Home / Tag Archives: valoare

Tag Archives: valoare

Start la construcția unui cămin de bătrâni în valoare de 1 milion euro, la Fălciu

În această lună, Primăria Fălciu va demara lucrările la un proiect pentru construcția unui cămin de bătrâni, finanțat prin Programul Operațional Regional 2014 – 2020.

Primarul comunei Fălciu, Neculai Moraru, a spus că, în prezent, documentația proiectului este la avizat la Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) Vaslui.

“Imediat după ce primim avizul de la ISU, vom emite autorizația pentru construire. Proiectarea și execuția proiectului au fost adjudecate prin licitație. În maximum două săptămâni vom începe construcția căminului de bătrâni.”, a spus Neculai Moraru.

Grupul țintă al proiectului este format din 250 bătrâni din localitățile componente ale comunei. Proiectul va cuprinde o componentă de îngrijire la domiciliu, adică o masă caldă, menajul zilnic, spălat lenjerie, curățenie și altele. O altă investiție din cadrul proiectului vizează construirea unui cămin de bătrâni în care se vor acorda diverse tratamente de fizioterapie și kinetoterapie.

“Am identificat grupul țintă și este posibil să fie mai mulți față de cele 250 de persoane. Populația este îmbătrânită, iar grija pentru bătrâni este lăsată de izbeliște. Prin acest proiect vom asigura 23 locuri de muncă, pentru îngrijitori, medici și infirmieri. După ce vom finaliza investițiile din acest proiect vom accesa un alt proiect european în valoare de un milion de euro, finanțat prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Prin acest proiect vom obține finanțare pentru susținerea activității de la centrul de bătrâni și serviciile de îngrijire la domiciliu.”, a mai spus Neculai Moraru (Dănuț CIOBANU)

Fotbalistul bârlădean Andrei Ciobanu a ajuns să valoreze jumătate de milion de euro

Andrei Ciobanu are prestații din ce în ce mai solide la Viitorul Constanța, formație alături de care a devenit campion al României în sezonul 2016 – 2017 și a terminat în careul de ași în sezonul trecut al Ligii I. Datorită acestui fapt cota acestuia de pe tranfermarkt.com, site care evaluează valoarea fotbaliștilor din întreaga lume, s-a dublat.

Bârlădeanul poate fi o soluție pentru orice echipă din Liga I datorită faptului că încă are o vârstă fragedă pentru un fotbalist care dispune de o tehnică deosebită în regim de viteză. Dublată chiar și de un simț al porții foarte bun, acesta marcând mai multe bijuterii de goluri în sezoanele trecute ale Ligii I. Fiind din ce în ce mai vizibil acesta a ajuns să valoreze jumătate de milion de euro.

Din lotul formației la care este înregimentat în Liga I doar Ianis Hagi și Ionuț Vînă mai reprezintă soluții viabile în plan ofensiv pe termen lung. Cel de-al doilea valorează cu 250.000 de euro mai mult decât Andrei Ciobanu, însă are mai multă experiență la cei 23 de ani ai săi, față de bârlădeanul care are numai 20 de ani. Andrei Ciobanu este o soluție demnă de luat în calcul de echipele de top din fotbalul românesc, pentru că acestea trebuie să aibă permanent pe teren minimum un jucător eligibil pentru echipa națională de tineret, care să aibă mai puțin de 21 de ani. De altfel Gigi Becali, patronul celor de la FCSB, și-a manifestat interesul pentru Andrei Ciobanu în direct la televizor: “Nu e plauzibil să-l împrumut pe Alibec la Viitorul. Am ofertă să-l împrumut în alte părți, dar vreau să iau bani pe el. Nu cred că Viitorul poate să-i dea 20.000 de euro pe lună. Cred că nici Gică Hagi nu-l vrea. El promovează tineri pe care să câștige bani. Sa mi-l dea pe Cicâldău sau Ciobanu și-l dau pe Alibec. Sau pe Mățan. Da, sunt de acord cu schimb definitiv. Dar nu cred că Hagi ar fi de acord”.  Între timp Alibec a fost fost vândut de FCSB în Arabia Saudită, însă momentul transferului lui Andrei Ciobanu la o echipă cu pretenții mai mari a fost doar amânat. Acesta are șanse mari să devină în curând piesă de bază în primul 11 al echipei lui Gheorghe Hagi, după ce Alexandru Cicâldău a ajuns între timp la CS Universitatea Craiova.

Sezonul trecut a jucat de 18 ori pentru FC Viitorul. În sezonul regulat al Ligii I a prins nouă meciuri și a marcat două goluri, unul dintre el fiind decisiv pentru obținerea celor trei puncte cu FC Botoșani. A primit credit și în play-off, unde a mai evoluat de șapte ori. În Cupă a fost integralist de două ori, cu Școlar Reșița și FC Botoșani.

Andrei Ciobanu are 35 de meciuri până acum pe prima scenă a fotbalului românesc, în cele mai importante competiții de fotbal din țară, cu șapte goluri reușite. A dat dovadă de o eficiență demnă de luat în seamă, el fiind de fapt pe teren 2.126 de minute. Astfel a fost decisiv de multe ori din postura de rezervă menită să schimbe cursul jocului, prinzând adunat cam coadă doar 23 de jocuri. Adică a avut nevoie de puțin peste trei partide pentru un gol, o medie care ar face invidioși mulți jucători cu ștate vechi din Liga I.

Andrei Ciobanu și-a început cariera de fotbalist la Bârlad, sub îndrumarea lui Virgil Grigoraș. S-a transferat apoi când avea 10 ani la Sporting Club Vaslui, unde a jucat sub comanda lui Cătălin Grigore. Ulterior a plecat cu echipa FC Vaslui la Cupa Hagi disputată la Suceava, unde a fost desemnat golgheterul competiției, motiv pentru care a intrat în atenția Academiei de fotbal “Gheorghe Hagi” Constanța. În 2017 a devenit primul bârlădean care a cucerit titlul de campion al Ligii I cu Viitorul Constanța. A fost apogeul unei cariere frumoase, cu titluri pe bandă rulantă de când a ajuns la Academia “Gheorghe Hagi”, la toate categoriile de vârstă. Bârlădeanul este un obișnuit al echipei naționale de fotbal și a făcut parte din lot la fiecare categorie de vârstă până acum. A debutat în 2012, când a avut vârsta necesară pentru a participa la prima categorie de vârstă la juniori a echipei naționale, la U14. A avut atunci două meciuri cu Republica Moldova, la Galați, sub comanda lui Florin Răduciou. Datorită prestațiilor bune la echipa de club a debutat la echipa națională de fotbal U21 a României încă de la 19 ani. (George PROCA)

Un vasluian în lotul național de științe: Steaua de la LMK

Vlad Sîmbotin, elev în clasa a noua la Liceul “Mihail Kogălniceanu” Vaslui a fost cooptat în lotul care va participa la Olimpiada Internațională de științe a Uniunii Europene.

Învățământul vasluian produce valori. Dovada o reprezintă performanțele înregistrate de elevii Liceului “Mihail Kogălniceanu” (LMK) Vaslui la etapa națională a olimpiadei de biologie. Vlad Sîmbotin, elev în clasa a noua, a terminat concursul pe locul doi pe țară, obținând premiul II și un loc în lotul României care va participa la Olimpiada Internațională de științe a Uniunii Europene.

Tot de la LMK, Laura Elena Dudău, clasa a XI-a, a obținut premiul III. Ambii elevi sunt îndrumați de profesoara Gianina Romașcu. De remarcat faptul că elevul Vlad Sîmbotin s-a calificat și la faza națională a altor două olimpiade, lingvistică și geografie.

“Pentru mine aceste distincții reprezintă o mare bucurie. E o confirmare a faptului că, atunci când muncești, apar și rezultatele. Acești copiii sunt capabili să obțină performanțe și merită toate felicitările”, a declarat Gianina Romașcu.

Trebuie spus că Răzvan Ciulei, de la clasa a X-a, bilingv, a obținut premiul I la Olimpiada Națională de engleză. El este pregătit de profesoarele Mihaela Liteanu și Liliana Ciobanu.

“Este o mândrie pentru noi și o confirmare a eforturilor depuse atât de elevi, cât și de către profesori. Merită toate aprecierile”, ne-a spus Cătălin Ignat, directorul LMK.

Retrospectivă: Anul fără creștere economică

2013 a fost un an extrem de dificil pentru economia județului. Comerțul internațional a avut, ce-i drept, un efect pozitiv, dar nu suficient de puternic încât să înregistrăm o creștere economică. Motivele: activitatea industrială a fost sub nivelul înregistrat în anul precedent, iar piața construcțiilor a supraviețuit doar datorită lucrărilor contractate în anii anteriori. Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în județul nostru a fost sub media regională.

Economia județului Vaslui s-a menținut în declin în 2013, iar Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor nu a reprezintat nici măcar 50% din media pe regiune (!!), nivel care, din păcate, se încăpățânează să nu crească de ani buni încoace.
Primul motiv: piața construcțiilor a fost lăsată de izbeliște și a scăzut cu peste 35%, după cum arată datele Direcției Județene de Statistică Vaslui. Cu excepția câtorva case construite în mediul rural, această ramură a supraviețuit doar grație contractelor încheiate în anii anteriori.
Ca de obicei, turismul a fost aproape inexistent, indicele de utilizare a locurilor de cazare fiind de sub 26% pe tot parcursul anului 2013.
În fine, industria, care și așa nu mai reprezintă mare lucru în județul nostru, a fost în cădere liberă. De altfel, cu excepția lunii aprilie, când producția a egalat nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2012, muncitorii vasluieni au produs sistematic mai puțin decât anul trecut, ajungându-se ca activitatea industrială totală să scadă cu 20%. Trebuie spus că indicii valorici ai cifrei de afaceri din industrie (piața internă și piața externă) au crescut doar în iunie, iulie și august, cu 4,3%, 23,9%, respectiv 14%, compensând prea puțin scăderile dramatice din celelalte luni ale anului.
Cu micii excepții, angajatorii și-au păstrat salariații și i-au plătit în funcție de cât au putut. Așa se face că salariul mediu brut din industrie și construcții a scăzut până la 1.300 de lei, fiind mai mic cu circa 30 de lei față de anul precedent.

Drama comerțului exterior
Pe parcursul lui 2013, firmele vasluiene au exportat grăsimi și uleiuri vegetale și animale în cantități de zece ori mai mari față de anul precedent, dar au redus considerabil exporturile de produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, piei crude, piei tăbăcite, produse din lemn, plută și împletituri, pastă de lemn, deșeuri de hârtie și carton, încălțăminte, pălării, umbrele, mașini, aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat, instrumente și aparate optice, fotografice, cinematografice.
Surprinzător a fost faptul că firmele de confecții, care erau campioane la exporturi în 2012, nu au mai produs la fel de mult și în 2013, în schimb, cele care produc tutun și băuturi au exportat cantități și de trei ori mai mari.
În ceea ce privește importurile de mărfuri, firmele vasluiene s-au axat pe tutun, băuturi alcoolice, articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică și metale comune și au redus ușor volumul la animale vii, produse vegetale, produse alimentare, produse minerale, produse ale industriei chimice și industriilor conexe, materiale plastice, cauciuc, deșeuri de hârtie și carton, mașini aparate și echipamente electrice, aparate de înregistrat și mijloace de transport.
Una peste alta, exporturile au scăzut cu 30%, iar importurile, cu 20%. Atât în cazul exporturilor, cât și în cazul importurilor, Italia a fost principalul partener pentru firmele vasluiene, urmată la o distanță apreciabilă de Germania.

Din ce în ce mai greu
Situația dificilă din toate domeniile a afectat serios mediul de afaceri din județul Vaslui. Foarte multe societăți au fost nevoite să-și sisteze activitatea din cauză că nu au mai făcut față datoriilor pe care le aveau de achitat la stat, bănci și furnizori. Plata salarilor a fost o problemă pentru mulți agenți economici, iar lista datornicilor întocmită de Fisc s-a lungit de la o lună la alta din cauză că debitele celor care au supraviețuit pe piață au crescut exponențial din cauza penalităților.
De parcă n-ar fi fost de ajuns, afaceriștii care au acumulat datorii la bugetul de stat au primit o lovitură dură în iulie, când guvernanții au majorat penalitățile până la 0,2% pentru fiecare zi de întârziere. Așa se face că firmele de comerț și prestări de servicii au acumulat datorii record. Lună de lună a plouat cu somații, o grămadă de agenți economici au cerut insolvența, iar patrimoniul multor firme (clădiri cu destinații de spații comerciale, spații de producție și terenurile aferente, mașinile și utilajele) a fost sechestrat, iar ulterior a fost scos la licitație.

Șomajul a scăzut artificial
În condițiile în care am asistat la o reducere severă a activității industriale, la o scădere considerabilă a exporturilor, la o piață a construcțiilor lăsată de izbeliște și la un turism aproape inexistent, rata șomajului a scăzut! Problema e că nu a scăzut pentru că șomerii și-au găsit de muncă, ci din simplu motiv că respectivii nu s-au mai prezentat ca să-și reînnoiască cererea de căutare a unui loc de muncă, sătui fiind de atâta așteptare.
Județul Vaslui are la ora actuală un «stoc» oficial de 13.890 de șomeri. Și mai îngrijorător este faptul că 10.985 dintre ei (79,08%) au un nivel de instruire primar, gimnazial și profesional, 18,12% au un nivel de instruire liceal și post-liceal și doar 2,79% au studii universitare. În ceea ce privește șomajul de lungă durată, în evidențele instituției sunt 2.305 tineri sub 25 de ani (1.441 dintre ei fiind absolvenți ai promoției 2013) și peste 11.000 de adulți aflați în șomaj de peste 12 luni. Mai mult de 75% dintre șomeri nu primesc nici măcar indemnizație!

Optimism de subzistență
În 2013 au avut loc și două evenimente notabile care au mai îndulcit situația. Unul dintre ele a fost Conferința Investițională “Moldova – oportunități pentru noi parteneriate”, la care a participat o delegație din județul Vaslui care a cuprins oameni de afaceri din agricultură, panificație, turism și producția mobilierului. Contactele cu mediul de afaceri moldovean existau, iar unii întreprinzători au dorit în 2013 să le concretizeze în parteneriate.
Cel de-al doilea eveniment a fost Topul Firmelor, organizat la începutul lui noiembrie, după ce a fost evaluată activitatea din anul precedent a 741 de societăți comerciale. Adrian Porumboiu, președintele Grupului de firme “Racova”, a primit Placheta de excelență pentru rezultatele obținute în ultimii 20 de ani, distincții importante fiind primite și de primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, Gheorghe Safir – administratorul Grupului de Firme “Safir”, Ovidiu Copacinschi – administratorul companiei «Emo», Victor Călugăreanu – asociat «Ana Autocenter», Ioan Nechifor – administrator «Zooprod», Carol Tiron – manager «Agrana Juice», Luigi Cozma – administrator « Energoconstruct », Costică Cioată – administrator «Agro-Tora», Serghei Bunescu – patronul «Casei de Vinuri Huși», Ioan Ciomaga – administratorul «Viacons Rutier» Huși, Adrian Toniță – directorul CEC Bank Vaslui, Petru Obreja – directorul «Badotherm-AMC», Costică Boancă – fermier și Adrian Cotigă – directorul SC «Lucrări Drumuri și Poduri» SA Vaslui.
De asemenea, 22 de firme și instituții bancare au primit Trofeul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Vaslui. În TOP 10, pe prima poziție s-a clasat Rulmenți Bârlad, urmată de Confecții Bârlad și Pancarprod Vaslui.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: