Home / Tag Archives: vama

Tag Archives: vama

Interpelare, susținută cu documente, a deputatului Daniel Olteanu (ALDE) în Parlament, pe subiectul ”Autostrăzii vasluienilor”

Daniel Olteanu, vicelider al Grupului ALDE de la Camera Deputaților, atrage atenția că Drumul de mare viteză Tișița – Albița trebuie să se regăsească, în mod obligatoriu, în Legea bugetului pe 2019, investiția reprezentȃnd singura șansă a romȃnilor din stȃnga Siretului de a nu mai fi pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește nivelul de trai. Deputatul ALDE, care, în ultimii doi ani, și-a dedicat mare parte din activitatea parlamentară susținerii acestui “proiect de importanță vitală pentru vasluieni”, afirmă că argumentele pentru finanțarea obiectivului prin bugetul din acest an rezultă din mii de pagini de documente, adrese, interpelări și studii realizate și consultate, și că aceste argumente nu pot fi combătute de nicio autoritate sau instituție.

În cadrul unei declarații în plenul Parlamentului, într-un moment în care discuțiile despre buget sunt în prim-plan, Daniel Olteanu a făcut inventarul celor mai importante motive pentru care Guvernul trebuie să includă Autostrada Vasluienilor, care a dispărut din toate strategiile naționale după anul 2003, între obiectivele de investiții prioritare din Moldova. Mai mult, deputatul ALDE subliniază că votul său pe Legea bugetului de stat depinde exclusiv de modul în care va fi privită Autostrada Tișița – Albița, despre care spune că este “ultimul tren spre dezvoltare al județului Vaslui”.

”De ce mai facem legi, dacă nu le respectăm?”, astfel și-a început deputatul Daniel Olteanu intervenția în Parlament, subliniind că ”Autostrada Albița – Huși – Tișița – Buzău – București – Giurgiu figura la poziția 11 în <LISTA proiectelor prioritare, identificate de România împreună cu Uniunea Europeană>, proiecte care urmau să fie realizate până în anul 2015. Așa scrie în Legea nr. 203/2003 privind realizarea, dezvoltarea și modernizarea rețelei de transport de interes național și european. Ce s-a întȃmplat cu această lege, de ce nu s-a aplicat și cum de a dispărut o autostradă din strategia națională de transport? Atenție, vorbim despre o parte a unui unui coridor rutier european de transport și de un tronson, Tișița (Focșani) – Albița, care are Studiu de Prefezabilitate realizat încă din anul 1998!

Arc peste timp, la 20 de ani distanță de acest studiu, Comisia Europeană îmi răspunde în mod oficial, în scris, că secțiunea Tișița (Focșani) – Albița, aflată pe rețeaua TEN-T globală din România, <este eligibilă în cadrul Programului Operațional Infrastructură Mare 2014-2020>. Prin urmare, nu doar execuția lucrărilor, ci și costurile Studiului de fezabilitate și Proiectului Tehnic sunt eligibile pentru finanțare cu fonduri europene.

În condițiile în care toate celelalte tronsoane care au legătură cu Moldova sunt prioritare la finanțarea cu fonduri europene, singura opțiune reală pentru o autostradă în Moldova, cu fonduri de la bugetul de stat, este Tișița – Albița. În acest moment, România are 215 km de autostradă cu fonduri de la bugetul de stat, ZERO în Moldova. Este un abuz la adresa celei mai sărace regiuni a Uniunii Europene, cea din stânga Siretului, să fie un contributor net în ceea ce privește resursele naționale și alocarea lor pentru construcția de autostrăzi, fără a fi beneficiar, cȃnd abordarea ar trebui să fie exact invers”, a declarat parlamentarul ALDE, care a menționat că datele statistice confirmă potențialul uriaș de creștere economică a regiunii și beneficiile sociale ale acestui proiect de mare infrastructură.

”Ce alte argumente justifică finanțarea în 2019 a autostrăzii Tișița – Albița? Ultimele date de la Direcția Generală a Vămilor sunt absolut concludente: în nouă ani, traficul rutier de la punctul de trecere a frontierei Albița s-a triplat, ajungând la peste 800.000 vehicule în 2017. În plus, numărul camioanelor care au tranzitat Vama Albița este mai mare decât în cazul tuturor celorlalte puncte de trecere a frontierei de pe granița de Est, luate împreună! Concluzia e una singură꞉ tronsonul Albița – Tișița este, de departe, principala rută de transport auto a mărfurilor spre și dinspre frontiera estică a României, cu mare potențial de accelerare.

În altă ordine de idei, vă reamintesc Principiul dezvoltării echilibrate a infrastructurii de transport, pe baza căruia dezvoltarea rețelei de transport naționale se face echilibrat pe teritoriul fiecărei regiuni de dezvoltare a României, astfel încât să se asigure o dezvoltare sustenabilă, pe termen lung, a tuturor regiunilor. Cum se aplică acest principiu? Doar 1% din fondurile pentru marile proiecte în infrastructură ale Ministerului Transporturilor au fost cheltuite în Moldova, în 2017, ZERO în Vaslui.

37 miliarde lei reprezintă valoarea marilor proiecte de infrastructură finanțate prin POIM 2014 – 2020, niciun proiect nu este în Moldova, niciun leu nu este alocat Moldovei. În schimb, Transilvania și Regiunea București primesc 97% din cei 37 miliarde lei. Moldova are nevoie urgentă nu de unul, ci de cinci mari proiecte, pentru a recupera decalejele de dezvoltare, iar unul trebuie să fie Autostrada spre Albița, Autostrada Vasluienilor.», a spus Daniel Olteanu, care și-a însoțit argumentația de un grafic sugestiv, referitor la situația pe regiuni a proiectelor de mare infrastructură în implementare (2014 – 2020).

Printre argumentele susținute de-a lungul timpului de către deputatul Daniel Olteanu, în vederea includerii Drumului de mare viteză Tișița – Albița în bugetul pe 2019, se numără și consistenta valoare simbolică a investiției, care unește cele două capitale românești, București și Chișinău, pe traseul cel mai scurt, integrarea unor investiții în viitoarea autostradă și realizarea acestora într-o fază inițială, în puncte-cheie (spre exemplu Varianta ocolitoare Huși, inclusiv conexiunea cu Republica Moldova la standard de autostradă), limitările Master Planului General de Transport al Romȃniei și riscurile din punct de vedere al securității regionale, în anul în care România deține Președinția Consiliului Uniunii Europene.

A vrut să scoată din țară echivalentul a peste 20.000 de euro fără a-i declara

Echipa comună de control de la Vama Albița a descoperit luni seară importante sume de bani asupra unui bărbat, care a vrut să le scoată din țară fără a le declara la controlul de frontieră.

Sergiu C., cu dublă cetățenie română și moldovenească, în vârstă de 35 de ani, a încercat să scoată din țară 18.220 euro, 2.140 USD, 20 lire sterline și 1.247 lei moldovenești, fără a declara acest lucru.

În baza profilului de risc și a informațiilor deținute la nivelul Vamei Albița, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra persoanei, ocazie cu care, echipa comună de control formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră a descoperit banii ascunși. Conform prevederilor legale, autoritatea vamală a luat măsura reținerii în vederea confiscării a sumelor de bani ce depășeau limita de 10.000 de euro (8.220 euro, 2.140 USD, 20 lire sterline si 1247 lei moldovenești) și sancționarea contravențională a bărbatului cu amendă în valoare de 3.000 lei. (G.P)

O firmă de salubritate a fost contractată de ANAF pentru a face curățenie la Vama Albița

De vineri, 10 salariați ai unei firme de salubritate contractată de ANAF asigură curățenia în interiorul Vămii Albița.

“Sper ca problemele semnalate de cei care tranzitează punctul vamal sa nu mai existe pe viitor. Dorim ca cetățenii, indiferent de naționalitate, să se bucure de condiții civilizate, atunci când trec prin una dintre cele mai importante porți de întrare în Uniunea Europeană”, a spus prefectul Eduard-Andrei Popica.

Astfel a fost făcut încă un pas spre o vamă demnă de Uniunea Europeană, după ce în urmă cu mai bine de o lună s-a reușit modernizarea infrastructurii rutiere din interiorul Vămii, cu sprijinul Ministerului Transporturilor și Ministerul Finanțelor. (G.P)

Infrastructura Vămii Albița, la standarde europene

Au fost finalizate lucrările de reparații a drumului din Vama Albița, după ce lucrătorii Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Iași au finalizat lucrările de estetică, vopsitul bordurilor și trasarea marcajelor.

”La o lună de la preluarea drumului, echipele Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Iași au finalizat lucrările de reparații, în vederea desfășurării circulației în condiții de siguranță la Vama Albița. Lucrările au vizat frezări, plombări, reprofilări, aduceri la cotă, reparații cu mixtură asfaltică și corecții de pantă. Astăzi, cei care tranzitează punctul vamal pot spune despre Albița că reprezintă cu adevărat o poartă de intrare în Uniunea Europeană”, a spus Eduard Andrei Popica, prefectul județului Vaslui.

Drumul din Albița s-a aflat într-o stare deplorabilă, iar reprezentantul Guvernului în teritoriu a făcut mai multe memorii, astfel încât intrarea dinspre est, în Uniunea Europeană, să fie modernizată. (G.P)

Avocații celor 22 de vameși din Albița judecați pentru fapte de corupție demontează înregistrările din dosar

Avocații celor 22 de vameși din Albița judecați pentru fapte de corupție demontează înregistrările făcute în dosar, în condițiile în care martorul cheie folosit nu era angajat al vreunei structuri anticorupție. În probarea afirmațiilor, avocații au depus o adresă oficială de la Centrul Național Anticorupție din Republica Moldova din care reiese că martorul sub acoperire a fost angajat al acestei instituții într-o perioadă care nu are legătură cu cea în care s-au făcut înregistrările depuse drept dovadă principală la dosar.

Răsturnare spectaculoasă de situație în dosarul celor 22 de vameși din Albița care sunt judecați de patru ani pentru fapte de corupție, după ce ar fi primit mită pentru a facilita ilegal accesul unor persoane în România. Avocații unora dintre inculpați au depus în instanță, la termenul din 4 iunie, un înscris oficial de la Centrul Național Anticorupție (CNA) din care rezultă că martorul principal din dosar, Igor Caraman, ”a activat” în cadrul instituției în cauză în perioada de după cea în care s-au făcut înregistrările cu care s-a făcut încriminarea vameșilor, respectiv 23.04.2014 – 04.05.2016. De altfel, descinderile procurorilor DNA în Vama Albița, în urma cărora au fost reținuți zeci de vameși vasluieni, s-au făcut în octombrie 2013.

Protocolul încheiat între Direcția Națională Anticorupție și CNA din Republica Moldova este lovit de nulitate absolută pentru că așa-zisul ofițer sub acoperire folosit în această cauză nu avea nicio calitate oficială în perioada în care procurorii susțin că s-ar fi comis faptele de corupție, respectiv între lunile iulie și octombrie 2013. În aceste sens, am depus în instanță răspunsul oficial primit de la CNA și am solicitat magistraților să facă cerere la aceeași instituție prin care să fie comunicat un răspuns cu care să se întărească cele comunicate nouă”, ne-a declarat un avocat.

Dosarul celor 22 de vameși a fost reluat de la zero în primăvara acestui an, după patru ani de procese, în urma promovării judecătorului din această cauză la o instanță superioară. Conform unei hotărâri a CEDO, noul magistrat care a preluat dosarul are obligația de a relua cercetarea judecătorească, ceea ce presupune reaudierea tuturor martorilor din dosar. Printre aceștia se află inclusiv Igor Caraman, acel investigator sub acoperire al CNA din Republica Moldova care ar fi făcut înregistrările depuse de DNA la dosar. De altfel, după numeroase citări, pe numele său a fost emis mandat de aducere în fața instanței pentru a depunere de mărturii. (Ionuț PREDA)

Facturi falsificate, depistate la Vama Albița

Polițiști de frontieră din cadrul Vamei Albița, împreună cu inspectori vamali, au descoperit, ascunse în bagajele unui tânăr, 24 de facturi comerciale falsificate.

Descoperirea a fost făcută în cursul zilei de marți, când cetățeanul român Adrian G., în vârstă de 32 de ani, pasager într-un microbuz marca Mercedes înmatriculat în Lituania, s-a prezentat pentru efectuarea formalităților necesare trecerii frontierei.

“În baza profilului de risc, echipa comună de control, formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali, a efectuat un control amănunțit asupra mijlocului de transport și persoanelor, ocazie cu care a descoperit, în bagajele lui Adrian G., un număr de 24 facturi comerciale care aveau aplicate ștampilă cu inscripția TAX FREE. Existând suspiciuni cu privire la a utenticitatea facturilor, polițiștii de frontieră au procedat la efectuarea de verificări suplimentare, în urma cărora au constatat că ștampila aplicată pe respectivele facturi nu îndeplinește elementele de siguranță ale uneia autentice”, precizează într-un comunicat de presă Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Iași.

În cauză, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la falsificarea de instrumente oficiale. (G.P)

Acțiune moldo – română în Vama Albița

Polițiștii Serviciului de Poliție Rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui vor desfășura astăzi în Vama Albița o activitate în comun cu omologii din Republica Moldova. Organizatorii urmăresc dezvoltarea cooperării bilaterale pe linie rutieră și evaluarea riscului rutier cu implicații frontaliere.

Activitatea constă în desfășurarea unei campanii de informare a conducătorilor auto care traversează frontiera dintre România și Republica Moldova, în ambele sensuri și urmărește conștientizarea acestora asupra cauzelor producerii accidentelor de circulație, precum și asigurarea vizibilității elementului polițienesc.

Polițiștii din cele două țări vor forma echipaje mixte, care vor acționa în perimetrul și în zona adiacentă punctelor de trecere a frontierei comune. Aceștia vor purta discuții și vor distribui materiale de informare conducătorilor auto. Materialele de informare conțin mesaje de atenționare și prevederi succinte din legislațiile rutiere ale ambelor state.

Acestă activitate survine ca urmare a prevederilor stabilite în urma întâlnirii organizate în data de 24 aprilie în Republica Moldova, de Inspectoratul Național de Patrulare din cadrul Inspectoratului General al Poliției din Republica Moldova, la care au participat și reprezentanți ai Inspectoratului de Poliție Județean Vaslui. (G.P)

Coadă de zeci de TIR-uri în Vama Albița pe terminalul de mărfuri

Autoritățile de frontieră se confruntă din nou cu aglomerație în Vama Albița, pe sensul de ieșire din țară, pe terminalul de mărfuri, acolo unde se află zeci de TIR-uri la rând. Creșterea traficului este ca urmare a apropierii sărbătorilor de iarnă, agenții economici din Republica Moldova făcând aprovizionarea cu marfă.

Apropierea sărbătorilor a condus la creșterea traficului rutier în Vama Albița, în special pe terminalul de mărfuri. Astfel, zeci de TIR-uri erau la rând, miercuri, pe poarta de ieșire din țară, rândul format ajungând în localitatea Rîșești, prima de lângă punctul de trecere al frontierei din județul Vaslui. În consecință, șoferii sunt nevoiți să aștepte ore întregi la coadă pentru a trece granița în Republica Moldova.

În decembrie, de regulă, traficul de marfă crește pe sensul de ieșire din țară. Este ceva ciclic. În medie, șoferii așteaptă la rând 5-6 ore pentru că lucrăm cu aceeași oameni ca și atunci când traficul este unul normal”, ne-a declarat directorul Vămii Vaslui, Marius Costache.

Majoritatea autotrenurilor aflate la rând sunt din Republica Moldova și transportă fructe, legume și produse industriale. Autoritățile vamale cred că traficul ar putea reveni la normal în următoarele două zile. (Ionuț PREDA)

Carte de identitate falsă, descoperită la controlul de frontieră

Polițiștii de frontieră de la Albița au descoperit, ascunsă în borseta unui cetățean moldovean, o carte de identitate falsă, ce urma să fie folosită în Spațiul Schengen.

Iurie I., în vârsta de 21 de ani, s-a prezentat sâmbătă la Vama Albița pentru a a intra în țară, în calitate de pasager într-un autoturism. În baza unei analize de risc pe linia migrației ilegale, polițiștii de frontieră au efectuat un control amănunțit asupra persoanei. În urma acestuia a fost descoperită în borseta tânărului o carte de identitate cu însemnele autorităților române, pe care era imprimată fotografia acestuia. Cu ocazia verificărilor specifice efectuate, lucrătorii vamali au stabilit că documentul în cauză este fals total.

Cu privire la cele constatate, tânărul a declarat că a procurat documentul de la un conațional, ale cărui date nu le cunoaște, plătind suma de 100 lei moldovenești și că urma să folosească documentul în spațiul Schengen pentru a ocupa mai ușor un loc de muncă.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. (G.P)

Permis de conducere fals, depistat la controlul de frontieră

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița efectuează cercetări cu privire la un bărbat din Federația Rusă care a prezentat la controlul de frontieră un permis de conducere fals.

În data de 13 noiembrie, în jurul orei 19.00, s-a prezentat în Punctul de Trecere a Frontierei Albița – I.T.P.F. Iași, pentru efectuarea formalităților necesare trecerii frontierei, cetățeanul din Federația Rusă, Alexander B., în vârstă de 40 de ani, care conducea un autoturism marca Mercedes, înmatriculat în Germania.

La controlul de frontieră existând suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de conducere prezentat, eliberat de autoritățile din R. Moldova, valabil pentru categoriile A, B, C, D, E, polițiștii de frontieră au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au constatat că documentul nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, acesta fiind fals.

Bărbatul a declarat, în prezența unui cunoscător de limba rusă, că a obținut documentul în anul 2006, plătind suma de 500 de euro și că nu avea cunoștință despre faptul că documentul prezentat la controlul de frontieră este fals.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals. (G.P.)

Documente false depistate la controlul de frontieră

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Albița au descoperit la controlul de frontieră trei cărți de identitate și două permise de conducere false.

La sfârșitul săptămânii trecute, la Punctul de Trecere a Frontierei Albița – I.T.P.F. Iași, s-au prezentat pentru a intra în țară trei cetățeni din R. Moldova, pasageri în diverse mijloace de transport, Igor G., Ruslan G. și Ivan H., cu vârste cuprinse între 28 și 32 de ani.

În baza unei analize de risc pe linia migrației ilegale, polițiștii de frontieră au solicitat lucrătorilor vamali efectuarea unor controale amănunțite asupra mijloacelor de transport și a persoanelor, ocazie cu care au fost descoperite, în buzunar și în borsetele persoanelor în cauză, câte o carte de identitate cu însemnele autorităților române, pe care erau imprimate fotografiile celor trei persoane.

Totodată, în urma controlului amănunțit efectuat asupra lui Igor G., alături de cartea de identitate, în același buzunar al hainei, a fost găsit și un permis de conducere, cu însemnele autorităților române, eliberat pe numele posesorului.

Cu ocazia verificărilor specifice efectuate, lucrătorii noștri au stabilit că documentele descoperite sunt false.

Cu privire la cele constatate, tinerii au declarat că au procurat documentele de la conaționali, ale căror date nu le cunosc, plătind sume cuprinse între 100 și 300 euro și că urmau să le folosească într-un stat din Spațiul Schengen pentru a ocupa mai ușor un loc de muncă.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale.

În data de 12 noiembrie a.c., în jurul orei 23.30, s-a prezentat în același punct de trecere a frontierei, pentru efectuarea formalităților necesare ieșirii din țară, cetățeanul din R. Moldova Andrei T., în vârstă de 24 de ani, care conducea un ansamblu de vehicule format dintr-un autoturism marca Land Rover și o remorcă, ambele înmatriculate în Lituania.

La control, polițiștii de frontieră au constatat că permisul de conducere, valabil pentru categoriile “A”, “B”, “C”, “BE”, “CE, prezentat la control nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic, fiind fals. De asemenea au mai stabilit că bărbatul este posesorul unui permis de conducere valabil doar pentru categoria “B”.

În legătură cu cele constatate, Andrei T. a declarat că a procurat documentul în anul 2016, de la un conațional, cu suma de 130 euro și că se folosește de respectivul document când situația impune.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de uz de fals, instigare la fals material în înscrisuri oficiale și conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv.

Infrastructura rutieră din Vama Albița va trece, pentru reabilitare, din administrarea ANAF în cea a Ministerului Transporturilor

Infrastructura rutieră din Vama Albița, cel mai important punct terestru de trecere al frontierei din România, va trece, pentru reabilitare, din administrarea ANAF în cea a Ministerului Transporturilor. Cel puțin așa a primit asigurări prefectul județului Vaslui în urma întâlnirii pe care a avut-o cu ministrul Finanțelor, după ce s-a plâns de starea jalnică în care se află șoseaua din principala poartă de intrare pe granița de est în Uniunea Europeană.

Infrastructura rutieră de pe cele peste două hectare de șosea din Vama Albița, grav afectată de traficul intens din principalul punct de trecere al frontierei de pe granița de est a României, ar putea intra în reabilitare în foarte scurt timp. Acest lucru ar putea fi posibil dacă Vama Albița ar trece, printr-o hotărâre de guvern, din administrarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) în cea a Ministerul Transporturilor, cel care ar putea asigura și finanțarea necesară realizării lucrărilor pe cei aproximativ patru kilometri de șosea. În acest sens, autoritățile vasluiene au înaintat deja un memoriu comun cu cele din județul Iași către Ministerul Finanțelor, în urma numeroaselor reclamații făcute de către cei care tranzitează punctul de trecere al frontierei cu privire la situația dezastruoasă a infrastructurii.

Am mers cu memoriul la București și domnul ministru a găsit o soluție prin transfer din administrarea ANAF către Ministerul Transporturilor. Ulterior, se vor găsi și soluții pentru reabilitarea infrastructurii rutiere pentru că era o anomalie ca acel sector să fie în administrarea ANAF”, ne-a declarat prefectul Eduard Popica.

Infrastructura rutieră pe porțile de intrare în țară este grav avariată, în condițiile în care aceasta nu a mai fost reabilitată de peste 20 de ani, iar prin zonă trec zilnic peste 1.000 de autovehicule, din care 500 de TIR-uri. (Ionuț PREDA)

Vama Albița, principala poartă de intrare în UE, de râsul Europei

de Ionuț PREDA

Vama Albița, principala poartă de intrare în Uniunea Europeană pe granița de est a României, a ajuns de râsul Europei. Șoselele, aflate în ”grija” celor de la ANAF, sunt pline de gropi care, așa după cum spun cei care tranzitează punctul de trecere a frontierei, rup mașinile în două. Au fost și cazuri în care TIR-urile au rămas suspendate din cauza craterelor din asfalt. Nimeni nu a făcut nicio investiție în infrastructură în ultimii 21 de ani, deși pe aici trec, zilnic, peste 1.200 de mașini și până la 10.000 de oameni, ceea ce înseamnă un sfert din traficul din vămile terestre din țară. Acum șefii din județele Vaslui și Iași încearcă să găsească o soluție pentru a spăla rușinea autorităților centrale și chiar a celor de la Bruxelles.

Principalul punct de trecere al frontierei dintre spațiul ex-sovietic și cel al marii Uniuni Europene a devenit unul al groazei pentru cele aproape 10.000 de persoane care-l tranzitează zilnic. Plină de gropi ca un drum ordinar dintr-un sat de la marginea județului nostru, șoseaua de intrare în țară prin Vama Albița pare abandonată de autorități a căror singură preocupare a rămas doar verificarea amănunțită a mașinilor și călătorilor care nu au voie mai mult de două pachete cu țigări și o sticlă de tărie. Autoritatea în administrarea căreia se află punctul de trecere al frontierei, Agenția Națională de Administrare Fiscală, nu a mai băgat niciun leu în infrastructura rutieră în ultimii 21 de ani, cu excepția unor cârpeli în urmă cu vreo cinci ani. În aceste condiții, șoferilor care trec prin vamă nu le rămâne decât să dea mărunt din buze și să le zică ”de bine” celor care ar trebui să găsească soluții pentru asfaltarea celor câteva sute de metri de drum. Paradoxal, românii care intră în țară au ajuns să facă chiar comparații cu vama de dincolo de Prut, din Republica Moldova, care este considerată drept un exemplu.

Drumul este jalnic aici (n.r.-Vama Albița), în comparație cu cel din Republica Moldova, care este ca în palmă. Îți rupi mașina în gropile astea. Trebuie să mergi încet și durează o groază. Asta este, o țară europeană. Cred că administrația locală ar trebui să se implice, căci sunt în administrarea ei”, a declarat, revoltat, unul dintre șoferii care tocmai intra în România.

La rândul său, conducătorul unui TIR din Republica Moldova a mărturisit că, la fel ca alți mulți colegi de-ai săi, și-a stricat cauciucurile în pietrele ieșite în afară pe pista una se fac controalele documentelor: ”Pietrele acelea ascuțite fărâmă cauciucurile la TIR-uri. Puteți să le vedeți. De o sută de ori sunt mai bune drumurile la noi în țară decât aici. La noi în vamă se toarnă asfalt nou”.

O șoferiță din județul Iași consideră că nu este normal să arate așa un drum, în condițiile în care plătește taxe și vinietă statului român. ”Nu este normal să arate așa un drum. Noi plătim și nu vedem să se facă nimic în urmă. Nu arată a intrare în Uniunea Europeană. La banii pe care-i plătim, ar trebui să fie ceva modern”.

Autoritățile din Vaslui și Iași vor depune un memoriu la Guvern

Sătule de reclamațiile șoferilor, autoritățile din Vaslui și Iași s-au adunat, luni după-amiază, în Punctul de Trecere al Frontierei Albița și au analizat, la pas, sutele de gropi din șoseaua vamală. Toți șefii și-au dat cu părerea și, la unison, au ajuns la concluzia că cineva de la București ar trebui să-și întoarcă fața și spre est, măcar până la granița cu Republica Moldova. În consecință, vor măsura, vor pune totul pe hârtie și vor trimite la Guvern un memoriu pentru a cere ajutorul. Cele două variante găsit de autorități sunt fie trecerea șoselei din Vama Albița la Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere și reabilitarea ulterioară a acestei, fie alocarea de fonduri de către ANAF pentru refacerea drumurilor.

Pe sensul de intrare în țară, există o infrastructură care, din cauza vechimii ei, s-a degradat. Ca și soluție, împreună cu domnul prefect al județului Iași, am găsit două variante. Vom încerca să găsim cât mai repede soluții pentru că, după cum ați putut vedea, lucrurile sunt cât se poate de serioase. În cursul acestei săptămâni, vom crea un memoriu comun, al prefecturilor din Vaslui și Iași, care va fi înaintat către Guvernul României și, fără niciun fel de modestie, am convingerea că va fi susținut și rezolvat”, este convins prefectul județului, Eduard Popica.

Până când hârtiile prefecților de la Vaslui și Iași vor primi un răspuns, poarta de intrare în Uniunea Europeană rămâne una rușinoasă. Nimeni nu știe câți bani ar trebui pentru asfaltarea totală a patru kilometri de benzi de pe cele cinci piste de intrare pentru turisme și șase de ieșire și intrare pentru TIR-uri. Cert este, însă, că șoferii din Republica Moldova au ajuns să râdă de un stat membru al UE, comunitate spre care locuitorii statului vecin visează de foarte mulți ani.

Vama Albița, ca după bombardament. Autoritățile caută soluții

Punctul de Trecere a Frontierei Albița, cel mai important de pe granița de est a României, arată că după bombardament. Autoritățile caută soluții pentru asfaltarea celor câteva sute de metri de drum de la intrarea în țară dinspre Republica Moldova.

Coșmarul celor care intră în țară prin Vama Albița ar putea lua sfârșit cât de curând. Asta doar dacă întâlnirea de astăzi a factorilor de răspundere în cel mai important punct de trecere a frontierei de pe granița de est a României va avea vreun rezultat. În fapt, se caută soluții pentru asfaltarea celor câteva sute de metri de drum, unul foarte important, de altfel, și pentru județul nostru.

Am decis să avem o întâlnire cu prefectul de Iași, cu șefii din Vama Albița și cu reprezentanți ai Autorității Naționale de Administrare Fiscală. Trebuie să găsim soluții pentru că s-a ajuns în situația în care TIR-urile rămân suspendate din cauza gropilor din asfalt”, a declarat, marți, prefectul județului, Eduard Popica.

Prin Punctul de Trecere al Frontierei Albița, pe lângă sutele de mașini care tranzitează zilnic vama, sunt și sute de TIR-uri care vin sau se duc spre Republica Moldova, multe din acestea de transport combustibil. Paradoxal, drumul din Vama Leușeni arată mult mai bine decât cel de la noi din județ, în condițiile în care pretindem să suntem în Uniunea Europeană. (Ionuț PREDA)

27.000 de euro, confiscați de la pasagera unui microbuz, după ce a încercat să-i introducă ilegal în țară, prin Vama Albița

O tânără de 24 de ani, din Capitală, a fost amendată cu suma de 3.000 de lei de către polițiștii de frontieră vasluieni după ce a încercat să introducă ilegal în țară, prin Vama Albița, 37.000 de euro, bani ascunși în bagajele personale. Autoritățile de frontieră i-au confiscat bucureștencei, pasageră într-un microbuz, 27.000 de euro, sumă ce depășea plafonul vamal admis.

Cei 37.000 de euro, în bancnote de 500 și 50 de euro, au fost descoperiți ascunși printre lucrurile personale dintr-o geantă de voiaj a tinerei de 24 de ani, care intenționa să introducă ilegal valuta în România. Femeia era pasager într-un microbuz de transport persoane, înmatriculat în Republica Moldova, care efectua o cursă regulată pe ruta Chișinău – București. Depistarea valutei s-a făcut, susțin polițiștii de frontieră, în urma controlului amănunțit făcut asupra microbuzului și pasagerilor, în baza profilului de risc.

Tânăra a spus autorităților de frontieră că banii respectivi îi avea împrumutați de la o persoană din Chișinău, fără a preciza scopul. Femeia a spus că nu știa că are obligația să declare la controlul la frontieră orice sumă ce depășește plafonul vamal admis, respectiv 10.000 de euro”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Autoritățile de frontieră i-au confiscat bucureștencei 27.000 de euro, sumă ce depășea plafonul vamal admis. De asemenea, polițiștii de frontieră au amendat-o cu 3.000 de lei. (Ionuț PREDA)

46 de polițiști de frontieră, condamnați la doi sau trei ani de închisoare pentru luare de mită și constituire de grup infracțional

Un număr de 46 de actuali sau foști polițiști de frontieră au fost condamnați la doi sau trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită și constituire de grup infracțional organizat, după ce ar fi primit bani de la cei care tranzitau Vama Albița pentru a trece cu vederea anumite nereguli constatate la trecerea frontierei.

Curtea de Apel Iași a condamnat 46 de actuali sau foști polițiști de frontieră din județul nostru la doi sau trei ani închisoare cu suspendare pentru luare de mită, în formă continuată, și constituire sau aderare la un grup infracțional organizat. Trimiși în judecată încă din aprilie 2011, angajații în cauză ai Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Vaslui, printre care și doi ofițeri, au fost condamnați pentru neefectuarea unui control strict asupra documentelor persoanelor sau autovehiculelor la trecerea frontierei, precum și pentru permiterea introducerii în România a unor bunuri peste limita legală.

Conform sentinței magistraților ieșeni, 25 de foșți sau actuali polițiști de frontieră au fost condamnați la câte doi ani de închisoare, iar ceilalți 21 au primit o pedeapsă de câte trei ani de închisoare. În plus, cei 46 de polițiști de frontieră vor avea de plătit cheltuieli de judecată de 1,9 milioane de lei. De asemenea, instanța a dispus confiscarea sumei de 1,6 milioane de lei, reprezentând banii pe care angajații STPF Vaslui i-ar fi primit drept mită.

În total, celor 46 de foști sau actuali polițiști de frontieră vasluieni le-au fost reținute de către judecători un număr de 657 de infracțiuni de luare de mită.

Decizia Curții de Apel Iași nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de zece zile.

Potrivit rechizitoriului procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, cei 46 de polițiști de frontieră au pretins, primit ori acceptat, în perioada noiembrie 2010 – ianuarie 2011, atât în nume propriu cât și în numele celorlalți colegi, suma totală de 2.164.800 lei, precum și alte bunuri de la persoanele care au tranzitat frontiera. Banii și bunurile ar fi fost pretinse și primite cu titlu de mită atât pentru a-și îndeplini atribuțiile de serviciu cât și pentru a face acte contrare acestora, respectiv de a nu efectua un control strict asupra documentelor persoanelor sau autovehiculelor și de a permite introducerea în România a unor bunuri peste limita legală.
În scopul obținerii unor foloase materiale ilicite, toți inculpații au acționat coordonat, pe fiecare tură de lucru, în cadrul unui grup infracțional organizat, în care rolurile și atribuțiile erau în mod explicit prestabilite conform unei „metodologii”, iar beneficiul activității infracționale era împărțit potrivit înțelegerii, între polițiștii simpli și cei cu funcții de conducere. Structura grupului infracțional organizat și modul de operare utilizat le-au permis inculpaților să exercite acte de corupție cu frecvență aproape zilnică, activitatea infracțională fiind, în ansamblu, extinsă la nivelul fiecăreia dintre turele care făceau de serviciu în respectivul punct de trecere a frontierei”, se arată în rechizitoriul procurorilor DNA.

De regulă, „tariful” era cunoscut de cei care ofereau mită, susțin anchetatorii, și era cuprins între 5 și 10 lei, pentru situațiile obișnuite, cum ar fi doar pentru simpla aplicare a ștampilei pe pașaport și de la 10 la 100 de euro sau de la 50 la 200 lei, în cazul unor situații speciale în care „tariful” creștea proporțional cu riscul la care se expunea polițistul de frontieră. În acest caz era vorba de lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau de marfă, produse în cantități mai mari. Prin această modalitate, pe fiecare tură, un polițist de frontieră „colecta”, potrivit procurorilor DNA, în medie între 400 și 2.000 lei.

Majoritatea celor 46 de polițiști de frontieră condamnați de instanța de fond lucrează în continuare în cadrul Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, aceștia fiind puși la dispoziția șefului instituției. În cei aproape șase ani de procese, o parte dintre angajații STPF Vaslui și-au dat demisia din funcție, iar unul a murit în urma unei boli cronice. (Ionuț PREDA)

Traficul de călători prin Vama Albița a crescut cu peste 440.000 de călători în ultimul an

Traficul de călători prin Vama Albița, cel mai mare punct terestru de trecere a frontierei din România, a crescut cu peste 440.000 de călători în ultimul an, ajungând la 2.716.000 persoane în 2016. Creșterea semnificativă a celor care tranzitează vama vasluiană este dată de eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni și anularea obligativității pașapoartelor pentru cetățenii din Uniunea Europeană.

Traficul de călători și de mașini prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița a crescut cu peste 20% în 2016, arată un raport al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră (STPF) Vaslui. Astfel, în ultimul an, un număr de 2.716.000 de persoane au tranzitat cel mai mare punct terestru de trecere a frontierei din România, cu peste 440.000 de persoane mai multe față de 2015. Creșterea cea mai importantă de trafic s-a înregistrat pe sensul de intrare în țară, dinspre Republica Moldova. De asemenea, și numărul mijloacelor de transport care au trecut prin Vama Albița a crescut cu 145.000 de mașini în 2016 față de anul anterior.

Analiza valorilor de trafic înregistrate în ultimii doi ani arată că, în Punctul de Trecere a Frontierei Albița, acestea au cunoscut creșteri, în medie, de aproximativ 20% în ceea ce privește tranzitul de călători și 24% în privința mijloacelor de transport. Pe categorii de cetățeni, se constată creșteri de 24% a numărului celor din Uniunea Europeană care au trecut prin PTF Albița și de aproximativ 14% a celor din afara spațiului comunitar”, ne-a declarat purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui, Irina Mirică.

Creșterea semnificativă a celor care tranzitează Vama Albița este dată de eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni din aprilie 2014 și anularea obligativității pașapoartelor pentru cetățenii din Uniunea Europeană începând cu mijlocul lui iunie 2015. (Ionuț PREDA)

Aglomerație în Vama Albița, pe sensul de intrare în țară, unde timpii de așteptare depășesc 70 de minute

Zeci de autoturisme și autocare se află în permanență la rând, în ultimele 48 de ore, pe sensul de intrare în Vama Albița, cel mai important punct de trecere a frontiera de pe granița de est a României, timpii de așteptare depășind 70 de minute. Aglomerație este cauzată de turiștii din Republica Moldova care petrec sărbătorile pe rit vechi în stațiunile de la noi din țară.

Autoritățile de frontieră din Vama Albița se confruntă, în ultimele ore, cu o aglomerație de autovehicule pe sensul de intrare în țară cauzată de turiștii din Republica Moldova care vin în stațiunile din România pentru a petrece Crăciunul și Anul Nou pe rit vechi. Numai în ultimele 24 de ore, aproape 10.000 de persoane și 1.500 de mașini au intrat în țară, ceea ce a făcut ca timpii de așteptare să crească de câteva ori, depășind 70 de minute. În consecință, autoritățile de frontieră au luat o serie de măsuri în cel mai important punct de trecere al frontierei de pe granița de est a României, prin suplimentarea personalului și a arterelor de control.

”Atât pista destinată Corpului Diplomatic cât și una de pe sensul de ieșire din țară au fost transformate în arterele de control pe sensul de intrare în România. La nivelul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui s-au constituit rezerve de personal care sunt pregătite să intervină dacă situația o impune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Autoritățile de frontieră vasluiene recomandă turiștilor din Republica Moldova să folosească și alte puncte de trecere a frontierei de pe granița de est a României, urmărind în acest sens aplicația on-line a Poliției de Frontieră. (Ionuț PREDA)

Ce se mai ”tranzacționează” prin Vama Albița: permise false și autoturisme radiate!

de Răzvan CĂLIN

Este clar că polițiștii de frontieră care activează în Vama Albița nu au timp să se plictisească, pentru că periodic au parte de tot felul de întâmplări. Recent, un individ depistat cu un permis de conducere fals a recunoscut nonșalant că l-a cumpărat cu 100 de euro, dar a susținut sus și tare că habar nu a avut că-i fals.

Incidentul s-a petrecut pe 11 decembrie, în jurul orei 1, când în Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albița s-a prezentat pentru a intra în țară Corneliu C., în vârstă de 36 de ani, cetățean din Republica Moldova.

Acesta conducea un ansamblu de vehicule format dintr-un cap tractor și o semiremorcă, ambele înmatriculate în județul Vaslui. Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de conducere prezentat la controlul de frontieră, similar celor eliberate de autoritățile din Republica Moldova, lucrătorii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care s-a constatat că documentul în cauză nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals total. Corneliu C. a declarat că este posesor de permis de conducere valabil pentru categoriile “B” și “C”, dar pentru că îi era necesară categoria “E”, a procurat documentul prezentat la controlul de frontieră de la un conațional, în schimbul sumei de 100 de euro. De asemenea, acesta a mai declarat că nu avea cunoștință despre faptul că e fals ori falsificat, ne-a declarat inspectorul principal Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al Sectorului Poliției de Frontieră (SPF) Huși.

În consecință, polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals.

La plimbare cu mașina radiată!

Pe 9 decembrie, tot în PTF Albița a fost depistat un individ care conducea un autoturism ce fusese radiat din circulație de autoritățile elvețiene. În jurul orelor 23, la punctul de control s-a prezentat Sergiu I. (27 de ani), cu cetățenie română și republica Moldova. Acesta se afla la volanul unui autoturism marca Toyota Prius, înmatriculat în Italia.

La efectuarea de verificări suplimentare, lucrătorii noștri au constatat că mașina respectivă a fost radiat din circulație de autoritățile din Elveția, iar autorizația pentru testul de circulație, prezentată pentru acest autoturism, este valabilă doar pe teritoriul Italiei. Bărbatul a declarat că testează autoturismul în cauză și că nu avea cunoștință despre faptul că autorizația pentru testul de circulație este valabilă doar pe teritoriul Italiei, ne-a declarat inspectorul principal Irina Mirică.

În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat.

Traficanți ”îmbrăcați” cu anabolizante!

de Răzvan CĂLIN

Doi tineri din București au fost prinși la Vama Albița în timp ce încercau să introducă în țară substanțe anabolizante. ”Marfa” și-au lipit-o cu scoci în jurul corpului.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, polițiștii de frontieră de la Albița au primit o nouă mostră de inventivitate și tupeu din partea contrabandiștilor. În jurul orei 3.30, în traficanti_anabolizante1Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albița a ajuns un autocar înmatriculat în Republica Moldova, care intenționa să intre în România. Printre pasageri se aflau și doi tineri cetățeni români – George T., în vârstă de 30 de ani și Răzvan N., de 35 de ani – ambii din București. Numai că, în momentul în care s-a trecut la cerificarea autocarului și a pasagerilor, vameșii și polițiștii de frontieră au avut parte de o surpriză de proporții.

În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra autovehiculului și pasagerilor. Echipa comună de control formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră a descoperit ascunse pe corpurile celor două persoane, în scopul sustragerii de la controlul de frontieră, 17.475 comprimate de Stanover, Methandienone, Napobim, Chlordehydromethyltestosterone și 11 fiole de Testosterona. Aceste substanțe sunt incluse în lista substanțelor interzise prevazută în Legea 104/2008”, ne-a declarat inspectorul principal Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al Sectorului Poliției de Frontieră Huși.

Cum traficul cu substanțe anabolizante nu mai este incriminat ca și infracțiune, cei doi tineri au fost doar sancționați contravențional, iar întreaga ”marfă” le-a fost ridicată în vederea confiscării. Însă, trebuie spus că valoarea amenzilor în asemenea cazuir este una destul de mari, fiecare din cei doi traficați trebuind să achite câte 33.000 de lei.

Un vasluian beat s-a ales cu dosar penal după ce s-a luat la harță cu vameșii de la Albița

Un individ din Vaslui, Valeru B., în vârstă de 57 de ani, a fost surprins de polițiștii de frontieră în timp ce conducea un autoturism, deși în prealabil consumase băuturi alcoolice. Incidentul s-a petrecut miercuri seară, chiar în Punctul de Trecere a Frontierei Albița.

”În jurul orei 20, cetățeanul respectiv s-a prezentat pentru efectuarea formalităților de control, pentru a ieși din țară. El conducea un autoturism marca Toyota Corolla Verso, înmatriculat în România. Cu ocazia controlului de frontieră, lucrătorii noștri au observat că Valeru B. este recalcitrant și emană o puternică halenă alcoolică. Având în vedere cele constatate, persoana în cauză a fost condusă de către un echipaj al polițiștilor de frontieră la sediul Poliției Municipiului Huși, unde i s-a efectuat testul alcoolscopic, rezultând o alcoolemie de 0,51 mg/l alcool pur în aerul expirat”, ne-a declarat inspectorul principal Irina Mirică, purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui.

Bărbatul s-a ales cu un dosar de cercetare penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană aflată sub influența alcoolului sau a altor substanțe. (Răzvan CĂLIN)

A cumpărat cu 100 de euro un permis de conducere fals!

Polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei (PTF) Albița au depistat un cetățean din Republica Moldova care deținea un permis de conducere fals. Individul este Nicolae C., în vârstă de 22 de ani și a fost depistat în cursul zilei de 12 septembrie.

”Cetățeanul venea din Republica Moldova și se afla la volanul unui autoturism marca Mercedes, înmatriculat în Bulgaria. Ajuns în PTF Albița, a fost supus controlului specific. La un moment dat, polițiștii de frontieră au solicitat conducătorului auto să prezinte, pe lângă documentele de călătorie și permisul de conducere. Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea permisului de conducere prezentat, ce purta însemnele autorităților din Republica Moldova, polițiștii de frontieră au efectuat verificări specifice. Astfel, au descoperit că documentul în cauză nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic, fiind fals. În momentul în care i s-a adus la cunoștință acest lucru, Nicolae C. a declarat că a obținut documentul respectiv în schimbul sumei de 100 de euro, de la un conațional și nu are cunoștință despre faptul că permisul în cauză este fals ori falsificat, a declarat comisarul Denis Mihaela Lazăr, purtătorul de cuvânt al ITPF Vaslui.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunii de uz de fals și complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. (R.C.)

Polițiștii de frontieră vasluieni i-au spulberat unei moldovence șansele de a se angaja în Germania

Tatiana C., de cetățenie moldoveneasca, în vârsta de 47 de ani, a fost prinsă sâmbăta la Vama Albita în posesia unei cărți de identitate falsă. Încerca sa intre în țara în calitate de pasager, într-un microbuz marca Mercedes.

În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra mijlocului de transport și persoanelor, ocazie cu care, echipa comună de control formată din polițiști de frontieră și lucrători vamali a descoperit ascunsă în geanta personală a Tatianei C., o carte de identitate similară celor eliberate de autoritățile române, emisă pe numele persoanei în cauză și valabilă până în anul 2025.

Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea cărții de identitate depistate, lucrătorii noștri au procedat la efectuarea de verificări suplimentare, în urma cărora au stabilit că documentul în cauză nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unui document autentic, acesta fiind fals total.

Cu privire la cele constatate, femeia a declarat că nu are cetățenie română și că a procurat documentul respectiv de la un conațional, în schimbul sumei de 1.500 euro cu intenția de a–l folosi în Germania, pentru a–și găsi mai ușor un loc de muncă.

Polițiștii de frontieră efectuează cercetări în cauză sub aspectul săvârșirii infracțiunii de complicitate la fals material în înscrisuri oficiale. (G.P)

Comerț de porcine interzis și controale amănunțite în trafic și Vama Albița în urma apariției suspiciunii de pestă porcină africană în R. Moldova

Autoritățile de la noi din județ au luat măsuri speciale pentru prevenirea apariției pestei porcine după semnalarea unor suspiciuni ale acestei boli în Republica Moldova. Pe lângă interzicerea vânzării de porci în târguri, vameșii din Albița și poliția vor intensifica controalele asupra mașinilor și bagajelor.

Apariția unor suspiciuni de focare de pestă porcină la granița de est a țării a determinat autoritățile vasluiene să ia o serie de măsuri speciale pentru prevenirea apariției unor cazuri de boală în județ. Astfel, s-a interzis comercializarea de porci în toate târgurile, primăriile având obligativitatea de a urmări dacă această dispoziție dată de Direcția Sanitar-Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui este respectată de către crescătorii de animale. În aceeași direcție, Poliția a intensificat controalele în trafic pentru a depista dacă sunt făcute transporturi ilegale de porcine pe teritoriul județului.

De asemenea, autoritățile din Punctul de Trecere a Frontierei Albița, cea mai importantă vamă cu Republica Moldova, verifică mult mai amănunțit mijloacele de transport și bagajele celor care intră din țara vecină în România pentru a fi depistate și confiscate produsele de origine animală.

Proprietarii celor 47 de fonduri de vânătoare din județ au fost informați cu privire la depistarea unor suspiciuni de boală la porcii mistreți, care sunt rezervorul principal de transmitere a pestei porcine africane. Dacă paznicii de vânătoare depistează cadavre de mistreți au obligația ca, împreună cu medicii veterinari concesionari, să preleveze probe pentru a fi făcute analize de laborator specifice. Mai bine să fie o alarmă falsă decât să ne trezim cu un focar de boală la noi în județ”, a declarat șeful Serviciului Control Oficial al Sănătății Animale din cadrul DSVSA Vaslui, Augustin Tătaru.

Pe lângă aceste măsuri imediate luate de către autorități, specialiștii DSVSA Vaslui vor face, în perioada imediat următoare, o instruire a medicilor veterinari, a reprezentanților fondurilor de vânătoare și a crescătorilor de animale din județ cu privire la ceea ce înseamnă pesta porcină africană și efectele acestei boli. (Ionuț PREDA)

Femeie prinsă în Vama Albița cu un act notarial falsificat, cu care încerca să-și scoată din țară fiica de 7 ani

O femeie de 42 de ani a fost prinsă în Vama Albița, cu un act notarial falsificat, cu care încerca să-și scoată din țară fiica de 7 ani, modificând cu pixul termenul de valabilitate al documentului.

Polițiștii de frontieră din Vama Albița au descoperit o declarație notarială falsificată pe care o femeie a prezentat-o la controlul de frontieră pentru a putea ieși din România împreună cu fiica sa în vârstă de 7 ani. Românca de 43 de ani a fost prinsă cu documentul ilegal în momentul efectuării formalităților de control la ieșirea din țară, fiind pasager într-un autocar înmatriculat în Republica Moldova.

Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea declarației notariale prezentată la controlul de frontieră, prin care tatăl minorei, cetățean român, își exprima acordul ca fiica sa să părăsească teritoriul României însoțită de mama sa, lucrătorii noștri au efectuat verificări suplimentare, ocazie cu care au stabilit că termenul de valabilitate al acesteia a fost modificat, documentul fiind falsificat. În legătură cu cele constatate, femeia a declarat că soacra sa a fost cea care a operat modificări ale termenului de valabilitate a documentului în cauză, întrucât tatăl minorei nu a avut timpul necesar pentru a merge la un notar în vederea eliberării unui alt document valabil”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Polițiștii de frontieră vasluieni au întocmit dosar penal pe numele femeii de 42 de ani pentru uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale.

Ucrainean amendat cu 33.000 de lei, după ce a încercat să introducă în România substanțe anabolizante interzise

Un ucrainean de 44 de ani a fost amendat cu suma de 33.000 de lei de către polițiștii de frontieră vasluieni, după ce a încercat să introducă în România substanțe anabolizante interzise în țara noastră.

Polițiștii de frontieră și vameșii vasluieni au reușit să prindă un bărbat de 44 de ani care încerca să introducă în țară 50 de fiole de Testosteron, substanță aflată pe lista celor interzise în România. Ucraineanul era pasager într-un autoturism înmatriculat în Polonia și se afla în tranzit prin țara noastră, fiind depistat cu anabolizantele în Vama Albița.

În baza profilului de risc, s-a procedat la efectuarea unui control amănunțit asupra autoturismului, ocazie cu care echipa comună de control formată din lucrători vamali și polițiști de frontieră a descoperit în bagajul personal al lui Oleg D. cantitatea totală de 50 fiole Testosteron, substanță inclusă în lista substanțelor interzise, prevazută în Legea 104/2008. Fiolele erau ascunse în bagaj, cu scopul sustragerii de la controlul de frontieră”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Polițiștii de frontieră vasluieni i-au confiscat ucraineanului fiolele cu Testosteron și l-au amendat cu 33.000 de lei.

Aglomerație în continuare în Vama Albița, în special pe sensul de intrare în țară, unde timpii de așteptare depășind 60 de minute

Traficul rutier prin Vama Albița, cea mai mare de pe frontiera de est a României, se desfășoară în continuare cu dificultate din cauza aglomerației, zeci de mașini și autocare formând cozi mari atât pe sensul de intrare cât și pe cel de ieșire din țară, timpii de așteptare depășind 60 de minute.

Autoritățile de frontieră se confruntă în continuare cu probleme generate de afluxul de călători care tranzitează Vama Albița în această perioadă, chiar dacă traficul ar fi trebuit să revină la normal pe finalul lunii august. Cu toate acestea, punctul de trecere al frontierei din județul nostru, principala poartă de comunicare terestră cu Republica Moldova, este foarte aglomerat, atât pe sensul de intrare în țară cât și pe cel de ieșire. În consecință, Vama Albița este folosită la capacitate maximă de către autorități, fiind deschise toate arterele de control pentru cei care vor să intre în România.

”Deși ne-am fi așteptat că traficul să mai scadă odată cu terminarea concediilor de către cetățenii cu domiciliul în Republica Moldova, traficul se menține crescut. Astfel, pe sensul de intrare în țară, timpii de așteptare depășesc 60 de minute, cu toate că se lucrează la capacitate maximă pe cinci artere de control, cu șase polițiști de frontieră și trei lucrători vamali”, a declarat purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Potrivit autorităților de frontieră vasluiene, pe tot parcursul lunii august, numărul celor care au tranzitat zilnic Punctul de Trecere a Frontierei Albița depășește 10.000 de persoane, cu peste 50% mai mult decât într-o zi obișnuită din an. (Ionuț PREDA)

Aglomerație în Vama Albița, unde cozile de mașini se întind pe sute de metri, iar timpii de așteptare ajung la trei ore

Peste o sută de autoturisme și zeci de microbuze și autocare au format, ieri, cozi de câteva sute de metri pe sensul de intrare în țară prin Punctul de Trecere a Frontierei Albița, timpii de așteptare ajungând la trei ore doar în vama vasluiană, în ciuda suplimentării personalului de frontieră.

Polițiștii de frontieră și vameșii din Punctul de Trecere a Frontierei (PTF) Albița se confruntă, în această perioadă, cu cea mai mare aglomerație din vamă din ultimii ani, în condițiile în care traficul s-a dublat față de o perioadă obișnuită din an. În cursul după-amiezii de joi, pe sensul de intrare în țară, se aflau la rând peste o sută de autoturisme, 50 de microbuze și cinci autocare, cozile întinzându-se pe distanțe de sute de metri, pe toate cele cinci artere de circulație și control al documentelor. Timpii de așteptare, susțin reprezentanții Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Iași, se ridicau la 170 de minute de fiecare autovehicul, în continuă creștere de la o oră la alta. La aceștia, se mai adaugă alte trei ore pe care cei care vor să intre în România trebuie să le petreacă în Punctul de Trecere a Frontierei Leușeni, din Republica Moldova.

”Astăzi (n.r.-joi), în PTF Albița se lucrează pe toate cele cinci artere aflate pe sensul de intrare în România, astfel fiind folosită la maxim capacitatea punctului. Valorile mari de trafic sunt determinate de numărul mare de cetățeni din Republica Moldova care își petrec vacanțele în afara granițelor țării de origine și de cei care se întorc la muncă în state ale Uniunii Europene. Un alt fapt care contribuie la creșterea numărului de persoane care tranzitează frontiera de est a țării este că, începând cu iunie 2015, cetățenii Uniunii Europene pot circula în Republica Moldova doar cu cartea de identitate”, a declarat responsabilul mass-media al ITPF Iași, Annabelle Paraschiv.

De la începutul lunii în curs, în PTF Albița au fost înregistrate peste 185.000 de treceri de persoane, din care 100.000 pe sensul de ieșire din țară și 85.000 pe sensul de intrare în România, constatându-se o dublare a traficului față de același interval din luna februarie a acestui an. (Ionuț PREDA)

România a aderat la Codul Vamal Unional

de Marian MOCANU

De la 1 mai exportatorii români beneficiază de aplicarea acelorași facilități și reguli vamale ca cei din restul Uniunii Europene. Indiferent de statul membru în care au fost declarate mărfurile, acestea pot circula liber și pot fi vândute pe întreg teritoriul UE, după îndeplinirea formalităților vamale. În județul Vaslui formalitățile vamale se pot face fie în Punctul de Trecere a Frontierei Albița, fie la Biroul Vamal de Interior Vaslui.

Începând cu data de 1 mai, Agenția Națională de Administrare Fiscală implementează Codul Vamal Unional, care stabilește proceduri comune și armonizate la nivelul întregii Uniuni Europene, în scopul facilitării activității comerciale. Astfel, indiferent de statul membru în care sunt declarate mărfurile, se aplică aceleași reguli, și, odată ce au fost îndeplinite formalitățile vamale, acestea pot circula liber sau pot fi comercializate pe întreg teritoriul UE. Odată cu aderarea la noul Cod Vamal Unional se va implementa un sistem electronic de gestiune a deciziilor vamale, sistem care va gestiona toate schimburile de informații între autoritățile vamale din diversele țări, precum și dintre operatorii economici și autoritățile vamale. Toate aceste schimburi de informații vor fi prelucrate electronic, exportatorii câștigând astfel timp prețios pentru transportul mărfurilor de la sau către destinație. În plus, operatorii economici care exportă sau desfac produse în diverse țări ale UE vor avea posibilitatea ca, în caz de nevoie, să trimită clarificări sau completări înainte de adoptarea unei eventuale decizii nefavorabile a Direcțiilor Generale a Vămilor. Acest Cod Vamal Unional va facilita activitatea economică a operatorilor din țările membre ale UE, și, mai mult, va asigura și protecția piețelor interne. În primul rând, va exista o cooperare directă mai rapidă între partenerii comerciali din diverse țări și între aceștia și autoritățile vamale. Nu în ultimul rând, prin simplificarea controlului vamal, care de acum, se va face doar în țara de plecare, operatorii români vor avea practic aceleași drepturi și facilități ca cei din celelalte țări europene.

Aglomerație în Vama Albița, pe sensul de intrare în țară, unde timpii de așteptare au crescut de câteva ori

Traficul rutier și de persoane a crescut considerabil în Vama Albița, cea mai importantă de pe granița de est a țării, odată cu încheierea sărbătorilor de Paști și revenirea cetățenilor moldoveni în România, ceea ce a condus la creșterea de câteva ori a timpilor de așteptare.

Traficul de persoane și al mijloacelor de transport în Vama Albița a crescut, pe sensul de intrare, în medie cu 50% față de perioada anterioară sărbătorilor pascale. Astfel, într-o singură zi, s-au înregistrat peste 5.100 de persoane care au tranzitat punctul de trecere al frontierei, față de 3.200 de călători înregistrați într-o perioadă obișnuită din an. Cu mici excepții, cei care intră în România sunt cetățeni din Republica Moldova, care au petrecut Paștele acasă, iar acum revin la muncă în spațiul Uniunii Europene sau în țara noastră la cursuri, cum este cazul elevilor și studenților.

În aceste condiții, timpii de așteptare au crescut de la zece minute, în mod normal, la 50 de minute în prezent, ceea ce a determinat autoritățile de frontieră să ia măsuri speciale.

„Având în vedere situația actuală, s-a decis suplimentarea numărului de polițiști de frontieră în Punctul de Trecere al Frontierei Albița și transformarea arterei de ieșire din țară destinată corpului diplomatic în arteră de control pe sensul de intrare. De asemenea, sunt constituite rezerve de personal la nivelul Poliției de Frontieră Vaslui care pot interveni dacă situația o impune”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Reprezentanții Poliției de Frontieră Vaslui nu ne-au putut preciza când va reintra în normal traficul rutier și de persoane în Vama Albița. (Ionuț PREDA)

Peste 33.000 de tablete și flacoane cu substanțe anabolizante cu risc interzise, descoperite în Vama Albița

Un șofer din Republica Moldova a fost amendat în Vama Albița de către polițiștii de frontieră vasluieni cu 33.000 de lei, după ce în TIR-ul pe care-l conducea au fost descoperite 32.500 de tablete și 990 de flacoane cu substanțe anabolizante aflate pe lista celor interzise.

Cele 32.500 de tablete și 990 de flacoane cu substanțe anabolizante aflate pe lista celor interzise în România au fost descoperite în lada de scule și sub patul șoferului TIR-ului în momentul în care încerca să intre în țară, prin Vama Albița. Conducătorul autotrenului, un bărbat de 56 de ani din Republica Moldova, intenționa să ducă substanțele anabolizante într-una din țările din vestul Europei pentru a le vinde pe piața neagră.

Cele 32.500 tablete și 990 flacoane de substanțe incluse în lista substanțelor interzise prevăzută în Legea 104/2008 au fost descoperite în urma controlului amănunțit efectuat asupra autovehiculului și conducătorului auto, în baza profilului de risc. Conform prevederilor legale, s-a luat măsura confiscării întregii cantități de anabolizante”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Autoritățile de frontieră l-au amendat pe șoferul de TIR cu suma de 33.000 de lei. (Ionuț PREDA)

Se complică situația vameșilor din lotul Albița II acuzați de luare de mită

de Marian MOCANU

Mărturia investigatorului sub acoperire Igor Caraman ar putea contribui decisiv la condamnările vameșilor din lotul Albița II acuzați de luare de mită. Igor Caraman, cel care a furnizat procurorilor DNA majoritatea probelor care au dus la arestarea, în octombrie 2013, a 21 de vameși, a povestit judecătorilor Tribunalului Vaslui cum dădea efectiv mită pentru a trece necontrolat prin Punctul de Trecere al Frontierei.

Luni, 22 februarie, a avut loc un nou termen în dosarul aflat pe rolul Tribunalului Vaslui în care sunt acuzați pentru luare de mită vameșii și polițiștii de frontieră din lotul Albița II. Cu această ocazie, a fost audiat și investigatorul sub acoperire, moldoveanul Igor Caraman, cel care a furnizat procurorilor DNA majoritatea probelor, inclusiv înregistrări audio-video, care a dus la arestarea, în octombrie 2013, a celor 21 de vameși.

Caraman a povestit judecătorilor că, timp de mai bine de 12 ani, a tranzitat săptămânal Punctul de Trecere a Frontierei Albița, de fiecare dată cerându-i-se mită pentru a beneficia de un control mai lejer. Ulterior, în iunie 2013, cu patru luni înaintea descinderii procurorilor în Vama Albița, a semnat un angajament cu Direcția Națională Anticorupție, fiind dotat cu aparate de înregistrare și introdus ca investigator sub acoperire.

„Nu am reținut numele celora cărora le-am oferit mită, însă am o memorie vizuală foarte bună și dacă mă întorc cu fața la sală îi recunosc pe fiecare cât și cum am dat. Nu cred că am fost refuzat vreodată. De fiecare dată puneam banii în pașaport pentru că mi se cereau înainte. Au fost situații când mi se dădea chiar și rest la bancnotele pe care le dădeam, dar și cazuri în care mi se cereau mai mulți bani”, a declarat judecătorilor Igor Caraman. Acesta a povestit felul în care dădea banii, puși în pașaport, dar și cum îi era solicitată mita, prin semne sau în șoaptă. Pentru a fi sigur că se înregistrează conversația, de multe ori Caraman făcea „pe prostul” și întreba câți bani să dea! După ce dădea mită, verificările erau sumare, a povestit Caraman, astfel că unele probe plantate de procurori, inclusiv brichete cu aspect de pistol, au rămas nedescoperite. Investigatorul sub acoperire a trebuit să răspundă întrebărilor punctuale ale apărătorilor inculpaților, însă, chiar și când a declarat că nu-și mai aduce exact aminte unele circumstanțe în care s-au petrecut faptele, Caraman a rămas foarte ferm în privința modului în care acționau vameșii de la Albița. „Nu-i interesau decât țigările, în rest, puteai să treci cu aproape orice. Normal, dacă plăteai!”, a fost răspunsul investigatorului sub acoperire.

Apărătorii inculpaților au încercat să induce ideea că, în fapt, Caraman ar fi fost un contrabandist notoriu care, prins în fapt, a acceptat, pentru a scăpa de pedeapsă, să devină informator, uneori dând chiar informații false, ori păstrând pentru sine banii ce ar fi trebuit oferiți drept mită. Tocmai de aceea, avocații apărării au cerut vizionarea și a altor înregistrări audio-video, pentru a demonta declarația dată de Igor Caraman. Audierea înregistrărilor, dar și continuarea audierilor unor martori în dosar, a fost programată pentru termenul din data de 24 martie.

Croația suplimentează agenții de poliție la frontiera cu Serbia

Croația a suplimentat numărul agenților de poliție la frontiera cu Serbia, în contextul în care Austria intenționează să limiteze numărul imigranților care se îndreaptă spre Europa Occidentală, informează site-ul agenției Reuters. 

“Au fost trimise forțe suplimentare pentru monitorizarea frontierei cu Serbia”, a comunicat marți Poliția croată.

Peste 650.000 de imigranți au tranzitat Croația în drumul spre Europa occidentală începând din septembrie 2015.

“Șefii polițiilor din Austria, Slovenia, Croația, Serbia și Macedonia se vor întâlni pe 18 februarie, la Zagreb, pentru a discuta despre criza imigrației și pentru a identifica soluții”, precizează autoritățile de la Zagreb.

Sursa: mediafax.ro

„Omerta” – legea tăcerii – lege la Vama Albița

de Marian Mocanu

Ultimele depoziții ale colegilor vameșilor de la vama Albița, martori în dosarul Albița 2, nu doar că nu au confirmat acuzațiile de luare de mită, formulate de procurorii DNA, dar chiar au declarat că în respectivul Punct de Trecere a Frontierei nu s-ar fi luat sau cerut niciodată mită. Acest lucru a fost confirmat și de unul dintre investigatorii sub acoperire moldoveni, audiat prin videoconferință. La unison, uneori pe un ton ridicat, alți zece martori audiați au declarat că nu a existat corupție în vama Albița!

După ce, la ultimele termene de judecată, au fost vizualizate înregistrările făcute cu camera ascunsă de principalul martor al acuzării, Igor Feodorov, luni, 11 ianuarie, au avut loc noi audieri în dosarul Albița 2, în care nu mai puțin de 21 de vameși și polițiști de frontieră sunt acuzați de luare de mită. Într-o ședință maraton au fost audiați zece colegi ai acuzaților, care, la unison, au declarat că la Vama Albița nu s-a cerut sau primit mită de nici unul dintre lucrătorii din respectivul Punct de Trecere a Frontierei. Fiecare dintre cei audiați a declarat că nu ar fi auzit de practicile incriminate de procurorii DNA, prin care s-ar fi cerut mită, iar banii strânși ar fi fost împărțiți de șefii de tură sau alte persoane la sfârșitul programului. Unul dintre martorii audiați, șeful de tură Bebi Sofronie, a oferit un adevărat spectacol în sala de judecată, spre stupoarea judecătorilor, care, în mai multe rânduri, l-au amenințat cu amendarea. Sofronie a ținut o întreagă perorație cu privire la faptul că acuzațiile împotriva colegilor săi sunt fabricate de procurorul Emilian Eva, procuror cercetat în mai multe scandaluri de corupție.

Eu îmi știu colegii de mai bine de 20 de ani și lucrurile susținute de domnul Eva, nu s-au întâmplat. S-a vrut să se acrediteze ideea că la Albița este o gașcă de golani, pentru că se dorea acest lucru la momentul respectiv. Noi ne-am făcut datoria cu responsabilitate, la fel ca toți cei aflați acum în sală și acuzați de fapte de corupție”, a țipat la un moment dat vameșul Bebi Sofronie. Totuși cea mai mare lovitură dată acuzării a venit chiar din partea unuia dintre martorii sub acoperire a DNA. Acesta, care este plecat din țară, a fost audiat prin videoconferință într-o sală separată a Tribunalului Vaslui, unde existau mijloacele tehnice necesare. El a declarat că, lui personal, pe perioada cât a purtat asupra sa echipamente de înregistrare, nu i s-a cerut niciodată mită și nici nu a dat sume de bani sau produse pentru a i se asigura facilități la trecerea frontierei de stat. Singurele date pe care le-a putut oferi anchetatorilor și judecătorilor au fost din auzite, de la un coleg al său, la rândul lui investigator sub acoperire și care, până în prezent, nu a putut fi audiat, fiind plecat în misiune în străinătate. Cu privire la declarațiile date inițial în fața anchetatorilor, de cele mai multe ori acesta a răspuns că „nu-mi aduc aminte!” la întrebările avocaților apărării.

Audierile în acest dosar vor continua pe 22 februarie, dată la care a fost citat cu mandat de aducere investigatorul sub acoperire Igor Caraman, ofițer judiciar din Republica Moldova, unii conducători auto moldoveni care au avut calitatea de denunțători, precum și alți trei vameși.

Reamintim cititorilor că pe 22 octombrie 2013, în urma unei descinderi făcute în Vama Albița de procurorii DNA, 17 lucrători vamali și polițiști de frontieră au fost arestați preventiv sub acuzația de luare de mită, alți 5 vameși fiind cercetați în stare de libertate. Ei au fost acuzați că, în schimbul unor sume de bani sau produse, nu-și efectuau atribuțiile de serviciu, prin neefectuarea controlului vehiculelor care tranzitau punctul de trecere a frontierei spre Republica Moldova. Dintre toți cei acuzați unul singur și-a recunoscut vinovăția și a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Toți ceilalți inculpați se declară nevinovați!

Aglomerație în Vama Albița, unde traficul a crescut de trei ori față de normal

Traficul rutier și de persoane prin Vama Albița, cel mai mare punct terestru de trecere a frontierei din România, a crescut în ultimele zile de peste trei ori față de o perioadă obișnuită din an din cauza cetățenilor moldoveni care vin în țara noastră să petreacă sărbătorile pe rit vechi.

Numărul celor care au tranzitat Vama Albița în primele patru zile din acest an a fost de aproape 28.000 de persoane, cam de trei ori mai mult față de luna trecută. Aglomerația a condus, implicit, și la creșterea timpilor de așteptare, în special pe sensul de intrare în țară, în ciuda măsurilor luate de către autoritățile de frontieră. Pentru a face față situației, Poliția de Frontieră a suplimentat numărul de lucrători de la 10 la 16 agenți. De asemenea, numărul arterelor de control pe sensul de intrare în țară este suplimentat, atunci când se impune, de la cinci la opt, prin folosirea porților de control de pe sensul de ieșire din România.

„Creșterile valorilor de trafic, în special pe sensul de intrare în țară, au fost cauzate de numărul mare de persoane care vin să petreacă în România sărbătorile de iarnă pe rit vechi, cetățeni din Republica Moldova care se reîntorc la muncă în state ale Uniunii Europene, dar și de întoarcerea studenților din Republica Moldova în marile centre universitare din țara noastră. În Punctul de Trecere a Frontierei Albița, în anumite intervale de timp, media timpilor de așteptare la intrarea în România a depășit 60 minute”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.
Autoritățile de frontieră vasluiene estimează că aglomerația în Vama Albița se va menține și în zilele următoare, având în vedere situațiile similare din anii anteriori. (Ionuț PREDA)

Vameși de la Albița, trimiși în judecată pentru contrabandă cu… usturoi

de Marian MOCANU

După mai bine de opt ani de la comiterea faptelor, controlorii vamali Petru Tarcea și Florin Eugen Haida, din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, au fost trimiși în judecată pentru comiterea infracțiunilor de folosire sau prezentare, cu rea-credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care au avut ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate. Cei doi au creat un prejudiciu de circa un milion de euro, pentru că au facilitat exporturi ilegale de usturoi.

Un nou scandal la Vama Albița: doi controlorii vamali, Petru Tarcea și Florin Eugen Haida, din cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, sunt acuzați de procurorii DNA că prin completarea de acte fictive ar fi creat un prejudiciu de circa un milion de euro. Nu este vorba, așa cum poate s-ar crede, de contrabandă de țigări sau droguri, ci de contrabandă cu usturoi. Faptele datează din anul 2007, când cei doi vameși ar fi ajutat un importator să introducă în spațiul european cantități importante de usturoi, produs pentru care trebuie plătite taxe speciale. Petru Tarcea și Florin Eugen Haida au completat acte fictive, din care rezulta că mai multe tone de usturoi, care au intrat în Punctul de Trecere a Frontierei Albița, urmau doar să tranziteze spațiul european.

Drept urmare a actelor întocmite de cei doi importatorul nu a mai achitat taxele în valoare de circa un milion de euro. Practic, după ce camioanele încărcate cu usturoi ajungeau în vamă, cei doi lucrători vamali înregistrau fictiv ieșirile către Moldova, în fapt marfa întorcându-se în țară, și ulterior luând drumul Austriei sau Belgiei, unde era comercializat usturoiul. Conform anchetatorilor Tarcea și Haida ar fi acționat în cârdășie cu un cetățean chinez și unul maghiar, proprietarii mărfii.

„În perioada 24 aprilie – 5 noiembrie 2007, inculpații Tarcea Petru și Haida Florin Eugen, în calitate de controlori vamali în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Albița, au confirmat, în mod nereal, atât electronic, în sistemul NCTS (New Computerised Tranzit System), cât și scriptic prin aplicarea ștampilei de serviciu și a semnăturii pe documentul MRN, realizarea unui număr total de 224 operațiuni de tranzit, având ca obiect mărfuri de proveniență extracomunitară (usturoi), prezentând astfel în sistemul informatic faptul nereal părăsirii spațiului vamal comun de către respectivele mărfuri (care, în realitate, au rămas pe teritoriul comunitar), cu consecința directă a exonerării de plata taxelor vamale datorate pentru importul în Uniune al acestor mărfuri”, se arată în comunicatul DNA.

Cei doi lucrători vamali au fost trimiși în judecată fiind acuzați de folosire sau prezentare, cu rea-credință, de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, care are ca rezultat diminuarea ilegală a resurselor ce trebuie virate către bugetul general al Uniunii Europene sau către bugetele administrate de aceasta ori în numele ei și fals intelectual, ambele în formă continuată. Trebuie spus că Petru Tarcea a mai fost în centrul unui scandal de corupție, pe când activa la punctul de Trecere a Frontierei Moravița, județul Arad. El a fost condamnat, la începutul anului 2014, la trei ani de închisoare cu executare, în cadrul dosarului Moravița I, în care au fost inculpați nu mai puțin de 66 de lucrători vamali și polițiști de frontieră care ar fi prejudiciat statul cu mai mult de șapte milioane de euro.

Tentativa eșuată de a introduce ilegal telefoane mobile în țara

Cetățeanul roman Andrei C., în vârsta de 40 de ani, s-a gândit să facă un ban „muncit”. Drept urmare, pe 23 noiembrie, a vrut sa intre în țara cu cinci telefoane mobile nedeclarate. Ghinion însă, pentru că a fost prins. Inspectorii vamali de la Punctul de Trecere Frontiera Albița au efectuat un control asupra autoturismului înmatriculat în Republica Moldova pe care acesta îl conducea. Aceștia au constatat prezenta celor cinci telefoane în căptuseala unui geamantan.

Îndrăzneala bărbatului nu a rămas nerăsplătita, întrucât cele 5 telefoane în valoare de 18.150 lei i-au fost confiscate și acesta a fost sancționat contravențional cu o amenda în valoare de 3.000 de lei. (George PROCA)

Lung ca o telenovela, procesul vameșilor din lotul Albița II se indreapta catre un dubios final fericit

de Marian Mocanu

După doi ani de când procurorii DNA au descins în Vama Albița și au arestat, sub acuzația de luare de mită și alte fapte de corupție, nu mai puțin de 18 vameși și polițiști de frontieră, alte opt persoane fiind cercetate în libertate, procesul lor este departe de a fi încheiat. Până acum a fost condamnat un singur vameș care, prin recunoașterea faptelor în fața instanței, a primit o pedeapsă de trei ani cu suspendare.

Bucuria impricinatilor: procesul celor 26 de vameși din dosarul Albița 2 continuă, și nu sunt șanse să fie finalizat prea curând. Ultimele termene au fost doar pentru aprobarea de către instanță a unor probe propuse de acuzați și vizionarea casetelor cu înregistrările audio-video făcute de ofițerii sub acoperire.

vamesi tribunalIeri, la Tribunalul Vaslui, timp de câteva ore, au fost vizionate câteva casete, la cererea inculpaților, care doreau să demonstreze instanței că transcripturile aflate la dosar, făcute de procurorii DNA, nu sunt conforme cu ceea ce apare în înregistrări. Pentru vizionarea casetelor, a trebuit ca procurorii DNA să pună la dispoziție soft-ul necesar. Anterior, din lipsa acestuia, atât apărătorii, cât și instanța au fost în imposibilitatea de a viziona înregistrările. De exemplu, în înregistrarea care-o privește pe Lenuța Tiron, făcută de unul din martorii moldoveni cu aparatură ascunsă, vameșa a arătat că, în momentul indicat de procurorii că ar fi primit mită pentru a nu controla un vehicol, în apropierea denunțătorului se mai afla o altă persoană. În aceste condiții, susține vameșa, denunțătorul nu avea cum să-i dea bani pentru a nu controla un vehicul. Aceeași vameșă a arătat și alte neconformități între înregistrări și transcripturi, cum ar fi faptul că interdicția de a intra în cabina vameșilor adresată de ea denunțătorului nu apare la dosar.

Și în cazul lui Andrei Adrian Florentin, pe casetă nu se poate observa momentul în care acesta primea presupusa mită, iar dialogul redat în transcript nu este la fel cu cel din înregistrări. Vizionarea înregistrărilor va continua și la termenul următor, peste două săptămâni.

Procesul pe fond este posibil să înceapă abia în luna ianuarie a anului viitor, când sunt așteptați să depună mărturie cei patru cetățeni moldoveni, martori ai acuzării. Aceștia ar fi dat drept mită bani și diverse produse vameșilor și polițiștilor de frontieră acuzați în dosar, pentru ca aceștia să nu verifice autovehiculele, ori să o facă sumar.

In data de 22 octombrie 2013, în urma unei acțiuni în forță a procurorilor DNA la Punctul de Trecere a Frontierei Albița, 18 lucrători vamali și polițiști de frontieră au fost arestați preventiv și acuzați de luare de mită. Alte 8 persoane au fost cercetate în stare de libertate, cu toții fiind acuzați că, în schimbul neîndeplinirii sarcinilor de serviciu, aceștia ar fi pretins și primit diverse sume de bani, între 50 și 200 de euro, drept mită.

Dintre toți acuzații, doar unul și-a recunoscut vina și a ales calea procedurii simplificate de recunoaștere a vinovăției în fața instanței, beneficiind astfel de o reducere a sentinței. Toți ceilalți inculpați în dosar au respins acuzațiile procurorilor DNA și se declară nevinovați, deși, la un moment dat, o altă vameșă, Cristina Gînju, ar fi dorit să urmeze exemplul colegei sale care și-a recunoascut vina, pentru a beneficia de o pedeapsă la fel de ușoară. Era însă prea târziu, etapa în care se afla procesul nemaipermițând acest lucru.

Campania anticontrabandă „Aparențele înșală”, relansată în Vama Albița

Euromonitor Business Consulting Services, în parteneriat cu Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Poliția Română, dar și cu sprijinul companiei JTI, a relansat, joi, în Vama Albița, pe regiunea de nord-est a țării, campania anticontrabandă „Aparențele înșeală”.

intalnire Vama AlbitaPunctul de trecere a frontierei Albița, cel mai important de pe frontiera de est a Uniunii Europene, a fost gazda întâlnirii dintre mai mulți factori de răspundere privind combaterea traficului ilegal de țigarete din România și în special din regiunea de nord-est a țării. Astfel, Euromonitor Business Consulting Services a lansat al doilea val al campaniei publice de conștientizare a efectelor negative ale contrabandei cu țigări „Aparențele înșală”. Parteneri în cadrul campaniei, care va consta în transmiterea unor mesaje către public prin panotaj stradal, spoturi pe ecrane, difuzarea de materiale în presă, sunt Direcția Generală a Vămilor din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală și Poliția Română, dar și cu sprijinul companiei JTI.
Derulată în prima parte a anului în 16 județe din apropierea granițelor de vest, sud-vest, nord și nord-est, campania s-a relansat în regiunea nord-est, cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. Astfel, susțin oficialii prezenți la întâlnire, în regiunea nord-est traficul ilegal cu țigarete se situa în septembrie la 31,4%, cel mai ridicat nivel comparativ cu restul regiunilor țării și de peste două ori mai mare decât media națională, de 14,8%.
„Nivelul actual al contrabandei cu țigarete din nord-est, de 31,4%, se apropie de recordul istoric din 2010. Peste 60% din țigaretele traficate ilegal în această regiune sunt cheap whites, mărci no-name intrate pe piață prin Ungaria, Ucraina sau Moldova și care se află în creștere alarmantă”, a declarat directorul general al companiei de cercetare Novel Research, Marian Marcu.
intalnire vama albita (afis campanie)Conform studiilor realizate de compania de cercetare Novel Research, comerțul ilegal cu țigarete, la nivel național, a înregistrat în ianuarie 2015 un record negativ al ultimilor patru ani, de 19,2%. Novel Research monitorizează nivelul contrabandei cu țigarete din anul 2008, cel mai mare procent înregistrat până acum fiind cel din ianuarie 2010, de 36,3%, când contrabanda avea cea mai mare cotă din piața tutunului.
„Fenomenul infracțional la nivelul Uniunii Europene este unul uriaș în ceea ce privește contrabanda cu țigări. Vânzările legale de țigări la nivelul comunității se ridică la peste 90 miliarde de euro, iar aproape 13 miliarde de dolari reprezintă contrabandă de țigări. Din fericire, România nu este în top, primele locuri la acest capitol fiind deținute de Polonia, Grecia, Spania și Italia. Opt din zece țigări de contrabandă sunt traficate din afara UE. Numai în 2014, au existat 56 miliarde de țigarete de contrabandă, consecințele fiind groaznice nu numai pentru buget ci și pentru sănătatea oamenilor. Nu aveți idee cum sunt aduse aceste țigări. Există un lanț întreg de efecte”, a declarat Cristina Vasiloiu, director general al Euromonitor Business Consulting Services.
Prezent la evenimentul de lansare a campaniei, prefectul județului Vaslui a spus că, pe viitor, ar trebui inițiate astfel de proiecte și pe linia combaterii traficului de alcool, de arme sau persoane. „Un lucru este important de subliniat: este un risc atât pentru cei care fac contrabandă cât și pentru cei care cumpără țigările, pentru acești din urmă din punct de vedere al sănătății. Vorbim de instituții ale statului în care s-au făcut și se fac investiții în echipamente, resursă umană. Dacă acești oameni nu și-ar face treaba, ar fi haos. Poate vă gândiți și la un proiect viitor, cu derularea unor campanii de combatere a traficului de persoane, de alcool și de arme, care afectează funcționarea unui stat modern”, a adăugat prefectul Andrei Puică.
Directorul Direcției Regionale Vamale Iași a prezentat, printre altele, modalități prin care se realizează contrabanda cu țigări, însă a dorit să sublinieze că acestea sunt din ce în mai ingenioase. „Efortul nostru este mare pentru că traficanții sunt din ce în ce mai ingenioși și noi trebuie să ținem pasul cu ei pentru a putea identifica marfa de contrabandă”, susține directorul DRV Iași, Liliana Ion. (Ionuț PREDA)

Autoturism radiat din circulație și cu numere false, descoperit în Vama Albița

Un autoturism marca Kia Rio, radiat din circulație de autoritățile din Belgia și cu numere false de Olanda, a fost descoperit de polițiștii de frontieră vasluieni în Vama Albița, în momentul în care șoferul, cu cetățenie română și moldovenească, încerca să-l scoată din spațiul Uniunii Europene. Tânărul de 23 de ani aflat la volanul mașinii a spus autorităților române că a cumpărat mașina cu 2.100 de euro de la un bărbat din Olanda, fără a mai reuși să perfecteze documentele privind înmatricularea provizorie.

Existand suspiciuni cu privire la autenticitatea documentelor prezentate la control pentru autoturismul în cauza, polițiștii de frontieră au procedat la efectuarea de verificări suplimentare. În urma acestora, s-a stabilit faptul ca mașina figurează ca radiat din circulație în Belgia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliției de Frontieră Vaslui, Irina Mirică.

Polițiștii de frontieră vasluieni au întocmit dosar penal pe numele tânărului de 23 de ani pentru conducere pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat și cu număr fals de înmatriculare. (Ionuț PREDA)

Piese auto, confiscate de polițiștii de frontieră

de Marian Mocanu

OLYMPUS DIGITAL CAMERAUn tânăr moldovean ar fi vrut să se apuce de afaceri în domeniul auto, însă a fost oprit de polițiștii de frontieră hușeni. La un control de rutină, aceștia au confiscat 36 bucăți piese auto second-hand, fără acte de proveniență, pe care moldoveanul voia să le vândă.

Duminică seara, în jurul orei 23.00, polițiști de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși au oprit pe raza localității de frontieră Drânceni, pentru un control de rutină, un autoturism marca Ford Transit, înmatriculat în Republica Moldova. La controlul efectuat asupra autovehiculului au fost descoperite 36 de piese auto second-hand, pentru care șoferul în vârstă de 23 de ani nu a putut prezenta documente de proveniență și transport. Tânărul a declarat că a achiziționat piesele auto, în valoare de 13.500 lei, din București și intenționa să le comercializeze. Pentru bunurile transportate fără documente justificative, Roman P. a fost sancționat contravențional cu avertisment, iar bunurile au fost ridicate în vederea confiscării.

Alcool de contrabandă și bani falși, descoperiți la Albița

de Marian Mocanu
În afară de mașini furate și mai ales țigări de contrabandă, polițiștii de frontieră de la Albița mai descoperă ascunse diverse lucruri. Este cazul unui șofer moldovean, care dorea să strecoare în România nu mai puțin de 270 litri de alcool aproape pur. Un alt „turist” și-a lipit pe corp 89 de pachete de țigări și nu mai puțin de 21 de bancnote a 200 lei moldovenești false.
 
Mare este imaginația contrabandiștilor! Un moldovean în vârstă de 38 de ani a încercat să introducă în România 270 litri de alcool de 93 de grade ascuns într-un rezervor suplimentar a unei autocisterne. Tentativa sa a fost dejucată săptămâna trecută de polițiștii de frontieră de la Albița, care, având suspiciuni cu privire la marfa transportată, au verificat la sânge vehiculul căruia urma să i se facă formalitățile pentru intrarea în țară. Șoferul contrabandist s-a ales și cu băutura confiscată și cu o amendă de 5.000 lei.
Vineri, 23 octombrie, vigilența polițiștilor de frontieră a fost încercată și de un alt așa zis „turist”, pasager într-un autocar ce face curse regulate între Republica Moldova și România. Fumător serios, bărbatul în vârstă de 31 de ani și-a făcut provizii, lipindu-și pe corp nu mai puțin de 89 de pachete de țigări. Nu a scăpat totuși vigilenței polițiștilor de frontieră, care au controlat amănunțit atât autocarul, cât și pasagerii. În afara țigărilor, asupra bărbatului au mai fost descoperite și mai multe bancnote a câte 200 lei moldovenești, având aceeași serie. Cu privire la banii falși, individul a dat o scuză dacă nu puerilă, măcar foarte puțin credibilă. Acesta a declarat că ar fi găsit pe jos, în Piața centrală a municipiului Chișinău, 25 de bancnote. Din acestea, patru ar fi fost ude și murdare de noroi, astfel că le-a aruncat, iar pe restul de 21 de bancnote, deși intuia că sunt false, le-ar fi păstrat, de frica polițiștilor moldoveni! De ce i-a fost frică nu a scăpat, polițiștii români întocmind tânărului dosar penal pentru deținere de monedă străină falsificată.

Prinși la vamă cu bunuri pentru care nu aveau documente

de Roxana NĂSTASĂ

Polițiștii de frontieră vasluieni, aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, au depistat în trafic, doi cetățeni români care transportau bunuri alimentare și nealimentare, în valoare totală de 2.005 lei, în scopul comercializării lor, fără să dețină documente legale.

Alaltăieri, în jurul orei 10, pentru valorificarea unei informații, polițiști de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Huși aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control, pe raza localității Huși, un autoturism marca Ford, înmatriculat în România, condus de cetățeanul român Constantin T., în vârstă de 19 de ani.

La controlul de frontieră efectuat asupra autoturismului au fost descoperite opt bucăți de pilote de diferite culori și două valuri pânză a câte 40 m fiecare, pentru care cetățeanul nu a putut prezenta documente de proveniență și transport.

Trei ore mai târziu, polițiști de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Fălciu aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu au oprit pentru control, pe raza localității Murgeni, o autoutilitară marca Iveco, înmatriculată în România, condusă de cetățeanul român Gabriel A., în vârstă de 19 de ani, reprezentant al unei societăți comerciale.

La controlul de frontieră efectuat asupra autovehicului s-a constatat că cetățeanul în cauză transporta mai multe produse alimentare și nealimentare (60 litri ulei de floarea soarelui, 15 saci a câte cinci Kg de furaje pentru pui și 25 litri de lichid incolor cu miros specific de alcool), pentru care nu a putut prezenta documente de proveniență și transport.

Cu privire la cele constate, cei doi șoferi au declarat că intenționau să comercializeze bunurile în România.

Polițiștii de frontieră au sancționat contravențional cetățenii în cauză cu amendă în valoare totală de 2.000 de lei, iar bunurile în valoare totală de 2.005 lei au fost ridicate în vederea confiscării.

Tudor Chirilă, dezamăgire fără precedent pentru publicul bârlădean

de Simona MIHĂILĂ

* Intr-o criza de nervi pe care nu si-a putut-o tine sub control, solistul de la Vama a refuzat să acorde autografe, deși le-a promis copiilor care l-au așteptat ore întregi, că le va face acest hatâr, după concert. Tudor Chirilă i-a pedepsit, astfel, pe hotelieri care nu i-au oferit unuia dintre colegii lui, pat matrimonial în camera unde a fost cazat, ci pat de o persoană. De altfel, Tudor Chirilă a rupt câteva minute bune din timpul pentru care a fost plătit cu circa 5.000 de euro ca să cânte, spre a povesti pățania cu patul, taman în mijlocul concertului.

Entuziasmul cu care bârlădenii au așteptat concertul trupei Vama s-a transformat într-o uriașă dezamăgire pentru public. Tudor Chirilă, solistul trupei, a reușit ceea ce niciun alt artist care a cântat vreodată la Bârlad (și au fost destui, orașul fiind renumit pentru tradiția spectacolelor cu mari artiști pe care le oferă de câteva ori pe an) nu a reușit până acum: să calce în picioare valul de simpatie și bucuria imensă pe care bârlădenii i le-au pus la picioare.
tudor_chirila1Îmbătat de succesul pe care i l-a adus Vocea României, după ce concurentul antrenat de el a câștigat trofeul, Tudor Chirilă a șocat publicul bârlădean prin aroganță. Cu o atitudine zeflemitoare, nefăcând un mimim efort de a mima, măcar, politețea, el le-a făcut vânt, efectiv, zecilor de copii și adolescenți care l-au așteptat ore întregi pentru a obține un autograf. De poze, zâmbete și mici amabilități nici nu a putut fi vorba. Tudor Chirilă e prea valoros pentru așa ceva!
Fiindca in contractul incheiat cu organizatorii (pe care l-a tot invocat pe pagina sa de facebook) nu se stipula sa si fie dragut cu fanii, talentatului artist nici nu i-a trecut prin cap sa il incalce. Asadar, in răstimpul care a precedat urcarea pe scenă, vizibil enervat de prezența celor câteva zeci de persoane (majoritatea sub 14 ani) care l-au înconjurat pentru poze și autografe, Chirilă le-a aruncat obosit și plictisit spre scarbit, o promisiune în vârful buzelor: “Nu acum! După cântare, da?”. Apoi, le-a întors spatele. In contract nu scria ca trebuie sa stea cu fata la plozi, nu?
După câteva melodii, la jumătatea recitalului, solistul de la Vama și-a lăsat auditoriul cu gura căscată în momentul în care a început să ironizeze condițiile de cazare plătite din banii bârlădenilor. Artistul a luat peste picior faptul ca acest modest oraș de provincie, nu a fost suficient de exaltat de ilustra sa prezenta incat sa ofere conceptului de “cameră Single”, caracteristicile “camerei Double” (patul Queen sau King size). O asa ofensa trebuia taxata! Mai ales ca termenii contractului nu interziceau sa fie sarcastic pe banii barladenilor, nu?
Concret, surse din rândul personalului hotelier ne-au declarat că Tudor Chirilă a făcut un adevărat tărăboi din cauză că una dintre camerele în care a fost cazat un membru al trupei Vama nu avea pat matrimonial, ci pat de o persoană.
În regim hotelier, “Camera single” este cea în care este cazat un singur ocupant, de obicei cu un singur pat îngust twin – size, adică dimensiunea de 90 x 200 cm. Dar Tudor Chirilă e prea mare!

Ca-n filmele cu marile vedete

Până la finalul concertului, numărul fanilor care l-au așteptat pe solistul de la Vama pentru autografe și poze a crescut (naiv de curat) și mai mult. Fara a banui ceva despre criza de nervi incontrolabila a artistului, criza provocata de absenta patului matrimonial din camera colegului de trupa (o scapare incalificabila cand vorbim de un colos al rock-ului), copiii și adolescenții au așteptat cu sufletul la gură momentul în care acesta a coborât de pe scenă. Stupefacția a fost fără limite când Tudor Chirilă, în loc să-și respecte promisiunea făcută fanilor la începutul “cântării” (uneori, pentru prostii din provincie, cuvantul e cuvant), a coborât – la fel de sictirit și de enervat – în viteză si a intrat în clădirea Primăriei Bârlad. Prezenta inspaimantatoare a catorva zeci de copii cu carnetele pentru autografe si camere foto in maini a fost prea mult pentru sensibilul Tudor. A virat pe holuri intr-o fuga smintita, către ieșirea secundară unde îl aștepta, strategic, microbuzul trupei. Exact asa cum a vazut el in filmele documentare despre Elvis Presley sau Michael Jackson. Uluiți, copiii s-au dat în lături din calea “inegalabilului” Tudor Chirilă. Câțiva, au încercat să-i ia urma, dar fără succes.
Membrii trupei Uriah Heep, care a susținut la Bârlad un concert la ediția din 2008 a Zilelor culturale, ar avea ce să învețe de la un titan precum Tudor Chirilă, în materie de comportament de “vedetă”. Uriah Heep, care sunt unii dintre cei mai iubiți artiști rock de pe mapamond, din toate timpurile, s-au “coborât” până într-atât încât nu au refuzat nici conferințele de presă, nici autografe și nici nu s-au plâns de zecile de minute în care au conversat cu fanii și s-au pozat alături de ei. Mai mult, lor nici nu le-a trecut prin gand sa le ceara organizatorilor “sesiune de autografe” in conditii de maxima securitate. Dar de la Tudor Chirilă nu putem avea asemenea așteptări. El e prea mare! Si prea sensibil, dupa cum a anuntat intr-o carte plina de profunde intelesuri (si descoperita mai cu seama dupa popularitatea adusa de Vocea Romaniei).

Cui îi pasă de scuzele lui?

La puțin timp după această veritabila demonstrație de vedetism (contractul nu interzice, da?), in care exemplul modestiei si al masurii nu intra in tarif, Tudor Chirilă a postat pe Facebook un mesaj în care – extraordinar! – da semne ca s-a prins ca a comis-o. In aceeasi maniera zeflemitoare, el scrie: “Îmi cer scuze copiilor care au așteptat autografe după cântarea din seara asta de la Bârlad. Nu am fost în apele mele. Știu că există prejudecata că autografele sunt o condiție obligatorie și îmi asum că am încălcat «regula». Îmi asum și că voi fi catalogat drept arogant sau fițos. Totuși cred că e bine să mai facem și ce simțim nu doar ce se așteaptă de la noi”.
Niste “no-name”, precum Elvis Presley, Michael, Celine Dion, Uriah Heep, The Beatles, Bon Jovi ar spune că autografele nu sunt “condiție obligatorie”, ci un un gest de bun-simț, iar acordarea lor nu este “prejudecată”, ci un semn de respect si recunostinta pentru aceia care lasa tot si vin sa te aplaude.

Iar daca s-a intamplat ca vreunul dintre acestia sa fuga de puhoiul nebun de admiratori, a facut-o atunci cand publicul devenise presiune si amenintare pentru securitatea fizica a lor, si nu cand era inca necesitate pentru un cont bancar. Iar teatrul ieftin al lui Chirila in fata realitatii de la Barlad nu indica nicidecum existenta macar vaga (spre invizibila) a primei ipostaze. Degeaba a incercat el, pe facebook, sa zugraveasca un scenariu in care fanii  navaleau ca nebunii peste el si ca goana zaluda a fost justificata. E o minciuna sfruntata! Strategie de marketing, eventual.

“Rusine”, Tudor Chirila!

Iar despre toanele de artist in spatele carora se ascunde doar cand ii convine, propriile sale comentarii de pe facebook arata ca “marele” artist poate sa judece si la rece: atunci cand invoca termeni contractuali, servicii contra cost, bani si “cantare” peste “program”. In aceste situatii, “sentimentele” il parasesc.
Și pentru că “e bine să mai facem și ce simțim”, unii bârlădeni nu au cazut in plasa exasperarii mimate de Tudor Chirila si au “simțit” nevoia să-i spuna de la obraz:
* Nu e bine Chiriluțț!!! Când muncești îți lași problemele și nervii acasă, nu le duci cu tine la concert. Oamenii plătesc ca să vadă artistul nu ca să-i suporte nazurile.
*Sunteți niște nesimțiti! Ați venit la Bârlad, ați criticat hotelul 10 minute, ați dansat alte 10 minute, ați tras de timp încă 10 minute cu un 00 de adormea lumea, iar restul ați cântat până la o oră ca să vă luați banii și să plecați! Lumea a ieșit din case pentru voi, iar în timp ce pierdeați vremea pe scenă rămâneau tot mai puțini oameni în fața ei! SA VA FIE RUSINE!
* Păi dacă era să mai facem și ce simțim și ne-am fi întors cu toții cu spatele la tine de fiecare dată când terminai o melodie, așa cum la toate melodiile ai făcut tu, te retrăgeai de mult de pe scenă. Și totusi noi, cei din Barlad, cu un hotel care din pacate nu e pe placul tău, am știu să avem bun-simț.
* Tu la Bârlad și Simona Halep la Galați. Copiii și fanii voștri din colțul ăla de țară abia așteptau să vă vadă. Poate au făcut ceva sacrificii să fie acolo. Rușine!

Trupa „Vama”, la Zilele culturale ale Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

Pe locul al doilea în opțiunile bârlădenilor a fost Antonia, însă cele mai multe preferințe au fost exprimate în favoarea lui Tudor Chirilă.

„Vama” și Tudor Chirilă vor concerta pe 24 mai în cadrul Zilelor culturale ale Bârladului. Acesta este rezultatul votului propus de Primăria Bârlad, pe site-ul instituției. Circa 300 de bârlădeni și-au exprimat dorința ca Tudor Chirilă, juratul de la „Vocea României”, să urce pe scena celui mai așteptat eveniment anual al orașului, alături de trupa sa.

Antonia era cât pe ce să urce pe scena Zilelor culturale ale Bârladului

Antonia era cât pe ce să urce pe scena Zilelor culturale ale Bârladului

Pe locul doi în opțiunile votanților, la diferență de aproape 90 de voturi, a fost Antonia.
„Au mai fost voturi și pentru alți soliști și trupe ale momentului – Pepe, Andra, Andreea Bănică – însă majoritatea propunerilor au fost pentru Tudor Chirilă, urmat de Antonia. Dacă bugetul ar fi permis, probabil am fi luat în calcul și varianta de a o invita pe Antonia. Oricum, bârlădenii vor avea ce vedea”, a declarat Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad.
Zilele culturale ale Bârladului se vor desfășura în perioada 15 – 24 mai. Pe scena amenajată, ca de fiecare dată, în fața primăriei, vor urca în fiecare seară trupe și soliști, atât în zona Bârladului, dar și nume consacrate. Numele lor vor fi făcute publice abia după întrunirea de săptămâna viitoare a Comisiei de cultură a orașului.
Întregul program al evenimentului va fi prezentat consilierilor locali în ședința de pe 30 aprilie.
Popularitatea trupei „Vama” a crescut semnificativ după sezonul 4 al concursului „Vocea României”, când Tiberiu Albu, concurentul antrenat de juratul Tudor Chirilă, a câștigat trofeul.
Însă „Perfect fără tine” este piesa care menține „Vama” în topuri și acum, după doi ani de la lansare. A fost considerat imnul verii 2013, iar la ediția din 2014 a Premiilor Muzicale Radio România, piesa a fost desemnată „Cântecul anului” .

Incendiatorul din Vama Albița rămâne în arest

Ieri, magistrații vasluieni au avut de judecat cererea lui Constantin Alexandru Căciulă de eliberare condiținată sub control judiciar. După terminarea ședinței, Tribunalul Vaslui a decis că e mai bine ca acesta să rămână în continuare în arest preventiv.

Căciulă a fost arestat în seara zilei de 30 iulie, când a încercat să intre în țară din Republica Moldova. Existând suspiciuni că bărbatul este implicat în traficul cu țigări din Republica Moldova, lucrătorii vamai au cerut efectuarea unui control amănunțit asupra lui și a autoturismului, în garajul destinat controalelor. În timpul controlului, ascunse într-un locaș special amenajat din bordul mașinii, au fost descoperite mai multe pachete cu țigări. În acel moment, Alexandru C-tin Căciulă a mers la portbagajul mașinii de unde a luat o sticlă cu un lichid inflamabil, l-a aruncat peste bordul mașinii, în zona locului unde au fost descoperite țigările și i-a dat foc. Din fericire, în incendiul care a urmat nimeni nu a fost rănit dar au fost înregistrate pagube material deoarece focul s-a extins și la o altă mașină aflată într-un garaj alăturat. (A.C.)

Traversarea vămii cu acte făcute acasă

În numai două zile, agenții din cadrul vămilor Sculeni și Albița au întocmit patru dosare penale pentru fals în înscrisuri oficiale.

Astfel, pe 8 august, polițiștii vamali de pe raza comunei Fălciu au oprit în trafic, pentru un control de rutină, un autovehicul marca VW având numere de înmatriculare străine, condus de cetățeanul Petrică S., în vârstă de 21 de ani. În urma controlului, s-a constatat că actul privind inspecția tehnică a mașinii nu îndeplinește condițiile de formă și fond ale unuia autentic. Lui Petrică S., i s-a întocmit dosar penal pentru uz de fals și conducere pe drumurile publice a unui autovehicul care nu are dreptul de circulație in România.

Pe 9 august, agenții vamali au întocmit alte trei dosare penale pentru aceleași nereguli. Cel mai grav caz a fost semnalat la punctul de traversare Albița, unde a fost oprit un Renault Megane, condus de cetățeanul român A. T., în vârstă de 23 de ani. Existând suspiciuni cu privire la autenticitatea certificatului de înmatriculare provizoriu și a asigurarii auto, eliberate de autoritațile olandeze, agenții au trecut la verificari suplimentare. În urma acestora, s-a stabilit că documentele prezentate sunt false. Șoferul a declarat că a achiziționat autovehiculul cu suma de 1.750 de euro din Olanda. Eliberarea documentelor a fost făcută în colaborare cu un cetățean vorbitor de limba rusă, în schimbul sumei de 150 de euro. A. T. este cercetat de punerea în circulație a unui autovehicul neînmatriculat. (George VARZARI)

Armă căutată în Italia, descoperită într-un microbuz la Vama Albița

Șoferul unui microbuz de transport persoane și colete, a fost prins când încerca să treacă granița din Romania în R. Moldova cu o armă. Alexandru L., în vârstă de 28 ani, cu dublă cetățenie, română și moldovenească, a fost descoperit ieri de polițiștii de frontieră Albița, în urma controlului de frontieră, când încerca să treacă vama cu o armă provenită din Italia, care figura ca bun căutat pentru confiscare de către autoritățile italiene.

Piesele armei (un pat de armă din lemn, țeavă lisă lungă, patul mâner cu cutia mecanismelor, trăgaciul cu mecanisme aferente și mecanismul de dare a focului) fuseseră repartizate în două colete.

Alexandru L. a declarat că nu avea cunoștință de existența componentelor armei din colete. În urma cercetărilor, Alexandru L. s-a ales cu dosar penal pentru nerespectarea regimului armelor și munițiilor, contrabandă calificată, tentativă de contrabandă calificată și furt. (B.O.)

Audi furat din Franța, depistat în aceeași zi la Albița

Cadre ale Punctului de Trecere a Frontierei Albița și Sectorului Poliției de Frontieră Huși au depistat, pe timpul unei misiuni specifice, un autoturism Audi Q3 care figura ca fiind furat din Franța pe 10 aprilie. La volan se afla un individ de 57 de ani.

“În legătură cu cele constatate, cetățeanul Antonio I. a declarat că a închiriat  autoturismul din Franța și nu cunoaște faptul că este furat”, a declarat comisarul șef Nelu Zaharia, purtătorul de cuvânt al STPF Vaslui.

Polițiștii de frontieră au întocmit dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt. Autoturismul, în valoare de 150.000 de lei, a fost indisponibilizat în vederea continuării și definitivării cercetărilor.

Simona Voicu

Ultimii arestați au fost puși în libertate: Vameșii jubilează

Toți cei 22 de vameși din lotul Albița II vor fi judecați în stare de libertate. Judecătorii vasluieni au decis ieri eliberarea ultimilor trei: Daniela Mârza cea asupra căreia s-a găsit o sacoșă cu 4.000 de euro la ieșirea din tură, Lucian Lăcătuș și Alexandru Giugaru, în sarcina cărora s-au reținut cele mai multe acte materiale. Judecătorii au instituit control judiciar față de cei 18 vameși eliberați. Printre avocații acestora s-a aflat și celebra Paula Iacob.
O nouă surpriză s-a produs ieri la Tribunalul Vaslui, în dosarul vameșilor de la Albița judecați pentru fapte de corupție. Inculpații s-au prezentat în sala de judecată cu o întreagă armată de avocați, mulți dintre ei având mai mulți apărători. Printre cei care au pledat ieri s-a numărat chiar și Paula Iacob, care le-a reprezentat pe Carmen Afloroaei și Daniela Mârza.
După aproape două ore, timp în care apărătorii au încercat să arate că vameșii nu sunt un pericol public, deci nu se impune luarea unor măsuri preventive față de ei, judecătorii au decis eliberarea ultimilor trei vameși rămași după gratii: Daniela Mârza, Alexandru Giugaru și Lucian Lăcătușu. Față de aceștia, instanța a decis luarea măsurii controlului judiciar, impunându-le o serie de obligații. Aceeași măsură au luat-o judecătorii și față de cei 15 vameși eliberați pe 20 decembrie 2013 de Curtea de Apel Iași. Față de ei, magistrații au luat atunci măsura obligativității de a nu părăsi țara, care nu se mai regăsește în noul Cod Penal, intrat în vigoare la 1 februarie.
În opinia avocaților, măsura a încetat de drept odată cu intrarea în vigoare a noii legislații penale, iar luarea unei alte măsuri ar fi nelegală. Toți cei 15 vameși față de care Tribunalul Vaslui a luat ieri măsura controlului judiciar au contestat hotărârea.
“Este o soluție nelegală. Instanța a propus din oficiu luarea acestei măsuri, ceea ce noi considerăm că nu este în regulă. Față de cei 15 inculpați, pe 1 februarie, a încetat măsura obligativității de a nu părăsi țara. Nu putem veni acum cu o altă măsură, în speță cu acest control judiciar, nu vorbim de o înlocuire, ci de o altă măsură luată față de același inculpat, de aceea o considerăm nelegală și am și contestat-o», ne-a declarat avocatul unuia dintre cei 15 vameși.

Casele vameșilor, ticsite de bani
În luna decembrie 2013, DNA a dispus trimiterea în judecată a 22 de vameși de la Albița sub acuzația de luare de mită, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și trafic de influență. Dintre aceștia, 18 fuseseră arestați în luna octombrie, în urma unor descinderi de amploare la cel mai mare punct de control de la frontiera de est a României.
Monitorizați mai multe luni de zile de un investigator sub acoperire, vameșii au fost filmați în timp ce primeau șpagă, chiar o negociau, pentru a permite trecerea frontierei fără un control amănunțit al mijloacelor de transport. Trei dintre vameșe – Magdalena Coșniță, Cristina Gânju și Lenuța Tiron – au recunoscut în totalitate sau în parte cutuma șpăgii de la Vama Albița. Pe parcursul cercetărilor, Lenuța Tiron și-a nuanțat declarațiile, ceea ce avea să ducă la arestarea sa.
Cu ocazia perchezițiilor, de la locuințele vameșilor au fost ridicate importante sume de bani, păstrate în cupiuri mici, a căror proveniență nu au putut să o justifice, precum și băuturi alcoolice și țigări de contrabandă.

ANI le cercetează averile
Sumele impresionante de bani ridicate de ofițerii anticorupție de la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurori să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru a verifica în ce mod au dobândit zecile de mii de euro funcționarii de la Albița și de ce sumele nu au fost trecute în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare au fost identificate sume considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro, care exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), care nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote care nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor, urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în rechizitoriu.
Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% din aceste sume ajungeau la șefii de tură și alți decidenți, cu  titlu de mită, pentru ca vameșii să-și asigure stabilitatea pe post.

Simona Voicu

Tribunalul a decis: Vameșii rămân în arest!

Procesul în dosarul de corupție “Lotul Albița II” se va desfășura cu 18 dintre inculpați în stare de arest. Primul termen în dosarul de fond este programat pentru 15 ianuarie 2014.
Magistrații Tribunalului Vaslui au decis ieri ca judecarea celor 18 vameși de la Albița, acuzați de fapte de corupție, să se facă cu inculpații în stare de arest.
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Serviciul  Teritorial Iași au dispus marți trimiterea în judecată a 22 de inculpați, având calitatea de lucrători și controlori vamali la Biroul Vamal Albița. Astfel, au fost trimiși în judecată, în stare de arest preventiv: Camern Afloroaei, Alexandru  Giugaru, Cristina Gânju, Bebi Iordache, Lucian Lăcătuș, Costel Mitescu, Daniela Mârza, Constantin Olteanu și Adrian Teletin, având calitatea de lucrători vamali, respectiv Adrian Florentin Andrei, Fănel Ciobanu, Eugen Cristescu,  Antoaneta Dicu, Iulia Lăcrămioara Frunză, Frăsinica Pandelache, Liliana Pisaltu, Doru Iulian Rudeanu și Lenuța Tiron, aceșia având calitatea de controlori vamali. Sunt acuzați de luare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni.
Alți trei vameși au fost trimiși în judecată în stare de libertate. Este vorba de Maria Magdalena Coșniță, acuzată la rându-i de luare de mită, complicitate la infracțiunea de trafic de influență și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni. Deși are mai multe acte materiale reținute în sarcina sa, Magda Coșniță și-a câștigat libertatea turnând procurorilor tot ceea ce se întâmpla în Vama Albița, cum se colecta și împărțea șpaga.
De asemenea, au fost trimiși în judecată, în stare de libertate controlori  vamali Lilian Ghiban, Ghena Nistor și Benedict Sasu, acuzațiile fiind aceleași. Practic, un sfert din vameșii care își desfășurau activitatea în Vama Albița au acum calitatea de inculpat. Arestarea celor 18 vameși a dat peste cap activitatea în cel mai mare punct de trecere la frontiera de est a României, pentru a asigura schimbul de ture fiind mobilizați vameși din alte județe.
În rechizitoriul întocmit de procurorii DNA și care se întinde pe 300 de pagini se arată : “În perioada mai-octombrie 2013, în calitate de lucrători vamali în cadrul Biroului Vamal Albița, județul Vaslui, aflați în exercițiul funcțiunii, s-au asociat în scopul săvârșirii unor infracțiuni de corupție în contextul îndeplinirii defectuoase sau neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu referitoare la controlul vamal asupra persoanelor care desfășurau activități de transport colete spre/dinspre  Republica Moldova, precum și a mijloacelor de transport utilizate de acestea. Inculpații pretindeau și primeau sume de bani (între 20 lei și 300 euro) în schimbul permiterii tranzitării frontierei de est”.
Pentru instrumentarea acestui dosar complex, procurorii au fost sprijiniți de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție și ai Serviciului Român de Informații, în colaborare cu Parchetul Național  Anticorupție și Centrul Național  Anticorupție din Republica Moldova. Toți avocații celor 18 vameși arestați au cerut ieri judecătorilor ca aceștia să fie cercetați în stare de libertate sau să se dispună față de ei o altă măsură preventivă – obligativitatea de a nu părăsi țara sau localitate. Cererile au fost respinse, spre nemulțumirea inculpaților care au atacat deja sentința cu recurs. Vineri le expiră mandatele de arestare, însă până atunci este așteptată și soluția magistraților Curții de Apel, care vor judeca recursul. Primul termen de judecată la fondul cauzei este programat pentru 15 ianuarie.

Vameșii trimiși în judecată: Lotul Albița II

Ieri, Procurorii DNA au dispus trimiterea în judecată a 22 de vameși de la Albița acuzați de fapte de corupție, respectiv asociere în vedere săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre aceștia se află în stare de arest, ceilalți fiind cercetați și judecați în stare de libertate . Cei 19 vameși arestați în luna octombrie au fost prezentați ieri în fața judecătorilor Tribunalului Vaslui, însă magistrații au amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest, unul dintre avocații inculpaților neputând fi prezent la instanță pentru a asigura asistență juridică. Printre vameșii inculpați trimiși în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a dat detalii clare despre modul în care se aduna șpaga la Albița.
Procurorii Serviciului Teritorial Iași ai Direcției Naționale Anticorupție (DNA), au finalizat ancheta în dosarul de corupție în care sunt cercetați vameșii de la Albița, cunoscut drept “Lotul Albița II”. Nu mai puțin de 22 de vameși au fost trimiși ieri în judecată, sub acuzația de luare de mită și asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, 19 dintre se află în stare de arest, ceilalți cinci fiind cercetați în stare de libertate. Cum primul termen de judecată a fost fixat pentru luna ianuarie, ieri cei 19 vameși aflați în arest au fost prezentați în fața magistraților Tribunalului Vaslui pentru a se judeca menținerea stării de arest a acestora, procurorii DNA solicitând ca dosarul să fie judecat cu cei inculpați în stare de arest, mandatele acestora expirând pe 20 decembrie . Cum unul dintre avocații inculpaților nu a putut fi prezent la instanță, completul de judecată a amânat pentru astăzi judecarea menținerii stării de arest. Printre cei 23 de vameși trimiși ieri în judecată se află și Magdalena Coșniță, cea care a recunoscut și a dat detalii exacte anchetatorilor despre modul în care se colecta și împărțea șpaga la Vama Albița. Scandalul de corupție care i-a avut în prim plan pe polițiștii de frontieră în 2011 nu i-a speriat câtuși de puțin pe vameși. Asta i-a determinat, spun procurorii DNA, să fie mai  vigilenți.
Ancheta DNA în dosarul “Lotul Albița II”, a început în primăva acestui an. Pe 18 aprilie 2013, procurorii au autorizat folosirea a doi investigatori sub acoperire – cetățeni români – care aveau rolul de a promite/da bani sau alte foloase vameșilor vizați de anchetă și să înregistreze audio-video convorbirile purtate în mediul ambiental. Cei doi investigatori români urmau să realizeze săptămânal treceri ale frontierei româno moldovenești folosind un microbuz pentru a efectua transport de colete pe ruta Italia – Moldova (tur-retur). La începutul lunii iulie, cei doi investigatori români au fost retrași, procurorii DNA dându-și seama că folosirea lor a fost o eroare tactică, având în vedere că activitatea de coletărie spre și dinspre Republica Moldova era realizată săptămânal de aproximativ 70 de unități de transport conduse exclusiv de cetățeni moldoveni. Activitatea celor doi “șoferi” români era suspectată de vameși, care evitau discuțiile cu ei. În plus, în timpul unui transport, un vameș de la Leușeni a fost la un pas să-l deconspire pe unul dintre investigatorii sub acoperire, dându-și seama că acesta realizează înregistrări video în punctul vamal. Aparatura disimulată, însă, nu a fost descoperită de vameș în momentul controlului corporal. În aceste condiții, începând cu 2 iulie, în cauză a fost autorizat drept investigator sub acoperire un ofițer anticorupție din Republica Moldova. În perioada 2 iulie – 22 octombrie 2013, acesta a tranzitat punctele vamale Albița și Leușeni de două ori pe săptămână, la volanul aceluiași microbuz folosit și de primii doi investigatori. În urma celor apoape patru luni de monitorizare, concluziile investigatorului sub acoperire au fost cât se poate de clare : în ciuda arestărilor din 2011, la punctele de trecere a frontierei  Albița și Leușeni lucrătorii vamali continuă să ceară și să primească șpagă, doar că și-au mai schimbat tactica. După descinderile DNA din 23 octombrie, 19 vameși au fost reținuți și ulterior arestații preventiv. Trei dintre vameșii suspectați de corupție aveau să confirme anchetatorilor că la Albița, șpaga este o îndeletnicire veche. Este vorba de vameșele  Magdalena Coșniță, Cristina Gânju și Lenuța Tiron. Ulterior, la reaudieri, aceasta din urmă și-a nuanțat declarațiile, ceea ce i-a înfuriat pe procurorii DNA, care au cerut și obținut și arestarea ei. Inițial, față de Lenuța Tiron s-a dispus măsura obligării de a nu părăsi țara.

ANI verifică averile
Sumele impresionante de bani ridicate de ofițerii anticorupție în  urma descinderilor la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurorii DNA să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI), pentru a verifica în ce mod au dobândit zecile de mii de euro funcționarii de la Albița și de ce sumele nu au fost trecute în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare au fost identificate sume considerabile de ordinul zecilor de mii de euro, ce exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), ce nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote ce nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în rechizitoriul procurorilor anticorupție. Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% din aceste sume ajungeau la șefii de tură și alți decidenți, cu  titlu de mit,ă pentru a-și asigura stabilitatea pe post.

Averea vameșilor, la control: Banii vorbesc!

12 vameși de la Albița, aflați pe lista celor cercetați de procurorii DNA pentru fapte de corupție, sunt vizați de o anchetă a Agenției Naționale de Integritate, după ce la locuințele acestora s-au descoperit sume fabuloase. Inspectorii verifică acum proveniența sacilor de bani și a celorlalte bunuri. Între timp, patru șoferi basarabeni i-au denunțat pe vameșii de la Albița spunând că, atunci când nu erau mulțumiți de șpaga primită, aceștia le găureau coletele cu șurubelnița.
Sumele impresionante ridicate de ofițerii anticorupție în urma descinderilor la locuințele vameșilor de la Albița i-au determinat pe procurorii DNA să sesizeze Agenția Națională de Integritate (ANI) pentru a verifica în ce mod au fost dobândite zecile de mii de euro și de ce banii nu au fost trecuți în declarațiile de avere. Inspectorii ANI vor verifica și dacă proprietățile și bunurile vameșilor vizați sunt acoperite de veniturile salariale consemnate de actele oficiale.
”La perchezițiile domiciliare, au fost identificate sume considerabile, de ordinul zecilor de mii de euro, ce exclud posibilitatea acumulării lor prin mijloace oneste, licite (identificate la inculpații Cristescu Eugen, Ciobanu Fănel, Dicu Antoaneta), ce nu sunt evidențiate în declarațiile de avere, fiind majoritar păstrate în bancnote din cupiuri mici, de cinci sau zece euro, specifice micilor șpăgi, bancnote ce nu fac în general obiectul operațiunilor de schimb valutar. S-a solicitat declanșarea procedurii de verificare a modului de dobândire a averii față de un număr de 12 vameși, asupra cărora au fost identificate sume importante de bani, în lei și valută, la perchezițiile domiciliare efectuate la data de 22.10.2013 (în funcție de rezultatul verificărilor, urmând a fi dispusă măsura confiscării extinse)”, se arată în referatul DNA prin care s-a solicitat prelungirea arestării preventive a celor 17 vameși.

Procurorii au anunțat extinderea urmăririi penale pentru „asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni”, având indicii că, anterior descinderilor de la Albița, a existat o practică în rândul funcționarilor vamali, în sensul colectării sumelor de bani de la transportatori. Potrivit DNA, șpaga încasată de la transportatorii care tranzitau frontiera era împărțită între colegii de tură/fluxuri, iar un procent de 20-30% erau remise șefilor de tură și altor factori decidenți, cu titlu de mită, pentru a-și asigura stabilitatea pe post.

Vameșii rămân  în arest
În ultimele săptămâni, au fost audiate 16 persoane cu calitatea de matori: șefi de tură, vameși și transportatori care au fost în tranzit prin punctul vamal Albița în noaptea de 21/22 octombrie. Procurorii DNA Iași au audiat și patru șoferi din Republica Moldova care au formulat denunțuri împotriva vameșilor, susținând că, în noaptea cu pricina, i-au dat vameșei Daniela Mârza, care era de serviciu, sume cuprinse între 20-50 de euro pentru a le facilita tranzitarea. Unul dintre denunțătorii basarabeni a declarat că, din anul 2009, de când efectuează activități de transport colete și persoane pe relația Republica Moldova – Italia (via România), în mod constant, a remis vameșilor sume cuprinse între 40-50 de euro, „conform obiceiului”. Șoferul a susținut că și colegii săi și alți transportatori moldoveni erau la curent cu practica de a pune șpaga în pașaport în momentul prezentării documentelor.
Un alt denunțător din  Republica Moldova, care efectuează activități de transport tot pe ruta Moldova – Italia, a recunoscut că a remis vameșilor de la Albița sume cuprinse între 20-50 de euro, pentru a nu se verifica amănunțit coletele și a nu se tergiversa controlul vamal.
Al treilea basarabean a relatat că tranzita frontiera de patru ori pe lună și de fiecare dată era nevoit să pună în pașaport sume cuprinse între 20-50 de euro, tot pentru a nu se verifica amănunțit coletele și a nu se tergiversa controlul vamal. El l-a identificat pe vameșul Bebe Iordachi, căruia i-a dat mită de cel puțin 20 de ori. Au fost și situații când, nemulțumit de banii primiți, vameșul îi găurea coletele cu o șurubelniță!
Starea de fapt a fost susținută și de cel de-al patrulea denunțător audiat de procurori în Republica Moldova.
DNA continuă audierile, în acest sens fiind identificați toți șoferii care au tranzitat frontiera cu Republica Moldova în noaptea de 21/22 octombrie. Astfel, se încearcă adunarea probelor care să demonstreze fenomenul de corupție care a funcționat la Vama Albița de-a lungul anilor și demontarea acuzațiile avocaților cum că dosarul stă doar în investigatorul sub acoperire, care ar fi avut o atitudine provocatoare. De altfel, judecătorii Tribunalului Vaslui, în motivarea prelungirii arestării preventive, arată că “la acest moment, instanța învestită cu soluționarea propunerii de prelungire a duratei arestării preventive nu este competentă a stabili dacă, în cadrul activității desfășurate, investigatorul cu identitate reală a acționat ca un agent provocator. Având în vedere că au fost reiterate de către apărătorii inculpaților susțineri în acest sens, expuse și la momentul soluționării propunerii de arestare preventivă, Tribunalul arată, din nou, că, până la acest moment, nu există indicii cu privire la nelegalitatea probelor obținute, deci nu pot fi reținute susținerile apărătorilor inculpaților privind încălcarea dispozițiilor  articolului 68, alineat 2, Cod de procedură penală”.
Sentința de prelungire a măsurii arestării preventive, pronunțată luni de Tribunalul Vaslui față de cei 17 vameși, a fost menținută ieri la Curtea de Apel Iași, care a respins  recursurile!

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: