie sa se adapteze si sa raspunda public. Brexitul a invatat partidele politice din intreaga Europa ca trebuie sa asculte mai mult opinia publica si mai putin elitele” – mai noteaza ea.

Analistul roman observa o diferenta majora intre abordarile statelor est-europene si ale celor vest-europene in ceea ce priveste relatia cu SUA. In timp ce in Germania si Franta coalizarea impotriva TTIP urmareste sa arata alegatorilor ca UE nu se incovoiaza in fata Americii, in Est, majoritatea guvernelor sustin TTIP: Statele Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia si Romana mai ales.

Pentru aceste tari, stabilirea unor relatii comerciale cu companiile si investitorii din SUA nu este doar un avantaj pentru dezvoltarea economica, ci si pentru asigurarea securitatii strategice si a relatiilor militare. Perceptia riscului de securitate este din ce in ce mai diverita in Europa de Vest fata de cea din Europa de Est. Occidentul este preocupat de probleme de securitate interna referitoare la terorism, in timp ce Estul vede Rusia ca principala amenintare de securitate” – crede analistul Geopolitical Futures.

Sursa: hotnews.ro

Testele de stres derulate de Autoritatea Bancara Europeana au accentuat vulnerabilitatile bancilor din UE, alimentand temerile investitorilor

Cele mai recente teste de stres derulate in randul principalelor banci din Europa nu au reusit sa atenueze temerile investitorilor privind profitabilitatea sectorului bancar si nu au analizat unele riscuri, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor si impactul deciziei Marii Britanii de a iesi din Uniunea Europeana (Brexit), sustin analistii intervievati de Reuters, scrie Agerpres.

Vineri, Autoritatea Bancara Europeana (EBA) a dat publicitatii rezultatele testelor de stres, potrivit carora banca italiana Monte dei Paschi, grupul austriac Raiffeisen, banca spaniola Banco Popular si doua dintre principalele institutii financiare irlandeze au obtinut cele mai slabe rezultate.
Un test de stres este o simulare a mai multor scenarii diferite de criza financiara prin care poate fi testata soliditatea institutiilor bancare.
Autoritatea Bancara Europeana, care a supus la teste de stres un numar de 51 de banci din zona euro, a subliniat ca rezultatele acestor teste arata ca mai sunt multe de facut pentru a pune bancile intr-o pozitie solida.
Au fost cateva surprize: rezultatele sub asteptari inregistrate de principalele institutii financiare irlandeze si grupul britanic Barclays, in timp ce bancile germane Deutsche Bank si Commerzbank s-au descurcat mai bine decat se anticipa.
Analistii sustin ca testele din acest an “nu au fost un panaceu”, deoarece au lipsit unele elemente majore, cum ar fi efectele ratelor negative ale dobanzilor asupra profitabilitatii bancilor si impactul Brexitului.
“Per ansamblu, rezultatele sunt mai degraba linistitoare, in opinia mea, dar problemele reale din sectorul bancar, in special ratele negative ale dobanzilor, nu au fost testate”, a apreciat analistul Dirk Becker, de la Allianz Global Investors.
“Este doar un pas spre directia potrivita, nu este o obsesie si nu se pot afla prea multe din aceste teste. Sectorul bancar a avut o evolutie sub asteptari”, a estimat George Karamanos, analist la KBW.
1.000 miliarde de euro, blocate in credite neperformante
“Estimam ca in bilanturile bancilor europene inca mai exista credite neperformante de aproximativ 1.000 miliarde de euro”, a avertizat Edward Chan de la casa de avocatura Linklaters.
Principala provocare pentru banci va fi sa demonstreze ca modelele si calitatea datelor sunt suficiente pentru a identifica viitoarele riscuri si au proceduri demarate pentru a gestiona riscurile“, a apreciat Burcu Guner, director in cadrul Moody’s Analytics.
EBA a analizat modul in care s-ar comporta bancile in cazul unui soc economic care ar dura trei ani si a ajuns la concluzia ca banca italiana Monte dei Paschi, cea mai veche banca din lume, ar ramane cu o rata a capitalului de baza de minus 2,44%. Pragul minim fixat pentru trecerea testelor a fost o rata a capitalului de baza de 5,5%. La fel ca si Monte dei Paschi, banca irlandeza Allied Irish Banks s-a situat sub prag, cu o rata a capitalului de baza de 4,31%.
De asemenea, pietele sunt interesate si de cat de multe banci au fost capabile sa mentina o rata a capitalului de baza de 7%, pragul care, in mod normal, declanseaza o depreciere a obligatiunilor emise de banci pentru a-si reface capitalul. Potrivit EBA, grupul bancar spaniol Banco Popular, Bank of Ireland si grupul bancar austriac Raiffeisen au terminat testele sub acest prag cu rate ale capitalului de baza de 6,62%, 6,15% si, respectiv, 6,12%.
La debutul testelor, toate cele 51 de banci aveau o rata agregata a capitalului de baza de 12,6%, tinand cont de toate cerintele de capital. La finalul testului, aceasta rata a coborat la 9,2%, ceea ce presupune o scadere de 340 puncte de baza, echivalentul a 226 miliarde de euro.
Aceasta este a treia runda de teste de stres derulate in UE dupa ce contribuabilii au salvat mai multe banci dupa criza financiara din 2007-2009. De data aceasta, pentru prima data, testele derulate de EBA au inclus si impactul unor riscuri precum amenzile si intelegerile in justitie asupra capitalului bancilor.
Potrivit calculelor EBA, impactul total al amenzilor si intelegerilor asupra capitalului bancilor ar fi de 71 miliarde de euro. Cel mai mare impact ar proveni insa de pe urma pierderilor provocate de pe urma creditelor, pierderi care s-ar ridica la 350 miliarde de euro la toate bancile testate.
SUrsa; incont.stirileprotv.ro

50.000 Euro – 200.000 Euro – vin banii europeni pentru mici afaceri 2016: de la pensiuni agroturistice pana la ateliere la sate.

A fost stabilita perioada in care antreprenorii pot sa ceara fonduri europene intre 50.000 de euro si 200.000 de euro pentru deschiderea si dezvoltarea unor mici afaceri non-agricole la sate, in cadrul submasurilor 6.2 si 6.4 din Programul National pentru Dezvolare Rurala (PNDR) 2014-2020. De asemenea, s-au publicat ghidurile solicitantului in forma finala, lista condurilor CAEN eligibile, modelele de planuri de afaceri si alte documente necesare pentru sesiunile 2016 ale celor doua linii de finantare.

Romanii care fac, in mediul rural, afaceri non-agricole, de la cabinete medicale si pensiuni, pana la ateliere de confectii sau alte unitati de productie si servicii, vor putea depune, in perioada 28 iulie, ora 9.00 – 30 noiembrie, ora 16.00, cererile de finantare pentru submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” (sM6.2) si submasura 6.4 “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” din cadrul PNDR 2016.

Cererile de finantare si celelalte documente necesare se depun online, pe site-ul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale (AFIR), din subordinea Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR).

Pragul minim de selectie a proiectelor este de 15 de puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4.

Pragurile de caliate lunare sunt: 60 de puncte pentru sM6.2 si 6.4 (in perioada 28.07 – 31.08.2016); 45 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.09 – 30.09.2016); 30 de puncte pentru sM6.2 si sM6.4 (in perioada 01.10 – 31.10.2016); 15 puncte pentru sM6.2 si 10 puncte pentru sM6.4 (in perioada 01.11 – 30.11.2016).

Depunerea continua a proiectelor in cadrul sesiunii anuale aferente submasurilor 6.2 si 6.4 se opreste inainte de termenul limita atunci cand valoarea publica totala a proiectelor depuse avand un punctaj estimat (autoevaluare/ prescoring) mai mare sau egal cu pragul de calitate aferent lunii respective, excluzand valoarea publica totala a proiectelor retrase, ajunge la 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale a submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cu exceptia primelor 5 zile calendaristice din fiecare etapa de depunere cand oprirea depunerilor de proiecte nu este conditionata de atingerea plafonului de 200% din nivelul alocarii sesiunii anuale.

Pentru proiectele depuse cu punctajul mai mare sau egal decat pragul de calitate corespunzator lunii respective se va intocmi un raport de selectie lunar, cu exceptia proiectelor pentru care punctajul (autoevaluare/ prescoring) a scazut sub pragul de calitate corespunzator lunii respective si/ sau au fost incadrate gresit din punct de vedere al alocarilor financiare aferente submasurii 6.2 si submasurii 6.4, cand acestea vor fi declarate neconforme.

50.000-70.000 de euro, fara contributie proprie

Submasura 6.2 “Sprijin pentru infiintarea de activitati neagricole in zone rurale” are un buget total de 73 milioane Euro.

Avantajul acestei inii de finantare este fapul ca sprijinul nerambursabil este de 100% din valoarea investitiei, nefiind solicitata contributie proprie din partea antreprenorului.

Sprijinul nerambursabil va fi de:

  • 70.000 Euro/ proiect in cazul activitatilor de productie, servicii medicale, sanitar-veterinare si de agroturism.
  • 50.000 Euro/ proiect in cazul altor activitati.

Banii vor fi acordat sub forma de prima in doua transe astfel:

  • 70% din cuantumul sprijinului la primirea deciziei de finantare;
  • 30% din cuantumul sprijinului se va acorda cu conditia implementarii corecte a Planului de Afaceri fara a depasi 5 ani de la data semnarii Deciziei de Finantare.

Cine va putea lua acesti bani:

  • Fermierii sau membrii unei gospodarii agricole din spatiul rural, care isi diversifica activitatea prin infiintarea unei activitati non-agricole pentru prima data (autorizati cu statut minim de PFA).Atentie: Persoanele fizice neautorizate NU sunt eligibile.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderile mici din spatiul rural, care isi propun activitati non-agricole, pe care nu le-au mai efectuat pana la data aplicarii sprijinului.
  • Micro-intreprinderi si intreprinderi mici noi, infiintate in anul depunerii Cererii de Finantare sau cu o vechime de maxim 3 ani fiscali, care nu au desfasurat activitati pana in momentul depunerii proiectului(start-ups).

Pentru a putea cere banii europeni, solicitantii trebie sa indeplineasca anumite conditii printre care si aceea de a avea sediul social si punctul/punctele de lucru  situate in spatiul rural iar activitatea propusa prin proiect sa fie desfasurata in spatiul rural.

Investitiile pot fi facute in domenii ca:

  • Activitati de productie. Exemple: fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselorlemnoase, productie de combustibil din biomasa, fabricare constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice, producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile pentru desfasurarea propriei activitati, ca parte integranta a proiectului etc.
  • Activitati mestesugaresti. Exemple: activitati de artizanat si alte activitati traditionale non¬agricole (olarit, brodat, prelucrarea manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii etc.).
  • Activitati turistice. Exemple: servicii agroturistice de cazare, servicii turistice de agrement dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare si servicii de alimentatie publica.
  • Servicii. Exemple: cabinete medicale, sanitar-veterinare, service masini, unelte, obiecte casnice, consultanta, contabilitate, birou avocatura, audit, servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice, servicii tehnice etc.

Cititi cu atentie si respectati Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.2, inainte sa aplicati.

Pana la 200.000 Euro pentru dezvolarea de afaceri non-agricole la sate

Submasura 6.4 – “Investitii in crearea si dezvoltarea de activitati neagricole” are un buget total alocat de 85 milioane Euro.

In aceasta schema, antreprenorii pot obtine sprijin nerambursabil de pana la 200.000 de Euro pe 3 ani fiscali, pentru dezvoltarea unor mici aaceri non-agricole, in mediul rural.

Intensitatea sprijinului neramburabil este de maximum 90% din valoarea proiectului, ceea ce inseamna ca si solicitantul trebuie sa vina cu minimum 10% din valoarea investitiilor.

Cine poate lua banii europeni:

  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici existente, din spatiul rural;
  • Micro-intreprinderile si intreprinderile mici nou-infiintate (start-up), din spatiul rural, care fac dovada cofinantarii. O micro-intreprindere este considerata start-up daca este infiintata in anul depunerii Cererii de Finantare sau daca nu a inregistrat activitate pana in momentul depunerii acesteia, dar nu mai mult de 3 ani fiscali consecutivi.
  • Fermierii sau membrii unor gospodarii agricole care isi diversifica activitatea de baza agricola prin dezvoltarea unei activitati non-agricole in cadrul intreprinderii deja existente incadrabile in microintreprinderi si intreprinderi mici.

In functie de forma de organizare, agentul economic poate fi:

  • Persoana fizica autorizata – PFA (infiintata in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi individuale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Intreprinderi familiale (infiintate in baza OUG nr. 44/ 16 aprilie 2008) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate in nume colectiv – SNC (infiintata in baza Legii nr. 31/1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita simpla – SCS (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate pe actiuni ¬ SA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate in comandita pe actiuni ¬ SCA (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate cu raspundere limitata2 ¬ SRL (infiintata in baza Legii nr. 31/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate comerciala cu capital privat (infiintata in baza Legii nr. 15/ 1990, cu modificarile si completarile ulterioare);
  • Societate agricola (infiintata in baza Legii nr. 36/1991) cu modificarile si completarile ulterioare;
  • Societate cooperativa agricola de gradul 1 si societati cooperative mestesugaresti si de consum de gradul 1 (infiintate in baza Legii nr. 1/ 2005), care au prevazute in actul constitutiv ca obiectiv desfasurarea de activitati neagricole;
  • Cooperativa agricola de grad 1 (infiintata in baza Legii nr. 566/ 2004) de exploatare si gestionare a terenurilor agricole si a efectivelor de animale.

Ce afaceri pot fi finantate cu acesti bani

Cu fondurile nerambursabile din submasura 6.4 pot fi finantate o serie intreaga de activitati non-agricole din comunele tarii, cum ar fi:

  • Investitii pentru producerea si comercializarea produselor neagricole (fabricarea produselor textile, imbracaminte, articole de marochinarie, articole de hartie si carton; fabricarea produselor chimice, farmaceutice; activitati de prelucrare a produselor lemnoase; industrie metalurgica, fabricare de constructii metalice, masini, utilaje si echipamente; fabricare produse electrice, electronice).
  • Investitii pentru activitati mestesugaresti (activitati de artizanat si alte activitati traditionale neagricole (olarit, brodat, prelucrare manuala a fierului, lanii, lemnului, pielii, etc).
  • Investitii legate de furnizarea de servicii (servicii medicale, sociale, sanitar-veterinare; servicii de reparatii masini, unelte, obiecte casnice; servicii de consultanta, contabilitate, juridice, audit; activitati de servicii in tehnologia informatiei si servicii informatice; servicii tehnice, administrative etc.).
  • Investitii pentru infrastructura in unitatile de primire turistica tip agro-turistic, proiecte de activitati de agrement (dependente sau independente de o structura de primire agro¬turistica cu functiuni de cazare).
  • Investitii pentru productia de combustibil din biomasa (ex: fabricare de peleti si brichete) in vederea comercializarii.

Cititi cu atentie Ghidul solicitantului pentru sumbasura 6.4 pentru a putea cere banii europeni. Resurse utile:

Sursa: starupcafe.ro

S-a terminat cu ajutoarele alimentare de la UE

În județul Vaslui, la finele săptămânii trecute, s-a livrat ultima tranșă de alimente ȋn cadrul Programului Operațional pentru Ajutorarea Persoanelor Defavorizate (POAD). Distribuirea ajutoarelor alimentare s-a realizat pe baza listelor cutii POADȋntocmite de autoritățile administrației publice locale, respectiv primăriile și Consiliul Județean, prin Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, ȋn colaborare cu Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, Casa Județeană de Pensii Vaslui și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Vaslui.

Numărul estimativ de beneficiari POAD din județul Vaslui este de 140.123 de persoane, fiecare dintre acestea primind două cutii identice, cu următoarele produse alimentare: făină albă de grâu (1 kg), mălai (2 kg), paste făinoase (1 pungă de 400g), ulei (2 l), zahăr (1 kg), conservă carne de vită (1 cutie), conservă pateu de ficat de porc (1 cutie), orez (1 kg), conservă de paste de  tomate (1 cutie), fasole boabe (1 pungă de 500 g).

Beneficiarii POAD sunt persoanele fără venituri, sau ale căror venituri nete lunare sunt de pȃnă la 450 lei, șomerii în plată, persoanele care primesc ajutor social potrivit Legii 416 / 2001 sau alocații pentru susținerea familiei, persoanele cu handicap grav și accentuat, neinstituționalizate, pensionarii din sistemul de stat sau cei care primesc indemnizație socială pentru pensii lunare mai mici de 400 lei, precum și alte categorii de persoane, printre care veteranii de război și văduvele acestora. (Bogdan RUSU)

 

Cu sau fara vize pe continentul american. Romania si Bulgaria ar putea bloca acordul comercial UE-Canada, daca Ottawa nu ridica vizele pentru cetatenii celor doua tari

Acordul comercial al Uniunii Europene cu Canada trebuie aprobat de toate parlamentele nationale, a anuntat marti Comisia Europeana, scriu agentiile Reuters si AFP, ceea ce ar permite Romaniei si Bulgariei sa blocheze acordul in lipsa unei liberalizari a regimului vizelor pentru cetatenii lor in cazul in care guvernele de la Bucuresti si Sofia vor opta pentru o astfel de varianta, informeaza Agerpres.

Potrivit agentiei britanice de stiri, decizia executivului comunitar ar fi menita sa infirme acuzatiile ca astfel de acorduri sunt pline de prevederi secrete si concepute in principal in beneficiul marilor companii.
“Am analizat toate argumentele legale si am luat in considerare opiniile sefilor de stat si de guvern si ale parlamentelor nationale“, a precizat presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, intr-un comunicat. La 29 iulie, presedintele Comisiei se pronuntase public pentru o pozitie contrara, pledand sa nu se solicite avizul parlamentelor nationale, noteaza AFP.
Comisia anunta ca spera ca acordul comercial, care a fost negociat timp de circa cinci ani, sa fie semnat in octombrie. Totusi, Comisia a precizat ca acordul ar trebui aplicat provizoriu imediat ce Consiliul de ministri si Parlamentul European il vor aproba, respectiv inainte de ratificarea sa de toate parlamentele nationale.
“Facem apel la statele membre – care au cerut toate acest acord si care l-au salutat – sa dea dovada de leadership-ul necesar pentru a-l apara in parlamentele tarilor lor”, a spus comisarul european pentru comert, Cecilia Malmstrom.
Portalul de stiri europene EUObserver anunta, la jumatatea lunii mai, ca Bulgaria si Romania au semnalat posibilitatea unui veto asupra acordului de liber schimb intre Uniunea Europeana si Canada din cauza “tratamentului discriminatoriu” aplicat de Ottawa cetatenilor lor in materie de vize.
“Ar fi foarte dificil pentru guvernele din Bulgaria si Romania, in circumstantele actuale, sa gaseasca argumente pentru a promova adoptarea … (acordului comercial cu Canada) atat timp cat Canada impune in continuare un tratament discriminatoriu cetatenilor nostri‘, au afirmat ambasadorii la Uniunea Europeana ai celor doua state, intr-o scrisoare comuna.
Textul, care a fost consultat de EUObserver, a circulat inaintea unei reuniuni a ministrilor comertului din UE, desfasurata vineri, 13 mai, la Bruxelles.
EUObserver: Prin decizia luata, CE lasa Romaniei si Bulgariei optiunea de a bloca acordul
Demersul celor doua state survine pe fondul planurilor UE de a oficializa un acord de parteneriat strategic si liber schimb cu Ottawa cu ocazia viitorului summit UE-Canada, din luna octombrie, nota atunci EUObserver.
“Absenta angajamentului din partea partii canadiene si a unui calendar precis de eliminare a obligativitatii vizelor … pune guvernul bulgar intr-o situatie foarte neplacuta in a-si da acordul pentru tratatul’ comercial“, le-a declarat ambasadorul bulgar Dimitar Tancev ministrilor europeni.
Potrivit unui diplomat european, citat de EUObserver, declaratiile lui Tancev, care a luat cuvantul la reuniune in locul ministrului bulgar, au fost primite cu tacere de reprezentantii altor state membre.
Comisia Europeana, a adaugat aceeasi sursa diplomatica, a asigurat Bulgaria si Romania ca depune eforturi pentru a obtine reciprocitatea vizelor, afirmand insa ca aceste state nu ar trebui sa amestece disputa legata de vize cu acordul comercial.
EUObserver nota insa la momentul respectiv ca ramane de vazut daca Bulgaria si Romania se vor afla in pozitia de a se opune prin veto acestui acord, intrucat avocatii Comisiei dezbateau inca in luna mai daca acesta este un tratat comun intre UE, statele membre si Canada, sau un simplu acord UE-Canada. In primul caz, el trebuia ratificat prin consens in Consiliul UE si de toate cele 28 de parlamente nationale, ceea ce ar oferi Bucurestiului si Sofiei optiunea de a-l bloca. In varianta a doua, acordul putea fi ratificat printr-un vot in Consiliu, unde Bulgaria si Romania nu ar dispune de o pondere suficienta.
Din acest punct de vedere, se pare ca anuntul facut de CE marti lasa celor doua guverne optiunea de a bloca ratificarea acordului de liber schimb UE-Canada in lipsa unui angajament considerat multumitor al executivului de la Ottawa privind liberalizarea regimului vizelor pentru romani si bulgari.
Premierul Dacian Ciolos a sustinut personal, in Canada, interesul Romaniei si Bulgariei
Premierul roman Dacian Ciolos a discutat la jumatatea lunii iunie, cu prilejul unei vizite in Canada, cu omologul sau Justin Trudeau “aducerea problematicii vizelor pentru cetatenii romani in atentia guvernului de la Ottawa la nivel politic, dupa ce in ultimii ani acest subiect a fost tratat mai ales la nivel tehnic in diferite formate de negociere”, potrivit unui comunicat al Guvernului.
Sursa citata anunta ca Dacian Ciolos i-a inmanat premierului canadian o scrisoare comuna semnata si de Boiko Borisov, premierul Bulgariei, in care “reafirma dorinta de a intari parteneriatul si prietenia cu Canada, trece in revista marile teme de pe agenda comuna din perioada urmatoare de pe urma carora cetatenii si companiile celor trei tari vor putea beneficia si supun atentiei premierului Justin Trudeau nevoia de reciprocitate in problema vizelor pentru romani si bulgari asa cum s-a specificat in Declaratia ultimului summit Uniunea Europeana-Canada, in 2014”.
In cadrul intalnirii dintre cei doi premieri s-au facut referiri si la “bunele relatii bilaterale romano-canadiene la care contribuie si o comunitate de aproximativ 200.000 de canadieni de origine romana excelent integrati in cultura tarii de adoptie si care contribuie major la dezvoltarea societatii canadiene”.
Am venit in Canada pe fondul unei relatii privilegiate pe care o avem intre Romania si Canada si a sustinerii pe care Romania o acorda relatiei dintre Uniunea Europeana si Canada. Ca doua tari prietene am convenit ca trebuie sa aratam o dorinta clara de solutionare a chestiunii liberalizarii vizelor pentru cetatenii romani. Avem ingredientele tehnice la care vom adauga, incepand de azi, o abordare politica comuna pentru o decizie in perioada imediat urmatoare. Premierul Trudeau si-a aratat deschiderea pentru a lucra impreuna, rapid si eficace in acest sens“, a declarat primul-ministru Dacian Ciolos, conform comunicatului citat.
Presa din Canada da ca sigura ridicarea vizelor, administratia de la Ottawa nedorind sa riste acordul de liber-schimb cu UE
Ministrul canadian al imigratiei, John McCallum, se deplaseaza la Bruxelles pentru a rezolva disputa de lunga durata cu Romania si Bulgaria care ameninta sa blocheze acordul de liber schimb intre Canada si blocul celor 28, relateaza miercuri CBC News.ca, preluat de Agerpres.
In conditiile in care data semnarii asa-numitului Comprehensive Economic Trade Agreement (CETA) a fost stabilita pentru luna octombrie, Canada trebuie sa actioneze sau risca ca acele tari nemultumite ca cetatenii lor sunt tratati ca europeni de mana a doua sa-si foloseasca dreptul de veto.
In luna aprilie, Canada si SUA au primit termen trei luni suplimentare pentru a se conforma politicii UE privind reciprocitatea regimului de vize, care prevede ca tarile ale caror cetateni nu au nevoie de vize trebuie, la randul lor, sa permita libertatea de circulatie pentru toti cetatenii UE.
Canada cere in prezent vize pentru cetatenii din Romania si Bulgaria, in timp ce SUA impune vize pentru cetatenii din cinci state membre ale UE.
Comisia Europeana urmeaza sa se reuneasca pe 13 iulie pentru a decide daca va impune reciprocitatea vizelor pentru canadieni si americani.
Biroul lui McCallum confirma ca acesta se va afla la Bruxelles intre 10 si 12 iulie pentru intalniri referitoare la adoptarea CETA si pentru ‘a reitera pozitia Canadei in legatura cu mecanismul privind reciprocitatea vizelor’.
Decizia Comisiei Europene de a trata CETA ca un acord ‘mixt’ inseamna ca Consiliul European va trebui sa aprobe acordul prin consens, care sa fie apoi ratificat de toate parlamentele nationale.
Daca una sau doua tari refuza sa semneze acordul, atunci aplicarea CETA poate fi blocata, ceea ce inseamna ca semnarea oficiala a documentului in octombrie ar putea fi cel putin amanata.
Romania nu s-a sfiit in trecut sa lege sprijinul sau pentru CETA de disponibilitatea Canadei de a ridica vizele pentru romani.
Ministrul pentru comert international, Chrystia Freeland, si-a exprimat increderea ca problema vizelor va fi rezolvata pentru ca Ottawa sa se asigure ca acordul nu va fi blocat.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Ministrul canadian al Migrației va discuta cu CE despre eliminarea vizelor pentru români și bulgari pentru a nu risca blocarea Acordului comercial UE-Canada

Ministrul canadian al Migrației va participa săptămâna viitoare la o întâlnire cu CE privind reciprocitatea exonerării vizelor, în contextul în care România și Bulgaria ar putea vota împotriva Acordului UE-Canada, ca reacție față de refuzul Guvernului de a elimina vizele pentru români și bulgari. 

Următoarea etapă pentru ratificarea Acordului comercial UE-Canada trebuie să aibă loc la începutul săptămânii viitoare, când ministrul canadian al Migrației este așteptat la Bruxelles pentru a rezolva problema generată de refuzul Guvernului de la Ottawa de a elimina vizele în cazul cetățenilor români și bulgari, relatează CBC News.

În contextul în care Uniunea Europeană intenționează să aprobe în luna octombrie Acordul economic și comercial complet cu Canada (CETA), această țară trebuie să acționeze sau riscă blocarea acestui acord prin dreptul de veto al statelor care nu vor ca cetățenii lor să fie tratați precum cetățeni UE de rangul doi, comentează CBC News.

În aprilie, Canada și Statele Unite au primit la dispoziție încă trei luni pentru a se conforma cu politica UE privind reciprocitatea exonerării vizelor: țările ale căror cetățeni nu au nevoie de vize UE, trebuie, în schimb, să permită călătoriile fără vize pentru toți cetățenii UE.

Canada solicită în prezent vize cetățenilor români și bulgari, în timp ce Statele Unite solicită vize cetățenilor din cinci state membre UE.

Comisia Europeană se va întruni pe data de 13 iulie pentru a analiza dacă să impună un regim de vize reciproce cetățenilor canadieni și americani.

Biroul lui McCallum a confirmat că acesta se va afla la Bruxelles în perioada 10-12 iulie pentru a participa la întâlniri cu rolul de a susține adoptarea CETA și de a “reitera poziția Canadei cu privire la mecanismul de reciprocitate al vizelor”.

Dacă una dintre cele două țări refuză să semneze, acest lucru poate bloca acordul, mai comentează CBC News.

În luna mai, ambasadorii din România și Bulgaria au trimis o scrisoare la Uniunea Europeană în care susțin că statele lor ar putea vota împotriva Acordului comercial UE-Canada în semn de protest față de refuzul Guvernului de la Ottawa de a elimina vizele în cazul cetățenilor români și bulgari, informa publicația EUObserver.

“Ar fi foarte dificil ca, în actualul context, guvernele din Bulgaria și România să găsească argumente în favoarea adoptării Acordului economic și comercial complet Canada-UE (CETA), dat fiind că Guvernul canadian continuă să aplice un tratament discriminatoriu cetățenilor noștri”, se arată într-o scrisoare a ambasadorilor român și bulgar la Uniunea Europeană.

Sintagma “tratament discriminatoriu” este o referire la menținerea de către Canada a vizelor de călătorie pentru cetățenii români și bulgari.

“Lipsa unui angajament din partea părții canadiene și a stabilirii unui termen pentru eliminarea vizelor constituie un obstacol politic grav asupra perspectivei ca Guvernul bulgar să aprobe acordul comercial”, a declarat ambasadorul Bulgariei, Dimităr Tzancev, la reuniunea de la Bruxelles.

Conform unui diplomat european, declarația reprezentantului Bulgariei a fost primită atunci cu tăcere de către ceilalți participanți la reuniune. Nu este clar dacă România și Bulgaria vor putea bloca aprobarea Acordului comercial UE-Canada. Comisia Europeană va stabili dacă tratatul va trebui ratificat sau nu de către parlamentele statelor membre UE ori va avea nevoie doar de votul Consiliului UE. În Consiliul UE, România și Bulgaria pot pierde la vot.

Ministrul canadian al Comerțului Exterior, Chrystia Freeland, și-a exprimat încrederea că problema vizelor se va rezolva, astfel încât să nu fie pusă în discuție semnarea acordului.

Sorin Moisa, reprezentant al României în Parlamentul European, a declarat pentru CBC News că dacă soluția nu este anunțată săptămâna viitoare, aceasta ar trebui să fie prezentată cel târziu în septembrie. “În caz contrar, avem o problemă majoră”, a spus el.

Sursa: mediafax.ro

Primăria Vaslui începe, pe 4 iulie, acordarea produselor alimentare de la UE, la fostul Interex

Primăria Vaslui va începe, pe 4 iulie, acordarea către persoanele defavorizate a produselor alimentare de la Uniunea Europeană, distribuirea pachetelor către cele 5.000 de persoane făcându-se pe categorii de beneficiari, din clădirea fostului supermarchet Interex.

Cele 5.000 de persoane defavorizate din municipiul Vaslui prinse în cadrul programului de întrajutorare cu produse alimentare vor putea, în sfârșit, să se bucure de făina și uleiul de la Uniunea Europeană. Primăria a decis să dea startul împărțirii cutiilor cu alimente începând cu 4 iulie, însă cu locația de distribuire schimbată față de anii anteriori. În acest sens, a fost ales ex-magazinul Interex, din vecinătatea Centrului de Afaceri Vaslui, de unde împărțirea ajutoarelor se va face pe cele cinci categorii de beneficiari și nu pe litere, ca până acum. Autoritățile vor afișa și graficele de livrare, fiind luate în calcul cinci categorii de beneficiari: pensionari cu venituri sub 450 de lei, șomeri aflați în evidențele Agenției pentru Ocuparea Forței de Muncă Vaslui, persoane cu handicap grav sau accentuat, cei care primesc alocații de susținere a familiei sau ajutor social, văduve și veterani de război.

Livrarea produselor, care va consta în două cutii cu alimente, se va face în maxim 45 de zile de la data de la care începe acțiunea. Ulterior, ajutoarele alimentare nu vor mai putea fi ridicate de către beneficiari, așa cum se întâmpla în anii din urmă.

În cadrul programului, fiecare beneficiar va primi două cutii cu alimente cu conținut identic, în care se află, în total, două kilograme făină albă, patru kilograme de mălai, patru litri de ulei, două kilograme de zahăr, două kilograme de orez, un kilogram de fasole boabe, 800 grame de paste făinoase și câte două conserve de carne de vită, pate de ficat de porc și pastă de tomate. (Ionuț PREDA)

Ministrul britanic al Finanțelor, George Osborne: Marea Britanie trebuie să invoce activarea Articolului 50 doar când va fi pregătită

Ministrul britanic al Finanțelor a anunțat că M.Britanie nu trebuie să invoce activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona pentru a părăsi Uniunea Europeană decât la momentul oportun, dând asigurări că economia țării este pregătită să înfrunte turbulențele provocate de noua decizie. 

“Marea Britanie este singura poate activa Articolul 50. Din punctul meu de vedere, nu ar trebui să facem acest lucru decât atunci când vom avea o viziune clară privind noile aranjamente pe care le dorim cu vecinii noștri europeni”, a explicat George Osborne, potrivit Le Figaro.

El a adăugat că economia britanică este “pregătită să înfrunte ceea ce rezervă viitorul”, în contextul în care există îngrijorări la nivelul piețelelor financiare cu privire la consecințele ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană.

Sursa; mediafax.ro

Investitorii pariază că Marea Britanie rămâne în UE

Sondajele de opinie și cele din piețele financiare sunt extrem de strânse când vine vorba de rezultatul posibil al referendumului privind apartenența Regatului Unit la UE, în ultima zi a campaniei pentru referendum. 

Tot mai mulți bani au fost pariați pe tabăra care susține că Marea Britanie va rămâne în UE în ultima săptămână, iar lira sterlină a crescut la maximul ultimelor cinci luni. Potrivit unui indice calculate de Oddschecker, șansa ca Marea Britanie să iasă din UE a scăzut la 26%, față de 43% cât era pe 14 iunie.

Totuși, sondajele de opinie arată rezultate diferite. Este încă prea devreme pentru a spune cu certitudine ce tabără va ieși câștigătoare.

“Dacă ne uităm la modul în care se tranzacționează lira, am spune că votul pentru rămânerea Marii Britanii în UE deja s-a terminat cu un rezultat favorabil”, a spus Joseph Capurso, strateg la Commonwealth Bank of Australia.”Sondajele sunt încă prea apropiate pentru a avea acest punct de vedere. Dacă votul se va finaliza cu ieșirea Marii Britanii din UE, lira se va prăbuși”, a adăugat el.

Sursa: mediafax.ro

Migratia, principalul motiv pentru care Marea Britanie vrea sa iasa din UE. Cum i-ar afecta pe romani un eventual Brexit

Migratia este principalul argument pe care sustinatorii iesirii Marii Britanii din UE se bazeaza, acestia considerand ca strainii, in special cei din statele sarace ale blocului comunitar, vin in tara lor mai mult pentru a beneficia de ajutoarele sociale de la stat, decat pentru a contribui la buget.

Iar romanii “s-au bucurat” de o atentie speciala, mai ales la inceputul anului 2014, cand Londra a ridicat restrictiile la munca pentru ultimii intrati in UE.
Sa ne amintim vehementa cu care liderul UKIP, Nigel Farage, cel care de altfel conduce tabara pro-Brexit, s-a impotrivit liberului acces al romanilor si bulgarilor la munca in Marea Britanie, propavaduind o ‘invazie” a acestora din prima zi a anului, “invazie” care nu a avut loc.
Potrivit specialistilor, un eventual Brexit nu-i va afecta foarte mult pe romani, in conditiile in care acestia au avut restrictii pe piata muncii britanice pana la 1 ianuarie 2014, iar Marea Britanie nu este o destinatie preferata pentru forta de munca din Romania.
Potrivit ultimului raport al Oficiului Britanic de Statistica, aproximativ 180.000 de romani erau inregistrati in sistemul national de asigurari sociale din Marea Britanie, in primele luni ale anului. Alte statistici dau o prezenta de aproximativ 300.000 de romani in Regatul Unit, din care doar jumatate muncesc cu acte. Cifra infima, daca ne gandim ca in Italia si Spania muncesc peste un milion de romani in fiecare dintre cele doua tari.
ONU: Romanii reprezinta doar 1,1% din imigrantii din Marea Britanie
ONU estimeaza ca romanii reprezinta doar 1,1% din imigrantii din Marea Britanie (fiind a 32-a tara dupa numarul imigrantilor din Regatul Unit). Mai mult decat atat, afluxul de emigranti din Romania a fost mai cel mai puternic intre 2010 si 2015.
Perioada relativ scurta de permanenta a acestora (comparativ cu emigrantii romani care au plecat in Germania in anii ’90) face ca legaturile culturale cu Marea Britanie sa fie relativ noi, ceea ce ar putea creste probabilitatea de intoarcere, in cazul in care piata fortei de munca din Marea Britanie se va deteriora brusc.
De asemenea, volumul remitentelor primite de Romania din Marea Britanie este relativ scazut. Pe baza unor estimari ale Bancii Mondiale, Romania a primit aproximativ 100 milioane de dolari transferuri din Marea Britanie in 2015, doar 3% din totalul intrarilor din remitente ale Romaniei. Conform acestor date, principalele surse de transfer ale Romaniei sunt Italia (29%), Spania (23%) si Germania (13%).
Prin urmare, in cazul in care Ragatul iese din UE si accesul pe piata muncii al romanilor se va face mai greu, bugetul de stat nu va avea de suferit din cauza scaderii remitentelor.
Ca si observatie cu privire la dezbaterea legata de iesirea Marii Britanii din UE, unul dintre principalele argumente ale taberei pro-Brexit este contrazis de date: UE reprezinta doar 33,7% din numarul total de emigranti din Marea Britanie.
Cum ii va afecta Brexitul pe romanii care vor sa plece la munca in Marea Britanie
In acest moment, nu se stie foarte clar cum va reglementa Marea Britanie migratia, daca cetatenii voteaza la referendumul de joi pentru iesirea din UE. Cel mai probabil, regimul imigrantilor care lucreaza deja in Regatul Unit cu acte si sunt inregistrati ca platitori de taxe si impozite va ramane neschimbat.
Modificari ar putea aparea in modul in care se va face accesul pe piata muncii pentru cetatenii UE care vor sa se angajeze in viitor, acestia avanad nevoie, cel mai probabil, de permis de munca. Cu alte cuvinte, romanii se vor intoarce cu doi ani si jumatate in urma.
Marea Britanie a fost una dintre foarte putinele tari UE care a mentinut restrictiile la munca (si, in consecinta, necesitatea permisului de munca) pentru romani si bulgari timp de 7 ani dupa intrarea celor doua tari in UE, perioada maxima permisa de Tratatul de Aderare.
Este de asteptat, totdata, ca, in cazul in care Regatul nu va mai face parte din UE, Londra sa incheie o serie de acorduri cu blocul comunitar (asemeni Elvetiei), care sa faciliteze accesul la Spatiul Economic European si accesul migrantilor din UE pe piata muncii britanice.
Sursa; incont.stirileprotv.ro

Deputată britanică, ucisă de un activist pentru ieșirea Marii Britanii din UE. Campania pentru referendum, suspendată. David Cameron: Moartea deputatei Jo Cox este “o tragedie”

Deputata laburistă britanică Jo Cox a murit la spital după ce a fost împușcată și înjunghiată în Birstall, informează Channel 4. Ea a fost atacată în propria circumscripție de un bărbat care pare să fie favorabil ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, afirmă surse citate de presa britanică. 

UPDATE 20:44 – Jeremy Corbyn se declară “șocat” de “atacul oribil” soldat cu moartea deputatei Jo Cox

Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist britanic, s-a declarat “șocat” de “atacul oribil” soldat cu moartea deputatei laburiste Jo Cox.

“Întregul Partid Laburist și întreaga familie laburistă, de fapt întreaga țară, sunt șocați de atacul oribil soldat cu moartea deputatei Jo Cox”, a declarat Jeremy Corbyn. 

“Jo s-a aflat mulți ani în serviciul comunității și era devotată oamenilor. A lucrat pentru compania Oxfam și pentru Fundația de caritate Fondul Libertății înainte de a deveni deputat”, a adăugat Corbyn.

Deputata laburistă Jo Cox, în vârstă de 41 de ani, era în stare critică după ce fusese împușcată și înjunghiată în nordul Angliei. Ea a murit la spital la câteva ore după atac.

UPDATE 19:42 – David Cameron: Moartea deputatei Jo Cox este “o tragedie”

Asasinarea deputatei laburiste Jo Cox este “o tragedie”, afirmă premierul Marii Britanii, David Cameron, care, în urma atacului, a decis anularea unei deplasări în teritoriul britanic Gibraltar.

“Asistăm la o tragedie; Jo Cox era un membru marcant al Parlamentului” britanic, a reacționat David Cameron.

UPDATE 19:02- Deputata laburistă britanică Jo Cox, împușcată și înjunghiată în nordul Angliei, a decedat.

Deputata laburistă britanică Jo Cox era în stare critică după ce a fost împușcată și înjunghiată, informează Channel 4.Campania electorală organizată înaintea referendumului pe tema apartenenței Marii Britanii la Uniunea Europeană a fost suspendată pe parcursul zilei de joi ca reacție la tentativa de asasinare a deputatei laburiste Jo Cox.

Tabăra favorabilă ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană a anunțat suspendarea campaniei electorale pe parcursul zilei de joi.

“Am auzit de vestea groaznică privind atacul care a vizat-o pe deputata Jo Cox. Gândurile mele sunt la Jo și la familia ei”, a declarat fostul primar al Londrei Boris Johnson, unul dintre liderii grupului politic care militează pentru ieșirea Marii Britanii din UE. 

Potrivit presei britanice, Jo Cox, în vârstă de 41 de ani, membră a Partidului Laburist, a fost atacată în circumscripția sa electorală, în localitatea Birstall, situată în apropierea orașului Leeds.

În același incident a fost înjunghiat un bărbat de circa 40 de ani, care a suferit răni ușoare.

Potrivit unor surse citate de site-ul agenției Reuters, Jo Cox, membră a Camerei Comunelor, este în stare critică.

Nu este clar care este motivația atacului.

Un bărbat în vârstă de 52 de ani a fost arestat preventiv în urma atacului. 

“Există un incident în Birstall”, a confirmat Poliția din comitatul West Yorkshire, fără a oferi detalii.

Premierul Marii Britanii, David Cameron, a exprimat “preocupare” în legătură cu tentativa de asasinare a deputatei laburiste Jo Cox.

“Sunt foarte preocupat de informațiile privind rănirea deputatei Jo Cox. Gândurile și rugăciunile noastre sunt pentru Jo și pentru familia acesteia”, a transmis premierul conservator.

Sursa; mediafax.ro

Romanii, intre europenii cu cea mai mica putere de cumparare. Tara in care PIB-ul per capita depaseste de aproape 3 ori media UE

Bulgaria, Romania si Croatia au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), potrivit datelor preliminare publicate miercuri de Oficiul European de Statistica (Eurostat). La polul opus se situeaza Luxemburg si Germania.

Situatia este identica in ceea ce priveste produsul intern brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard (PPS), Bulgaria, Romania si Croatia fiind la aproximativ jumatate fata de media inregistrata in restul statelor membre.
In 2015, in Uniunea Europeana consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor exprimat in PPS a variat de la 51% din media din UE, in cazul Bulgariei, 58% din media din UE in cazul Romaniei si Croatiei, pana la 137% in cazul Luxemburgului si 124% din media din UE in cazul Germaniei.
In ceea ce priveste PIB-ul per capita in 2015 (valoarea Produsului Intern Brut pe cap de locuitor exprimat in paritatea puterii de cumparare standard – PPS) a variat de la 46% din media din UE in cazul Bulgariei, 57% din media UE in cazul Romaniei, 58% din media din UE in cazul Croatiei pana la 271% din media din UE in Luxemburg si 125% din media din UE in Germania.
Sursa: incont.stirileprotv.ro

Uniunea Europeană își pierde suportul popular în contextul refendumului din 23 iunie din Marea Britanie

Euro-scepticismul din cadrul UE începe să crească puternic, sugerând că sentimentul anti-UE se extinde mult mai departe de spațiul traditional al Marii Britanii, scrie Bloomberg. 

Pe măsură ce Marea Britanie se pregătește pentru un referendum care va decide dacă rămâne sau nu în clubul țărilor din Uniunea Europeană, în care a intrat în 1973, un studiu realizat pe mai bine de 10.000 de persoane din UE arată că votanți din Italia până în Polonia și Grecia și-au pierdut încrederea în UE.

În Franța, una din cele șase țări fondatoare, oamenii au început să fie mai euro-sceptici și mai puțin favorabil ideii de Uniune Europeană, cu sondaje chiar sub cele din Marea Britanie, în condițiile în care criza datoriilor din zona euro și influxul de refugiați a început să își spună cuvântul.

“Britanicii nu sunt singurii care au dubii legat de UE. Spațiul comunitar vede un suport popular din ce în ce mai restrâns din partea statelor membre principale”, a spus Bruce Stokes, analist.

Sursa: mediafax.ro

Sondaj, înainte de referendumul din Marea Britanie: Tot mai mulți cetățeni vor să iasă din UE

Cu numai câteva zile înainte de referendumul care părea să decurgă în favoarea lui Cameron, un sondaj YouGov plasează tabăra pro-ieșirii din UE în frunte, scrie Bloomberg. 

Conform celui mai recent sondaj YouGov, tabăra pro-ieșirii din UE ar avea 45% din voturi, față de 41%, cât ar cumula britanicii favorabili rămânerii în Uniunea Europeană.

Pe 23 iunie, britanicii se pregătesc să voteze dacă ies sau nu din Uniunea Europeană. Întrebarea majoră este dacă sondajele care arată un avans al celor care doresc să părăsească spațiul comunitar sunt doar simptome dinaintea unei victorii clare a premierului Cameron sau semne că norocul ”i s-a terminat”. Mulți britanici pun la îndoială credibilitatea sondajelor, având în vedere că în ultimele alegeri generale sondajele nu au reușit să prezică o victorie a Partidului Conservator al lui David Cameron.

Luni, lira a scăzut cu 0,63% în raport cu dolarul. Lira s-a depreciat în raport cu toate cele 10 valute principale, la numai câteva ore după ce s-au publicat rezultatele sondajelor.

Sondaj: Cetățenii ungari nu vor ca țara lor să părăsească UE, deși critică Blocul comunitar

Cetățenii ungari critică Uniunea Europeană, dar, cu toate acestea, ei consideră că viitorul țării lor constă în apartenența la această comunitate, potrivit unui sondaj de opinie realizat de Policy Solutions pe baza datelor oferite de un studiu Eurobarometru și publicat de cotidianul Nepszabadsag. 

Cu toate acestea, încrederea în Uniunea Europeană s-a diminuat în Ungaria în ultimii cinci ani, potrivit rezultatelor sondajului, relatează MTI.

Majoritatea cetățenilor ungari au încredere în Parlamentul European mai mult decât în forul legislativ național, Guvern și partide politice.

În același timp, în timp ce 70 la sută dintre europeni sunt de părere că este nevoie de o politică europeană comună în ceea ce privește migrația, doar 55 la sută dintre cetățenii Ungariei impărtășesc această viziune. Aproape jumătate din cetățenii Ungariei susțin adoptarea monedei euro, a mai informat Nepszabadsag, pe baza datelor obținute în urma sondajului.

Sursa: mediafax.ro

Cetățenii europeni vor avea acces la lucru în Marea Britanie în mod selectiv în cazul ieșirii din UE

Marea Britanie va aplica pentru cetățenii statelor europene un sistem pentru imigranți pe bază de puncte în cazul ieșirii din Uniunea Europeană, anunță grupul politic favorabil părăsirii Blocului comunitar. 

Liderii mișcării politice care pledează pentru ieșirea Marii Britanii din UE – fostul primar al Londrei Boris Johnson și ministrul Justiției, Michael Gove – au explicat că fiecare cetățean european ar urma să fie evaluat profesional și asupra cunoștințelor de limbă engleză.

“Imigrația aduce multe avantaje Marii Britanii – în plan cultural, social și economic”, a comunicat echipa favorabilă ieșirii Marii Britanii din UE, potrivit site-ului agenției Reuters.

“Vrem ca Marea Britanie să continue să beneficieze de pe urma imigrației. Dar, dacă tot vom primi străini în Marea Britanie, atunci publicul trebuie să aibă garanția că există un control asupra celor care vin aici. În prezent, din cauza apartenenței la UE, nu avem niciun control”, precizează comunicatul.

Premierul David Cameron a avertizat că impunerea de permise de lucru cetățenilor UE care vin în Marea Britanie va atrage măsuri similare din partea Uniunii Europene. “Deci, nu doar că vom afecta economia britanică, ci vom reduce și oportunitățile pentru britanicii care lucrează în țările europene”, a atras atenția Cameron.

Potrivit sondajelor de opinie, publicul britanic este împărțit în mod egal între cei care vor vota în favoarea și împotriva rămânerii țării în UE.

Alegătorii sunt chemați la urne pe 23 iunie pentru a se pronunța în legătură cu apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană.

În Marea Britanie lucrează numeroși imigranți din state UE, inclusiv mulți cetățeni români. Conform cifrelor oficiale, în Marea Britanie au venit 330.000 de imigranți în anul 2015, 184.000 provenind din state UE.

Sursa: mediafax.ro

Folosirea insecticidelor în agricultură permisă până pe 31 mai

de Marian MOCANU

Uniunea Europeană permite și anul acesta tratarea cu insecticid a seminței de porumb și de floarea-soarelui de către fermierii români.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a anunțat că și în acest an agricol fermierii români pot folosi semințe tratate în vederea combaterii dăunătorilor la sol la culturile de porumb și floarea soarelui. Acest lucru a fost posibil după ce Uniunea Europeană a aprobat folosirea celor patru insecticide pe teritoriul României și în anul agricol 2015 – 2016.  Este vorba de produsele „Nuprid”, „Poncho”, „Sedoprid” și „Cruiser”, folosite în tratarea semințelor de porumb și de floarea soarelui pentru combaterea dăunătorilor la sol la aceste culturi de primăvară. Perioada de derogare aprobată de UE este de 120 de zile, ceea ce înseamnă că fermierii trebuie să finalizeze, până la data de 31 mai, semănăturile în cazul în care folosesc semințe tratate cu aceste insecticide.

David Cameron: Ieșirea Marii Britanii din UE ar genera riscuri economice și de securitate

Eventuala ieșire a Marii Britanii din Uniunea Europeană ar genera riscuri pentru economia și securitatea țării, a avertizat premierul David Cameron. 

“Ieșirea din Uniunea Europeană ar amenința securitatea economică și națională”, a reiterat David Cameron, conform ziarului Le Figaro.

Premierul conservator a îndemnat cetățenii să voteze în favoarea rămânerii țării în Uniunea Europeană cu ocazia referendumului din 23 iunie.

“Cei care pledează pentru ieșirea din UE nu pot oferi decât riscuri, un salt în necunoscut”, a subliniat Cameron. 

Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menținerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conținând o clauză care va permite limitarea indemnizațiilor sociale ale angajaților comunitari străini, în anumite condiții.

David Cameron, aflat la originea inițiativei de reconfigurare a relației Marii Britanii cu UE, a declarat că a obținut un “statut special” al țării în cadrul Blocului comunitar.

Sursa: mediafax.ro

Oportunitate de promovare, pe bani europeni, a produselor agricole în UE și în țări extracomunitare din întreaga lume

de Marian MOCANU

Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe de promovare a produselor agricole. În valoare de 108 milioane euro, acestea vor contribui la deschiderea de noi piețe pentru produsele din UE și la creșterea consumului în UE. Din păcate, producătorii români au rămas iar „de căruță”, cel puțin în ceea ce privește instruirea fermierilor pentru accesarea de noi piețe. Pe 26 februarie, la Bruxelles, a fost inițiată o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe. Din păcate, din cauza comunicării târzii în teritoriu a acestei inițiative, fermierii români nu vor avea acces la această sesiune de instruire, toate cele 160 de locuri disponibile fiind deja ocupate încă înainte ca APIA să anunțe acest eveniment.

La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a aprobat 33 de noi programe destinate să promoveze produsele agricole în UE și pe piețele țărilor terțe. Acestea sunt în valoare de 108 milioane euro pentru o perioadă de 3 ani, din care jumătate, 54 de milioane euro, provin din bugetul UE, cu posibilitatea creșterii sumelor alocate până la 200 milioane de euro. Regulamentele care vor guverna noua organizare agricolă comună în domeniul promovării produselor agricole pe piața internă a Uniunii Europene și în țări terțe au intrat în vigoare pe 1 decembrie 2015. Programele vor contribui la deschiderea de noi piețe și la creșterea consumului produselor promovate atât în interiorul, cât și în afara UE. Măsurile finanțate pot consta în diferite tipuri de campanii de promovare, care evidențiază avantajele produselor din UE, în special în ceea ce privește calitatea, siguranța și igiena produselor alimentare, proprietățile nutritive, etichetarea, bunăstarea animalelor sau metodele de producție ecologice.

„Astfel de programe sunt importante pentru crearea de noi oportunități de piață, în special pe piețele din afara UE și, prin urmare, contribuie la stimularea creșterii economice și a creării de locuri de muncă în sectorul agroalimentar”, a declarat Phil Hogan, comisarul UE pentru agricultură și dezvoltare rurală. Programele selectate acoperă o gamă largă de categorii de produse, cum ar fi produsele lactate, dar și carnea, fructele și legumele proaspete și prelucrate, produsele de calitate, și anume cele protejate în temeiul celor trei sisteme de indicații geografice ale UE, precum și produsele ecologice. Este vorba de produsele menționate în lista cuprinsă în Anexa I la Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, cu excepția tutunului, de exemplu: fructe și legume proaspete și procesate, miere, lapte și produse lactate, carne și produse din carne, ouă de pasăre, vin, pește, condimente, plante medicinale, cereale, plante vii și produse de floricultură, uleiuri și grăsimi, etc. Prin acest program se deschide atât piața europeană, cât și cea din țări care au încheiat tratate economice cu UE privind exportul de bere, ciocolată și produse derivate, pâine, produse de patiserie, prăjituri, produse de cofetărie, biscuiți și alte produse de panificație, băuturi produse din extracte de plante, paste făinoase, sare, gume și rășini naturale, pastă de muștar, porumb dulce, bumbac, de băuturi spirtoase cu Indicație Geografică Protejată ori alte produse cu sisteme de calitate privind Denumirile de Origine Protejate (DOP), Indicațiile Geografice Protejate (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) sau cele obținute prin metoda de producție ecologică.

Cine poate lua banii UE și-n ce țări pot fi cheltuiți

Beneficiarii acestei măsuri pot fi organizațiile profesionale sau interprofesionale reprezentative pentru sectoarele agricole, organizațiile de producători sau asociații ale organizațiilor de producător, dar și organisme din sectorul agroalimentar care au ca obiectiv și activitate acțiunile de informare și de promovare pentru produsele agricole și care au fost însărcinate de statele membre să îndeplinească o misiune de serviciu public în acest sector, definită în mod clar. Toate categoriile de beneficiari menționate trebuie să fie reprezentative pentru sector, inclusiv pentru grupuri, în ceea ce privește Denumirea de Origine Protejată (DOP), Indicația Geografică Protejată (IGP), Specialitățile Tradiționale Garantate (STG) și recunoscute la nivelul statului membru. Practic, aceste organisme pot primi finanțare nerambursabilă pentru promovarea produselor agricole atât pe teritoriul UE, cât și pe piețele terțe, ceea ce, pentru marii producători agricoli români, ar fi o mare oportunitate, cea de intrare pe noi piețe pentru export. Piețele terțe care pot fi accesate în anul 2016 sunt localizate în 5 regiuni geografice definite, fiind alocat buget distinct și pentru alte regiuni geografice. Din cele 33 de programe selectate, 20 sunt destinate pieței interne, iar 13 regiunilor și țărilor terțe: China, Orientul Mijlociu, America de Nord, Asia de Sud-Est, Japonia, Coreea de Sud, Africa, Rusia, Belarus, Kazahstan, Australia, Norvegia și țările din Balcani care nu sunt membre ale UE. Se continuă astfel campania de promovare a produselor UE pe piețele țărilor terțe, inițiată cu programele aprobate în cursul primului val de promovare din 2015.

În vederea unei informări complete a tuturor părților interesate, la nivelul Comisiei Europene s-a inițiat o zi de informare privind apelul pentru depunerea propunerilor de programe, destinată potențialilor beneficiari ai programelor de promovare. Evenimentul urmează să aibă loc în data de 26 februarie 2016 la Bruxelles. Din păcate, așa cum se întâmplă în multe cazuri, probabil din cauze de comunicare, anunțul în legătură cu aceste noi măsuri de promovare a produselor agricole pe noi piețe a ajuns cu întârziere la fermierii români. Deja, încă de la începutul lunii februarie, înscrierile la evenimentul respectiv s-au epuizat, fiind ocupate toate cele 160 de locuri disponibile. Asta în ciuda faptului că cheltuielile de transport revin în sarcina participanților. Acest lucru arată însă faptul că marii producători agricoli din țări membre a UE nu doar că sunt foarte interesați de o măsură care le-ar deschide piața în vederea exportului, dar și că aceștia se bucură de un statut special, în comparație cu producătorii români, când este vorba de oportunități de afaceri. Sau poate, așa cum s-a întâmplat de nenumărate ori de la integrarea României în Uniunea Europeană, factorii locali de decizie sunt „prea ocupați” cu alte probleme, inclusiv de natură politică, pentru a reuși să facă informările în timp util cu privire la noile măsuri care ar putea duce a dezvoltarea atât a agriculturii românești, cât, mai ales, la deschiderea de noi piețe de desfacere.

UE ar putea aloca pentru criza imigrației fonduri structurale destinate statelor est-europene

Fonduri structurale destinate țărilor central și est-europene ar putea fi alocate măsurilor pentru gestionarea crizei imigranților extracomunitari, subiectul urmând să fie discutat cu ocazia reuniunii de vineri a miniștrilor Finanțelor din statele UE, afirmă surse citate de site-ul agenției Reuters. 

Uniunea Europeană a acceptat recent să ofere asistență în valoare de trei miliarde de euro Turciei pentru măsuri destinate limitării numărului de clandestini care se îndreaptă spre spațiul comunitar. După negocieri îndelungate, s-a stabilit ca o treime din cele trei miliarde de euro să provină din bugetul central european, iar restul de la statele membre.

Însă, în contextul în care afluxul de imigranți nu pare să se diminueze și pe fondul creșterii costurilor pentru crearea centrelor de înregistrare și cazare, Uniunea Europeană analizează modalități de alocare a unor fonduri pentru asistență umanitară.

“Problema imigrației a fost catalogată ca fiind una de importanță existențială pentru Uniunea Europeană. În acest context, este logic să fie alocat un buget pe măsură unei probleme atât de importante”, a declarat un oficial din cadrul Președinției olandeze a Consiliului UE, precizând că subiectul va fi dezbătut de miniștrii de Finanțe ai statelor UE vineri. 

“Fondurile structurale ocupă o pondere mare a bugetului UE. Dacă imigrația este o problemă de importanță foarte mare pentru Uniunea Europeană, trebuie să vedem de unde luăm banii”, a explicat un alt oficial european.

Nicio decizie definitivă nu este de așteptat vineri, dar dezbaterile probabil vor fi tensionate, în contextul în care statele central și est-europene membre UE sunt principalii beneficiari ai fondurilor structurale și principalii adversari ai măsurilor în favoarea primirii refugiaților extracomunitari.

Sursa: mediafax.ro

State UE au cerut Comisiei Europene un plan pentru reinstaurarea verificărilor în Spațiul Schengen

State membre ale Uniunii Europene au cerut luni Comisiei Europene să pregătească extinderea verificărilor la frontiere din cadrul Spațiului Schengen pentru un termen de până la doi ani, în contextul crizei extracomunitarilor, afirmă ministrul olandez al Imigrației, Klaas Dijkhoff, citat de Reuters. 

“În momentul de față, reinstaurarea controalelor temporare la frontiere poate fi pentru cel mult șase luni. Dar, valul fără precedent de solicitanți de azil, care a forțat state membre să ia măsuri la granițele naționale, nu dă semne de scădere”, a declarat Klaas Dijkhoff, coordonatorul reuniunii informale a miniștrilor europeni de Interne desfășurată luni la Amsterdam.

“În această situație, unele state membre au cerut Comisiei Europene să pregătească un cadru legal și practic pentru prelungirea măsurilor temporare la frontiere până la doi ani”, a adăugat ministrul olandez al imigrației, a cărui țară deține președinția semestrială a Consiliului Uniunii Europene.

Austria a propus vineri suspendarea Greciei din Schengen până la securizarea frontierei maritime cu Turcia, pledând, alături de Germania, Belgia, Suedia și Danemarca pentru reintroducerea controalelor temporare în spațiul de liberă circulație, pentru oprirea imigrației.

Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spațiul Uniunii Europene în ultimul an, situație care a generat dispute între statele membre UE și măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spațiului Schengen. Germania, Austria, Suedia și Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau săptămâna trecută că Uniunea Europeană are la dispoziție două luni pentru a soluționa criza imigrației, altfel există riscul destrămării Spațiului Schengen și zonei euro.

La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup, a afirmat că menținerea spațiului de liberă circulație Schengen este esențială pentru prosperitatea economică a zonei euro. Ministrul german al Finanțelor, Wolfgang Schäuble, a atras atenția că o eventuală suspendare a Spațiului Schengen va pune în pericol proiectul Uniunii Europene.

Sursa: mediafax.ro

SURSE: UE ar putea suspenda Tratatul Schengen. Se va cere reintroducerea controlului la frontiere

Comisia Europeană ar putea propune suspendarea Tratatului Schengen pentru o perioadă de până la doi ani, afirmă surse din cadrul Uniunii Europene citate de presa italiană. 

“În cazul unor amenințări grave și persistente asupra frontierelor externe ale Spațiului Schengen, Comisia Europeană poate propune Consiliului activarea articolului care prevede posibilitatea reintroducerii controalelor la frontiere timp de doi ani”, a declarat un oficial din cadrul Executivului UE citat de site-ul agenției ANSA.

Conform altor surse europene, citate de site-ul TGcom.it, Comisia Europeană ar putea propune oficial suspendarea Schengen cu ocazia viitorului summit al Consiliului European.

Germania, Austria, Suedia și Danemarca au introdus deja, în ultimele luni, controale temporare în cadrul Schengen, în contextul crizei imigrației.

“În situații de amenințări grave la adresa ordinii publice sau de riscuri privind securitatea internă, un stat membru Schengen poate reintroduce controale la frontiera internă pentru cel mult 30 de zile sau pe durata previzibilă a riscului la adresa ordinii publice dacă perioada depășește 30 de zile”, se arată în Articolul 23(1) al Regulamentului CE 562/2006 privind funcționarea Schengen. Măsurile de control la frontiere pot fi prelungite pe un termen de până la 24 de luni.

Peste un milion de extracomunitari au pătruns în spațiul Uniunii Europene în ultimul an, situație care a generat dispute între statele membre UE și măsuri radicale, luate inclusiv în interiorul Spațiului Schengen. Președintele Consiliului European, Donald Tusk, și cel al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, avertizau zilele trecute că Uniunea Europeană are la dispoziție două luni pentru a soluționa criza imigrației, altfel există riscul destrămării Spațiului Schengen și zonei euro.

“Avem la dispoziție două luni pentru a aduce sub control situația imigrației: Consiliul European din martie va fi ultima ocazie de a verifica funcționarea strategiei noastre. Altfel, ne vom confrunta cu o criză precum prăbușirea Schengen”, declara Donald Tusk.

Preocupări similare a exprimat și președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. “În acest moment, există risc asupra Schengen, mâine vor apărea întrebări referitoare la necesitatea de a avea o monedă comună: Uniunea Europeană este amenințată la bază, iar noi abia dacă ne dăm seama de acest lucru”, a spus Juncker.

Jean-Claude Juncker avertiza că cetățenii Uniunii Europene vor găsi mai greu locuri de muncă, iar economia comunitară va avea de suferit în cazul în care Spațiul Schengen s-ar destrăma din cauza crizei imigrației. La rândul său, Jeroen Dijsselbloem, președintele Eurogrup, a afirmat că menținerea spațiului de liberă circulație Schengen este esențială pentru prosperitatea economică a zonei euro.

Sursa: mediafax.ro

Vasluienii fără loc de muncă au la dispoziție peste 2.000 de job-uri în Spațiul Economic European

de Marian Mocanu

Angajatorii din Spațiul Economic European oferă, prin intermediul rețelei EURES România, 2.166 de locuri de muncă vacante. În general, se caută muncitori necalificați în agricultură, în sudul Europei, și persoane calificate, inclusiv ingineri sau medici, în țările mai dezvoltate.

Conform unui comunicat de presă al ANOFM, la începutul lunii ianuarie erau disponibile nu mai puțin de 2.166 locuri de muncă în străinătate, accesabile prin intermediul rețelei EURES.

Astfel, în Spania sunt disponibile 801 locuri de muncă, din care 800 muncitori necalificați în agricultură și 1 maseur.

În Danemarca se caută 400 culegători de mazăre și 30 culegători de căpșuni, în timp ce în Portugalia – 400 muncitori necalificați în agricultură.

În Marea Britanie sunt 390 locuri de muncă în sănătate sau domeniul social, respectiv 300 îngrijitori persoane, 60 asistenți medicali, 20 asistenți medicali generaliști, 10 medici de familie – medicină generală. În Germania sunt disponibile 111 locuri de muncă: 50 asistenți medicali generaliști, 13 bucătari, 11 ospătari, 10 barmani, 10 persoane în gastronomia de sistem, 5 asistenți manager, 5 electricieni industriali, 2 mecanici industriali, 1 electrician, 1 mecanic (mașini prelucrare cauciuc și mase plastice), 1 mecanic auto (camioane), 1 visual designer, 1 brutar.

Republica Cehă – 162 locuri de muncă: 50 lucrători în producție (asamblarea aparatelor de aer condiționat), 50 operatori, 50 șoferi transport marfă-internațional, 10 lucrători în prelucrarea lemnului, 1 analist IT service desk, 1 analist suport software;

Slovacia se caută 30 șoferi autocamion transport internațional. În Polonia sunt disponibile două locuri de muncă, respectiv un dezvoltator internet și un PHP developer (programator aplicație), în timp ce în Norvegia se caută un doctorand în Departamentul biomedical, iar în Irlanda – un tehnician.

Persoanele interesate să ocupe un loc de muncă pot viziona ofertele accesând portalul EURES național, www.eures.anofm.ro, sau se pot prezenta la sediul agenției județene pentru ocuparea forței de muncă de domiciliu sau reședință, unde pot primi îndrumare de la consilierul EURES. (Ionuț PREDA)

Cancelarul Austriei: Țările est-europene care nu acceptă refugiați riscă diminuarea fondurilor. Reacția lui Viktor Orban

Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire. 

Întrebat, în cursul unui interviu acordat publicației Die Welt, ce se poate face pentru ca țările central și est-europene să accepte mai mulți refugiați extracomunitari, Werner Faymann a afirmat: “Solidaritatea nu este un drum cu un singur sens. Cine primește fonduri din bugetul Uniunii Europene nu poate pur și simplu să refuze distribuirea proporțională a refugiaților. Cine refuză riscă să pună sub semnul întrebării întreaga schemă bugetară europeană, (…) fiind dificil de crezut că va putea beneficia în continuare de aceste fonduri”.

Nu este prima dată când Werner Faymann evocă această idee. În septembrie, cancelarul Austriei critica vehement țările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranților propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene. “Oponenții sistemului cotelor privind imigranții nu ar trebui să fie prea siguri de această poziție”. Oricine se sustrage responsabilităților trebuie să fie penalizat financiar, “spre exemplu prin reducerea accesului la fonduri structurale de care beneficiază în principal statele est-europene membre UE”, avertiza Faymann.

Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiați extracomunitari ajunși în spațiul UE. Polonia a votat în favoarea sistemului.

România, Cehia, Slovacia și Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiție și Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranților conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată.

Viktor Orban susține ideea unei poliții UE pentru frontiere și îl critică pe Werner Faymann

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a exprimat susținere pentru inițiativa de creare a unei poliții comunitare de protejare a frontierelor externe ale Uniunii Europene, catalogând drept “șantaj” propunerea Austriei privind diminuarea fondurilor structurale ale țărilor care nu acceptă refugiați.

“Ungaria susține, în principiu, inițiativa de crearea a unei structuri permanente pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene”, a declarat Viktor Orban înaintea summitului de la Bruxelles.

Premierul Ungariei a explicat că așteaptă detalii despre acest proiect, apreciind că este un pas în direcția cea bună pentru limitarea imigrației extracomunitare.

“Guvernul Ungariei a spus permanent că, dacă un stat UE nu își poate proteja singur frontierele, trebuie să primească asistență din partea altora”, a subliniat Orban, apreciind că inițiativa Comisiei Europene vizează în mod clar ajutarea unor țări precum Grecia.

Viktor Orban a denunțat declarațiile cancelarului Austriei, Werner Faymann, privind reducerea fondurilor statelor care nu acceptă refugiați, argumentând că acest “șantaj” nu reflectă spiritul european. “Nu este prima dată când Werner Faymann șantajează Ungaria și alte țări care susțin libertatea de opinie și exprimare”, a precizat liderul conservator de la Budapesta. Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a pledat pentru solidaritatea țărilor central și est-europene membre UE în primirea refugiaților, avertizând cu reducerea fondurilor statele care nu acceptă extracomunitari conform sistemului de distribuire.

Comisia Europeană a propus oficial crearea unei poliții europene antiimigrație, care ar urma să aibă 1.500 de membri și va putea fi detașată rapid la frontierele externe ale Uniunii Europene printr-o decizie luată la Bruxelles ce va putea fi blocată doar cu o majoritate a statelor membre. “Noua Agenție a frontierelor europene și Pazei de coastă va consolida capacitățile la frontierele externe ale Uniunii Europene prin operațiuni comune și intervenții rapide”, informează un comunicat al Comisiei Europene. Proiectul, care va avea nevoie de aprobarea statelor membre, prevede înființarea unei noi structuri cu efective terestre și maritime pentru protejarea frontierelor externe, prin înlocuirea actualei Agenții pentru frontiere – Frontex. Forța de reacție ar urma să aibă un buget de 322 de milioane de euro până în anul 2020. Comisia Europeană vrea să aibă prerogativul de a mobiliza efectivele noii poliții pentru frontiere fără consimțământul statelor membre, o idee respinsă de unele țări. “În contextul în care avem principiul libertății de circulație fără frontiere la nivel comunitar, protejarea frontierelor externe trebuie să fie o responsabilitate comună”, a explicat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene.

Sursa: mediafax.ro

Juncker despre Uniunea Europeană, după atentatele din Franța: UE se va adapta, urmând să creeze un sistem de integrare diferențiată. Va trebui să reanalizăm arhitectura europeană

Uniunea Europeană își va revizui modul de organizare pentru a crea un sistem diferențiat, “pe viteze diferite”, în care unele țări vor fi integrate într-o măsură mai mare, iar altele mai puțin, anunță Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene. 

“Cred că, la un moment dat, nu va mai fi posibil ca 33, 34, 35 de state să aibă aceeași viteză de integrare și același efort politic în aceeași direcție”, a declarat Juncker, miercuri seară, în contextul negocierilor privind reconfigurarea relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană.

“Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană nu se va întâmpla”, dar va trebui să revizuim organizarea, astfel încât unele state membre să adopte anumite politici la viteze diferite, în funcție de ceea ce vor, a adăugat Juncker, conform Reuters.

“Într-o zi, va trebui să reanalizăm arhitectura europeană în sensul în care un anumit grup de țări să adopte toate sistemele politice, împreună, iar altele să se poziționeze pe o orbită diferită față de nucleu”, a precizat președintele Comisiei Europene, marcând o manevră care probabil va fi percepută favorabil la Londra. 

Comisia Europeană va prezenta, în primele șase luni ale anului 2016, un proiect privind “drepturi sociale minime, comune, care să fie aplicate în toate statele membre UE”, a precizat Juncker, evocând o măsură care probabil va atrage criticile Londrei.

Declarațiile lui Jean-Claude Juncker marchează o distanțare clară de linia politică a fostului președinte al Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, care s-a opus unei Uniuni Europene cu “două viteze”.

Ajungerea la un acord privind reconfigurarea relației Marii Britanii cu UE va fi o sarcină “dificilă”, avertiza, acum o săptămână, președintele Consiliului European, Donald Tusk. “Solicitările Marii Britanii sunt foarte dure. Trebuie să spun că va fi cu adevărat o sarcină dificilă să ajungem la un acord”, declara Donald Tusk, care va coordona negocierile cu Londra privind reformarea Uniunii Europene și reconfigurarea relației Marii Britanii cu Blocul comunitar. Tusk a atras atenția că nu există garanții privind ajungerea la un acord până în decembrie în negocierile cu Marea Britanie.

Premierul britanic, David Cameron, a promis că va organiza până la sfârșitul anului 2017 un referendum privind apartenența Marii Britanii la Uniunea Europeană. Liderul de la Londra a anunțat patru obiective în negocierile privind reconfigurarea relației Marii Britanii cu Uniunea Europeană – protejarea pieței unice în sensul respectării intereselor economice britanice, intensificarea spiritului concurențial al UE, limitarea procesului de integrare europeană și restricționarea accesului angajaților străini la indemnizații sociale britanice.

Sursa; mediafax.ro

Din cauza că nu a primit autorizație ISU – Revenirea elevilor la Școala „Iorgu Radu” Bârlad a fost amanata pentru anul viitor

Lucrările de reabilitare capitală a Școlii „Iorgu Radu” din Bârlad s-au realizat în proporție de 75%. Instituția nu va primi aviz de la ISU în timp util astfel încât să-și primească elevii în luna februarie cum era prevăzut. În aceste condiții, unitatea școlară reabilitată din temelii își va deschide porțile la  începutul anului școlar 2016-2017.

Schimbarea normelor ISU la începutul acestui an este motivul pentru care nicio autoritate implicată, inclusiv Inspectoratul Școlar Județean, nu va permite mutarea elevilor în noua școală. Proiectul tehnic al Școlii „Iorgu Radu” din Bârlad a fost întocmit în 2007 când erau în vigoare anumite norme ISU. Între timp, în luna februarie 2015, normele s-au modificat. Consiliul Local a prevăzut bani în buget pentru realizarea lucrărilor necesare adaptate la noile norme. În luna aprilie, reprezentanții Primăriei Barlad s-au întâlnit cu cei ai ISU și au discutat despre remedierea deficiențelor.solca-george1

„Au fost scoase la licitație mai multe lucrări cum ar fi: pentru iluminatul de panică, iluminatul de siguranță, construirea unui bazin cu rezervă proprie de apă în exteriorul școlii, montarea a 11 hidranți etc. Licitația a avut loc în luna mai, iar în iunie am depus la ISU documentele pentru avizare. Sunt pași ce trebuie urmați într-o anumită perioadă de timp independent de voința părților. Lucrările ce trebuie executate în vederea avizării ISU vor începe în primăvară, de îndată ce vremea va permite”, a declarat George Șolcă, șeful Serviciului Dezvoltare Locală si Integrare Europeană din cadrul Primăriei Bârlad.

Marin Bunea, primarul interimar al Bârladului, a menționat că toate lucrările rămase nerealizate ca urmare a modificării normelor ISU vor fi suportate din bugetul local. Școala „Iorgu Radu”, clădire de patrimoniu, va fi una dintre cele mai moderne și solide din zona Moldovei. În urma reabilitării, clădirea a fost împărțită în trei corpuri delimitată de două rosturi pentru a putea astfel corespunde normelor seismice. A mai fost construit și un al patrulea corp unde au fost amenajate zece grupuri sanitare – cinci la etaj și cinci la parter, acestea din urmă fiind destinate persoanelor cu handicap locomotor. În timp ce arhitectura școlii este una de epocă, dotările interioare vor fi ultramoderne.

„A fost achiziționat linoleum de trafic, ultramodern, și mobilier rezistent, în valoare de 200.000 de lei, care este depozitat la Centrul de Afaceri”, a mai spus primarul Marin Bunea. Valoarea lucrărilor este de 8,8 milioane lei, din care 6,6 milioane lei reprezinta fonduri europene. Diferența a fost suportată de Consiliul Local Bârlad, Ministerul Educației și Guvern. (Mihaela NICULESCU)

Primul kilometru de asfalt din comuna Cozmești, cu bani de la UE pentru inundații

Primul kilometru de a asfalt din comuna Cozmești a fost finalizat cu bani de la Uniunea Europeană, repartizați printr-un proiect de modernizare a infrastructurii afectată de inundații, a cărui valoare se ridică la 800.000 de lei.

Locuitorii din comuna Cozmești, mai precis cei din satul Bălești, se pot bucura de primul kilometru de asfalt din comuna lor. Cu o investiție de 800.000 de lei, bani proveniți de la Uniunea Europeană, autoritățile locale au reușit să finalizeze, înainte de începerea sezonului rece, un drum comunal care, înainte de modernizare, nu avusese nici măcar piatră. De altfel, această este una dintre cele mai mari realizări, în cei aproape patru ani de mandat, a primarului Hristache Sima, care, în cursul acestei săptămâni, a făcut recepția lucrărilor de la firma de construcții.
„În ciuda faptului că mulți nu și-ar fi dorit să se întâmple nimic în acest colț uitat de lume, am terminat primul kilometru de asfalt din comună. Pentru cei din Fâstâci și Cozmești, urmează un nou proiect de modernizare a infrastructurii, care va fi depus în cel mult o lună de zile, pe Programul Național de Dezvoltare Rurală, cu finanțare tot europeană”, a declarat primarul comunei Cozmești, Hristache Sima.
Tot în comuna Cozmești s-a reabilitat și primul kilometru de drum din DJ 207 Delești – Fâstâci, lucrarea realizată cu finanțare de la Consiliul Județean. (Ionut PREDA)

Cum au plănuit autoritățile județului să readucă la școală peste 1.300 de copii care au legat cartea de gard

de Marian MOCANU

Un proiect mamut, în care au fost puse la bătaie sume serioase de bani – 14 milioane de lei – și o logistică impresionantă, este rețeta prin care  forurile județene speră să facă oameni peste 1.300 de copii care au abandonat școala.

În martie, Consiliul Județean Vaslui, în parteneriat cu Filiala Iași a Fundației HOLT România, a demarat un proiect de mare importanță pentru prevenirea abandonului școlar în rândul copiilor din ciclul primar. Proiectul „Școala te face OM!”, care se va derula pe o perioadă de 16 luni, urmează să realizeze activități destinate copiilor expuși riscului de abandon școlar, în fiecare comună din județul Vaslui.

Activitățile derulate cu copii, părinții și cadrele didactice se vor desfășura la Centrul Județean de Resurse “Școala te face OM!”, creat în cadrul proiectului. Vor fi achiziționate mai multe microbuze pentru transportul copiilor din comunele vasluiene la centrul vasluian, în vederea înființării grupului țintă.

Chiar zilele acestea urmează să se desfășoare o licitație pentru achiziționarea unui microbuz care să reziste drumurilor din zona rurală și care să poată fi folosit nu doar la transportul elevilor, ci și pentru a fi transformat în Bibliotecă Mobilă. Aceasta este o altă componentă a proiectului, ce are în vedere copiilor provenind din familii sărace la lectură, calea cea mai simplă spre dezvoltarea competențelor de bază: scris, citit, înțelegere.

Tot aceste microbuze vor fi folosite ulterior pentru transportul în excursii gratuite a celor mai buni 100 de copii, respectiv a celor care își vor schimba primii situația școlară.

Proiectul „Școala te face OM!” este primul de o asemenea amploare. E cu atât mai ultil cu cât, la nivelul ciclului primar din județul Vaslui, sunt identificați  1291 de copii cu risc crescut de abandon școlar. Dintre aceștia, în grupul țintă vor fi cuprinși 1.200 copii, dintre care 300 de etnie romă, identificați ca fiind în situația de risc de abandon școlar.

Va fi acesta un proiect în beneficiul copiilor sau … al politicienilor?

În paralel, 940 de părinți ai acestor copii, vor fi ajutați să-și îmbunătățească metodele de sprijin pentru aceștia, iar 891 de cadre didactice vor fi sprijinite în identificarea celor mai bune metode și tehnici de a-i ajuta pe copiii cu probleme școlare din cauze sociale, familiale să depășească situația de risc. Activitățile ce vor fi desfășurate în cadrul proiectului sunt multiple, de la 10 programe educaționale menite să atragă copii către școală, până la furnizarea de rechizite gratuite, achiziția de laptopuri, videoproiectoare, a unui microbuz și distribuirea de cărți în fiecare școală implicată, câte una din fiecare din cele 81 de comune vasluiene.

În vederea stimularii copiilor să participe la activitățile prevăzute în proiect, primii 100 de copii care își îmbunătățesc frecvența școlară vor beneficia de o excursie în zona Moldovei.

Rămâne nu doar ca cei implicați în proiect, cadre didactice, oficiali, ori părinți să se achite de obligațiile ce și le-au asumat, dar achiziițiile făcute să fie folosite strict în scopul ce le-a fost menit. Iar microbuzele să fie utilizate doar la transportul elevilor și a părinților acestora, și nu al votanților, a materialelor publicitare de campanie electorală sau a buletinelor de vot, așa cum se mai întâmplă uneori cu microbuzele școlare.

Suma uriașă pe care o plătim doar ca dobândă la FMI și UE

De la venirea crizei, România a încheiat trei acorduri cu instituțiile financiare internaționale. Chiar dacă din ultimul împrumut guvernul nostru nu a folosit niciun leu, sumele pe care le avem de rambursat Fondului Monetar Internațional (FMI) și Uniunii Europene (UE) sunt uriașe.

Primul acord cu finanțatorii externi a fost semnat în 2009, pe vremea Guvernului Boc, în condiții economice extrem de severe, când România s-a prăbușit, în doar câteva luni, de la o creștere economică demnă de calificativul boom la recesiune.

De atunci, din 2009, și până în 2023, timp de 15 ani, avem să le dăm înapoi FMI, UE și Băncii Internaționale pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) aproape 10 miliarde de euro, mai exact 9,72 miliarde de euro, conform celor mai recente cifre privind serviciul datoriei pentru pachetul financiar extern, publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).  Din suma totală de 9,72 miliarde de euro, doar 8,24 miliarde de euro reprezintă ratele de capital, adică rambursarea principalului, a sumelor folosite propriu-zis. Restul de aproximativ 1,5 miliarde de euro reprezintă doar plata dobânzilor și a comisioanelor către cei trei finanțatori internaționali.  Defalcat, cele mai mari dobânzi le avem de dat Uniunii Europene: 1,09 miliarde de euro. Dobânzile și comisioanele datorate FMI se cifrează la 255,2 milioane euro, în 15 ani, iar cele către BIRD se situează la 133,2 milioane euro.  Până la finele anului trecut, România rambursase deja dobânzi și comisioane către instituțiile financiare internaționale în valoare totală de 934,3 milioane euro. Acestea sunt doar o mică parte din suma totală pe care am rambursat-o către FMI, UE și BIRD, de peste 3 miliarde de euro.  Pentru 2015, sunt programate să fie efectuate plăți totale de 1,83 miliarde euro în contul datoriei către aceste instituții, din care 161,7 milioane de euro dobânzi și comisioane.

Sursa: money.ro

Județul Vaslui, deposedat de zeci de milioane de euro! Responsabilii și-au închis telefoanele!

de Simona MIHĂILĂ

Cea mai importanta investitie in domeniul retelelor de apa si de canalizare obtinuta vreodata de municipiul Barlad cu fonduri de la Uniunea Europeana s-a dus pe apa sambetei. Recent, Adunarea Generala a Actionarilor SC Aquavas SA Vaslui a anulat licitatia de atribuire a lucrarilor de extindere a acestor retele pe circa 100 de strazi.

Este a doua mare lovitura pe care Barladul o primeste in aceasta vara, dupa ce un alt proiect urias cu fonduri europene a ramas fara finantare: cel de asfaltare a strazilor din cinci mari cartiere ale urbei, subiect pe care Est News l-a prezentat, in exclusivitate, zilele trecute.

Odata cu anularea licitatiei privind retelele de apa si canalizare, alte dedesubturi  ies la iveală: nu doar Barladul a pierdut banii UE pentru aceste retele, ci si celelate trei orase importante din judet: municipiile Vaslui si Husi si orasul Negresti. Este vorba de aproape 20 de milioane de euro pe care Uniunea Europeană ni le bagase in traista pentru amenajarea rețelelor de apă și de canalizare menajeră. Ar fi fost cel mai important proiect de infrastructura cu finanțare europeană obținut vreodată pentru judetul nostru, proiect în urma căruia mii de oameni din cel mai sărac județ al țării ar fi putut păși în lumea civilizată.

Motivele care stau în spatele acestui eșec fără precedent sunt bine închise în sertarele SC Aquavas SA, firma căreia îi plătim apa de la robinete și care ar fi trebuit, în schimbul salariilor generoase pe care și le îndeasă în buzunare, să facă totul pentru a pune pe roate proiectul.
În ultimele luni, la adresa Aquavas au fost lansate acuzații cum că firma însăși se opune derulării proiectului. De aceste piedici nu ar fi străină nici “conducerea județului”, după cum am aflat dintr-o confuză declarație dată ziarului nostru de nimeni altul decât directorul economic al Aquavas, Dumitru Țibulcă.

Cine sunt cei interesați ca vasluienii să nu aibă apă și canalizare?

Lucrările de extindere a rețelelor de apă și de canalizare menajeră în cele patru localități importante ale județului fac parte dintr-un proiect uriaș, în valoare totală de aproape 100 de milioane de euro. Aproximativ 80% din această sumă a fost alocată reabilitării stațiilor de tratare și epurare a apei (lucrări aflate în desfasurare si care nu sunt afectate).

Cu restul banilor ar fi trebuit extinse rețelele de distribuție a apei și de canalizare menajeră. Termenul de finalizare a lucrărilor este decembrie 2015. Altfel spus, peste 4 luni, sute de străzi din Bârlad, Vaslui, Huși și Negrești ar fi trebuit să fie racordate la aceste rețele.
Deși toți responsabilii din județ – pornind de la parlamentari, Consiliul Județean, SC Aquavas SA, Prefectura Vaslui și terminând cu autoritățile locale din fiecare localitate amintită – știau de acest termen limită, nu s-a făcut absolut nimic pentru ca lucrurile să se desfășoare pe făgașul lor normal, asa incat nu vom pupa niciun sfant de la UE. Motivul este unul incredibil: responsabilii n-au fost in stare sa intocmeasca niste banale hartii. Aceasta este, insa, explicatia oficiala, caci adevaratul motiv ar fi cu totul altul, insa decidentii ar fi preferat sa mimeze incompetenta, decat sa-si dezvaluie interesul.
Din vara anului trecut, reprezentantii Aquavas se tot “chinuie” (cică) să ducă la bun sfârșit licitațiile pentru atribuirea acestor lucrări. Totul s-a desfasurat, insa, ca un scenariu bine pus la punct pentru ca începerea lucrărilor să fie întârziată, în așa fel încât județul Vaslui să piardă finanțarea.
Cu chiu cu vai, doar pentru Bârlad s-a reușit adjudecarea lucrărilor, dupa cum ne-a relatat o sursa din interiorul Aquavas.

Bârladul înaintea tuturor? Așa ceva nu se poate. Să fie tăiat de pe listă!

Dar, surpriza! Cand toate pareau aranjate, pe 29 iunie, ca o ironie greu de înțeles, însă în ton cu zvonurile tot mai pronunțate că se dorește eșecul proiectului, Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a SC Aquavas a decis să anuleze licitația.
Eveniment despre care toți cei implicați în derularea proiectului nu au suflat o vorbuliță măcar. Toată lumea a tăcut mâlc. Nici pomeneală de vreo conferință de presă, așa cum a fost organizată cea în care fusese anunțată obținerea finanțării, cu surle și cu trâmbițe.
Anularea licitației ar fi motivată de lipsa unei hârtii, adică a avizului Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui. Fără acest aviz lucrările de apă și canalizare nu puteau începe.
Scandalul din jurul controversatului aviz a dat primele semne la începutul anului în curs, când firma de consultanță se declara uluită de nodurile din papură pe care Aquavas i le tot tot caută. De altfel, atunci au fost făcute in presa declarații cu subiect și predicat cum că reprezentanții Aquavas, mână în mână cu cei ai ISU, pun piedici obținerii autorizației de construcție.

Alo! Răspunde cineva la Aquavas Vaslui?

Am fi vrut să le prezentăm cititorilor noștri explicațiile fiecăruia din cei implicați în pierderea acestui mega-proiect, în urma căruia județul Vaslui ar fi avut șansa să se apropie cât de cât de condiții mai civilizate de viață.
Neculai Barbu, directorul general al SC Aquavas SA Vaslui, nu a fost de găsit, în cursul zilei de ieri, la sediu, iar telefonul mobil era închis.
De la centrala telefonică a societății ni s-a făcut legătura la biroul lui Dorin Bălănescu, inginer-șef la Unitatea de Implementare a Proiectelor (UIP). Nici el nu a răspuns.
L-am “prins” la birou pe Constantin Rusu, șeful compartimentului UIP. În ciuda funcției pe care o ocupă, Rusu a dat inapoi cand a aflat despre ce vrem sa aflam, Ne-a spus că nu e în măsură să ne ofere asemenea informații.
In rimpul acestei plimbari telefonice pe la diverse birouri, am fost curioși să aflăm dacă la o ditamai societatea, precum Aquavas Vaslui, există un birou de relații cu publicul sau măcar un purtător de cuvânt, cineva care să răspundă oamenilor care le plătesc lefurile. Centralista ne-a lămurit: nu există.

Directorul economic al Aquavas: “Eu nu pot să spun mai mult. Întrebați conducerea județului”

Am reușit să dăm, în cele din urmă, de Dumitru Țibulcă, directorul economic al SC Aquavas SA. Luat pe nepregătite, acesta s-a încurcat în afirmații: “Licitația a fost anulată din cauza firmei de consultanță care nu a făcut documentația cum trebuie. ISU nu a vrut să dea avizul, iar lucrările nu puteau începe fără avizul celor de la ISU. Dar de acum o sa fie bine, ca s-a depus iar documentatia”.
Ce au făcut responsabilii Aquavas pentru a depăși aceste impedimente? De ce procedurile au durat atât de mult? E adevărat că județul Vaslui a pierdut finanțarea europeană din cauza întârzierii organizării licitațiilor și, mai apoi, a neatribuirii lucrărilor? De ce Aquavas nu a intervenit ferm și la timp pentru a evita tărăgănările? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care Țibulcă nu a avut răspuns, așa încât bâlbâiala lui finală a dat naștere la noi semne de întrebare: “Știți ce? Eu nu pot să spun mai mult. Cât știu, atâta am spus. Întrebați pe alții. Eu sunt director economic, nu pot să spun mai mult. Întrebați-l pe director, întrebați conducerea județului”.
După care, ca să fie sigur că nu cade iarăși în capcana întrebărilor, ne-a închis telefonul. Nu a ratat însă, întrebarea noastră legată de leafa pe care o ridică lunar din fotoliul de director economic care “nu știe și nu poate”. La care, evident, nu a raspuns.

Din septembrie, altă pacoste pe capul vasluienilor – UE vrea să ne schimbăm centralele

Simona MIHĂILĂ

Pe 26 septembrie intră în vigoare noua directivă europeană prin care românilor li se interzice să mai cumpere centrale termice fără condensație. Totodată, cei care au centrale clasice și anul acesta împlinesc 10 ani de când le-au montat, sunt obligați să le schimbe. În județul Vaslui sunt aproape 40.000 de familii, la care se adaugă instituțiile de stat și agenții economici, care vor trebui să-și înlocuiască centralele termice clasice, în următorii ani. Pentru producători și comercianți va însemna o sursă de câștig nesperată. În schimb, pentru consumatorii casnici, directiva europeană este o palmă uriașă, ținând cont că noile centrale sunt mult mai scumpe decât cele tradiționale, iar cei mai mulți oameni și-au rupt de la gură pentru a-și cumpăra o centrală termică în rate.

O nouă directivă a Uniunii Europene va deveni, de pe 26 septembrie, peștișorul de aur pentru producătorii și comercianții de centrale termice, însă va face ravagii în bugetele oamenilor de rând, mai ales ale celor cărora abia le ajung banii de la o leafă la alta.
În scurt timp, toți cei care își încălzesc locuințele cu ajutorul centralelor pe gaz metan tradiționale vor trebui să le arunce la gunoi, întrucât UE ne cere tuturor să nu mai folosim decât centrale termice în condensare (sau în condensație). Acestea sunt, spun producătorii, mai puțin poluante și, cel mai important, garantează o economie la gaz metan de până la 35%.
În județul Vaslui, unde sistemele centralizate de încălzire au devenit istorie, oamenii luând pe cont propriu problema încălzirii locuințelor, va fi nebunie totală. Decizia va pârli buzunarele a circa 40.000 de familii, din care aproape 20.000 numai în municipiul Bârlad. Asta fără a mai pune la socoteală școlile, liceele, grădinițele, spitalele și alte instituții, ca să nu mai vorbim de agenții comerciali.
Partea bună este că nu toți deținătorii de centrale tradiționale sunt obligați să le înlocuiască imediat. Conform legii, o centrală termică trebuie schimbată după 10 ani de la instalarea ei. Așadar, primii care vor trebui să se conformeze legii sunt cei care și-au montat centralele în 2005.
Câștigurile comercianților de centrale vor fi cu atât mai mari cu cât o centrală termică în condensare este mult mai scumpă decât una tradițională. Pentru o centrală de calitate prețurile variază între 3.000 și 7.000 – 8.000 de lei, funcție de putere.

2015 – de agonie pentru unii, de extaz pentru alții

În Bârlad, montarea centralelor individuale a luat avânt după anul 2000. De atunci, treptat, nemulțumiți de costurile uriașe la căldură, de pierderile din rețea, cetățenii orașului au început să se debranșeze de la sistemul centralizat de încălzire.
Primii care au făcut pasul către independența energetică au fost locuitorii din partea de sud a Bârladului (zona Gării, Cerbul de Aur, Vărăriei, Confecții etc.) acolo unde încălzirea în sistem centralizat s-a făcut până în ultima clipă cu păcură sau combustibil lichid ușor.
În partea de nord (de la centru către IRB), bârlădenii au renunțat mai greu la sistemul centralizat. Acesta era racordat la centrala IRB care funcționa pe gaz metan. Costurile și pierderile erau ceva mai reduse decât în sud, dar minunea nu a ținut nici aici prea mult. Plata căldurii se făcea prin intermediul asociațiilor de locatari/proprietari, iar facturile au fost prilej de numeroase scandaluri între acestea și RAGCL (furnizorul de căldură).
“N-aș putea să spun cu exactitate care a fost anul când am vândut cele mai multe centrale termice, dar cu siguranță între 2002 și 2006 se dădeau pe bandă rulantă. Cred că 2015 este un an care va marca pentru foarte mulți bârlădeni împlinirea a 10 ani de la montarea centralei termice de apartament” ne-a spus cu bucuria specifică unui asemenea moment “festiv”, proprietarul unui magazin profilat pe vânzarea de centrale termice.
Comercianții admit că, odată cu intrarea în vigoare a directivei europene, care va impune o singură categorie de produse, producătorii și retailerii ar putea profita și vor ridica prețurile la aceste centrale.
Pe de altă parte, există și varianta optimistă în care, datorită unei cereri consistente, prețurile să scadă.
“Cert este că, în final, producătorii și vânzătorii vor avea de câștigat, deoarece în momentul de față, centralele termice în condesare nu reprezintă nici 10% din piață, iar potențialul pentru această piață e uriaș”, a fost de părere un retailer.

Din rate în rate

Ceea ce pentru comercianți este prilej de mari împliniri profesionale, pentru oamenii de rând este o adevărată lovitură. Nu este niciun secret că investiția într-un sistem propriu de încălzire a fost un adevărat lux pentru cei mai mulți. Centrala în sine, caloriferele, țevile, furtunurile de pexal, accesoriile de montare, manopera, avizele necesare s-au ridicat la costuri uriașe, cuprinse între 3.000 și până la 6.000 de lei, iar în ultimii ani, chiar mai mult. Puțini sunt cei care au avut “la saltea” acești bani. Indiferent cât de săraci au fost, nimeni nu și-a permis să dârdâie de frig în apartamente, așa încât cei mai mulți oameni au făcut rate la bănci sau direct în magazine pentru a-și cumpăra cele necesare.
Pensionarii sau cei cu venituri de minimum pe economie au plătit chiar și câte cinci ani la băci pentru a avea centrale de apartament. Ne amintim cu toții de celebrele împrumuturi “pentru nevoi personale” cu care bancherii i-au ademenit pe oameni și care au fost folosite de multă lume, cel puțin la Bârlad, taman pentru asigurarea sistemelor proprii de încălzire.
Iată că, de bine ce au scăpat de rate, vor fi nevoiți să se înhame la altele.

Ce este centrala termică în condensație

La o centrală tradițională, produsele de combustie sunt evacuate la temperaturi mai mari de 100-110°C. Căldura latentă nu este recuperată și o parte din energie este pierdută prin coșul fierbinte și mantaua boilerului. Puterea utilă finală este de aceea de aproximativ 90%.
O centrală în condensație reutilizează o parte din căldura de condensare existentă în gazele arse și o reintroduce în sistem. Cu ajutorul unui schimbător de căldură special creat, gazele de ardere sunt răcite facând să coboare temperatura acestora până la 45-50°C, punct la care vaporii de apă se transformă în apă lichidă. În acest mod este recuperată energia care altfel ar fi pierdută prin coț. Centralele cu condensare recuperează o parte a caldurii latente de vaporizare, transferand-o catre sistemul de încalzire. În plus, ținând cont că fumul este răcit (coborându-i temperatura la 45-50°C în loc de peste 100°C) este pierdută mai puțină căldură prin coș și prin manta. În acest mod, se obține un randament de aproximativ 106% – 110%.

Secretele de mii de euro din spatele inundațiilor de la Gura Leului – Cum a fost țepuit Bârladul de o finanțare nerambursabilă

de Simona MIHĂILĂ

Dacă inundațiile din Podeni și Munteni nu mai miră pe nimeni, întrucât acolo rețeaua de canalizare pluvială lipsește cu desăvârșire, altfel stau lucrurile în cazul cartierului Gară. În urmă cu câtva timp, Uniunea Europeană a pompat pentru canalizarea din zona Garii peste 550.000 de euro, bani de care s-a ales praful și pulberea. Suma a încăput pe mâinile unei firme din Galați – SC Casico SRL, care a intrat în faliment la scurt timp după câștigarea licitației organizata in timpul primului mandat al ex-primarului Constantin Constantinescu. Firma gălățeană a abandonat lucrările la jumătatea lor, iar Bârladul a fost nevoit să restituie UE banii obținuți după ani de zile de intervenții și insistențe.

Bine ar fi fost ca măcar restul de aproape 300.000 de euro care s-au cheltuit să ne fi fost de folos. Calitatea lucrărilor efectuate de Casico Galați în schimbul acestei sume pe care a încasat-o s-a văzut după inundațiile de sâmbătă: apa de peste o jumătate de metru pe străzi, magazine inundate, mașini luate de ape, pagube imense. 300.000 de euro inseamna, in lei vechi, peste 12 miliarde de lei. Acestia sunt banii in schimbul carora barladenii au avut parte de “superbul” spectacol in urma caruia intreg cartierul Gara a fost acoperit de ape.

De ce nimeni nu răspunde pentru eșecul acestui mare proiect care, odată dus la bun-sfârșit i-ar fi scutit pe localnici de drame inutile? De ce autoritățile locale de atunci au pus în brațele unei firme falimentare un proiect atât de important pentru comunitate și care sunt secretele din spatele acelei dubioase licitații? Sunt întrebări ale căror răspunsuri mulți dintre cei care au condus (și conduc) destinele orașului le-ar vrea adânc îngropate, iar parte dintre ele sunt încă bine ținute sub cheie chiar de anumiți responsabili din Primăria Bârlad, printre care Mihai Vicol, proaspăt membru PSD.

Ploile care s-au abătut sâmbătă asupra Bârladului producând inundații cumplite în mai multe cartiere ale orașului au reinflamat un subiect sensibil pentru localnici: rețeaua deficitară de canalizare.

Povestea refacerii rețelei de canalizare pluvială din zona Gării a început în urmă cu aproape 10 ani, când primarul de atunci al Bârladului, Ioan Juverdeanu, anunța că Bârladul a obținut finanțare europeană pentru una dintre marile probleme: rețelele de canalizare din cartier Gară. Proiectul avea trei componente: reabilitarea rețelei de canalizare pluvială de pe străzile George Enescu și Vărăriei, reabilitarea canalizării menajere de pe strada Lirei și reabilitarea rețelelor pluviale și menajere de pe străzile Tecuciului, General Milea și Fierăstraie.
Obținerea acestor fonduri se făcuse cu destulă trudă și nenumărate intervenții ale administrației locale pe lângă forurile ce mijloceau relația dintre România și oficialii europeni. Succesul a fost cu atât mai mare cu cât era pentru prima dată când Bârladul primea atât de mulți bani de la UE, prin programul PHARE – aproape 600.000 de euro.

Firma Casico din Galați, marea câștigătoare a “potului” de 600.000 de euro

Juverdeanu nu a apucat să-și vadă împlinită “opera”. Sarcina de a continua i-a revenit urmașului său la “tron”, Constantin Constantinescu, în al cărui prim mandat în fruntea urbei a fost organizată și licitația de atribuire a lucrărilor de canalizare (2006).
În mod suspect, dintre toate firmele cu greutate care participaseră la licitația cu pricina (Flowtex Technology Mediaș, Vega ’93 Galați, Iasicon și Incom Iași, Nova Construct Iași, Urban Proiect Bârlad și Moldovulcan Galați lași), a fost declarată câștigătoare SC Casico SRL Galați.
Un rezultat absolut neașteptat, care ridica nenumărate semne de întrebare, întrucât firma avea o reputație proastă în lumea constructorilor, dar asta nu a contat prea mult pentru autoritățile Bârladului.

Ca în filmele cu proști

Ponoasele acestei dubioase licitații le-au tras, firește, tot bârlădenii care așteptau cu sufletul la gură finalizarea unei investiții care avea să-i scape definitiv de apele care inundau cartierul la orice ploaie mai serioasă.
Ceea ce a urmat nu doar că i-a afectat pe localnici, dar ne-a umplut de rușine în fața oficialilor europeni care ne băgase în traistă o groază de bani ca să ne scoată din mizerie: firma Casico a abandonat lucrările la jumătate și a dat bir cu fugiții, fără a anunța pe cineva.
După mai multe termene și somații de a termina lucrarea, reprezentanții Casico au anunțat Primăria Bârlad că e falimentară. Printr-o adresă, sec și cu seninătate!

Bârladul, obligat să restituie banii europeni

În consecință, din cauză că nu a fost în stare să utilizeze cu cap banii primiți de pomană, Ministerul Integrării Europene i-a cerut Primăriei Bârlad restituirea sumei rămasă necheltuită, adică peste 1,115 milioane de lei.
Așa se face că în doar câteva luni, municipiul Bârlad pierde aproape 250.000 de euro, jumătate din suma pentru care o armată de oameni se străduise să o obțină și care ar fi scăpat pentru totdeauna orașul de inundații.
Consiliul Local Bârlad a dat în judecată firma Casico cerând despăgubiri materiale (egale cu suma restituită), precum și penalități de întârziere în valoare de circa 1,8 milioane de lei.
Onor legislației românești care nu permite conflictelor de acest soi să se soluționeze atât de simplu, procesul dintre Casico Galați și Primăria Bârlad trenează. Firma gălățeană se află în procedura de faliment, iar în România potopul e nimic în fața unei asemenea situații “speciale”.

Directorul tehnic al primăriei, paznicul secretelor din spatele licitației

vicol_mihai_primarieCum a fost posibil ca o firmă precum Casico Galați să câștige o licitație atât de importantă în timp ce se afla cu un picior în groapă? Care sunt detaliile care au stat în spatele acelei licitații? De ce nimeni nu a fost tras la răspundere pentru acest eșec penibil?
Sunt câteva dintre întrebările pe care am fi vrut să i le punem lui Mihai Vicol, directorul tehnic al Primăriei Bârlad (de atunci și de acum) și unul dintre membrii comisiei de licitație care a decis că firma Casico este cea mai în măsură să realizeze lucrările de canalizare.
Vicol a refuzat categoric să ne furnizeze aceste informații. Dacă atitudinea lui “dârză” (de acum și din alte ocazii din ultima perioadă) are legătură cu recenta înrolare în PSD, nu avem de unde să știm. Și, până nu se confirmă, nici nu vrem să dăm crezare zvonurilor potrivit cărora Vicol se află în calculele partidului pentru funcția de viceprimar după alegerile de anul viitor.

Foto: Barlad City (https://www.facebook.com/BarladCity?fref=ts)

REFERENDUM ISTORIC. Rezultate oficiale parțiale: 61% dintre greci au respins măsurile creditorilor internaționali/Tsipras: “Grecia se va întoarce la masa de negocieri”

Cetățenii greci au votat în proporție de 61,28% împotriva măsurilor propuse de creditorii internaționali, 38,72% pronunțându-se în favoarea acestora, conform rezultatelor oficiale parțiale.

Potrivit rezultatelor anunțate după numărarea a 94,73 la sută din voturi, 61,28% dintre alegători au respins măsurile economice propuse de Grupul Bruxelles, iar 38,72% s-au pronunțat în favoarea acestora.

Prezența la urne a fost de 62,51%.

UPDATE Tsipras: Grecia se va întoarce la masa de negocieri

Premierul grec Alexis Tsipras le-a mulțumit duminică seara grecilor pentru respingerea propunerilor creditorilor internaționali, precizând că referendumul pe care l-a inițiat se înscrie în cadrul european și nu reprezintă o ruptură între Grecia și UE, relatează Le Monde în pagina electronică.

“Începând de mâine, Grecia se va întoarce la masa de negocieri”, a anunțat Tsipras după anunțarea rezultatelor parțiale care indică o victorie a taberei antiausteritate în referendumul din Grecia.

“Prima noastră prioritatea va fi de a reface funcționarea sistemului bancar și de a readuce stabilitatea economică”, a afirmat el.

Alexis Tsipras a purtat, duminică seara, după închiderea urnelor, o conversație telefonică pe tema referendumului din Grecia cu președintele francez Francois Hollande.

UPDATE Referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor economice va fi validat

Prezența la urne în referendumul organizat în Grecia pe tema măsurilor economice a depășit nivelul de 40 la sută, astfel că plebiscitul va fi validat, anunță Ministerul de Interne de la Atena. Rezultate oficiale parțiale sunt așteptate după ora 21.00.

Aproximativ 9,8 milioane de greci au fost chemați duminică la urne pentru a se pronunța asupra măsurilor economice propuse de Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Potrivit Ministerului grec de Interne, prezența la urne a fost peste 40 la sută, pragul necesar pentru validarea plebiscitului.

UPDATE Sondajele de opinie indică un ușor avans al oponenților măsurilor de propuse de creditori

Sondajele de opinie efectuate cu ocazia referendumului organizat în Grecia indică un avans ușor al oponenților măsurilor propuse de creditori, informează presa de la Atena.

Potrivit unui sondaj al Institutului GPO realizat pentru postul tv Mega, 51,5 % dintre greci au votat împotriva măsurilor propuse de Grupul Bruxelles, iar 48,5% în favoarea acestora.

Un alt sondaj, realizat de Institutul MRB, oferă taberei care se opune măsurilor economice un scor cuprins între 50,1% și 54%, în timp ce tabăra favorabilă reformelor este creditată cu 46% – 49,9%.

Al treilea sondaj, prezentat de Institutul Metron, arată că 52% dintre greci au votat negativ, iar 48% afirmativ.

Rezultate oficiale parțiale sunt așteptate după ora 21.00.

UPDATE Președintele Greciei: “Indiferent de rezultat, avem obligația de a merge înainte”

Președintele Greciei, Prokopis Pavlopoulos, a lansat un apel la unitate în societatea greacă indiferent de rezultatul referendumului pe tema situației economice.

“Această zi aparține în totalitate cetățenilor. Ei sunt chemați să voteze în conformitate cu propriile conștiințe și ghidați de cele mai bune interese ale națiunii, pentru viitorul țării și al poporului”, a declarat Prokopis Pavlopoulos, potrivit cotidianului The Telegraph.

“Indiferent de rezultatul referendumului, avem obligația de a merge înainte, începând de mâine, într-o unitate absolută. Așa au făcut predecesorii noștri în momentele cruciale cruciale ale istoriei și aceasta este obligația noastră astăzi. Vom merge înainte împreună”, a insistat președintele țării.

UPDATE Guvernul Alexis Tsipras mobilizează armata pentru menținerea ordinii publice după referendum

Guvernul Greciei a elaborat un plan secret de securitate care prevede mobilizarea armatei în principalele orașe, începând de duminică seară, dacă se vor înregistra violențe după sfârșitul referendumului pe tema măsurilor de austeritate.

Potrivit publicației Sunday Times, planul secret – Nemesis – prevede mobilizarea unor patrule militare pe străzile marilor orașe începând de duminică de la ora 19.00, când se va încheia referendumul pe tema situației economice.

Armata Greciei evită de mult timp să se implice în politică, astfel că mobilizarea militarilor pentru menținerea ordinii este o situație extrem de sensibilă într-o țară în care au avut loc, de-a lungul timpului, numeroase lovituri de stat militare.

În afară de militari, 2.000 de agenți de poliție au primit ordinul de a proteja sediile marilor bănci din Atena și Salonic, în contextul stării de nervozitate a cetățenilor, care au limite la extragerea banilor de la bancomate.

UPDATE Ministru naționalist grec: Băncile au fost închise de opoziție

Ministrul grec al Apărării, politicianul de extremă-dreapta Panagiotis Kammenos, a declarat duminică, după ce a votat la Atena, că “poporul trebuie să decidă”, afirmând că băncile au fost închise “de opoziție”, informează La Repubblica.

“Lumea nu trebuie să se teamă de poporul grec”, a declarat Kammenos, care este ministru al Apărării și liderul partidului de extremă-dreapta Grecii Independenți. Formațiunea radicală a format Guvernul împreună cu partidul de extremă-stânga Syriza, condus de premierul Alexis Tsipras.

“Bancomatele? Au fost închise de opoziție”, a acuzat Kammenos, sugerând că în spatele închiderii băncilor greci ar fi o manevră internațională inspirată de opoziția de centru-dreapta și centru-stânga.

UPDATE Varoufakis își nuanțează afirmațiile: “Democrația și moneda euro sunt compatibile”

“Moneda unică și democrația sunt compatibile”, a declarat Yanis Varoufakis după ce a votat împreună cu tatăl său în Faliro, o suburbie a Atenei.

“Este o sărbătoare a democrației. În ultimii cinci ani, eșecurile enorme ale Eurogrupului au generat ultimatumuri la care poporul grec nu a putut răspunde. Astăzi, poporul grec poate da un răspuns”, a spus Varoufakis.

UPDATE Alexis Tsipras a votat la referendum, îndemnând grecii să își ia destinul în propriile mâini

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a votat, duminică dimineață, în referendumul pe tema reformelor economice, îndemnând grecii să își ia “destinul” în propriile mâini, informează site-ul cotidianului Ekathimerini.

“Nimeni nu poate ignora mesajul de hotărâre al unui popor care își ia destinul în propriile mâini”, a declarat Tsipras după ce a votat la o secție din Atena.

Potrivit unor surse citate de BBC News online, Tsipras a intrat în secția de votare pe o ușă secundară, separat de oamenii de rând.

UPDATE Referendumul considerat esențial pentru menținerea Greciei în zona euro a început

Secțiile de votare s-au deschis, duminică dimineață, în Grecia, în cadrul referendumului care ar putea fi esențial pentru râmânerea țării în zona euro.

Peste opt milioane de greci sunt chemați la urne pentru a se pronunța clar în favoarea sau împotriva condițiilor propuse de creditorii internaționali pentru continuarea programului de asistență financiară.

Plebiscitul a început la ora 7.00 (7.00, ora României) și va se încheia la ora 19.00 (19.00, ora României), primele rezultate fiind așteptate după ora 21.00.

Ultimele sondaje de opinie, realizate vineri, arată că 44,8 la sută dintre greci sunt favorabili continuării măsurilor de austeritate, în timp ce 43,4 se pronunță împotrivă. Alți 11,8 la sută dintre alăgători sunt nehotărâți.

Premierul de extremă-stânga al Greciei, Alexis Tsipras, a decis organizarea unui referendum prin care grecii să decidă dacă acceptă măsurile de austeritate propuse de creditorii țării. Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional nu vor lua nicio decizie privind situația din Grecia înainte de referendumul programat duminică. Programul de asistență financiară în valoare de 240 de miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, s-a încheiat marți, aceeași zi în care statul elen trebuia să facă plata către FMI.

Ministrul elen al Finanțelor, Yannis Varoufakis, a pledat pentru respingerea condițiilor creditorilor, acuzând de “terorism” Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional.

Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către țări din zona euro și către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE).

Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăți. Actuala situație nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria țării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăți tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. Acum, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro, iar șansele unei intervenții europene sunt minime. Deocamdată, Grecia nu va intra oficial în incapacitate de plăți doar pentru că Fondul Monetar Internațional oferă unei țări aflate în default tehnic o lună până la constatarea oficială a situației. Practic însă, piețele financiare vor considera Grecia ca fiind o economie insolventă. Grecia deține recordul privind amploarea unei incapacități de plată a datoriei suverane, iar banca Lehman Brothers, la capitolul insolvenței unei companii (600 miliarde dolari/538 miliarde euro) în anul 2008.

Sursa: mediafax.ro

Sputnik: Suspiciunile la adresa lui Ponta ridică semne de întrebare privind statutul României în UE

Suspiciunile de corupție care îl vizează pe premierul Victor Ponta ridică semne de întrebare privind admiterea României în Uniunea Europeană, generând preocupări referitoare la sistemul politic al țării, comentează agenția de presă rusă Sputnik.

“Premierul român, Victor Ponta, a supraviețuit moțiunii de cenzură care viza Cabinetul său, pe fondul suspiciunilor de corupție. Cu toate acestea, acuzațiile pun sub semnul întrebării aderarea României la UE, generând preocupări privind sistemul politic al țării”, comentează Sputnik.

“Cum era de așteptat, premierul Ponta a supraviețuit moțiunii de cenzură depuse de opoziție (…)”, adaugă Sputnik într-un articol intitulat “Acuzațiile de corupție ridică semne de întrebare privind statutul României în cadrul UE”.

“Scandalurile de corupție și acuzațiile privind practici ilegale au generat semne de întrebare referitoare la statutul României de membru al Uniunii Europene, după aderarea împreună cu Bulgaria, în anul 2007”, adaugă agenția de presă rusă, menținând acuzațiile de corupție la adresa lui Victor Ponta și problemele semnalate în cursul scrutinului prezidențial desfășurat în 2014.

România și Bulgaria “au fost admise în Uniunea Europeană în cadrul extinderii Blocului comunitar spre est, în pofida unor preocupări majore exprimate de oficiali europeni privind corupția în instituții guvernamentale și privind infracționalitatea organizată. Chiar dacă situația politică din România a fost monitorizată prin Mecanismul de Cooperare și Verificare (…), multe voci au argumentat că acest lucru nu a contribuit la îmbunătățirea situației în România, existând în continuare plângeri privind fapte ilegale comise de oficiali guvernamentali”, încheie Sputnik.

Sursa: mediafax.ro

David Cameron le cere miniștrilor să îi susțină strategia privind UE sau să părăsească Guvernul

Premierul britanic, David Cameron, vrea să înăbușe primele semne ale unei rebeliuni în cadrul partidului său conservator în legătură cu UE, avertizându-și miniștrii că trebuie să susțină strategia sa privind Uniunea Europeană sau să plece din Guvern, relatează Reuters, în pagina electronică.

Vorbind cu ocazia reuniunii din Germania a liderilor G7, Cameron, care a promis să renegocieze legăturile Marii Britanii cu UE, înainte de un referendum pe tema apartenenței țării la blocul comunitar, a semnalat că nu va tolera o disidență.

“Dacă vreți să faceți parte din Guvern, trebuie să aveți în vedere că suntem implicați într-un exercițiu de renegociere pentru a avea un referendum, iar aceasta va conduce la un rezultat de succes”, le-a explicat el reporterilor, atunci când aceștia au întrebat dacă le va permite miniștrilor să voteze la referendum potrivit propriei conștiințe”.

Cameron a vorbit după ce un grup de peste 50 de parlamentari conservatori au declarat că sunt pregătiți să susțină o campanie de ieșire din UE a Marii Britanii, cunoscută ca “Brexit”, cu excepția unor schimbări radicale în cadrul blocului comunitar. Acesta a fost primul semn de revoltă a euroscepticilor de la realegerea lui Cameron luna trecută.

Un membru al aceluiași grup a sugerat că nouă dintre miniștrii lui Cameron ar putea vota în favoarea plecării din UE, ceea ce nu s-a putut confirma independent.

Cameron, care a promis un referendum privind apartenența la UE până la sfârșitul lui 2017, a declarat că este încrezător că poate obține o înțelegere care să îi permită să le recomande britanicilor să rămână în cadrul blocului comunitar, la care au aderat în 1973.

Sursa: mediafax.ro

Asigurare medicală pentru pensionarii rezidenți în state UE

de Mihaela NICULESCU

Pensionarii care locuiesc o perioadă în state membre UE pot beneficia de asigurare medicală din partea statului pe teritoriul căruia locuiesc temporar.

„Condiția esențială care trebuie îndeplinită de vasluienii pensionari care doresc să aibă asigurare medicală plătită de țara în care stau pentru o anumită perioadă este să locuiască legal”, a declarat Simona Polak, președinta Casei Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS) Vaslui.

Dacă pensionarii locuiesc cu forme legale, trebuie să se adreseze la primăria acelei localități pentru a li se elibera o dovadă a rezidenței în țara respectivă. Cu acest act și cu documentele personale, vor veni la CJAS Vaslui pentru a completa un formular, denumit formularul S1, care va fi emis în maxim două zile. Cu acest formular, se vor prezenta în localitatea în care sunt rezidenți, și din acel moment beneficiază de serviciile medicale ale țării respective.

„În anul 2014, la CJAS Vaslui s-au eliberat 23 de formulare S1 pentru pensionari, pentru a se înregistra cu asigurare medicală în statele membre ale UE, în baza obținerii rezidenței în acele state. Au predominat Italia, Spania, Germania și Austria”, a mai menționat Simona Polak.

Posibilitatea ca pensionarii rezidenți într-un stat membru al UE să beneficieze de asigurare medicală în țara unde locuiesc temporar, a fost reglementată în mai 2010, atunci când au fost operate unele modificări în regulamentul european. Din păcate, nu toți pensionarii aflați în această categorie cunosc această oportunitate.

Pensionarii care se întorc pentru o perioadă de câteva luni în România trebuie să anunțe CJAS, pentru ca pe perioada șederii în țară să se facă trecerea asigurării medicale din țara unde au fost rezidenți, în România. Altfel, dacă se vor îmbolnăvi, nu vor beneficia de servicii medicale gratuite în țara natală, cu excepția celor de urgență.

Numărul mic al solicitărilor pensionarilor pentru obținerea asigurării medicale pentru țările UE în care stau o vreme din diferite motive, este o consecință a faptului că aceștia locuiesc fără forme legale la prieteni sau la rude. În acest caz, nu pot beneficia de asigurare medicală pe teritoriul acelui stat și vor putea primi doar îngrijiri medicale de urgență pentru care nu vor plăti. În celelalte state UE, la compartimentele de primiri urgențe ajung doar cazurile foarte grave, cu risc de moarte iminentă.

La Berlin se vorbeste din nou despre o posibila iesire neplanificata a Greciei din zona euro. Presedintele CE pledeaza pentru continuarea discutiilor, desi recunoaste ca nu s-au facut progrese

Germania vrea ca Grecia sa ramana in zona euro, dar depinde de guvernul de la Atena sa isi onoreze angajamentele de reformare a economiei, au declarat oficiali guvernamentali germani, citati de MarketWatch. Declaratiile vin dupa ce ministrul german Wolfgang Schauble a admis ca este posibila o iesire neplanificata a Greciei din zona euro, el subliniind frustrarea in crestere a Germaniei in privinta noilor lideri eleni.

“Obiectul guvernului german, al cancelarului si al ministrului de Finante a fost de ani de zile, de la declansarea crizei, ca zona euro sa ramana intreaga, cu toti membrii sai, si sa fie stabilizata”, a declarat vineri Steffen Seibert, purtatorul de cuvant al cancelarului Angela Merkel.
Seibert a adaugat ca mentinerea Greciei in zona euro ramane obiectivul politic al Germaniei. El a insistat ca rezolvarea crizei din Grecia nu este un conflict privat sau o problema bilaterala intre Berlin si Atena, ci o sarcina intre Grecia si zona euro.
Seibert a facut aceste comentarii dupa ce ministrul german Wolfgang Schauble a declarat joi seara ca este posibila o iesire neplanificata a Greciei din zona euro, el subliniind frustrarea in crestere a Germaniei in privinta noilor lideri eleni, care au facut prea putin pentru a-si asigura sprijinul zonei euro si al FMI, in pofida termenelor de plata a datoriilor din aceasta luna.
Schauble a spus ca posibilitatea de decizie revine Greciei. “Responsabilitatea, posibilitatea de a decide ce se intampla sunt numai ale Greciei, nu stim exact ce fac cei aflati la conducere in Grecia”, a spus ministrul german la postul austriac de televiziune ORF, adaugand ca nu poate fi exclusa o iesire neplanificata a Greciei din zona euro.
Premierul elen Alexis Tsiprasa declarat vineri ca exista vointa politica pentru gasirea unei solutii la diferentele de opinie dintre autoritatile din Grecia si creditarii tarii, in timp ce presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker este ingrijorat din cauza intarzierii reformelor economice.
“Nu sunt satisfacut de evolutiile din ultimele saptamani. Nu cred ca am facut progrese suficiente, dar vom incerca sa ajungem la finalizarea cu succes a problemelor pe care trebuie sa le rezolvam”, a declarat Juncker dupa discutiile avute cu Tsipras la Bruxelles, relateaza Kathimerini, potrivit Mediafax.
Juncker a adaugat ca CE vrea intotdeauna sa ofere sprijin si ca va face propuneri, dar ca nu el este cel mai important jucator in negocieri.
Cu o activitate intensa in urmatoarele saptamani pot fi eliminate diferendele, a spus Juncker, adaugand ca exclude in totalitate un esec.
“Nu doresc un esec. As vrea ca europenii sa fie impreuna. Nu este timpul sa fim divizati. Este timpul sa ne apropiem”, a aratat seful CE.
Tsipras a spus la randul sau ca vrea un compromis corect, el subliniind problemele cu care se confrunta Grecia, inclusiv somajul ridicat.
“Pentru ca suntem pro-europeni si vrem sa mergem impreuna catre un viitor comun cred ca pana la urma vom rezolva toate aceste neintelegeri si vom continua acest compromis cinstit convenit pe 20 februarie”, a afirmat Tsipras.
Premierul elen a declarat tot vineri reporterilor, dupa o intalnire cu presedintele Parlamentului European Martin Schulz, ca Grecia a inceput deja sa puna in aplicare angajamentel asumate in februarie, in Eurogroup.
Sursa: incont.ro

Ce trebuie să știi dacă ești șofer și iei o amendă într-un stat membru UE. Decizia a fost luată azi în Parlamentul European

Șoferii care vor încălca codul rutier în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amendă, după ce Parlamentul European a adoptat, miercuri, o Directivă privind facilitarea schimbului transfrontalier de date privind încălcarea normelor de circulație.

Parlamentul European a adoptat, miercuri, propunerea de Directivă de facilitare a schimbului transfrontalier de informații privind încălcările normelor de circulație care afectează siguranța rutieră, prin care se actualizează regulile referitoare la schimbul transfrontalier de date privind infracțiunile rutiere. În urma adoptării acestei Directive, șoferii care vor încălca codul rutier în timp ce se află în alt stat membru UE nu vor mai putea scăpa de amendă, se arată într-un comunicat al PE.

Regulile se vor aplica și în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, în următorii doi ani.

“Pentru a atinge obiectivul UE de a diminua cu până la jumătate decesele pe șosele, avem nevoie de instrumente mai eficiente de siguranță rutieră, cum ar fi această directivă care combate impunitatea. Desigur că cetățenii nu vor fi încântați să primească o notificare privind o infracțiune rutieră, dar trebuie să aprecieze că toată lumea va fi tratată egal în UE, indiferent unde este înregistrată mașina”, a declarat raportorul spaniol Inés Ayala Sender (S&D).

“Directiva s-a dovedit deja un pas foarte eficient înainte pentru a combate impunitatea pe șoselele din UE. Șoferii străini vor fi mai atenți acum, știind că pot primi notificări privind orice infracțiune rutieră pe care o comit în străinătate”, a adăugat ea.

Modificările aprobate de Parlamentul European asigură o nouă bază legală (siguranța rutieră) pentru regulile privind schimbul de date, conform deciziei Curții Europene de Justiție din 6 mai 2014, care a stabilit că anterioara bază legală (cooperarea poliției) nu era corectă.

Directiva anterioară nu se aplica în Marea Britanie, Irlanda și Danemarca, dar schimbarea bazei legale le obligă să transpună noua directivă în legislațiile lor naționale în termen de doi ani de la intrarea ei în vigoare.

Regulile privind schimbul transfrontalier de date guvernează modul în are statele membre UE schimbă între ele informații din registrele auto naționale pentru a găsi șoferii pasibili de amenzi pentru mai multe infracțiuni transfrontaliere: depășirea vitezei, lipsa centurii de siguranță, trecerea pe roșu, condusul sub influența alcoolului, condusul sub influența drogurilor, motocicliști care nu poartă cască de protecție, folosirea unei benzi interzise și utilizarea ilegală la volan a telefonului mobil sau a oricărui alt aparat de comunicare.

Acordul are nevoie de aprobarea formală a Consiliului de Miniștri. Regulile prezente rămân în vigoare până la 6 mai 2015, pentru a permite modificarea bazei legale înainte ca noua directivă să intre în vigoare.

Sursa: mediafax.ro

Vladimir Putin acuză Occidentul că a provocat criza din Ucraina: Au fost încercări de a smulge de la Rusia state care au aparținut URSS

Criza din Ucraina a fost cauzată de Occident, a declarat președintele rus, Vladimir Putin, pentru un cotidian egiptean, în timp ce lucrează la propunerile franco-germane de încetare a focului între Kiev și rebelii proruși.

La începutul vizitei sale în Egipt, președintele Vladimir Putin și-a reluat atacurile împotriva țărilor occidentale pentru promisiunile lor “deșarte” de a nu extinde NATO cu țări foste sovietice și ignorarea intereselor ruse, relatează BBC News Online.

“Au fost încercări de a smulge de la Rusia state care au aparținut URSS (Uniunii Sovietice) și de a le determina să facă o alegere artificială «între Rusia și Europa»”, a declarat Putin pentru cotidianul egiptean Al-Ahram.

“Noi am avertizat în mod repetat SUA și aliații săi occidentali în legătură cu consecințele dăunătoare ale ingerinței lor în afacerile interne ucrainene dar nu ne-au ascultat”, a continuat președintele rus. El a acuzat țările occidentale că susțin o “lovitură de stat la Kiev”, o referire la îndepărtarea de la putere a președintelui ucrainean Viktor Ianukovici în 2014.

Comentariile sale intervin pe fondul unor noi speranțe privind încheierea unui acord de pace miercuri și în timp ce Rusia neagă acuzațiile că ar trimite trupe și armament rebelilor.

Luptele din estul Ucrainei au provocat moartea a peste 5.300 de persoane și au determinat alte 1,5 milioane să își părăsească locuințele. Cel puțin nouă militari ucraineni au fost uciși în ultimele 24 de ore, potrivit oficialilor, în timp ce luptele sunt intense în jurul orașului Debalțeve, în apropiere de Donețk.

Cancelarul german Angela Merkel urmează să îl informeze pe președintele american Barack Obama la Washington, în cursul zilei de luni, în legătură cu planul de pace pe care Germania și Franța au încercat să îl încheie cu Ucraina și Rusia.

Merkel și președintele francez Francois Hollande conduc eforturile de revigorare a planului de pace de la Minsk, abandonat pe fondul luptelor din iarnă. Detalii privind propunerile celor doi lideri nu au fost publicate, dar planul ar include instituirea unei zone demilitarizate de 50-70 de kilometri în jurul actualei linii de front.

Sursa: mediafax.ro

Dezastru: Suntem ultimii la fonduri europene

România înregistrează cea mai mică rată de absorbție a fondurilor europene, fiind singura țară care are o rată de sub 60 la sută, cu 20 la sută sub media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, spune șefa reprezentanței Comisiei Europene în țara noastră, Angela Filote.

“România este singurul stat membru care are o rată de absorbție de sub 60 la sută și nu mai are decât acest an pentru a încerca să utilizeze cât mai mult din finanțările care au venit pe perioada 2007 – 2013″, a declarat, miercuri, la Ploiești, șefa reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote.

Aceasta a precizat că rata de absorbție a fondurilor europene înregistrată de România este, conform celor mai recente date ale Comisiei Europene, de 56 la sută, cu 20 de puncte procentuale mai mică decât media înregistrată la nivelul Uniunii Europene, care este de 76 la sută.

“Sigur că pe anul acesta se va face ce se mai poate face în lunile care mai sunt până în decembrie, dar ce este important este să nu trecem în următoarea perioadă de finanțare 2014 – 2020 cu aceleași probleme. Deci ele trebuie rezolvate înainte de a lansa noile apeluri pe noua perioadă financiară”, a spus Angela Filote.

Sursa: money.ro

Grecia renunta la Europa. Guvernul de la Atena nu va coopera cu troica creditorilor si nu va cere prelungirea acordului de salvare

Guvernul Greciei nu va coopera cu troica creditorilor, formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana si FMI, si nu va cere prelungirea programului de salvare, a declarat vineri ministrul de Finante, Yanis Varoufakis, dupa o intalnire la Atena cu seful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

“Aceasta platforma (de respingere a programului de salvare – n.r.) ne-a permis sa castigam increderea populatiei elene. Prima noastra actiune ca guvern va fi sa nu respingem motivele care ne-au facut sa contestam acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia”, a afirmat Varoufakis in fata reporterilor, citat de Reuters, scrie Mediafax.
Varoufakis l-a asigurat pe Dijsselbloem ca autoritatile de la Atena intentioneaza sa aplice reforme pentru a face economia mai competitiva si pentru a echilibra bugetul, dar ca nu va accepta o criza care se alimenteaza singura, o criza a deflatiei si a unei datorii publice neviabile.
Dijsselbloem, aflat la Atena pentru discutii cu noul guvern, a spus ca cele doua parti vor decide ce se va intampla dupa incheierea programului de finantare, pe 28 februarie.
Seful Eurogroup a cerut noului guvern sa respecte termenii actualului acord dintre Grecia si zona euro, si a avertizat fata de asumarea unor decizii unilaterale, afirmand ca este important ca progresele realizate sa nu fie date inapoi.
Dijsselbloem a mai spus ca sprijinul european depinde de respectarea de catre Grecia a obligatiilor asumate, iar decizia ca Grecia sa mearga inainte impreuna cu zona euro depinde de autoritatile de la Atena.
Grecia a obtinut din 2010 sustinere financiara de 240 de miliarde de dolari, acordata de troica creditorilor in schimbul unor masuri dure de austeritate si de reforma.
Randamentul obligatiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborat cu 1,6%, in urma informatiilor. Publicatia The Guardian a relatat ca atmosfera de la conferinta de presa a celor doi oficiali a fost una tensionata.
Guvernul elen a anuntat miercuri ca vrea sa obtina rapid adoptarea unei legi menite sa imbunatateasca nivelul de trai al grecilor, in special prin cresterea salariului minim si prin anularea obligatiei mobilitatii in serviciile publice, impusa de creditorii tarii.
Totodata, guvernul a anuntat sistarea unor privatizari, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din tara si principalul punct al planului de privatizari cerut de creditorii tarii, a principalul operator public de electricitate DEI, precum si a privatizarilor legate de infrastructuri si aeroporturi regionale.
Sursa: incont.ro

UE va extinde lista persoanelor sancționate din cauza crizei ucrainene. SUA amenință Rusia cu noi sancțiuni

Uniunea Europeană a decis, joi, introducerea unor noi nume, începând de la 1 februarie, pe lista persoanelor sancționate pentru implicarea în conflictul din estul Ucrainei, urmând să fie dispuse noi măsuri.

Miniștrii de Externe ai statelor Uniunii Europene au decis prelungirea cu șase luni, până în septembrie, a sancțiunilor punctuale adoptate în martie 2014 împotriva unor personalități separatiste proruse și ruse, a declarat Federica Mogherini, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe.

“Uniunea Europeană pregătește măsuri suplimentare de sancționare”, a adăugat oficialul UE.

Sancțiunile punctuale, care constau în blocarea activelor și în interdicții de călătorie în spațiul UE, vizează în prezent 132 de persoane.

“Noi nume vor fi adăugate în cel mult o săptămână”, a precizat Mogherini.

Noul ministru grec de Externe, Nikos Kotzias, a cerut eliminarea unei mențiuni privind “noi sancțiuni” din declarația finală a Consiliului Afacerilor Externe.

Statele Unite amenință Rusia cu noi sancțiuni din cauza crizei ucrainene

Statele Unite au amenințat, joi, Rusia cu noi sancțiuni dacă va continua susținerea insurgenților separatiști din estul Ucrainei, salutând noi măsuri anunțate de Uniunea Europeană.

“Acordul miniștrilor europeni de Externe privind extinderea sancțiunilor este un semnal suplimentar că evenimentele din ultimele zile sunt total inacceptabile și că vor avea noi consecințe”, a declarat Jennifer Psaki, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, referindu-se la recentele atacuri din estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

Cu cioara vopsită la ajutoarele alimentare de la UE

După ce au intrat în posesia alimentelor, unii beneficiari din Bârlad s-au prezentat încă o dată la poarta Centrului de Afaceri „Tutova”.

Abia a trecut o săptămână de când la Bârlad a început distribuirea ajutoarelor alimentare de la Uniunea Europeană, iar unii dintre bârlădeni și-au și pus la bătaie „creativitatea” pentru a-și îndesa în sacoșe mai mult decât li se cuvine: au încercat să-i păcălească pe responsabilii cu distribuția, prezentându-se la Centrul de Afaceri „Tutova” (CAT) și de câte două sau trei ori, după ce intraseră deja în posesia alimentelor.

Aceștia au încercat să ne sfideze și au venit de mai multe ori să ridice produsele. O dată doar cu buletinul și altă dată având cupoanele uninominale primite prin poștă”, a declarat Robert Andrei, administratorul CAT.

Cei care au recurs la acest șiretlic au profitat, de fapt, de o scăpare a Primăriei Bârlad, care le-a permis să-și ridice ajutoarele fie pe baza cărții de identitate, fie pe baza cuponului de alimente primit prin poștă, bazându-se pe buna-credință a oamenilor. Spre ghinionul lor, persoanele care au încercat să umble „cu cioara vopsită” au fost descoperite la timp

alimente_ue_cat1Anul acesta, alimentele pentru persoanele defavorizate au venit mai târziu ca niciodată. În primele zile când au început să fie împărțite, bârlădenii s-au îmbulzit de-a dreptul la ușa CAT. După câteva zile, lucrurile au intrat în normal, cozile au dispărut și ieri, de exemplu, nu erau mai mult de 5-6 oameni care așteptau civilizat să le vină rândul.

Într-o singură săptămână, au fost distribuite mai bine de jumătate din produsele de care, conform legii, beneficiază 7.000 de bârlădeni. Alți 900 de bârlădeni omiși din baza de date inițială, vor intra în posesia ajutoarelor în luna februarie. Aceștia vor fi informați de către reprezentanții Direcției de Asistență Socială din cadrul primăriei despre data exactă când li se vor distribui aceste produse.

Alimentele primite sunt românești, cu excepția uleiului care este produs în Cehia. Termenul de valabilitate al unora este până în mai 2015, altele până în octombrie 2016. Anul acesta, ajutoarele au venit sub formă de pachete individuale. Fiecare pachet conține 4 kg de zahăr, 4 kg de făină albă, 4 l de ulei, 2 pungi de paste făinoase, 8 cutii de conserve de carne de porc, 6 cutii de conserve de carne de vită și 10 cutii de pate de ficat. Finanțarea pentru aceste ajutoare s-a făcut din fonduri europene în mare parte, dar și de la bugetul de stat. (Mihaela NICULESCU)

Ori nu vor pomană, ori s-a greșit în acte

Până în prezent, 2.500 din cele 6.200 de persoane (aproape10% din populația municipiului) înregistrate la nivelul municipiului Vaslui ca beneficiare ale ajutoarelor alimentare acordate de UE prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAPD) nu și-au ridicat pachetele.

Nimeni nu poate preciza exact de ce. Este însă foarte greu de înțeles de ce 2.500 de oameni care urmau să primească alimente în valoare de peste 120 de lei au refuzat să intre în posesia lor. O variantă mai plauzibilă ar afi aceea ce s-a greșit în redactarea listelor de beneficari la nivelul instituțiilor cu atribuții în domeniul social.

Potrivit oficialilor Primăriei Vaslui, ajutoarele se pot ridica în continuare din zona fostei fabrici Movas în intervalul orar 8 -16. (Bogdan RUSU)

Lăsați cu buza umflată exact de sărbători – Ajutoarele alimentare de la UE întârzie

Bârlădenii ar putea intra în posesia pachetelor de alimente abia anul viitor. Ajutoarele vor consta în alimente precum ulei, făină, paste făinoase, mălai, zahăr și conserve de carne. Spre deosebire de anii din urmă, produsele vor veni ambalate în colete ce conțin exact cât i se cuvine unei persoane.

Simona MIHĂILĂ

Aproape 7.000 de oameni săraci din Bârlad, care-și puseseră speranțele pentru o masă de Crăciun mai acătării și în ajutoarele alimentare acordate de Uniunea Europeană, ar putea fi lăsați cu buzele umflate de către oficialii de la București.

Șansele de a intra în posesia produselor alimentare până de sărbători sunt tot mai reduse de la o zi la alta și, potrivit reprezentanților municipalității, cea care se ocupă de distribuirea pachetelor, e foarte posibil ca transportul cu alimente să sosească după 1 ianuarie.

Noi am luat legătura cu responsabilii de la Ministerul Fondurilor Europene chiar și astăzi (ieri – n.r.) și ni s-a spus să așteptăm. Spre deosebire de anii trecuți, când aceste ajutoare erau distribuite prin APIA și plecau către fiecare localitate de la un depozit județean, acum transporturile de alimente pentru fiecare localitate sunt trimise direct de la București”, ne-a declarat Dorin Apostu, șeful Centrului de Afaceri „Tutova”, unitatea care se va ocupa de împărțirea pachetelor cu alimente.

La nivelul județului Vaslui sunt 98.000 de persoane. Fiecare va primi alimente în valoare de 120 de lei. Beneficiarii acestor ajutoare europene sunt: șomerii, pensionarii invalizi, veteranii de război, beneficiarii ajutoarelor sociale, persoanele cu handicap și mai nou, beneficiarii alocațiilor de susținere.

Ajutoarele vor consta în alimente precum ulei, făină, paste făinoase, mălai, zahăr și conserve de carne. Spre deosebire de anii din urmă, produsele vor veni ambalate în colete ce conțin exact cât i se cuvine unei persoane.

Pentru operativitate, la Centrul de Afaceri „Tutova” vor funcționa două centre de distribuție, nu doar unul, ca în anii din urmă.

Jumătăți de pachete pentru oameni întregi

Din cauza unor incapabili care lucrează la nivel ministerial, Instituția Prefectului Județului Vaslui a prezentat o serie de informații false. Este vorba despre numărul de pachete cu alimente ce se vor repartiza județului prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate.

Prefectura Vaslui a transmis că în județ se vor primi 254.529 de pachete cu alimente pentru tot atâția beneficiari. Aproape de momentul în care au început să sosească pachetele în județ, incapabilii din minister au informat oficial Prefectura Vaslui că cele 254.529 de pachete sunt de fapt jumătăți de pachet. Adică, s-a precizat că în Vaslui vor ajunge mai puține pachete. Mai mult decât atât, împărțind la doi numărul de 254.529, rezultă că în județ ar fi 127.264,5 beneficiari de pachete, adică 127.264 de persoane, plus o altă jumătate(?!) de om.

Salariații prefecturii și-au smuls parul din cap pentru a afla de ce s-a întâmplat așa ceva, din moment ce fiecare primărie din județ a primit un număr par de pachete. S-a constatat că, de fapt, cei din minister au greșit din nou. Din moment ce toate primăriile au primit, fiecare, câte un număr par de pachete, per total, cele 86 de primării nu puteau primi un număr impar de pachete. Situația s-a lămurit după ce Prefectura a calculat din nou numărul de pachete alocat de Guvern, pe fiecare primărie. În total au reieșit 254.530 de jumătăți de pachete. Până în prezent, pachetele au ajuns la primăriile din Vaslui, Lipovăț, Bogdana, Tanacu, Băcani, Epureni, Huși și Zorleni, iar cea mai mare temere a Prefecturii este că în județ nu se va reuși împărțirea tuturor pachetelor cu alimente înainte de Craciun. Autoritățile se tem că vor apărea discuții. Potrivit legii, beneficiarii de pachete care au fost sau vor fi înșelați de salariații primăriilor nu se pot plânge decât ministerului, astfel că sunt foarte mici șanse să aibă câștig de cauză în timp util. (Bogdan RUSU)

Aproape 5.000 de vasluieni vor primi pomană de la UE

Anul acesta, 6,12% din totalul de locuitori ai municipiului Vaslui vor primi alimente prin Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAPD). Este vorba de 4.890 de beneficiari dintr-un total de 79.967 persoane (cu domiciliul în Vaslui la 1 ianuarie 2014, potrivit Institutului Național de Statistică).

Ca urmare a includerii în categoria beneficiarilor a unor noi categorii de beneficiari, numărul de pachete alocate municipiului Vaslui a crescut cu 552, față de anul 2012. În acel an, în municipiul Vaslui s-au distribuit 4.338 pachete alimentare: 330 celor cu venitul minim garantat, 536 șomerilor, 1.801 bătrânilor cu pensii de sub 400 de lei și 1.671 celor cu handicap. Anul acesta, cele mai multe din totalul de pachete alimentare alocate județului vor veni în municipiul Vaslui.

Reamintim că 39,49% din populația județului Vaslui, 178.171 de persoane, sunt în baza de date a beneficiarilor POAPD. Fiecare pachet conține alimente cu valoarea totală de 128 de lei: făină albă, mălai, paste, ulei, zahăr și 24 de conserve de carne de porc, vită și pate de ficat, care vor intra în posesia beneficiarilor în baza cupoanelor. (Bogdan RUSU)

Președintele parlamentului ungar: Ungaria ar trebui să ia în considerare ieșirea din UE

Dacă Uniunea Europeană vrea să dicteze Ungariei ce să facă, atunci Ungaria ar trebui să ia în considerare ieșirea treptată din Uniune, iar dacă Bruxellesul îi spune unei țări cum ar trebui să se guverneze, atunci se aseamănă cu Moscova înainte de schimbarea regimului, a declarat Laszlo Kover, președintele parlamentului maghiar și membru al partidului de guvernământ Fidesz.

Însă Kover și-a descris scenariul drept unul de „coșmar” și a precizat că are îndoieli că acesta va deveni realitate, potrivit origo.hu. El a spus, de asemenea, că nu UE și NATO sunt problema, ci mai degrabă faptul că „lumea euro-atlantică este zdruncinată din punct de vedere moral”.

Kover consideră că de la căderea comunismului guvernele și liderii financiari din unele țări vestice cred că pot face tot ceea ce vor.

Discursul a atras imediat tirul opoziției politice. Un parlamentar i-a cerut premierului Viktor Orbán să-l „disciplineze” pe Kover deoarece opiniile sale lezează interesele internaționale ale tuturor ungurilor . Politicianul a spus că a venit timpul ca premierul să anunțe dacă viitorul Ungariei stă într-o alianță cu Moscova sau într-una cu Bruxellesul.

Partidul Liberal a catalogat declarațiile lui Kover ca fiind „o greșeală serioasă”, mai ales după ce SUA au sancționat șase oficiali maghiari prin interdicții de călătorie.

Sursa: mediafax.ro

BCE a eliberat in piata 1,7 mld. euro, prin achizitia de obligatiuni garantate, pentru resuscitarea economiei din zona euro

Banca Centrala Europeana (BCE) a cumparat saptamana trecuta obligatiuni garantate in valoare de 1,704 miliarde de eruro, in cadrul masurilor de stimulare a economiei zonei euro, transmite Bloomberg.

BCE a inceput achizitiile de obligatiuni pe 20 octombrie, revenind pe aceasta piata pentru a treia oara in ultimii sase ani, in incercarea de a impiedica intrarea in deflatie a zonei euro si de a relansa redresarea economiei.
Investitorii au urmarit cu atentie prima saptamana de achizitii de obligatiuni, pentru a vedea cat de repede vrea presedintele BCE, Mario Draghi, sa indeplineasca angajamentul institutiei de a suplimenta portofoliul de active al acesteia cu pana la 1.000 de miliarde de euro.
Chiar si cu acest nou program de achizitii de active, masurile de atimulare ar putea sa nu fie suficiente pentru a relansa economia regiunii.
“Suma este mai mare decat ne-am asteptat. Aceste cifre ne spun ca BCE suplimenteaza activele intr-o maniera agresiva”, a declarat Agustin Martin, director pentru cercetari in domeniul creditelor pentru regiunea Europa la Banco Bilbao Vizcaya Argentaria in Londra.
Draghi este presat sa faca mai mult de stagnarea economica si inflatia care, potrivit estimarilor analistilor, s-a mentinut in octombrie sub nivelul de 1%, pentru a 13 luna consecutiv.
Poe o piata a obligatiunilor garantate de 2.600 de miliarde de euro, BCE va cumpara numai active care pot fi acceptate in cadrul regulilor aplicate imprumuturilor de refinantare. Incepand de luni, achizitiile vor fi anuntate saptamanal.
Obligatiunile garantate eligibile pentru programul BCE sunt in valoare de circa 600 de miliarde de euro, a declarat in aceasta luna vicepresedintele CBCE, Vitor Constancio. Totodata, in acest trimestru sunt programate sa inceapa si achizitiile de titluri garantate prin active (Asset Backed Securities – ABS), fiind eligible titluri in valoare de 400 de miliarde de euro, a aratat oficialul BCE.
BCE mizeaza totodata pe imprumuturile pe termen lung pe care le pune la dispozitia bancilor, pentru relansarea creditarii economiei.
Potrivit testelor de stres publicate duminica de BCE, 25 din cele 130 de banci analizate au deficite de capital si numai opt au nevoie de suplimentarea acestuia, in urma programelor puse in practica in acest an.
Sursa: incont.ro

Au venit alimentele de la UE

De astăzi începe distribuirea cupoanelor pentru alimentele acordate de Uniunea Europeană persoanelor defavorizate. Cupoanele vor fi primite prin poștă, Oficiul Județean de Poștă Vaslui având de distribuit, până pe 16 noiembrie, 98.000 de cupoane în întreg județul. Valoarea pachetelor alimentare este, în acest an, de 120 de lei.

Predarea cupoanelor pentru alimente se va face pe baza cărților de identitate, direct la domiciliul persoanei nominalizate pe cupon, sau la un membru major al familiei, doar pe baza documentului de identitate. Dacă nu sunt găsiți acasă, beneficiarii pot merge la oficiul poștal pentru a-și ridica cupoanele”, a declarat Nicuță Marcu, șeful Oficiului Județean de Poșta Vaslui.

Beneficiarii acestor ajutoare europene sunt: șomerii, pensionarii invalizi, veteranii de război, beneficiarii ajutoarelor sociale, persoanele cu handicap și mai nou, beneficiarii alocațiilor de susținere.

Ajutoarele vor consta în alimente precum ulei, făină, paste făinoase, mălai, zahăr și conserve de carne. La Bârlad, acestea vor putea fi ridicate de la Centrul de Afaceri “Tutova”. (Mihaela NICULESCU)

Miniștrii de Finanțe din UE au încheiat un acord pentru combaterea evaziunii fiscale

Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au încheiat marți un acord privind combaterea evaziunii fiscale care va aduce, din 2017, standardele blocului comunitar la nivelul reglementărilor mondiale, iar Austria a obținut un an în plus pentru crearea unui sistem de schimb de date cu băncile.

Acordul extinde o lege actuală, cunoscută ca Directiva pentru Cooperare Administrativă, potrivit căreia statele membre fac schimb de informații referitoare la veniturile obținute la locul de muncă, indemnizațiile directorilor, asigurările de viață, pensii și proprietăți, care acoperă toate formele de venituri financiare, inclusiv dividende și dobânzi, relatează MarketWatch.

Odată intrată în vigoare, legea va aduce Uniunea Europeană la nivelul unui standard convenit de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), care prevede schimbul automat de informații între țări și jurisdicții, astfel ca identificarea celor care eludează fiscul prin mutarea banilor în străinătate să fie mai ușoară.

Regulile OCDE vor intra în vigoare în 2017, cu toate că unele țări, între care Elveția, au anunțat că nu vor începe schimbul de date până în 2018.

Noua lege din UE are rolul să asigure că țările membre fac schimb de informații între ele la nivelul la care s-au angajat să o facă cu Statele Unite, în cadrul Foreign Account Tax Compliance Act.

Toate statele membre UE au fost de acord cu necesitatea de adoptare a noii legi pentru combaterea evaziunii fiscale, dar momentul aplicării acesteia a fost un subiect sensibil, Austria și Luxembourg solicitând mai mult timp.

Ministrul luxembourghez de Finanțe Pierre Gramegna a declarat marți că țara sa este pregătită să înceapă schimbul de informații din 2017. Omologul său austriac Hans-Jorg Schelling a oferit un compromis și anume acceptarea termenului 2017, cu condiția unui an suplimentar pentru construirea infrastructurii tehnice necesare schimbului de date între bănci cu administrațiile fiscale.

Comisia Europeană estimează că evaziunea fiscală și fraudele costă statele membre circa 1.000 de miliarde de euro pe an, în condițiile în care multe guverne sunt nevoite să reducă cheltuielile.

La un summit din luna martie, Austria și Luxembourg au acceptat o lege în UE referitoare la schimbul automat de informații privind conturile de economii, după ce autoritățile comunitare au promis să preseze Elveția și alte patru țări în care există legi stricte în domeniul secretului bancar să semneze un acord similar până la sfârșitul anului2014.

Sursa: mediafax.ro

Miniștrii din UE caută soluții de finanțare pentru revigorarea economiei, fără creșterea datoriilor

Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluții pentru finanțarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opțiuni de la crearea unei piețe de capital pan-europene până la înființarea unui fond uriaș de investiții.

Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generație, miniștrii de Finanțe au însărcinat Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creștere și să decidă cum să fie finanțate, relatează Reuters.

“Am dat mandat Comisiei și BEI să prezinte un raport inițial referitor la măsurile practice care pot fi luate, proiecte profitabile de investiții care sunt justificate”, a declarat ministrul italian al Economiei,
Pier Carlo Padoan.

 Miniștrii urmează să discute proiectele și mijloacele de investiții la următoarea lor reuniune, din luna octombrie.

Nu sunt disponibile detalii referitoare la natura proiectelor avute în vedere de oficialii europeni.

Pentru finanțarea proiectelor, miniștrii au discutat patru idei, respectiv un plan italian pentru noi instrumente de finanțare pentru companii, o propunere franco-germană de stimulare a investițiilor private și o propunere poloneză pentru înființarea unui fond UE în valoare de 700 de miliarde de euro. De asemenea, este analizată o propunere a viitorului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru un program de investiții în valoare de 300 de miliarde de euro destinat relansării economiei europene.

“Nu avem o baghetă magică, dar avem nevoie de creștere, trebuie să stimulăm cererea fără să ne îndatorăm. Este nevoie de mixul corespunzător de bani publici și privați”, a declarat ministrul de Finanțe francez, Michel Sapin.

Economia UE, care generează circa un sfert din PIB-ul mondial, a înregistrat anul trecut o creștere de numai 0,1%, iar rata șomajului este aproape dublă față de cea din Statele Unite, cu aproximativ 25 de milioane de persoane fără un loc de muncă.

În aceste condiții, investițiile sunt cuvântul de ordine între miniștrii europeni, în pofida politicii germane de reducere a cheltuielilor bugetare.

Germania este presată de Franța și Italia să relaxeze politica fiscală și să se folosească de încasările publice pentru investiții.

Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, susține cu tărie investițiile, dar în această săptămână a respins apelurile ca guvernul de la Berlin să cheltuiască mai mult pentru a susține economia zonei euro, care a stagnat în trimestrul al doilea.

Vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE) Vitor Constancio a declarat după reuniunea miniștrilor de Finanțe că economia zonei euro va reveni la creștere în trimestrul al treilea, dar avansul pe ansamblul anului va fi sub 1%.

Spre deosebire de Statele Unite, companiile europene depind de bănci pentru 80% din finanțările atrase, dar băncile sunt reticente să dea împrumuturi, în urma crizei.

În Italia, a patra mare economie a Europei, creditele acordate companiilor au scăzut cu peste 70 de miliarde de euro de la jumătatea lui 2011, iar contracția continuă, potrivit datelor băncii centrale din această țară.

Problema este aceeași la nivelul Europei, cu impact asupra redresării, în condițiile în care companiile mici asigură două din trei locuri de muncă în UE.

O altă problemă este costul diferit de creditare în statele zonei euro, regiune unde obiectivul este crearea unor condiții unitare de finanțare.

Sursa: mediadax.ro

Inca o veste proasta pentru economie: Numarul angajatilor in Romania a scazut in trimestrul 2 cu 3,1% fata de perioada similara a anului trecut, cea mai mare scadere din UE

Eurostat aduce inca o veste proasta pentru economia Romaniei: dupa anuntul privind intrarea in recesiune, institutul de statistica al UE arata ca numarul angajatilor in Romania a scazut in trimestrul 2 din acest an (lunile aprilie – mai – iunie) cu 3,1% fata de periada similara a anului trecut. Este cea mai scadere dintre toate statele UE, potrivit datelor dintr-un comunicat Eurostat.Din comunicatul Eurostat reiese ca urmatoare mare scadere s-a inregistrat in Cipru (-1,4%), in timp ce performerele au fost Ungaria (crestere de 3,1% fata de anul trecut) si Marea Britanie (2,7%). Cresterea medie in UE a angajarilor pe trimestrul doi din 2014 fata de trimestrul 2 din 2013 a fost de 0,7%.

Eurostat furnizeaza si date partiale despre evolutia angajarilor in trimestrul doi din 2014 fata de primul trimestru al anului, dar pentru Romania si Slovenia aceste date nu sunt disponibile.

Potrivit statisticii europene, in al doilea trimestru din 2014 in UE erau angajate 224,9 milioane de persoane.

Scaderea abrupta a numarului de angajati in Romania vine pe fondul anuntului oficial ca economia nationala a intrat in recesiune in al doilea trimestru al acestui an, dupa doua trimestre de scadere consecutiva.

Sursa: hotnews.ro

Politica Regionala, portofoliul de peste 350 mld. euro de care se va ocupa Corina Cretu. Principalele provocari ale comisarului roman la Bruxelles

Politica Regionala, portofoliul de care se va ocupa Corina Cretu, comisar european din partea Romaniei in viitorul Executiv european, sustine dezvoltarea tarilor membre si reducerea discrepantelor dintre cele mai bogate si cele mai sarace regiuni ale UE. In exercitiul bugetar 2014-2020, UE aloca 351,8 miliarde de euro pentru indeplinirea acestor obiective. Anterior, portofoliul a fost ocupat de austriacul Johannes Hahn.

Potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene (www.europa.eu), politica regionala a UE este una de investitii, care sustine crearea locurilor de munca, competitivitatea, cresterea economica, imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarea durabila. Aceste investitii contribuie la punerea in aplicare a strategiei Europa 2020.
Politica regionala exprima, de asemenea, solidaritatea UE fata de tarile si regiunile mai putin dezvoltate, concentrand fondurile in domeniile si in sectoarele in care acestea pot avea un rol important.
Politica regionala vizeaza reducerea disparitatilor economice, sociale si teritoriale semnificative care exista inca intre regiunile Europei. Neabordarea acestor disparitati ar putea afecta unele dintre bazele UE, inclusiv piata sa unica extinsa si moneda acesteia, euro.
In perioada 2014-2020, UE va investi o suma totala de 351,8 miliarde de euro in regiunile, orasele si economia reala a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investitii al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de munca si generarea de crestere economica, abordarea problemei schimbarilor climatice si a dependentei energetice, reducerea saraciei si a excluziunii sociale.
La aceasta va contribui si definirea mai buna a prioritatilor-cheie ale Fondului european de dezvoltare regionala, cum ar fi sprijinul pentru intreprinderile mici si mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani.
Pentru sprijinirea dezvoltarii economice a tuturor tarilor comunitare, UE pune la dispozitie cinci fonduri principale, si anume: Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC),Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR),  Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM)
Potrivit UE, finantarile europene vor fi folosite la:
– stimularea intreprinderilor mici si mijlocii,
– sprijinirea cercetarii si a inovarii,
– efectuarea de investitii intr-un mediu inconjurator mai curat,
– imbunatatirea accesului la tehnologiile digitale,
– dezvoltarea produselor si metodelor de productie noi,
– sustinerea eficientei energetice si combaterea schimbarilor climatice,
– stimularea educatiei si a competentelor
– imbunatatirea legaturilor de transport spre regiunile indepartate.

EUROPA 2020 – este strategia UE pentru promovarea unei cresteri inteligente, durabile si incluzive. UE a stabilit urmatoarele obiective care trebuie atinse pana in 2020 in cinci domenii principale:
1. Ocuparea fortei de munca – populatia intre 20 si 64 de ani trebuie sa fie angajata in proportie de 75%
2. Inovatia – 3% din PIB-ul UE trebuie investit in cercetare si dezvoltare
3. Schimbarile climatice – trebuie atinse valorile tinta „20/20/20” pentru climat/energie (inclusiv o crestere la 30% a reducerii emisiilor daca este posibil)
4. Educatia – cota celor care parasesc scoala de timpuriu trebuie sa fie sub 10% si cel putin 40% din populatia intre 30 si 34 de ani trebuie sa fi absolvit studii de invatamant tertiar sau studii echivalente
5. Saracia – reducerea saraciei prin obiectivul de a scoate cel putin 20 de milioane de persoane din saracie si excludere.
In perioada 2014 – 2020, Romania 43 miliarde de euro de la UE, din care jumatate sunt destinate  politicii de coeziune
Comisia Europeana a adoptat, saptamana trecuta, Acordul de Parteneriat cu Romania, document care stabileste strategia de “utilizare optima” a fondurilor europene alocate Bucurestiului in perioada 2014-2120, a anuntat Executivului de la Bruxelles.
“Acordul pregateste terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, suma care reprezinta totalul finantarilor in cadrul politicii de coeziune (in preturi curente, incluzand finantarea din cadrul Cooperarii teritoriale europene si alocarile bugetare pentru Initiativa privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor), precum si a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurala si 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului si pentru cel maritim”, potrivit Comisiei Europene.
Comisia considera ca investitiile din fonduri europene vor atenua somajul si vor stimula competitivitatea si cresterea economica prin sprijinul acordat inovarii, formarii profesionale si invatamantului in orase si in zonele rurale. De asemenea, investitiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea sociala si vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, in care resursele sunt utilizate eficient, mai precizeaza CE.
“Am adoptat un plan de investitii strategic, vital, care asaza Romania pe calea crearii de locuri de munca si a cresterii economice in urmatorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflecta determinarea comuna a Comisiei Europene si a Romaniei de a utiliza in modul cel mai eficient fondurile UE (…) Obiectivul major nu este viteza, ci calitatea”, a declarat comisarul pentru Politica Regionala in functie, Johannes Hahn.
In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.
CV Corina Cretu: fosta jurnalista, apropiata de Ion Iliescu si prietena a sotiei premierului
Corina Cretu are 47 de ani, a absolvit, in 1989, Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica, din cadrul ASE Bucuresti, si a urmat ulterior cursuri de specializare ca analist programator.
In vara lui 1990, Corina Cretu s-a indreptat spre o cariera in presa. A inceput ca reporter politic, apoi a devenit publicist comentator la cotidianele „Azi”, „Cronica Romana” si „Curierul National”. Ca jurnalist, s-a remarcat prin faptul ca a reusit sa-i ia o declaratie in exclusivitate presedintelui american de atunci Bill Clinton.
Corina Cretu nu a ramas in presa o lunga perioada, ea renuntand si la cariera jurnalistica in 1992, cand s-a angajat ca expert la Cabinetul purtatorului de cuvant al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. Cretu a lucrat in aceasta functie timp de patru ani, respectiv intregul mandat 1992-1996 al lui Ion Iliescu.
Corina Cretu si-a inceput efectiv cariera politica in 1997, cand a devenit secretar executiv al PDSR si sef al Departamentului Imagine si Relatii cu Mass media din cadrul Consiliului National al PDSR.
In anul 2000, Corina Cretu a candidat din partea PDSR pentru un post de deputat de Bucuresti, fiind aleasa in aceasta calitate. Decide insa sa demisioneze imediat (pe 10 ianuarie 2001) pentru a-l urma pe Ion Iliescu la Presedintie, intrucat acesta castigase al doilea sau mandat constitutional.
In 2004, dupa ce Ion Iliescu si-a terminat ultimul mandat, Corina Cretu a candidat din nou, pe listele PSD, de aceasta data pentru un post de senator, demnitate in care a si fost aleasa. Ca senator, Corina Cretu a fost membru al Comisiei de politica externa si euroobservator la PE din partea Romaniei.
Astfel, in 2005, Corina Cretu a fost aleasa, prin votul plenului reunit al celor doua Camere, membru in delegatia de observatori ai Romaniei la Parlamentul European.
La primele alegeri europarlamentare, organizate in Romania in anul 2007, Corina Cretu este aleasa eurodeputat. Ea candideaza si in 2009, cand este aleasa din nou.
Corina Cretu este, in prezent, vicepresedinte al PE, fiind aleasa in aceasta functie in iulie 2014, cu un numar de 406 voturi. Corina Cretu este si vicepresedinte al PSD. Corina Cretu are un venit anual de 74.400 de Euro, bani proveniti din activitatea sa la PE.
Corina Cretu s-a casatorit, in 2012, cu omul de afaceri Ovidiu Rogoz.  Printre invitati s-a numarat si sotia premierului Victor Ponta, europarlamentarul Daciana Sarbu, cele doua fiind prietene.
Corina Cretu si-a construit cariera politica in proximitatea fostului sef de stat Ion Iliescu, fapt pe care nu l-a negat niciodata. Ea a fost alaturi de Iliescu in cele doua mandate la Cotroceni, ceea ce a dus la aparitia, in presa vremii, a unor zvonuri privind existenta unor relatii extraprofesionale.
Totodata, numele Corinei Cretu a fost implicat intr-un scandal cu tenta sexuala dupa ce hackerul “Guccifer” a facut public schimbul de email-uri dintre aceasta si fostul secretar de stat american Collin Powell, din perioada 2010-2011. In aceste email-uri, Cretu il numea pe Powell “dragostea vietii mele”. Powell a precizat, ulterior, ca nu si-a inselat sotia cu Corina Cretu, cu care e casatorit de 50 de ani.
Presa a speculat ca miza acestei relatii a Corinei Cretu cu Colin Powell ar fi tocmai obtinerea unui post de comisar european.
Sursa: incont.ro

UE pregateste noi sanctiuni si a oferit Rusiei un termen de o saptamana pentru a inceta actiunile din Ucraina

Uniunea Europeana a dat duminica un termen de o saptamana Rusiei sa inceteze actiunile in Ucraina, in caz contrar urmand sa adopte noi sanctiuni. “Consiliul European este pregatit sa ia noi masuri pe fondul escaladarii situatiei din Ucraina”, a declarat presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, la finalul summitului extraordinar de la Bruxelles. Comisia Europeana a primit sarcina sa pregateasca “de urgenta” o noua serie de sanctiuni. Acestea trebuie prezentate “in termen de o saptamana”, iar o decizie va fi luata “in functie de evolutia situatiei”, a explicat Van Rompuy, potrivit Mediafax.

“Toata lumea este constienta ca trebuie actionat rapid”, a subliniat Van Rompuy. “Exista o determinare puternica pentru a pune toata presiunea posibila pe Rusia, pentru a reveni la masa negocierilor si a gasi o solutie politica”.

Consultari intre cele 28 de state membre vor incepe luni, “pentru a fi pregatiti intr-o saptamana”.

Cancelarul german Angela Merkel a precizat ca aceste sanctiuni economice vor viza in special sectoarele finantelor si energiei, la fel ca cele adoptate la sfarsitul lui iulie.

Aceste sanctiuni economice “au un impact vizibil asupra economiei ruse”, a dat asigurari Van Rompuy.

UE a decis la 29 iulie sa blocheze accesul Rusiei la pietele sale financiare si a interzis vanzarea catre Rusia a tehnologiilor sensibile in domeniul energiei, armamentului si a bunurilor care pot fi folosite atat in scopuri civile, cat si militare

Sursa: hotnews.ro

Un an, 118 miliarde de lei, maxim 2.500 de instruiți: rețeta sigură de a arunca banii UE

Bani de medicamente și de salarii decente nu există, dar când vine vorba de proiecte educaționale se găsesc sume colosale. Peste 118 miliarde de lei vechi vor fi cheltuite de patru instituții pentru a instrui și consilia aproximativ 2.500 de persoane prin proiecte finanțate de UE. Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, Casa Corpului Didactic (CCD) Vaslui, CCD Argeș și CCD Arad au dat lovitura. Cu trei proiecte educaționale vor să cheltuie bani suficienți pentru a zidi din temelii un colegiu național. Doar pentru 400 de persoane chemate la mesele de protocol aferente unui proiect marca ISJ, instituția a pus la bătaie 200 de milioane de lei vechi, triplu cât ar costa o masă mai mult decât decentă la un restaurant bun. Pentru servicii foto și video, ISJ a “marcat” alți 22.320 de lei.

Bogdan RUSU

CCD Vaslui împreună cu CCD Argeș și CCD Arad au reușit performanța extraordinară de câștiga un proiect POSDRU (finanțare europeană nerambursabilă) de aproximativ 86 de miliarde de lei vechi pentru a școlariza 1.650 de cadre didactice. Aceeași instituție vasluiană mai are un proiect asemănător derulat în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Vaslui, ce vizează în principal consilierea a 260 de elevi în domeniul alegerii carierei. Asta în condițiile în care Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională (CJAE), instituție bugetară, subordonată ISJ, este abilitată de Ministerul Educației să consilieze populația școlară în vederea alegerii carierei fără cheltuieli.

Primul proiect cu un buget supraevaluat, denumit Competivitate și calitate în cariera didactică (mai 2014-noiembrie 2015), este realizat de echipa CCD Vaslui împreună cu CCD Argeș și CCD Arad. Potrivit acestui proiect, în decurs de 18 luni, la o serie de cursuri a 60 de ore fiecare, vor fi formate 1.650 de cadre didactice, din care 650 din județul Vaslui. Costul proiectului per total a fost estimat la 8.590.263,7 lei.

Cristinel Popa, directorul CCD Vaslui, a declarat că 80 de procente din suma totală merge pe formare, adică pe instruirea grupului țintă și că un procent de aproximativ 15% pe cheltuieli salariale, adică mai exact 1.288.539.45 de lei pentru o echipă de maxim 40 de persoane. Tot de la Cristinel Popa am aflat că lansarea proiectului, respectiv conferința de lansare, a costat 120 de milioane de lei vechi (cu tot cu pliante, postere și catering). Cam cât o nuntă frumoasă.

Mândria directorului CCD este faptul că prin acest proiect instituția pe care o conduce se va alege cu 25 de laptopuri, un server și un autoturism. Chiar și cu aceste beneficii, 86 de miliarde de lei înseamnă enorm în raport cu efectele proiectului. Evaluarea cheltuielilor a fost realizată după ureche, adică din auzite. Directorul Cristinel Popa ne-a declarat că CCD-ul nu a evaluat costurile de proiect și că a cerut ajutorul ISJ Vaslui. Acolo, aceste cheltuieli au fost estimate prin telefon, după ce s-au purtat discuții cu alți realizatori de proiecte din țară.

Același tip de estimări bugetare s-au făcut și în cazul celui de-al doilea proiect CCD, un grant cu finanțare nerambursabilă. După consultări îndelungate, s-a ajuns la concluzia că pentru a ghida 260 de elevi din șase unități de învățământ în domeniul carierei, trebuie să se cheltuie suma de 2.045.589, 80 de lei. Adică de peste 20 de miliarde de lei vechi! Și asta în ciuda faptului că există psihologi ai CJAE și diriginți calificați să consilieze fără a se cheltui nicio lețcaie din bugetul european. De menționat este că prin acest proiect CCD va mai beneficia de alte 25 de laptopuri. Proiectul de consiliere, deși este scump, sună interesant. Directorii, membrii consiliilor de administrație din cinci licee și o școală generală vor beneficia de formare profesională.

La ISJ Vaslui se dau prânzuri de protocol la peste 50 de lei de persoană

ISJ Vaslui are în derulare, separat, un proiect identic cu cel al CCD, destinat consilierii unui număr de 480 de elevi de clasa a XI-a, din care 60 de la Liceul Mihail Kogălniceanu. Proiectul se desfășoară în perioada aprilie 2014- octombrie 2015 și estimarea bugetară (cheltuieli) este de aproximativ 18,5 miliarde de lei vechi (1.845.812,88 de lei). Recent pe site-ul instituției au fost postate o serie de anunțuri de achiziție, din care am aflat cam cum se cheltuiesc banii dați de UE pentru asemenea proiecte. De exemplu, experții ISJ au decis să organizeze o serie de mese de protocol pentru care sunt dispuși să achite aproape triplu față de prețul unui prânz la un restaurant vasluian decent. Pentru a potoli foamea a 390 de oameni, cu toții așteptați la cinci evenimente ale proiectului, ISJ a pus la bătaie suma de 20.000 de lei, rezultând matematic că pentru fiecare meniu respectiv pentru o singură gură, suma de 51,28 de lei. Menționăm că prețul unui prânz la unul din cele mai bune restaurante din municipiul Vaslui este de 13 lei (felul I, II și desert).

De asemenea, ISJ a evaluat și sumele de care are nevoie pentru servicii de publicitate și servicii de fotografiere. Pentru reclamă (bannere postere, afișe și comunicate de presă) ISJ este dispus să achite puțin peste 7.500 de lei, iar pentru servicii foto/video (câteva zile de filmări și fotografieri) alți 22.320 de lei.

Dacă UE dă bani, de ce să nu îi luăm aiurea? Afaceri cu șomeri pe bani europeni

Calificarea/recalificarea unui șomer cu bani de la Uniunea Europeană poate costa chiar și peste 10.000 de lei! Proiectele de acest gen sunt vizează, de obicei, aglomerări urbane și zone rurale defavorizate, iar pentru școlarizarea a câtorva zeci de oameni în meserii, se cheltuie sume care ar putea acoperi costul unor microînteprinderi capabile să-i angajeze pe cei “școlarizați” chiar și fără a fi calificați. Ce e și mai grav e că miliardele cheltuite pentru cu formarea profesională nu au aproape niciun efect. Statisticile arată cu procentul celor integrați/reintegrați pe piața muncii după ce au fost calificați/recalificați este sub 5%. Așadar, cursurile de formare prestate pe miliarde de lei sunt la fel de utile ca frecția la piciorul de fag.

Bogdan RUSU

Odată cu lansarea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), un sistem de finanțare europeană nerambursabilă a entităților economice cu personalitate juridică în vederea recalificării unor aumite categorii socio-profesionale, căpușele sistemului au și început să pompeze proiecte pe bandă rulantă. Desigur, proiecte cu finalitate discutabilă, pe principiul că dacă UE dă bani, de ce să nu îi luam aiurea?

Recalificarea șomerilor în vederea reintegrării lor pe piața muncii este o idee superbă atât timp cât este eficientă. În majoritatea cazurilor însă, sumele solicitate respectiv acordate de UE pentru aceste proiecte-parazit sunt colosale. Managerii de proiect exagerează puternic necesarul de capital și s-a ajuns în situația în care pentru a califica o serie de două sute de șomeri, să se solicite Autorității de Management POSDRU câteva zeci de miliarde de lei.

În județul Vaslui, Asociația Ecovas a scris un proiect denumit pompos și cu foarte multe cuvinte: “PROȘANSA – Program de promovare și implementare a măsurilor active de ocupare în rândul șomerilor de lungă durată, tineri și adulți din județul Vaslui”. Durata proiectului a fost de un an (ianuarie 2011 – decembrie 2012) și viza recalificarea unui număr de 200 de șomeri. Pentru asta, potrivit calculelor realizate, Asociația Ecovas a avut nevoie de suma nerambursabilă de 2.017.310,4 lei noi – adică puțin peste 20 de miliarde de lei. În ianuarie 2011, cursul valutar fiind de 4.26 lei/euro, suma nerambursabilă solicitată de Ecovas era de 480.312 euro. Și asta doar pentru a califica 200 de vasluieni.

Ca să vă puteți imagina valoarea acestor cursuri, calculată de experții Ecovas, trebuie să vă spunem că: o fabrică de mezeluri din Bistrița costă 1.5 milioane de euro, o fabrică de produse lactate din Timiș 350.000 de euro, o fabrică de napolitane din Iași -120.000 de euro, o fabrică de pufuleți din Iași – 20.000 de euro, iar o fabrică de mezeluri plus un restaurant în Timiș -650.000 de euro. Cu alte cuvinte, atât de bine au fost calificați oamenii din grupul țintă al proiectul că s-a impus cheltuirea unor sume egale cu prețul unor fabrici la cheie.

Explicația celor care au lucrat la proiecte de acest gen este simplă: lucrurile sunt foarte complexe și acest buget solicitat nu este folosit doar pentru instrucția șomerilor ci și pentru altele. Cert este că oricât de multe cheltuieli ar fi conexe instruirii a 200 de șomeri, nu poți avea nevoie de peste 20 de miliarde pentru asta. E de bun simț și oricine poate pricepe asta, chiar și un pom uscat.

Ecovas, doar un mic exemplu

Asociația Ecovas nu poate fi pusă pe tapet ca exemplu al acestui sistem. Există și alți beneficiari care realizează proiecte pe aceeași schemă: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui, asociații, firme private și primării din județ. La data curentă, există peste 70 de asemenea proiecte în derulare cu o țintă respectabilă: calificarea și integrarea în muncă a peste 1.500 de oameni.

Cert este că banii europeni băgați în această afacere ar fi putut ajuta, cu succes, la ridicarea din temelii a unui număr apereciabil de fabrici într-un singur an. Și ar fi existat locuri de muncă pentru toți șomerii, fără a fi necesar în mod deosebit o recalificare a lor.

În plus, cu toate că aceste formări de personal sunt scumpe, calitatea lor pare îndoielnică. De exemplu, Ecovas a reușit să califice șomeri cu o viteză apreciabilă: în 360 de ore de curs s-au creat gestionari, îngrijitori de copii și de bătrâni, în 80 de ore de curs s-au lansat pe piață inspectori responsabili de securitatea și sănătatea în muncă, iar în 720 de ore tâmplari, dulgeri și parchetari. Aceste proiecte s-au desfășurat în 2012, 2013 și afacerea continuă…

INTERVIU: Cioloș – Toți producătorii români afectați de embargoul rus sunt eligibili pentru ajutor din partea UE

Toți producătorii români afectați de restricțiile impuse de Rusia vor fi eligibili pentru a beneficia de sprijin, chiar dacă nu fac parte din asociații, a declarat, pentru MEDIAFAX, comisarul Dacian Cioloș, subliniind necesitatea orientării spre alte piețe, dar și normalizarea relațiilor cu Rusia.

În contextul măsurilor de sprijinire a producătorilor europeni anunțate luni de CE, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, a declarat, pentru MEDIAFAX, că ajutorul de 125 de milioane de euro va fi acordat producătorilor în funcție de nevoi, în funcție de cantitățile de legume și fructe retrase de pe piață. Comisarul european a precizat că toți producătorii afectați de decizia Moscovei sunt eligibili pentru a primi ajutor, chiar dacă nu fac parte din organizații de profil, un aspect important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor este limitat.

Totodată, Dacian Cioloș a subliniat că, din datele aflate la dispoziția CE, România va fi afectată, în mod direct, mai puțin decât alte state europene de embargoul rus, dar a recunoscut că pot apărea și efecte indirecte ca urmare a faptului că în România ar putea ajunge un număr mai mare de produse europene care în mod normal erau exportate pe piața rusă.

Comisarul european pentru Agricultură a evidențiat faptul că măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele.

Pe de altă parte, Dacian Cioloș a declarat că CE sprijină producătorii europeni, inclusiv români, în vederea identificării de piețe noi, aceasta fiind o soluție pe termen mediu și lung, alături de normalizarea relațiilor cu Rusia.

Prezentăm interviul acordat de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, agenției MEDIAFAX:

Reporter: Ce efecte vor avea măsurile anunțate luni de Comisia Europeană?

Dacian Cioloș: Astăzi am anunțat un pachet de măsuri excepționale de sprijin pentru producătorii de fructe și legume perisabile. Pentru mulți producători din țară, în special pentru cei din sectorul legumicol, producătorii de roșii, de castraveți, embargoul rusesc a creat o situație dificilă. Măsurile anunțate astăzi vin în sprijinul lor. Toți producătorii de legume și fructe afectați de restricțiile pe piața rusească vor fi eligibili pentru a beneficia de măsuri de sprijinire a pieței, în cazul în care le consideră necesare, indiferent dacă fac sau nu parte din organizații de producători – un aspect deosebit de important pentru România, unde gradul de organizare al producătorilor de legume și fructe este foarte limitat.

Dincolo de estimări, deciziile de sprijin și de asistență financiară vor fi bazate pe cantitățile efective retrase de pe piață, distribuite gratuit, nerecoltate sau recoltate înainte de coacere, după ce autoritățile fac verificările necesare. Cel mai important este să avem situația exactă de pe teren. Acesta este și motivul pentru care am instituit un sistem de monitorizare permanentă a piețelor și avem întâlniri săptămânale cu experții din statele membre. Este foarte important ca statele membre să transmită Comisiei Europene informații la zi despre situația din sectoarele afectate de aceste restricții.

Reporter: Din totalul de despăgubiri la nivel european, cât vor primi producătorii români?

Dacian Cioloș: Deocamdată, am anunțat măsuri de sprijin pentru producătorii de legume și fructe, acolo unde vorbim despre produse perisabile, care nu pot fi stocate în așteptarea găsirii de noi piețe. Suma totală alocată acestor măsuri de piață pentru acest sector este de 125 milioane de euro. Nu există o repartizare a acestei sume pe stat membru. Sprijinul financiar va fi alocat producătorilor, în funcție de nevoi, de cantitățile de legume și fructe retrase de pe piață intr-un fel sau altul. Atlfel spus, aceste măsuri vor acționa ca o plasă de siguranță. Principalul obiectiv al producătorilor va fi bineînțeles să-și vândă producția pe piață. Însă, dacă acest lucru va fi îngreunat din cauza eventualului surplus de producție, în urma restricțiilor exportului pe piața rusă, producătorii vor putea decide să recurgă la retrageri de pe piață a unei părți a producției, iar măsurile anunțate azi vor compensa financiar aceste cantități retrase.

Reporter: Din datele disponibile la CE, cât de afectate sunt România și celelalte țări europene de embargoul rusesc?

Dacian Cioloș: Exportul pe piața rusă reprezintă în jur de 10 procente din totalul exporturilor europene extracomunitare de produse agricole și agroalimentare. Unele sectoare și unele state membre sunt mai afectate decât altele. Spre exemplu, peste 60 de procente din exporturile agroalimentare din țările baltice aveau această destinație, aproape 30 de procente din exporturile Poloniei, 20 la sută din exporturile Cehiei. Pentru alte state membre precum Germania, Olanda vorbim de cantități și de valori ale exportului foarte mari.

În cazul României, din datele pe care le avem la Comisia Europeană, procentul este mult mai mic, ceea ce înseamnă că România va fi afectată direct mult mai puțin în comparație cu alte state membre. În medie, în 2011-2013, România a exportat către Federația Rusă produse agricole și agroalimentare în valoare de 34 de milioane de euro, dintr-un total al exporturilor extracomunitare de aproape un miliard și jumătate de euro pe an. Aceasta înseamnă că numai 2,3% din exporturile agroalimentare românești au avut ca destinație piața rusească. Pentru România, impactul economic direct al restricțiilor impuse de Rusia este limitat. Sigur, dincolo de acest impact direct, ar mai putea exista efecte indirecte – dat fiind faptul că vorbim despre o piață comună europeană, mai multe produse decât de obicei ajunse pe piețele din România ar putea afecta vânzările producătorilor români. Dar, tocmai de aceea, am avut în vedere aplicarea acestor măsuri de sprijin pe piață pentru toate statele membre, nu doar pentru cele care exportă direct pe piața Rusiei.

Reporter: Pentru ce perioadă se vor acorda despăgubirile?

Dacian Cioloș: Măsurile de sprijin se vor aplica atât timp cât va fi nevoie de ele. Azi am alocat 125 de milioane de euro unui set de măsuri care vor fi aplicate în sectorul fructelor și legumelor perisabile până la sfârșitul lunii noiembrie. Săptămâna trecută am aprobat o serie de măsuri pentru producătorii de piersici și nectarine. Foarte probabil, probleme vor mai fi și în alte sectoare. Suntem gata să acționăm când și unde va fi necesar, cu mijloacele cele mai potrivite. Este un proces în desfășurare. Ceea ce mi se pare cel mai important este ca agricultorii români, și toți ceilalți agricultori europeni afectați de embargoul rusesc, să știe că noua Politică Agricolă Comună are toate instrumentele administrative, legislative și bugetare pentru a veni în sprijinul lor. Această decizie a Federației Ruse nu ne-a luat prin surprindere, dovadă că am fost în măsură să activăm rapiddispozitivul de sprijin pentru sectoarele cele mai vulnerabile.

Reporter: Pe lângă despăgubiri cum poate Comisia Europeană să-i ajute pe producătorii europeni?

Dacian Cioloș: Există, într-o primă fază o serie de măsuri de sprijinire a pieței, de la retrageri de pe piață, distribuirea gratuită a produselor în cauză, compensații pentru nerecoltate sau pentru recoltare înainte de vreme. Dincolo de acestea, în funcție de sectoare, analizăm și alte modalități de acțiune. Sectorul agricol european este unul robust si flexibil. Piața rusă este una foarte importantă, dar pentru producătorii noștri, mai există și alte piețe. De altfel, Comisia Europeană sprijină producătorii europeni, inclusiv producători români, printr-o politică de promovare pe piețe noi și, mai ales, prin negocierile comerciale pe care le desfășoară.

Reporter: Cât de rapid pot fi găsite aceste piețe noi pentru producătorii din UE?

Dacian Cioloș: Sunt conștient că găsirea într-un timp foarte scurt a unor piețe alternative este dificilă. De aceea am luat aceste măsuri de sprijin. Pe termen mediu și lung însă, în paralel cu o normalizare necesară a relațiilor cu Federația Rusă, sunt sigur că producătorii noștri vor putea să se orienteze și spre alte piețe.

Sursa: mediafax.ro

UE decide joi noi SANCȚIUNI împotriva Rusiei. Ministrul austriac de Externe: Uniunea va pregăti măsuri în domeniul apărării

Uniunea Europeană va adăuga, joi, noi oficiali și entități ruse pe lista sancțiunilor adoptate din cauza susținerii acordate separatiștilor din estul Ucrainei, anunță Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, citată de AFP.

UPDATE 19:03 Uniunea Europeană va decide joi noi sancțiuni împotriva Rusiei

“Am decis accelerarea pregătirii măsurilor punctuale decise săptămână trecută”, a precizat Ashton. Lista va fi prezentată joi, a subliniat oficialul UE. Uniunea Europeană va pregăti sancțiuni țintite vizând Rusia în domeniile tehnologiei și apărării, în urma prăbușirii avionului malaysian în Ucraina, a anunțat marți ministrul austriac de Externe, relatează AFP. “Comisia va fi mandatată să pregătească sancțiuni țintite în sectoarele tehnologiilor-cheie și militare”, a declarat anterior ministrul Sebastian Kurz în cursul unei reuniuni cu omologii săi la Bruxelles.

Această decizie a fost confirmată de surse europene.

Potrivit altei surse, măsurile sectoriale avute în vedere – în afară de sectoarele apărării și tehnologiilor de vârf – ar putea să vizeze accesul pe piețele financiare europene, bunuri cu dublă întrebuințare civilă și militară și sectorul energetic, în special petrol-gaze. Era încă neclar marți după-amiaza dacă aceste eventuale măsuri fac parte din câmpul sancțiunilor economice de anvergură cunoscută sub numele de “faza a treia” – a căror adoptare necesită o reuniune a șefilor de stat și de guverne – sau dacă rămân în cadrul sancțiunilor specifice mai limitate. Miniștrii europeni urmează să dea Comisiei Europene (CE) și serviciului diplomatic al UE un termen de câteva zile în vederea aprofundării acestor măsuri.

Ele constituie o amenințare la adresa Moscovei, în cazul în care Rusia nu răspunde solicitărilor occidentalilor și anume de a ajuta munca anchetatorilor la locul prăbușirii zborului MH17 într-o zonă aflată sub controlul separatiștilor proruși, în estul Ucrainei.

Sursa: mediafax.ro

„Sunt mândră de țara mea!”

Ana Birchall, deputat PSD și Înalt reprezentant al Primului Ministru pentru afaceri europene și parteneriat cu SUA a susținut, de la tribuna Camerei Deputaților, o declarație politică în care a evidențiat potențialul pe care România îl are de a fi un factor de stabilitate în regiunea Europei Centrale și de Sud-Est.

România are datoria să se prezinte în fața partenerilor din regiune, în fața partenerilor din UE și în fața prietenilor noștri de peste Ocean ca un factor de stabilitate și consecvență, ca un aliat profesionist, devotat și de încredere, să se prezinte ca un stat puternic” a declarat Ana Birchall.

România are competența necesară pentru a transfera stabilitatea politică, economică și socială acumulată în ultimii doi ani către întreaga regiune. Trebuie doar să dorim acest lucru” a continuat deputatul PSD.

Ana Birchall și-a reafirmat sprijinul pentru Guvernul care a dat României potențialul de a deveni un lider, atât în regiune cât și în UE, prin măsurile economice și sociale pe care le-a luat în ultimii doi ani.

Sunt mândră de țara mea și consider că această atitudine este potrivită pentru toți cei, care în diverse poziții, reprezintă România și românii. Relevanța României pe plan regional nu este una artificială. Potențialul economic și social al României nu este unul închipuit” a afirmat deputatul PSD Ana Birchall.

Susțin primul Guvern al României care scutește persoanele juridice de plata impozitului pe profitul reinvestit, care elimină 92 de impozite și taxe parafiscale, care acordă facilități fiscale pentru angajatorii care dau o șansă absolvenților din România și care scade cu 5 puncte procentuale Contribuțiile pentru Asigurările Sociale la angajator. Reducerea CAS-ului a depășit, pentru prima oară în istoria postdecembristă, statutul de promisiune electorală și se transformă în realitate începând cu data de 1 octombrie. Trebuie să adaug aici, foarte pe scurt, faptul că este de-a dreptul jenant că o măsură atât de dorită de mediul privat din România este atacată de două partide care se pretind a fi de dreapta: PNL și PDL” a mai adăugat Ana Birchall.

În finalul declarației deputatul Ana Birchall a vorbit despre potențialul nostru de a ne revitaliza și de a redeveni lideri importanți atât pe plan regional, cât și în cadrul UE, printr-o politică externă eficientă și pragmatică. Totodată în sprijinul acestor idei, Ana Birchall a reamintit faptul că relațiile România – SUA se află la un nivel foarte pozitiv, fără precedent în ultimii 10 ani.

În ultimii doi ani, România a înregistrat cel mai mare aflux de vizite externe din partea Partenerilor noștri Strategici Statele Unite ale Americii, parteneri importanți din UE și nu numai. România trebuie să folosească diplomația economică pentru a atrage investitori și pentru a ne consolida și mai mult pe plan economic și diplomația parlamentară pentru a crea relații solide la nivel diplomatic. Aceste două paliere ale relațiilor externe trebuie să fie folosite la adevăratul lor potențial” a continuat Ana Birchall.

Consider că România poate să devină un HUB operațional, economic, politic, social și de securitate de maximă importanță pentru regiunea noastră. Accelerarea relațiilor economice bilaterale cu partenerii noștri strategici și deschiderea României către noi oportunități în relațiile externe reprezintă obiective pe care astăzi nu trebuie să le mai ignorăm, ci să ni le asumăm” a continuat Ana Birchall.

Merităm o Românie care să servească drept model într-o Europă socială. România în care vreau să trăiesc împreună cu familia mea este o țară fără inechități sociale, o țară cu instituții puternice, care lucrează în folosul cetățenilor săi, o țară fără clivaje și conflicte între categoriile socio-profesionale. O țară cu o clasă de mijloc bine conturată și într-o continuă dezvoltare, o țară care vrea și poate să își îndeplinească vocația de lider regional. O Românie în care dictatura non-valorilor să fie înlăturată și înlocuită cu dictatura legii și a respectului față de lege” a încheiat deputatul PSD Ana Birchall, secretar al Comisiei pentru Afaceri Europene din Camera Deputaților și Înalt reprezentant al Primului Ministru pentru afaceri europene și parteneriat cu SUA.

Cum protejeaza Guvernul productia interna de lapte, sub amenintarea eliminarii barierelor la importul din alte state UE​

Eliminarea plafoanelor aplicate statelor UE la exportul intracomunitar de lapte de la 15 aprilie 2015 ar putea fi o amenintarea pentru producatorii romani, motiv pentru care Ministerul Agriculturii a crescut de anul acesta subventia pe cap de animal pentru a stimula productia interna, a declarat, joi, la Sibiu, ministrul de resort, Daniel Constantin.

Desfiintarea cotei de lapte “ar putea reprezenta o amenintare si ne pregatim pentru acel moment”, a afirmat vicepremierul, citat de Agerpres.

“Din acest motiv am schimbat in acest an modalitatea de subventionare. Daca anul trecut crescatorii de bovine aveau la dispozitie un sprijin unitar pe cap de animal, din 2014 am schimbat si pe langa acest sprijin unitar avem si un sprijin pentru cei care raporteaza productia de lapte. Anul trecut ajutorul era de 500 de lei pe cap (de animal – n.r.), anul acesta este intre 730 si 1.300 de lei pe cap, stimulativ pentru cei care vor sa isi creasca efectivele si productia de lapte”, a precizat el.

“In acest fel vedem ca sunt stimulati sa produca mai mult”, a apeciat Daniel Constantin. De asemenea, ministrul Agriculturii mizeaza pe o crestere a productiei autohtone de lapte prin investitiile in zona de genetica. “S-a investit foarte mult in ceea ce inseamna aparatura, tehnologie, pentru a reduce costul de productie si in egala masura s-a investit foarte mult si se va investi si mai mult in perioada urmatoare, in zona de genetica, astfel incat sa crestem productivitatea si pe cap, dar sa scadem costul de productie prin folosirea unei tehnologii avansate”, a mai aratat el. In schimb, Guvernul mai analizeaza pana in septembrie 2014 posibilitatea scaderii TVA la lapte, , carne, legume si fructe. “Sigur ca analizam in momentul de fata reducerea TVA la mai multe produse, inclusiv la carne. La carne, impactul este ceva mai mare si atunci trebuie sa facem o analiza profunda, astfel incat sa nu venim cu alte taxe suplimentare. Dar suntem aproape de a definitiva o analiza cu privire la reducerea TVA-ului la legume si fructe, la lapte. Sigur ca noi analizam si pe domeniul carne si sper sa putem la un moment dat sa introducem toate aceste domenii sau cel putin treptat”, a precizat Daniel Constantin. Incepand cu aprilie 2015, potrivit unei directive europene, se va desfiinta cota la lapte care limiteaza exporturile intracomunitare. Ridicarea de restructii ii afecteaza pe producatorii romani, in conditiile in care ei nu dispun de mijloacele de productie masiva si de calitate inalta pe care le au competitorii din alte state UE. La 31 decembrie 2013 a expirat perioada de tranzitie aprobata Romaniei pentru alinierea la cerintele comunitare de igiena a laptelui de vaca materie prima. De la 1 ianuarie 2014, micii fermieri romani trebuie sa detina un buletin de analiza cu normele de calitate a laptelui pentru a putea iesi pe piata.

Anul trecut, Guvernul a decis sa acorde un sprijin financiar, sub forma unui ajutor de minimis, pentru sprijinirea crescatorilor de animale care detin pana la cinci vaci de lapte si care se organizeaza intr-o singura forma asociativa constituita la nivelul comunei, in vederea achizitionarii unor tancuri de racire a laptelui, cu o capacitate de maximum 1.000 litri/comuna, pentru asigurarea livrarii laptelui materie prima spre procesare.

Sursa: hotnews.ro

Micii românești, fabricați după rețeta tradițională, vor putea fi exportați în UE, de la 25 iunie

Regulamentul CE care permite folosirea bicarbonatului de sodiu pentru fabricarea micilor a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, începând cu 25 iunie, acest produs va fi putea fi exportat în toate țările Uniunii Europene.

României i s-a făcut o derogare pentru folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi necesari preparării pastei de mici, prin Regulamentul nr. 601/2014 al Comisiei din 4 iunie de modificare a anexei II la Regulamentul (CE) nr. 1333/2008 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește categoriile de carne și utilizarea anumitor aditivi alimentari în preparatele din carne.

Documentul a fost publicat, joi, în Jurnalul Oficial al UE, astfel că, de la 25 iunie, micii vor putea fi exportați în spațiul comunitar, după mai bine de un an în care au existat preocupări cu privire la pregătirea micilor după rețeta tradițională, care presupune folosirea bicarbonatului de sodiu și a altor aditivi alimentari, interziși de Uniunea Europeană în produsele din carne.

În Anexa II, se arată că pentru prepararea micilor se pot folosi carbonați de sodiu, acid carminic (colorant roșu), precum și zaharuri și melase caramelizate.

Controversele au apărut în vara anului trecut, înainte de intrarea în vigoare, la 1 iunie 2013, a unui regulament european care interzicea folosirea unor aditivi alimentari în produsele din carne. Printre aditivii interziși figurau bicarbonatul de sodiu, un conservant și un antioxidant folosiți în rețeta tradițională de mici.

“Bicarbonatul de sodiu se poate folosi în carnea crudă tocată, dar se poate folosi și când vrei să maschezi un miros al cărnii. De aceea, Uniunea Europeană nu l-a agreat. Prima rețetă cunoscută de mici datează din 1902 și specifică bicarbonatul în cantitate de 2-3 grame la un kilogram de carne. E folosit pentru a frăgezi compoziția și a păstra compoziția. Dacă nu se folosește bicarbonat, micul seamănă cu o chiftea”, explica, la 1 mai 2013, președintele Patronatului Romalimenta, Sorin Minea.

“Vina noastră a fost că nu ne-am trezit foarte devreme să cerem introducerea bicarbonatului într-un produs tradițional. Au fost discuții sterile și ne-am trezit că se interzice”, mai preciza Sorin Minea, adăugând că se va putea obține o derogare de la Comisie.

La 20 februarie 2014, Comitetul Permanent pentru Lanțul Alimentar și Sănătatea Animalelor (SCFCAH) a decis să amâne proiectul de regulament al Comisiei care autorizează folosirea aditivilor necesari pastei de mici pentru luna iulie a acestui an.

“Intenția a fost de a vota în cadrul SCFCAH folosirea mai multor aditivi pentru anumite produse tradiționale, printre care și micii românești”, a precizat atunci, pentru MEDIAFAX, Aikaterini Apostola, ofițer de presă al comisarului pentru sănătate, Tonio Borg.

“În cele din urmă, votul nu a mai avut loc, dar discuțiile cu statele membre vor continua și chestiunea va fi introdusă din nou pe agenda SCFCAH”, a mai spus Apostola.

Potrivit unor surse europene, mai multe state, printre care Germania și Olanda, s-au opus proiectului.

La rândul său, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a precizat că proiectul a fost supus discuției, pentru a decide dacă se poate întruni o majoritate calificată (minim 260 voturi din total 352).

“Cu toate că niciun stat membru nu a avut obiecții la solicitările României, unele din aceste state au precizat că nu pot vota în favoarea propunerii, datorită solicitărilor producătorilor naționali, solicitări care nu au putut fi incluse în prezentul proiect. În esență, este vorba de interesul acestora privind extinderea listei cu aditivi care nu sunt utilizați în produse tradiționale”, se arată într-un comunicat al MADR.

Din cauza acestei situații, s-a decis să nu supună votului proiectul de regulament, “evitând astfel reluarea întregului proces de la zero (opiniile favorabile cumulau 247 voturi)”, a mai precizat Ministerul Agriculturii.

În cele din urmă, amânarea nu a mai durat până în iulie.

Potrivit unor surse europene, la presiunea mai multor state, inclusiv al României, Comitetul SCFCAH s-a reunit la 10 martie pentru a lua o decizie în privința modificării listei aditivilor. România a obținut derogarea pentru folosirea bicarbonatului și a carminului în pasta de mici. Derogarea obținută permite folosirea acestor doi aditivi doar pentru prepararea pastei de mici, dar va rămâne interzisă pentru alte produse. Totodată, decizia SCFCAH a permis României să exporte mici în Uniunea Europeană.

Decizia a fost salutată și de comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș.

“Atunci când există argumente, atunci când există o bună coordonare între industrie și autoritățile responsabile la nivel național și european, rezultatele sunt pozitive. Mă bucur că serviciile Comisiei Europene, în special Direcția Generală pentru Sănătate coordonată de colegul meu Tonio Borg, au tratat cu atenție o problemă atât de importantă pentru cei de acasă și că, după întâlnirea de pe 20 februarie, s-au mobilizat într-un timp foarte scurt pentru a pune cererea României din nou pe agenda comitetului”, a declarat comisarul Cioloș.

Sursa: mediafax.ro

Der Spiegel: David Cameron ameninta cu iesirea Marii Britanii din UE, daca Juncker devine presedinte al CE

Premierul britanic, David Cameron, i-a amenintat pe partenerii europeni cu iesirea tarii sale din Uniunea Europeana, daca luxemburghezul Jean-Claude Juncker va deveni presedinte al Comisiei Europene, relateaza in ultima sa editie saptamanalul german Der Spiegel, citat de AFP.

Citand “surse apropiate participantilor” la summitul care a reunit martea trecuta, la Bruxelles, sefii de stat si de Guvern din Uniunea Europeana, saptamanalul a anuntat ca, in opinia lui Cameron, alegerea lui Juncker ar “destabiliza in acest moment Guvernul britanic, astfel incat va fi necesara organizarea unui referendum” privind prezenta Marii Britanii in Uniunea Europeana, transmite Mediafax. Acest referendum s-ar solda, cel mai probabil, cu refuzul britanicilor de a mai ramane in componenta Uniunii Europene, ar fi declarat Cameron, intr-o discutie la care a participat, de asemenea, cancelarul german Angela Merkel. Un purtator de cuvant al Downing Street a refuzat ca comenteze aceste informatii si sa explice pozitia guvernului britanic fata de candidatura lui Juncker. “Nu facem comentarii cu privire la potentialii candidati (la presedintia Comisiei Europene) in aceasta etapa. Este prea devreme”, a afirmat el.  “O figura a anilor 1980 nu poate rezolva problemele din urmatorii cinci ani”, ar fi afirmat premierul britanic, referindu-se la Juncker, potrivit Der Spiegel, care a difuzat sambata extrase din articol.

Dupa scrutinul european din 25 mai, a inceput cursa pentru gasirea unui nou presedinte al Comisiei Europene. Juncker pare bine plasat pentru ca partidele conservatoare pe care le reprezinta sa constituie prima forta din noua adunare, dar un anumit numar de lideri conservatori, inclusiv Cameron, il considera prea european si un om al trecutului.

Sursa: incont.ro

François Hollande: Uniunea Europeană a devenit de neînțeles. Așa ceva nu mai poate continua

UE “a devenit de neînțeles” și trebuie “să se retragă de acolo unde nu este nevoie de ea”, a declarat luni președintele francez, François Hollande, a doua zi după alegerile europarlamentare soldate în Franța cu unsucces important al extremei drepte, relatează AFP.

“Europa a devenit (…), sincer să fiu, de neînțeles, chiar și pentru state”, a spus François Hollande. “Așa ceva nu mai poate dura. Europa trebuie să fie simplă, clară, pentru a fi eficientă acolo unde trebuie, și să se retragă de acolo unde nu este nevoie de ea”, a adăugat el. Uniunea Europeană “a reușit de doi ani să treacă peste criza din zona euro (…), dar cu un preț: cel al unei austerități care a sfârșit prin a descuraja popoarele”, a declarat președintele francez. “Mâine, la Consiliul European, voi reafirma că prioritare sunt creșterea, crearea locurilor de muncă, investițiile”, a continuat el. În opinia lui Hollande, “Europa nu poate să meargă înainte fără Franța, iar viitorul Franței este în Europa”. “Eu sunt european”, a spus el. “Datoria mea este să reformez Franța și să reorientez Europa”, a subliniat Hollande. Triumful Frontului Național din Franța, care a înregistrat un scor istoric de 25,4% în alegerile europarlamentare de duminică, este apreciat ca un seism politic ce simbolizează ascensiunea extremei drepte și eurofobilor în Uniunea Europeană, chiar dacă dreapta conservatoare a obținut cele mai multe mandate în Parlamentul European.

Sursa: mediafax.ro

9,6 mld. euro, in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa faca sau are o afacere in agricultura. Cum obtineti finantare europeana

Uniunea Europeana si statul roman au alocat pentru sectorul agricol nu mai putin de 9,6 miliarde de euro in urmatorii 6 ani. Banii pot fi luati de oricine vrea sa-si faca sau are deja o afacere in agricultura, cu conditia sa prezinte un proiect bun si fezabil. De altfel, marti s-a dat startul depunerii de proiecte. Aflati mai jos ce trebuie sa faceti daca vreti sa obtineti finantare europeana.

Florin are 19 ani si isi doreste, dupa terminarea Facultatii de Agricultura, sa dezvolte ferma infiintata de tatal sau in urma cu 9 ani in Calarasi. Cum nu are bani suficienti, se gandeste serios sa aplice pentru fonduri europene. Orice persoana sau firma poate primi finantare de la Uniunea Europeana, cu conditia sa detina un teren agricol sau o ferma. Si ceva bani pusi deoparte pentru investitii. Pentru masura 1.2.1. care vizeaza modernizarea exploatatiilor agricole, de pilda, beneficiarul trebuie sa suporte 40% din valoarea proiectului. Restul banilor vin de la Uniunea Europeana si de la statul roman. Fermele de familie pot depune proiecte de cel mult 125.000 de euro, iar cele mari de pana la 2 milioane de euro.

Primul pas: intocmeste un proiect in care descrie investitia pe care vrea sa o faca, cat este de fezabila si ce spera sa obtina in urma ei. De pilda, daca vrea sa construiasca o sera trebuie sa spuna unde va fi construita, pe ce suprafata, ce materiale va folosi si asa mai departe. Pe site-ul Agentiei de Plati pentru Dezvoltare Rurala exista si proiecte tip, dupa care se pot inspira. Apoi, dosarul se depune la oficiile judetene ale APDRP sau online, pe site-ul institutiei. In cel mult jumatate de an, agricultorul afla daca cererea de finantare i-a fost acceptata. Daca ulterior afacerea nu merge sau nu-si indeplineste obiectivele, trebuie sa dea inapoi banii. Prin Programul national de Dezvoltare Rurala 2014-2020 sunt puse la bataie nu mai putin de 9,6 miliarde de euro. Marti, 20 mai, s-a dat startul depunerii de proiecte pe masura 1.2.1. Sunt 150 de milioane de euro disponibile pentru achizitia de utilaje, animale, echipamente si pentru constructii. 20% dintre ei pentru fermele de familie.

Daniel Constantin, ministrul Agriculturii: “Prin concentrarea fondurilor pe ferme de familie putem sa ajutam la consolidarea clasei de mijloc si a celor ramasi in zona de subzistenta.”

In perioada 2007-2013, in Romania au fost infiintate si modernizate, cu bani europeni, peste 2.800 de ferme.

Sursa: incont.ro

Comisia Europeana impune noi reguli pentru muncitorii straini care lucreaza in UE. Romania trebuie sa adopte legislatia in urmatorii doi ani

Romania trebuie sa isi armonizeze, in urmatorii doi ani, legislatia cu normele europene, noua directiva adoptata de Consiliul de Ministri al UE imbunatatind protectia drepturilor lucratorilor detasati prin prevenirea fraudei, se arata intr-un comunicat al Reprezentantei Comisiei Europene.

Dreptul intreprinderilor de a oferi servicii intr-un alt stat membru al UE si de a detasa temporar lucratori pentru a furniza serviciile respective se bazeaza pe articolul 56 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene (TFUE). Directiva privind detasarea lucratorilor stabileste masuri de protectie a drepturilor sociale ale lucratorilor detasati si de prevenire a dumpingului social, prevazand obligatia statelor membre de a se asigura ca actele cu putere de lege si actele administrative ale tarii-gazda sunt aplicabile lucratorilor detasati.
Noua directiva ce contine norme de punere in aplicare a celei privind detasarea lucratorilor va asigura respectarea in practica a drepturilor lucratorilor detasati si consolidarea cadrului legal pentru prestatorii de servicii.
Statele membre trebuie sa o transpuna in legislatia nationala in cel mult doi ani si douazeci de zile dupa publicarea sa in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
“Adoptarea Directivei de punere in aplicare a normelor UE privind lucratorii detasati transmite un semnal clar, in ajunul alegerilor europene, ca Europa nu accepta frauda si abuzurile impotriva lucratorilor detasati sau alte forme de dumping social”, a declarat comisarul european pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune, László Andor.
Noua directiva va contribui la o mai buna aplicare a acestor norme in practica, in special in anumite sectoare, cum ar fi constructiile si transportul rutier, unde, de exemplu, intreprinderi de tip “cutie postala” (fara o activitate economica reala in tara “de origine”) au utilizat “detasari” false pentru a eluda normele nationale privind securitatea sociala si conditiile de munca.
Directiva de punere in aplicare sporeste gradul de sensibilizare al lucratorilor si al intreprinderilor cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in ceea ce priveste termenii si conditiile de incadrare in munca, imbunatateste cooperarea dintre autoritatile nationale insarcinate cu detasarea, clarifica definitia detasarii, astfel incat sa creasca certitudinea juridica pentru lucratorii detasati si prestatorii de servicii, stabileste responsabilitatile statelor membre in ceea ce priveste verificarea conformitatii cu normele prevazute in directiva din 1996, obliga intreprinderile care efectueaza detasari sa desemneze o persoana de contact pentru asigurarea legaturii cu autoritatile de aplicare a legii si sa declare identitatea, numarul lucratorilor care urmeaza a fi detasati, datele de inceput si de incheiere ale detasarii, adresa locului de munca si natura serviciilor.
De asemenea, noua directiva obliga la punerea la dispozitie a documentelor de baza, cum ar fi contractele de munca, fisele de salariu si fisele de pontaj ale lucratorilor detasati, imbunatateste controlul aplicarii drepturilor si tratarea plangerilor, obligand atat statul membru gazda, cat si pe cel de origine sa garanteze ca lucratorii detasati, cu sprijinul sindicatelor si al altor parti terte interesate, pot sa inainteze plangeri si sa intenteze actiuni juridice si/sau administrative impotriva angajatorilor lor in cazul in care nu le sunt respectate drepturile.
Sursa: incont.ro

Eurobarometru: Cei mai multi dintre romani au o parere proasta despre economia tarii, Guvern si Parlament. Trei sferturi insa au incredere in viitorul UE

Romanii (87%) au o parere proasta despre starea economiei nationale si tind sa nu aiba incredere in Guvern (74%) si Parlament (80%), in schimb sunt optimisti in legatura cu viitorul UE (76%), potrivit unui Eurobarometru publicat luni si citat de Mediafax.

Aproape 90% dintre romanii chestionati au declarat ca au o parere proasta despre starea economiei nationale (fata de 65% media europeana), iar 12% o parere buna. In ceea ce priveste asteptarile pentru economia nationala pentru urmatoarele 12 luni, 41% considera ca situatia va fi la fel, 31% cred ca va fi mai rau, iar 23% ca va fi mai bine.
Referitor la locurile de munca, 19% dintre repondenti apreciaza ca situatia se va schimba in bine, 35% in mai prost, iar 41% cred ca va ramane la fel. Intrebati de impactul crizei asupra pietei muncii, 47% dintre romani cred ca ce-i mai rau abia urmeaza (la fel ca media europeana), in timp ce 38% considera ca ce-a fost mai rau a trecut. Rugati sa spuna care sunt cele mai importante chestiuni cu care se confrunta Romania in prezent, romanii au indicat situatia economica (38%), preturile in crestere (38%) si somajul (31%). La nivel personal, principalele preocupari sunt cresterea preturilor (45%), securitatea sociala si sanatatea (26) si situatia financiara a familiei (25%). Aproape 60% dintre romani tind sa aiba incredere in institutiile europene (fata de 32% media europeana), iar 34% tind sa nu aiba incredere. In schimb, 80% dintre ei tind sa nu aiba incredere in Parlamentul de la Bucuresti si doar 16% tind sa aiba incredere.
Situatia este similara in cazul Guvernului: 74% tind sa nu aiba incredere in aceasta institutie, iar 23% tind sa aiba. Intrebati daca Romania s-ar descurca mai bine in afara UE, 62% au respins aceasta afirmatie, iar 26% au fost de acord. In proportie de 76% romanii sunt optimisti in legatura cu viitorul UE – fata de 53% media europeana, si 19% pesimisti – fata de 40% media europeana. 57% dintre cei chestionati au declarat ca statul intervine prea mult in viata lor, iar 36% au spus ca nu au aceasta impresie.
La intrebarea daca este prea multa toleranta, iar infractorii ar trebui sa fie pedepsiti mai sever, 88% dintre romani au fost de acord, iar 10% nu. Intrebati care sunt valorile reprezentantive pentru Uniunea Europeana, cei mai multi romani au indicat drepturile omului, democratia si statul de drept. Sondajul a avut loc in perioada 15-23 martie 2014.
Sursa: incont.ro

Gazprom ameninta ca va opri livrarile de gaze pentru Ucraina, din 3 iunie. Decizia ar afecta intreaga Europa. Cat de dependenta este Romania de Rusia

Gazprom va sista livrarile de gaze destinate Ucrainei incepand din 3 iunie, daca Administratia de la Kiev nu va efectua plati in avans pentru luna iunie, anunta presedintele companiei ruse, Aleksei Miller.

“Daca Ucraina nu va plati anticipat gazele pe luna iunie, Gazprom va informa inainte de 3 iunie partea ucraineana in legatura cu gazele care vor fi livrate. Daca nu vor fi platite in avans, Ucraina nu va primi niciun metru cub de gaze in iunie”, a explicat Miller, citat de AFP, potrivit Mediafax.Gazprom a amenintat de mai multe ori, in contextul crizei din Ucraina, ca va intrerupe alimentarea cu gaze, iar saptamana trecuta a introdus un sistem de plata in avans pentru livrarea gazelor. Kievul a acumulat facturi neplatite in valoare de 2,2 miliarde de dolari si refuza cresterea cu 80% a tarifului, o masura decisa de catre Moscova la inceputul lui aprilie. Trecerea la un sistem cu plata in avans inseamna, de fapt, intreruperea furnizarii gazelor naturale catre Ucraina, implicand riscul perturbarii livrarilor catre UE, ca in timpul “razboaielor gazelor naturale” din 2006 si 2009.
Intr-o scrisoare trimisa catre 18 lideri europeni, publicata la 10 aprilie, Putin i-a somat deja pe europeni sa asigure plata datoriei in valoare de miliarde de euro acumulate de Ucraina, altfel aprovizionarea lor fiind amenintata.
UE importa un sfert din gazele sale naturale din Rusia, iar aproape jumatate din aceste livrari tranziteaza Ucraina.
Presedintele rus a solicitat consultari in vederea introducerii unor masuri comune de stabilizare a economiei Ucrainei si pentru asigurarea livrarilor si tranzitului de gaze naturale rusesti.
Bruxelles-ul a acceptat sa poarte consultari cu Moscova pe tema securitatii aprovizionarilor cu gaze naturale si a subliniat ca “fiabilitatea” Rusiei se afla in joc, dupa ce aceasta a amenintat cu oprirea furnizarilor.
Presedintele rus a amenintat pe 10 aprilie cu oprirea livrarilor de gaze naturale catre Ucraina, in cazul in care Kievul nu-si rezolva problema datoriei. El a anuntat ulterior ca da Ucrainei termen o luna sa-si solutioneze acest diferend cu Moscova asupra gazelor naturale.
Reteaua ucraineana de gazoducte asigura tranzitul a 65 din cele 133 de miliarde de metri cubi de gaze naturale achizitionate de catre state UE. Achizitiile din Rusia acopera 25% din nevoile UE, potrivit datelor furnizate de catre CE pentru anul 2013.
Rusia asigura peste 80% din gaze pentru 10 state europene. Romania printre cele mai putin dependente
Gazul rusesc acopera peste 80% din consum in cazul a 10 state europene, printre care Bulgaria, Serbia si Republica Moldova, in timp ce Romania se numara printre cele mai putin dependente tari din regiune, alaturi de Marea Britanie sau Franta.
Anul trecut, aproximativ 20% din consumul de gaze al Romaniei a fost acoperit prin importuri din Rusia, restul fiind asigurat din productia interna.
Pentru Serbia, Bulgaria, Cehia, Finlanda si Belarus, importurile din Rusia asigura in intregime sau aproape in totalitate necesarul de gaze naturale, potrivit datelor Gazprom si Morgan Stanley, citate de The Guardian.
In Republica Moldova si Lituania, gazul rusesc acopera aproximativ 90% din consum, iar Polonia si Slovacia depind in proportie de 80% de importuri.
Rusia asigura peste 40% din necesarul de gaze naturale al Germaniei, Ucrainei, Turciei, Austriei, Greciei si Estoniei, potrivit datelor citate.
La polul opus, Belgia nu utilizeaza deloc gaze rusesti, in timp ce in Olanda si Elvetia importurile din Rusia acopera pana la 10% din necesitati.
Marea Britanie, Romania si Franta figureaza cu procentaje de aproximativ 20%, in timp ce in Italia dependenta de gazul rusesc reprezinta aproape 30% din consum.
Rusia a intrerupt pentru scurt timp in doua randuri, in 2006 si 2009, livrarile de gaze catre Ucraina si implicit catre Europa, pe fondul disputelor dintre Kiev si Moscova privind pretul gazului si tarifele de tranzit.
Sursa: incont.ro

Cu sau fara euro? De ce Danemarca, Suedia, Cehia nu vor sa auda de euro, iar alte tari folosesc moneda UE desi nu fac parte din Uniune

Ca multe din uniunile monetare infiintate de-a lungul vremii, si actuala Eurozona se confrunta cu situatii care pot parea paradoxale. Tari ca Danemarca, Cehia, Suedia, Polonia (dar nu sunt singurele) nu vor sa adopte in ruptul capului moneda euro, in vreme ce  Andorra, Monaco, Kosovo, Colectivitatea Insulelor Wallis si Futuna sau Polinezia franceza utilizeaza moneda euro desi nu fac parte din UE.  In acest peisaj, Romania isi asuma timid adoptarea euro  in 2019, guvernatorul BNR spunand ca data “nu e inafara unei anumite realitati”.

Declaratia de miercuri a Guvernatorului:
“Despre aderarea la euro in 2018-2019, pot spune ca nu e inafara de o anumita realitate dar e bine sa punem niste termene intermediare, poate chiar anuale si sa avem o consensualizare de substanta. Asta inseamna valuri-valuri de dezbateri serioase. Procesul nu este simplu si nici nu trebuie lasat pe ultima suta de metri ca nu se va ajunge nicaieri”, a spus miercuri guvernatorul Mugur Isarescu.

“Stabilirea obiectivului de aderare la euro este o chestiune politica si nu depinde numai de BNR. Contribuim si noi, dar in esenta este o decizie politica. Parerea noastra este sa se faca prin consens politic real, de substanta. Bineinteles ca orice obiectiv politic are simbolistica lui.
Personal nu am nimic impotriva tintelor ambitioase, dimpotriva. Daca sunt de natura sa mobilizeze o tara un popor sunt binevenite. Adoptarea euro este un obiectiv politic, nu e o chestiune tehnica. La prima vedere schimbam o moneda cu alta. Nu este asa.Nu e vorba de o schimbare a unor bancnote. Pana si denominarea a avut o incarcatura politica. D-apoi trecerea la alta moneda si privarea Romaniei de politica monetara, care da suveranitate, capacitate de interventie, de ajustare, de adaptare la un soc intern si extern.

Trebuie sa va mai spun ca BNR nu este si nu a fost niciodata pesimista. Din 2010, La BNR au loc trimestrial, intrunirile comitetului de trecere la euro. Uneori le-am facut numai intre noi, cu specialistii BNR. Alteori, impreuna cu specialisti ai Finantelor, ai Comisiei de Prognoza. Odata, prin 2011, a venit si premierul Boc. Repet, nu suntem pesimisti. Dimpotriva suntem perseverenti, realisti si as spune chiar optimisti. Vom fi in continuare perseverenti in aceasta directie. Acum imi dau seama de ce a aparut ideea ca BNR e mai pesimista. Si ma bucur ca m-ati intrebat ca sa explic mai pe larg. (…) Daca e sa complic lucrurile as spune ca inafara indicatorilor de convergenta mai trebuie sa ne uitam la repartizarea dezvoltarii in intreaga tara. Pentru ca un bucurestean suporta mai bine cresterea pretului la paine decat cineva aflat la 100 de kilometri de bucuresti.” a mai spus el.

Am mai scris aici despre Uniunile Monetare. Unele au tinut mai mult, altele mai putin. Droulers ne spune ca media de varsta este pe la 20 de ani.

Cea facuta de Napoleon al treilea, intre Franta Elvetia  Belgia si Italia, a durat din 1865 pana dupa primul razboi mondial. Inflatia in principal a doborat-o.

In Italia circulau nouazeci de valute diferite, dar in 1847  Regatul Sardiniei (creat la Congresul de la Viena din 1815), Toscana si Statele Papale au intrat intr-o uniune tarifara. Lombardia si Venetia au fost pastrate de catre austrieci. Sicilia si Napoli au ales sa ramana in afara. Numai in provincia Toscana circulau 24 de monede diferite, orasele avand monede proprii. Dupa ce Italia a fost unificata din punct de vedere politic ( prin 1861), s-au luat masuri de unificare a monedei. In tranzitie, circulau patru valute, lira napoleoniene Piemont, lira Parma, florin austriac de Lombardia si Escudo-ul de la Roma.

Au fost si doua uniuni monetare proiectate dar care nu s-au facut. Cea dintre Canada si SUA si a doua  in Noua Zeelanda si Australia. In ambele insa avem si un spatiu cultural comun. Europa, insa….

Sfarsitul uniunilor astora s-a datorat si unor cauza economice, dar avea la baza aceeasi deficienta: diferente de cultura si civilizatie dificil de conciliat.

Sa revenim:

Bulgaria, Republica Ceha, Lituania, Ungaria, Polonia, Romania si Suedia sunt tarile UE care au obtinut o derogare de la adoptarea euro. Cu alte cuvinte, mai devreme sau mai tarziu vor trebui sa renunte la moneda nationala.
E drept, alti membri ai Uniunii si-au negociat prin tratate amanarea adoptarii euro in vreme ce altii au spus raspicat de la inceput ca nu vor renuntat la monedele lor( Marea Britanie). Exista insa si tari care nu sunt  in Uniunea Europeana dar care utilizeaza moneda euro (Andorra) sau altele -tot nemembri UE- care au anuntat ca vor trece la euro.

Derogarile daneze

Danemarca a obtinut prin Tratatul de la Edinburgh urmatoarele:.

  • Un protocol special care ii permite sa controleze cumpararea de case secundare de catre nationalii non-danezi.
  • Danemarca nu este obligata sa ia parte la moneda unica si a refuzat abolirea monedei nationale, Kronul, intr-un alt referendul de pe 28 septembrie 2000.
  • Danemarca nu este obligata de legislatia primului pilon in ceea ce priveste Justitia si Afacerile Interne si cetatenia UE.
  • Danemarca nu ia parte la cooperarea pentru aparare in UE.

Sa luam celelalte tari cu derogare, pe rand.

Republica Ceha are obligatia, la fel ca Romania, adoptarea euro in conformitate cu Tratatul de la Atena.

  • Nu exista o data planificata pentru asta. Coroana ceha nu face parte din ERM II. De la aderarea la UE in 2004, Republica Ceha a adoptat o politica fiscala si monetara similara cu cea a Uniunii Europene.
  • Desi tara este mai bine pozitionata decat punct de vedere economic ceilalti candidati pentru aderarea la zona euro, la intrarea sa nu este de asteptat inainte de 2019, din cauza, unui euroscepticism acut.
  • Spre sfarsitul anului 2010, o dezbatere aprinsa s-a instalat in Cehia cu priovire la negocierea unei optiuni similare celei obtinute de Danemarca.  Aceasta dezbatere a fost alimentata in parte de catre presedintele eurosceptic Vaclav Klaus. Premierul Petr Necas a afirmat mai tarziu ca nu era necesara negocierea, deoarece Republica Ceha nu poate fi obligata sa adere la ERM II. In consecinta, Republica Ceha va alege singura data la care sa treaca la euro, fara nicio graba.

Ungaria

Cea mai aproapiata data la care Ungaria va putea adopta moneda euro este 2018, a declarat premierul Orban intr-un interviu acordat postului public de radio MR1, transmite MTI. “Chiar si cele mai optimiste prognoze spun ca Ungaria nu va fi in masura sa adere la euro inainte de 2018”, a spus Viktor Orban.
Ungaria va adera la zona euro doar atunci cand zona euro “va oferi din nou o perspectiva” si cand tara va fi pregatita pentru asta, a declarat premierul Viktor Orban la Berlin, in cadrul unei conferinte de presa comuna cu Angela Merkel. “Nu respingem nicicum euro”, a spus Orban, adaugand ca Ungaria va adopta euro doar cand se vor intruni conditiile pentru aceasta, deoarece a invatat din greselile altor tari care acum sufera consecintele aderarii prea rapide la zona euro.

Lituania

Va trece la euro din 2015, in ciuda disputelor interne pe aceasta tema. Guvernul Lituaniei a aprobat planul de aderare la zona euro, care prevede infiintarea de comisii si de grupuri de lucru pentru trecerea tarii la noua moneda. Strategia de trecere la euro se aplica pe cateva niveluri in paralel. Lituania nu are probleme cu datoria de stat (36,5% din PIB), insa inflatia este subiectul cel mai dureros.
“Daca lituanienii vor inregistra o scadere a productiei sau o crestere a somajului, ei nu vor putea sa rezolve aceste probleme prin metode monetare, adica sa tipareasca bani”, precizeaza un economist litunian.

Polonia

Dupa ce au oscilat intre respingerea euro si apoi declarand ca vor sa faca parte din zona euro, oficialii polonezi spun acum ca criza ucraineana nu face decat sa sprijine intentia de aderare la euro. Guvernul din Varsovia, declarase anterior ca zona euro trebuie sa-si rezolve problemele inainte ca Polonia, a sasea economie din Uniunea Europeana, sa ia in considerare aderarea la euro. Avand in vedere ca unele state membre sunt prospere, iar altele in pragul falimentului, ministrul lor de finante a spus ca Polonia trebuie sa faca mult mai mult decat sa atinga tintele economice necesare intrarii in zona euro.

Tara indeplineste doar una din conditiile aderarii, respectiv o datorie guvernamentala de sub 60 la suta din produsul intern brut. Insa, pe masura ce rata inflatiei si deficitul bugetar inregistreaza o scadere accelerata, are toate sansele de a indeplini si aceste conditii pana in 2015.  Sprijinul populatiei pentru euro a scazut, iar, intr-un sondaj recent, doar 20 la suta din respondenti au declarat ca sunt de acord cu aderarea.

Suedia
Nu intentioneaza sa treaca in curand la euro, atata vreme cat la referendumul organizat populatia a fost vadit impotriva. Tara a mai facut parte dintr-o uniune monetara, prin  1873, cand impreuna cu Danemarca si Norvegia au format Uniunea Monetara Scandinava, avand ca moneda dolarul suedez

Studiu de caz: Slovenia

  • Intra in UE in 2004
  • In mai 2004 intra in ERM 2
  • In ianuarie 2005 lanseaza planul national de trecere la euro
  • Depune cererea formala in martie 2006
  • In ianuarie 2007 trece la euro
  • Capitala: Ljubljana
  • Suprafata: 20 273 kmᅡ
  • Populatia: 2 milioane

Planul general al Sloveniei pentru trecerea la moneda euro se bazeaza pe asa-numitul scenariu “Big-bang” , in cadrul caruia bancnotele si monedele euro sunt introduse in aceeasi zi cu adoptarea monedei euro (1 ianuarie 2007 in cazul Sloveniei). Mai exista si scenariul “Madrid”, despre care vom vorbi cu alta ocazie.

  • Perioada de dubla circulatie a fost de doua saptamani( 1-14 ianuarie 2007). Intrucat tara lor este vecina cu doua tari din zona euro (Italia si Austria), cei mai multi cetateni sloveni erau deja familiarizati cu moneda euro cu mult timp inainte ca aceasta sa devina moneda lor nationala.
  • Banca Sloveniei a primit din rezervele Eurosistemului 94,5 milioane de bancnote cu valoarea nominala de 2,175 miliarde. Monetaria din Finlanda a furnizat un total de 296,3 milioane de monede euro cu valoarea nominala de 104 milioane de euro.
  • Banii (numai monedele cantareau 1.500 de tone) au fost transportati inconvoaie auto pazite armat, cu trasee secrete pentru a nu fi atacate.
  • Operatiunile de alimentare anticipata a institutiilor de credit cu monede euro au inceput la 25 septembrie 2006, iar la 29 septembrie 2006 au inceput cele privind bancnotele euro. In total, bancile din Slovenia au primit bancnote euro in valoare de 772 milioane de euro si 250 milioane de monede (reprezentand aproximativ 84 milioane de euro) inainte de sfarsitul anului 2006.
  • Procesul de alimentare anticipata bancilor si companiilor a inceput in decembrie 2006.
  • In paralel, avea loc o masiva campanie de informare. Vezi aici in ce-a constat

Perioada de dubla circulatie

  • Autoritatile slovene au decis sa limiteze pe cat posibil perioada de dubla circulatie. Planul general initial, adoptat in ianuarie 2005, prevedea o perioada limitata la o singura saptamana, care a fost totusi prelungita la doua saptamani intr-o versiune ulterioara a planului.
  • In timp ce unele banci comerciale au deschis numai pe 3 ianuarie 2007, unele dintre ele au deschise anumite filiale (52 in total in toata tara) pe 1 si 2 ianuarie doar pentru operatii de schimb de numerar. Pe langa aceasta, Banca Sloveniei a deschis propriul ghiseu.
  • Conversia automatelor bancare (ATM-uri) s-a desfasurat intr-un ritm rapid, intrucat doua treimi din cele 1 500 de ATM-uri din tara au fost pregatite sa distribuie bancnote euro la 1 ianuarie 2007 la ora 4:00, in timp ce peste 93% au fost complet operationale pentru bancnote euro la sfarsitul aceleiasi zile. Conversia parcului de ATM-uri a fost finalizata la 3 ianuarie.
  • Conversia retelei terminale de plata la punctele de desfacere (POS) a fost finalizata in primele ore ale zilei de 1 ianuarie 2007. Numarul operatiilor POS din 3 ianuarie, cand s-au redeschis magazinele, a revenit repede la niveluri normale pana in 6 ianuarie.

Retragerea rapida a vechii monede nationale

  • Retragerile de numerar in tolar au inceput in noiembrie si decembrie 2006 (unele banci au oferit clientilor lor, incepand cu 1 decembrie 2006, posibilitatea de depozitare a numerarului euro in contul lor bancar, calculat la cursul de schimb si fara a percepe taxe). La 1 ianuarie 2007, aproape 28% din valoarea totala a bancnotelor tolar aflate in circulatie au fost retrase; valoarea monedelor tolar returnate era neglijabila in comparatie cu circulatia totala a acestora.
  • Retragerile de numerar in vechea moneda nationala au continuat intr-un ritm: mai mult de jumatate din bancnotele tolar aflate in circulatie fusesera retrase la 4 ianuarie 2007 si peste 80% la 11 ianuarie 2007. La sfarsitul lunii ianuarie, doar 8,5% din bancnotele tolar se mai aflau in circulatie.

Conversia sistemelor de administratie financiara

  • Cele aproximativ 2,3 milioane de conturi bancare detinute de persoane private si entitati legale au fost convertite cu succes in euro. In primele zile ale lunii ianuarie mult mai multe persoane decat de obicei si-au verificat balanta contului in euro la ATM-uri.
  • O treime dintre intreprinderile slovene au inceput pregatirile in primul semestru al anului 2006 sau mai devreme, in timp ce doua treimi au inceput conversia  in luna iunie 2006.
  • Peste 94% dintre intreprinderile slovene au confirmat faptul ca sistemele lor de contabilitate, facturare si salarizare erau pregatite pentru trecerea la moneda euro la 1 ianuarie 2007. Nu s-au inregistrat probleme deosebite.

Evolutia preturilor. Monitorizarea preturilor pe perioada de tranzitie la moneda euro

  • Dublul afisaj al preturilor a inceput in martie 2006 si a continuat pana la mijlocul anului 2007.
  • Asociatia slovena a consumatorilor (PriceWatch) a monitorizat preturile, beneficiind in acelasi timp de informatiile transmise de consumatori, intrucat a cerut publicului sa semnaleze cresterile semnificative de pret, de exemplu comparand chitantele si facturile vechi (in tolar) cu bonurile noi (in euro). Orice crestere semnificativa de pret confirmata, dupa verificare, este adusa la cunostinta publicului in mod regulat.
  • Pe langa aceasta, asociatia slovena a consumatorilor a evidentiat cresterea semnificativa a costurilor serviciilor bancare pe parcursul anului 2006. Asociatia consumatorilor sustine faptul ca bancile au inceput sa creasca costul unora dintre serviciile oferite de la inceputul anului 2006 (de exemplu comisioane pentru retrageri de numerar de la ATM-uri). In ceea ce priveste serviciile de plata pentru consumatori (gestionarea contului bancar, servicii bancare online etc.), s-au inregistrat cresteri de pret semnificative la anumite banci in perioada martie-decembrie 2006, in timp ce intreprinderile mici si-au exprimat nemultumirea fata de taxele ridicate pentru depozite de numerar.

Evolutia preturilor din decembrie 2006 pana in februarie 2007

  • In ianuarie 2007, rata anuala IAPC in Slovenia a fost de 2,8%, in scadere fata de 3% in decembrie 2006. S-a inregistrat o scadere a ratei de la luna la luna (-0,5%), la fel ca in cazul anilor precedenti in luna ianuarie datorita impactului vanzarilor de sezon. Scaderea din luna ianuarie 2007 a fost usor mai mare decat cea observata in aceeasi luna a anului precedent, in special datorita schimbarilor preturilor la energie, dupa cum a raportat Biroul de statistica al Republicii Slovenia (SORS). In februarie 2007, rata anuala de inflatie IAPC a scazut la 2,3%.
  • In ianuarie 2007, SORS a publicat prima sa analiza privind impactul trecerii la moneda euro asupra preturilor in decembrie 2006. S-au inregistrat anumite cresteri neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele, precum si la alte grupuri de cheltuieli (servicii personale, servicii de cizmarie, reparatii ale aparaturii de uz casnic, servicii de reparatii si servicii de transport). In decembrie 2006, impactul cresterilor neobisnuite de pret in restaurante, baruri si cafenele a fost estimat la 0,12 puncte procentuale, la care se adauga impactul de 0,12 puncte procentuale de la celelalte grupuri de cheltuieli. Pentru ianuarie 2007, SORS a evidentiat si alte cresteri de pret neobisnuite pentru aceleasi achizitii, precum si pentru servicii recreative si sportive.
  • Eurostat considera ca impactul total probabil al trecerii la moneda euro asupra inflatiei preturilor de consum pe parcursul si dupa perioada de trecere la moneda euro ar putea atinge 0,3 puncte procentuale. Avand in vedere scaderea la 2,8% a ratei de inflatie anuale IAPC pentru toate produsele in ianuarie 2007, precum si continuarea acestei scaderi in februarie 2007, acest rezultat arata ca efectele tranzitiei, chiar daca sunt vizibile, nu par a fi atat de drastice incat sa determine inflatia preturilor de consum la valoarea masurata prin IAPC pentru toate produsele.
  • Institutul de analiza si dezvoltare macroeconomica din Slovenia a efectuat, de asemenea, o analiza asupra efectului trecerii la moneda euro asupra inflatiei. Concluzia preliminara este ca efectul total asupra IPC a atins 0,24 puncte procentuale.
  • Sursa: hotnews.ro

Cu cât s-au scumpit carburanții în România în acest an. Ce s-a întâmplat în restul Europei

Creșterea accizelor la carburanți a propulsat România la vârful clasamentului scumpirilor înregistrate, de la începutul anului până acum, în țările Uniunii Europene, potrivit statisticilor. Totuși, la benzină prețurile românești sunt mult sub media europeană, iar la motorină – imediat sub ea.

Benzina standard de CO 95 s-a scumpit în România cu  12,5% între 6 ianuarie și 28 aprilie 2014, până la 1.403,52 euro / 1.000 de litri, iar motorina cu 8,2% până la 1.414,6 euro / 1.000 l, potrivit Oil Bulletin, serviciul Comisiei Europene de monizorizare a pieței carburanților, care folosește medii de piață ponderate cu volumele. Scumpirea benzinei în România este de aproape două ori mai mare decât cea de pe piața următoarei clasate (Croația, cu +6,9%). Și motorina s-a scumpit la noi de peste 2,5 ori mai mult decât în țara care ocupă locul secund și în acest top (tot Croația, +3,3%). România este printre cele doar patru țări în care s-a scumpit motorina (mai sunt și Lituania și Germania). În Malta prețul a rămas constant, iar în celelalte 23 de țări din UE a scăzut cu până la 3,8% în Bulgaria și  4,1% în Estonia. De asemeni, în cinci țări ale Uniunii Europene s-a ieftinit și benzina: Bulgaria (-2,3%), Finlanda, Irlanda, Cehia și Slovacia. Pe de altă parte, în ciuda accizei suplimentare, prețurile la benzină din România sunt sub mediile europene: cu mai mult de 12% sub media ponderată a prețurilor în cele 18 țări din Zona Euro (1.599 euro / 1.000 litri) și cu peste 10% sub media ponderată a prețurilor din toate cele 28 de țări UE (1.561,8 euro / 1.000 l). Și motorina românească este mai ieftină cu 0,3% decât media prețurilor din toate cele 28 de țări UE (1,4183 euro / 1.000 l), dar este mai scumpă cu 1,2% decât media celor 18 țări din Zona Euro (1.397,4 euro / 1.000 l). Totuși, este mai scumpă decât în țări ca Austria, Germania sau Franța.

La 1 aprilie, Guvernul de la București a decis introducerea unei accize suplimentare de 7 eurocenți pentru fiecare litru de carburant. Coroborat cu TVA aferentă, majorarea este de 8,7 eurocenți pe litru. Asta înseamnă că mai mult de jumătate din scumpirea benzinei este cauzată de introducerea accizei suplimentare. În cazul motorinei, cam trei sferturi din creșterea de preț a fost generată de introducerea accizei.

tabele-benzina-motorina

Sursa: economica.net

Perceptia europenilor despre Romania: avem cea mai slaba economie, dupa Grecia, si prea putina influenta in UE. Cum vad viitorul Uniunii

Cetatenii din 12 state UE considera ca Romania este a doua cea mai slaba economie a Europei, dupa Grecia, arata un studiu dat publicitatii de Ipsos European Pulse. In ceea ce priveste influenta pe care tara noastra o are in Europa, Romania se plaseaza pe locul al treilea, dupa Malta si Grecia.

Astfel, potrivit studiului citat, 10% dintre cetatenii a 12 tari europene sunt de parere ca Romania este a doua cea mai slaba tara din punct de vedere economic, dupa Grecia (38%). Pe locurile urmatoare se situeaza Bulgaria si Lituania (4% fiecare), Croatia/Cipru/Letonia cu 3% si Ungaria cu 2%. Totodata, Romania este pe locul al treilea (7%) in topul celor mai putin influente tari in Europa, dupa Malta (10%) si Grecia (8%), urmatoarele procente fiind inregistrate de Croatia (5%), Estonia (3%) si Bulgaria (3%). La polul opus, doi din trei europeni considera ca cea mai influenta tara din Europa este Germania, urmatoarea clasata, la mare distanta, fiind Marea Britanie. De asemenea, tot Germania a fost considerata de 60% dintre respondenti ca fiind tara cu cea mai puternica economie din Europa, urmata la mare distanta de Marea Britanie (7%), Suedia (4%) si Luxemburg (3%).

Europenii nu vor Ucraina si Turcia in UE

Aproape 40% dintre cei intervievati spun ca nu vor ca pentru Ucraina sa fie primita in UE, comparativ cu 33% adepti. Cei care se opun cu vehementa sunt olandezii (61% impotriva), iar sustinatorii se regasesc cu preponderenta in Croatia (68% pentru). In ceea ce priveste Turcia, putin peste un sfert dintre cei intervievati ii sustin intararea in UE, comparativ cu 47% care sunt impotriva. Cei mai multi sustinatori ai Turciei vin din Croatia (56%), iar cei mai multi opozanti, din Germania (71%) si Franta (68%).

Care este viitorul Uniunii?

In ceea ce priveste alegerile pentru Parlamentul European, 42% din cetatenii a 12 tari europene declara ca vor vota partidul cu cele mai bune politici pentru tara lor si doar 13% vor alege formatiunea care va propune cele mai bune politici europene. 11% au afirmat ca vor acorda un vot de blam modului in care tara lor este condusa in prezent. Legat de viitorul Uniunii, 79% dintre cei intervievati spun ca vor ca tara lor sa ramana in UE, din care 30% isi doresc, insa, ca acest lucru sa se intample in conditiile diminuarii puterii Uniunii.

“Suntem de parere ca vom asista in continuare la o deteriorare a tolerantei cetatenilor tarilor europene fata de «straini». Descinsa direct din manualele de istorie, perceptia «amenintarii strainului» este responsabila pentru multe dintre raspunsurile de mai sus, cu atat mai mult cu cat si alte studii arata faptul ca viziunea despre propriul viitor este si asa sumbra in tarile europene, chiar si in lipsa discutiilor cu privire la noi potentiali aderenti la Uniune. Cetatenii europeni afiseaza sentimente amestecate fata de UE: pe de o parte, atitudinea paternalista ca Uniunea este, in continuare, principalul responsabil cu bunastarea sociala a tarilor membre, pe de alta parte, teama ca aceeasi Uniune ar putea face compromisuri «egalitariste» fata de tarile care ii bat la usa”, apreciaza Alina Stepan, director general al Ipsos Research Romania.

Cercetarea a fost realizata online in perioada 4-18 martie 2014, in randul a 9.333 respondenti din 12 tari europene. Grupul francez Ipsos ocupa locul 3 global intre companiile specializate in cercetare de marketing si este prezent in 86 de tari.

Sursa: incont.ro

Trei miliarde de euro pentru Intreprinderile Mici și Mijlocii

Numărul Intreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din România este de trei ori mai mic decât media europeană, motiv pentru care au fost alocate peste trei miliarde de euro pentru sprijinirea întreprinderilor mici și mijlocii între 2014 și 2020, a declarat, vineri, la Atena, ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, a participat, la Atena, la reuniunea ministerială informală a miniștrilor responsabili pe tema politicii de coeziune, organizată de către Președinția greacă a UE.  Temele principale ale întrunirii au fost pregătirile pentru utilizarea fondurilor europene alocate statelor membre pentru perioada 2014-2020, cu accente pe dezvoltarea urbană, respectiv pe susținerea activității IMM-urilor, potrivit unui comunicat al Ministerului Fondurilor Europene.  “În perioada de programare 2014-2020, peste trei miliarde de euro sunt alocate pentru a sprijini activității IMM-urilor, conform propunerii de Acord de Parteneriat transmise Comisiei Europene la sfârșitul lunii martie. Proiectele IMM-urilor vor fi finanțate prin Programul Operațional Regional, Programul Operațional Competitivitate, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, dar și prin Programul Operațional pentru Pescuit. Totodată, am prevăzut mai multe tipuri de activități care vor susține indirect activitatea firmelor din această categorie”, a declarat ministrul român. Eugen Teodorovici a mai spus că Bucureștiul acordă o atenție deosebită sprijinirii activității IMM-urilor în condițiile în care analizele arată că în România sunt “doar 20 de IMM-uri la o mie de locuitori, număr de trei ori mai mic decât media înregistrată la nivelul UE”.

Reuniunea ministerială informală a fost organizată pentru a facilita întâlnirea tuturor miniștrilor responsabili cu politica de coeziune din statele membre, discuțiile concentrându-se asupra domeniilor care vizează potențialul de creștere, crearea de noi locuri de muncă, acțiunile de promovare economică, socială și teritorială, în conformitate cu Strategia Europa 2020, în sensul revitalizării economiei europene, precizează comunicatul MFE.

Sursa: money.ro

Un deceniu de la aderarea României la NATO: 10 ani buni pentru țara noastră

“În actualul context tensionat de amenințări militare, misiunea României de a securiza frontiera estică a NATO și UE devine tot mai importantă”, a declarat deputatul PNL Dan Bordeianu.

Deputatul liberal de Vaslui Dan Bordeianu are numai cuvinte de apreciere la adresa NATO și a contribuției României la această alianță militară. Asta deși “participarea țării noastre la misiunile militare comune din Balcanii de Vest, Afganistan, Irak și nordul Africii a însemnat peste 40.000 de militari români implicați în diverse operațiuni și, din păcate, 25 de eroi căzuți la datorie, la care se adaugă cei 140 de eroi răniți și invalizi”, așa cum se arată într-o declarație politică.

“După un deceniu de la aderarea României la NATO, riscurile și amenințările la adresa securității continentului european au devenit tot mai pregnante în contextul evenimentelor din Ucraina, soldate cu invazia și, ulterior, anexarea Crimeii de către Federația Rusă. Conflictele înghețate din spațiul Mării Negre, din Abhazia și Osetia, Nagorno-Karabah, Transnistria și, recent, Crimeea reprezintă tot atâtea riscuri și amenințări pentru securitatea regională și europeană. În actualul context tensionat de amenințări militare, misiunea României de a securiza frontiera estică a NATO și UE devine tot mai importantă”, menționează Bordeianu.

Mugur Isarescu: S&P “sufla si in iaurt” inainte sa ridice ratingul Romaniei

Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a declarat ca agentia de rating care nu a ridicat ratingul Romaniei la calificativul recomandat investitorilor “sufla si in iaurt” si asteapta sa vada cum vor fi implementate reformele in an electoral, in ciuda faptului ca exista un acrod cu FMI si surplus de balanta.

“Cred ca agentia aceea acum sufla si in iaurt, a avut odata incredere in Romania si acum e mult mai prudenta. Citindu-i comunicatul si prudenta, sare si peste faptul ca am intrat in zona de surplus a contului curent (…) Sau ne platim datoriile externe, si nu cred ca este bine, sau devenim, doamne fereste, exportatori de capital. Sare peste asta. Acum o sa aiba in fata si cifrele privind raportul intre depozite si imprumuturi, care consolideaza ideea ca aceasta reducere semnificativa nu este conjuncturala”, a spus Isarescu, intrebat cum explica faptul ca in ciuda ajustarilor si performantelor evocate de autoritati exista inca agentii de rating care nu acorda Romaniei calificativul recomandat investitorilor.

S&P este singura dintre cele trei mari agentii de rating, incluzand Fitch si Moody’s, care evalueaza Romania cu rating din categoria nerecomandata investitorilor (junk). Calificativul “BB+” se afla cu o singura treapta sub categoria recomandata investitorilor. S&P a imbunatatit la finele lunii noiembrie perspectiva ratingului Romaniei de la “stabila” la “pozitiva” si a confirmat calificativul la “BB+”, reflectand cresterea semnificativa a exporturilor, consolidarea fiscala si stabilitatea sectorului financiar, dar a atentionat totodata cu privire la gradul redus de absorbtie a fondurilor UE, scaderea investitiilor straine, din cauza incertitudinilor birocratice si juridice, si riscul ca Guvernul sa nu-si respecte angajamentele de reforma inaintea alegerilor programate pentru 2014.

“Constati ca are doua preocupari, credibilitatea tarii si a politicilor, inclusiv stabilitatea politica, perceptie de sus pana jos, si reversibilitatea politicilor. Da, ati facut progrese, dar sa vedem cum le consolidati. Si, mai ales, cum le faceti in an electoral”, a continuat Isarescu. El a aratat ca odata cu validarea programului cu FMI s-a operat si validarea bugetului pe 2014, lucru foarte important nu doar pentru credibilitate dar si pentru dobanzi reduse pe pieele internationale, accesibilitate si economii la cheltuielile bugetare.  “Acolo se pot economisi bucata cu bucata, credit cu credit, si la lei si la valuta, sume considerabile, de 0,2-0,5% din PIB”, a adaugat Isarescu.

Guvernatorul BNR a explicat ca in acest context trebuie citita si declaratia ministrului Finantelor Publice, Ioana Petrescu, privind pericolul de a nu putea plati pensiile si salariile fara introducerea accizei la benzina si motorina, masura care a fost agreeata cu FMI si fara de care nu s-ar fi arpobat bugetul pe acest an si s-ar fi riscat o noua amanare a evaluarii. Isarescu crede ca Romania nu-si putea permite sa anunte niste masuri si sa le amane sau sa renunte la ele. Oficialul BNR spune ca estimarea privind impactul introducerii accizei suplimentare de 7 euro centi pe litru de benzina si motorina asupra ratei inflatiei ramane neschimbat, de 0,5 puncte procentuale, chiar daca masurile privind returnarea unei parti catre transportatori ar putea atenua efectele.

Sursa: wall-street.ro

%d blogeri au apreciat: