Home / Tag Archives: venit

Tag Archives: venit

Venituri de 35,4 milioane de lei la bugetul local al municipiului Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va dezbate în ședința de joi, 25 aprilie 2019, execuția bugetului local la data de 31 martie 2019. La finalul primului trimestru din acest an, contul general de execuție al bugetului local cuprinde la venituri suma de 30,9 milioane de lei, iar la cheltuieli suma de 22,4 milioane lei.

De asemenea, contul de execuție al bugetului instituțiilor publice (Poliția Locală, Clubul Sportiv Municipal, Direcția de Administrare Piețe, creșe, instituții de învățământ preuniversitar de stat) finanțate integral sau parțial din venituri proprii cuprinde venituri de 4,5 milioane lei și cheltuieli de 3,7 milioane de lei.

Astfel, veniturile bugetului general al municipiului Vaslui sunt realizate în sumă de 35,4 milioane de lei, în timp ce cheltuielile bugetare se ridică la suma de 26,2 milioane de lei.

“La data de 31 martie 2019, veniturile bugetului local s-au realizat în procent de 99,56%, structurate pe secțiunile funcționare și dezvoltare. Veniturile din impozite și taxe locale sau realizat într-un procent de 100%. La același nivel s-au realizat veniturile provenite din cotele defalcate din impozitul pe venit și sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată”, a spus Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui.

Pentru trimestrul I al anului 2019, au fost prevăzute cheltuieli din bugetul local în valoare de 22,5 milioane lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 22,4 milioane lei. Mai exact, cheltuielile structurate pe secțiunea de funcționare și secțiunea de dezvoltare au fost realizate într-un procent de 99,69%. (Dănuț CIOBANU)

Peste 50% dintre certurile din cuplu sunt cauzate de lipsa banilor. Iata ce poti face pentru a nu te confrunta cu o astfel de situatie!

In ultima perioada ai constatat ca majoritatea lucrurilor pe care le discuti cu partenerul de viata sunt legate doar de aspectul financiar? Exista des certuri si discutii in contradinctoriu din pricina banilor si a cheltuielilor majore, pe care celalalt le considera nejustificate?

Aceste situatii sunt prezente la majoritatea cuplurilor, mai ales pentru ca in prezent a duce o existenta linistita si confortabila din punct de vedere financiar este destul de obtinut.

 

Descopera ce ai putea sa faci pentru a a evita certurile dintre tine si partenerul de viata!

 

 

  • Axati-va pe investitiile necesare

 

Mai ales atunci cand urmeaza sa investiti intr-un bun comun precum o casa sau o masina si nu aveti suficienti bani la dispozitie, ar trebui sa va limitati la a face cheltuieli inutile. Mai mult decat atat, pentru a nu fi tentati sa cheltuiti banii pe care ii aveti pe alte lucruri, puteti apela la creditul online urgent pentru a completa bugetul necesar achizitionarii bunului dorit. Majoritatea oamenilor opteaza pentru aceasta varianta pentru a se bucura de lucrul de care au nevoie, dar si pentru a fi siguri ca nu risipesc banii pe lucruri neimportante si care nu le-ar aduce niciun beneficiu mai tarziu. Daca si tu, impreuna cu partenerul de viata considerati ca aceasta varianta este cea potrivita pentru voi, acceseaza site-ul dorit pentru finantarea unui credit si alegeti o varianta personalizata, care sa va avantajeze.

 

 

  • Alocati o suma de bani pentru fiecare actiune si incercati sa respectati acest aspect

 

Este foarte imporant sa stabiliti un buget aproximativ pentru fiecare actiune in parte, ca de exemplu: o suma pentru cumparaturile pentru casa, un buget pentru cumparaturile alimentare, etc., iar in acest fel nu veti fi tentati sa cheltuiti mai mult decat este necesar pentru achizitiile uzuale sau repetitive.

 

  • Prioritizati cheltuielile urgente

Important este sa acoperiti in principal costurile majore precum, facturile, chiria sau ratele de credit, iar dupa aceea sa dispuneti restul banilor pentru alte cheltuieli necesare, care sa afla pe planul doi. Daca vei proceda asa, atat tu, cat si partenerul de viata veti putea sta mult mai linistiti si veti evita certurile ce apareau in urma instalarii sentimentului de nesiguranta din punct de vedere financiar.

 

 

  • Incercati sa puneti niste bani deoparte

 

Daca bugetul total va permite, dupa ce va acoperiti costurile principale, ar fi bine ca fiecare sa puna o suma de bani, mai mica sau mai mare deoparte. In acest fel, atunci cand va aparea o situatie urgenta sa o puteti rezolva, fara sa intrati in panica. La fel de bine puteti folosi banii economisiti si pentru relaxare, pentru a petrece mai mult timp impreuna si a va consolida relatia.

 

  • Gasiti si alte surse de venit

 

Daca banii reprezinta realmente o problema majora si nu ajung pentru a duce un trai decent, atunci ambii parteneri ar putea sa gaseasca o varianta de mijloc. Joburile part-time sau de acasa pot reprezenta o sursa considerabila de venit, mai ales cand motivatia este una destul de puternica.

 

 

  • Monitorizati cheltuielile

 

Pentru a vedea cheltuielile periodice, este indicat sa le monitorizati. In prezent, exista destul de multe aplicatii pentru telefon care sunt menite sa faca acest lucru si pe care le puteti folosi pentru a vedea ce anume trebuie sa imbunatatiti pentru a reduce cheltuielile.

Tu ce faci pentru a evita discutiile cauzate de lipsa banilor?

Venituri de 112 milioane lei la bugetul local al municipiului Vaslui

Consiliul Local (CL) Vaslui va aproba în ședința ordinară de astăzi execuția bugetului local la 30 noiembrie 2018. Contul general de execuția bugetară al municipiului Vaslui este la venituri de 97,3 milioane de lei, iar la cheltuieli de 86,7 milioane de lei. După primele unsprezece luni ale acestui an, execuția bugetară a instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii este de 15 milioane de lei la venituri și 13,3 milioane lei la cheltuieli.

Eugen Boț, director economic în cadrul Primăriei Vaslui, a spus că potrivit datelor înregistrate la data de 30 noiembrie 2018, veniturile bugetului general sunt realizate în sumă de 112,4 milioane de lei, în timp ce la cheltuieli se înregistrează 100 milioane lei. “Veniturile din impozite și taxe locale s-au realizat în procent de 91,16%, fiind operate încasări de 25,7 milioane lei. De asemenea, cotele defalcate din impozitul pe venit s-au realizat în procent de 99,23%, la bugetul local intrând suma de 28,5 milioane de lei. Din sumele defalcate din TVA pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate au intrat la buget 36,1 milioane de lei”, a spus Eugen Boț.

Pentru anul 2018, au fost prevăzute cheltuieli la nivelul bugetului municipiului Vaslui în sumă de 114,3 milioane de lei, din care au fost efectuate plăți în valoare de 86,7 milioane de lei. (Dănuț CIOBANU)

Venituri de peste 90 milioane de lei la Primăria Vaslui

Primăria Vaslui va veni joi, 25 octombrie 2018, în fața Consiliului Local cu execuția bugetului local până la data de 30 septembrie 2018. La sfârșitul lunii septembrie contul de execuție al bugetului local arăta astfel: venituri – 78,9 milioane de lei și cheltuieli – 67,2 milioane de lei.

La aceiași dată, bugetul instituțiilor publice și activităților finanțate integral sau parțial din venituri proprii era de 11,4 milioane de lei la venituri și 9,7 milioane de lei la cheltuieli. Astfel, în primele nouă luni ale acestui an, veniturile visteriei locale a municipiului Vaslui au fost de 90,4 milioane de lei, în timp ce cheltuielile bugetului local totalizează suma de 77 milioane de lei.

“La data de 30 septembrie 2018, veniturile bugetului local s-au realizat în procent de 93,67%. În ceea ce privește veniturile din impozite și taxe locale acestea s-au realizat într-un procent de 95,18%, iar cotele defalcate din impozitul pe venit s-au realizat în procent de 95,82%. De asemenea, sumele alocate din cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetului local s-au realizat în proporție de 98,10%”, a spus Eugen Boț, director economic în Primăria Vaslui.

Astfel, din impozitele și taxele locale au fost colectate la bugetul local 22,5 milioane de lei, iar din cotele defalcate din impozitul pe venit au intrat la bugetul local 23,8 milioane de lei (95,82%). Pentru trimestrul al III-lea din 2018 au fost prevăzute cheltuieli în sumă de 91,3 milioane lei, din care au fost efectuate plăți în sumă de 67,2 milioane de lei. (Dănuț Ciobanu)

Ce obligații fiscale au vasluienii care au obținut venituri din străinătate

Pȃnă la jumătatea lunii iulie, toate persoanele care au adunat sume din activități desfășurate peste hotare trebuie să își calculeze singure obligațiile fiscale datorate pentru veniturile obținute în anul anterior și să depună la Fisc o declarație unică.

Numeroasele modificări aduse, în ultimii ani, Codului Fiscal i-au făcut pe mulți vasluieni să ridice din umeri atunci cȃnd e vorba despre plata datoriilor către ANAF și formularele ce trebuie completate. Cele mai mari dificultăți le au cei care lucrează peste graniță, care sunt puși deseori în situația de a nu cunoaște ce documente sunt datori să semneze.

Vasluienii trebuie să știe că obligația de a declara sumele obținute prin completarea și depunerea unei declarații unice le revine atȃt celor care au venituri din România, cȃt și celor care se bucură de venituri din străinătate. Obligația este prevăzută în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18 / 2018, actul normativ care introduce mecanismul simplificat de declarare și plată a taxelor pentru veniturile realizate în anul anterior.

Astfel, toți vasluienii care obțin sume din profesii liberale, activități de producție, comerț și prestări de servicii, drepturi de autor, închirierea terenurilor, caselor ori mașinilor, activități agricole, piscicultură și silvicultură, venituri sub formă de dividende și dobânzi, din premii, jocuri de noroc și pensii trebuie să le declare la Fisc. Toate intră în categoria veniturilor supuse impozitării în România, potrivit Ordinului Agenției Naționale de Administrare Fiscală nr. 888 / 2018.

Pe lângă veniturile amintite, persoanele fizice rezidente române au obligația de a declara, prin intermediul declarației unice, și un tip de venituri salariale din străinătate. Mai exact, este vorba despre acele sume obținute din anumite activități salariale desfășurate în străinătate, dar de către sau în numele unui angajator care este rezident în România sau are un sediu permanent în țara noastră.

Concret, legea vizează persoanele care sunt detașate în străinătate de către o firmă din România. Ele trebuie să se supună obligației de a completa declarația unică dacă au stat peste granițe mai mult decât perioada prevăzută în convenția de evitare a dublei impuneri încheiată de România cu statul în care s-a desfășurat activitatea, dacă detașarea a încetat înainte de perioada menționată anterior, ori dacă angajatorul nu mai poate efectua reținerea diferențelor de impozit.

Veniturile românilor care lucrează pentru un angajator nerezident în țara noastră, adică lucrează în străinătate și pentru o firmă străină, nu sunt impozabile în România. După cum stipulează Codul fiscal, aceste venituri “se supun impozitării prin aplicarea cotelor de impozit asupra bazei de calcul determinate după regulile proprii fiecărei categorii de venit, în funcție de natura acestuia”.

Asta înseamnă că, de exemplu, cota de impozit pentru veniturile din activitățile independente, din pensii sau premii, este de 10% și se aplică asupra venitului impozabil corespunzător fiecărei surse. Un alt exemplu de cotă de impozit este cel al impozitului pentru veniturile din dividende, care este 5% din valoarea acestor venituri.

Pe lângă impozit, pentru anumite venituri obținute în străinătate se plătesc și contribuții sociale, respectiv la pensii și / sau sănătate, după cum notează site-ul www.avocatnet.ro. Astfel, pentru veniturile din drepturi de autor se vor plăti contribuții la pensii și sănătate doar de către cei care obțin în acest an venituri totale de cel puțin 12 salarii minime brute, adică au o valoare de peste 22.800 de lei. Cota de CAS pentru veniturile din drepturile de autor este de 25%, iar cea de de CASS este de 10%.

Pe de altă parte, contribuabilii care au venituri din investiții sau din activități independente și care depășesc, pe durata unui an fiscal, valoarea a 12 salarii minime brute pe economie (22.800 de lei) vor plăti o contribuție socială pentru sănătate în procent de 10%. În cazul acestor venituri, contribuabilii pot alege valoarea la care se aplică acest procent, plata minimă fiind de 2.280 de lei. (Mara GRIGORIU)

Vasluienii trebuie să își declare și plătească impozitul activităților pe semestrul I până pe 25 iulie

Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui informează contribuabilii – persoane juridice române, plătitori de impozit specific, că 25 iulie 2017 este termenul limită de declarare și plată a impozitului specific unor activități pentru semestrul I din 2017.

Este vorba de persoanele juridice române care oferă servicii sub formă de cazare la hoteluri și alte facilități de cazare similare, facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată, parcuri pentru rulote, campinguri și tabere, alte servicii de cazare, restaurante, activități de alimentație (catering) pentru evenimente, alte servicii de alimentație și baruri și alte activități de servire a băuturilor.

Declararea și plata impozitului specific se efectuează semestrial, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare prin depunerea la organul fiscal competent a formularului 100,, Declarație privind obligațiile de plată la bugetul de stat,,.

Suma de plată o reprezintă 50% din impozitul specific anual. Metodologia de calcul a impozitului specific anual este stipulată în legea privind impozitul specific unor activități și în Ordinul comun al ministrului turismului și ministrului finanțelor publice pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a legii privind impozitul specific unor activități. Nu intră în această categorie contribuabilii plătitori ai inpozitului pe venitul microîntreprinderilor, chiar dacă desfășoară activitățile enumerate anterior”, a declarat Nelu Sava, șeful Administrației Județene a Finanțelor Vaslui.

În vederea îndrumării contribuabililor și aplicării unitare a prevederilor legislației în vigoare privind impozitul specific unor activități, Agenția Națională de Administrare Fiscală a elaborat un Ghid privind aplicarea impozitului specific unor activități, care a fost publicat pe site-ul ANAF, la secțiunea Asistență contribuabili/ Persoane fizice/ Ghiduri curente

Informații suplimentare se pot obține: accesând pagina de internet www.anaf.ro, telefonic de la Biroul central de asistență telefonică – Call Center la numarul de telefon 031.403.91.60 sau de la Biroul asistență pentru contribuabili din cadrul Administrației Județene a Finanțelor Publice Vaslui – la numarul de telefon 0235.31.61.41. (G.P)

Onor conducătorilor – județul nostru, pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare a populației, cu 3.054 euro pe an/cap de locuitor

Județul nostru este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare, cu un venit anual de 3.054 de euro/ cap de locuitor, după scăderea taxelor și contribuțiile sociale. În aceste condiții, un vasluian are o putere de cumpărare de două ori mai mică decât un bucureștean și de 20 de ori mai scăzută față de un locuitor din Liechtenstein.

Locuitorii județului nostru sunt cei mai săraci din România. O demonstrează un studiu de specialitate întocmit pe anul 2016, pe baza raportărilor Comisiei Europene, de către compania de cercetare GfK, care arată că Vasluiul este pe ultimul loc în țară în ceea ce privește puterea de cumpărare. Astfel, un locuitor de la noi din județ are un venit anul disponibil de 3.054 de euro, după scăderea taxelor și contribuțiilor sociale. Prin aceste cifre, județul nostru este cu 28% sub media pe țară și la aproximativ același nivel de venit disponibil cu locuitorii Serbiei și Macedoniei, care ocupă pozițiile 35 și 36 în Europa în ceea ce privește puterea de cumpărare.

Comparativ cu alte zone din țară, Vasluiul este la mai puțin de jumătate față de municipiul București, care stă cel mai bine la acest capitol. Raportat, însă, la nivel european, un vasluian are o putere de cumpărare de 20 de ori mai mică decât un locuitor din Liechtenstein.

În clasamentul național, primele cinci poziții sunt ocupate de București (6.288 euro/cap de locuitor) și județele Timiș (4.987 euro), Cluj (4.931 euro), Ilfov (4.916 euro) și Brașov (4.537 euro). Județele aflate în top 10 sunt de fapt singurele cu o putere de cumpărare peste media națională, toate celelalte 32 situându-se sub aceasta.

În privința României la nivel European, țara noastră se afla anul trecut pe locul 33, din 42 de țări europene, la capitolul putere de cumpărare, cu o medie de venit disponibil pe cap de locuitor de 4.181 de euro, în creștere cu 12% față de anul anterior.

Potrivit cercetării ”Puterea de cumpărare în Europa 2016”, în ierarhia europeană, primele trei poziții sunt ocupate de Liechtenstein (cu 63.011 euro), Elveția (42.300 euro) și Luxemburg (30.248 euro), în timp ce, la polul opus, se situează Belarus, Republica Moldova și Ucraina. Venitul înregistrat de România reprezintă aproximativ o treime din media europeană, iar în comparație cu anul precedent, acesta a crescut cu aproape 12% puterea nominală de cumpărare pe cap de locuitor. (Ionuț PREDA)

Venitul unui angajat în call-center ajunge în medie între 500 și 700 de euro pe lună

Un angajat într-un departament de call-center are un venit mediu între 500 și 700 de euro net pe lună. Salariul angajatului însă poate varia în funcție de limba străină pe care o cunoaște, sarcinile pe care trebuie să le defășoare și competențele sale, a spus Daniel Mereuță, director general în cadrul furnizorului local de servicii de outsourcing Optima.
De exemplu, vorbitorii de limbi străine exotice precum daneză, olandeză sau norvegiană sunt la mare căutare de către companiile din sectorul serviciilor de externalizare, de asemenea angajatorii din piață adaugă sporuri la salariul fix candidaților care cunosc mai multe limbi străine.
În același timp, o mare parte dintre candidații care se bat pentru pozițiile deschise în call-centere sunt tinerii studenți și proaspăt absolvenții cu studii superioare. În companiile cu activități de call-center lucrau peste 14.000 de angajați în 2014, de trei ori mai mult față de 2008, sectorul fiind astfel printre cele mai eferves­cente de pe piața muncii. „Nu pot să pun că tinerii sunt mai puțin re­ceptivi în ceea ce privește joburile în call-center, în continuare majoritatea an­ga­jaților din industrie este formată din tineri, deci este clar că în continuare vin către astfel de poziții. Cred că acti­vitatea într-un call-center pentru un tânăr student sau absol­vent, fără experiență de muncă, îl ajută mult să se dezvolte și să învețe cum funcționează o companie“, a mai spus Mereuță. Preferințele tinerilor care sunt în cău­tarea unui loc de muncă sunt cele legate de partea salarială, urmată de zona de training și dezvoltare. „Tinerii sunt foarte preocupați să existe astfel de oportunități pentru ei. Relațiile pe care le dezvoltă la locul de muncă și mediul în general sunt de asemenea lucruri la care cei tineri se uită și care sunt foarte importante pentru ei“.
Deși tinerii sunt dispuși să ocupe poziții în cadrul call-centerelor, companiile din sectorul serviciilor de exter­nalizare întâlnesc dificultăți în ceea ce privește recrutarea perso­nalului, astfel aceștia asaltează candidații prin inter-mediul platformelor dedicate anunțurilor sau prin reco­mandarea internă. Cât despre recrutarea în volume mari, angajatorii apelează la firme specializate în recrutare.
Sursa: zf.ro

Cum se plateste si cat de mare e taxa obligatorie pentru romanii fara venituri. Paradoxul care o va face sa creasca din mai

Incepand de anul acesta, conform noului Cod Fiscal ce a intrat in vigoare de la 1 ianuarie, romanii care castiga nici macar un ban trebuie sa plateasca totusi contributii de sanatate. Cat si cum? 

Chiar daca, pe hartie, nu aveti niciun venit, de anul acesta trebuie sa platiti CASS – adica contributia de asigurari sociale de sanatate. Se estimeaza ca masura va afecta peste un milion de romani care muncesc la negru ori in strainatate si nu-si declara veniturile sau, si mai rau, chiar nu au nici un venit. Daca sunteti printre ei, pasii pe care trebuie sa-i urmati ca sa platiti aceasta contributie nu sunt tocmai simpli.

Mai precis, trebuie sa va inregistrati la Fiscul de care tineti in cel mult 15 zile de la data in care ati intrat in categoria persoanelor care nu obtin venituri. Acest lucru se face printr-un formular pe care il depuneti sau il trimiteti prin scrisoare recomandata cu confirmare de primire.

Este vorba despre formularul 604, „Declaratie de inregistrare in evidenta persoanelor fizice care nu realizeaza venituri, precum si pentru stabilirea obligatiilor de plata a contributiei de asigurari sociale de sanatate”, care momentan NU poate fi descarcat de pe site-ul ANAF, din sectiunea de formulare. Il puteti gasi insa la finalul acestui articol.

Dupa ce primesc acest act, cei de la Fisc verifica informatiile din el, pentru a stabili daca nu cumva aveti totusi venituri. Apoi, daca totul este in regula, veti primi o decizie de impunere care stabileste suma ce trebuie platita. Conform noului Cod plata contributiei de asigurari sociale de sanatate se face trimestrial, pana la data de 25 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru. Adica 25 martie, 25 iunie, 25 septembrie, 25 decembrie. Plata se poate face in numerar la Trezorerie, prin mandat postal sau prin virament.

Ce se intampla in clipa in care obtineti din nou venituri? Trebuie sa depuneti o noua declaratie la ANAF, in termen de 15 zile, respectiv formularul 605, care nici el nu poate fi descarcat momentan de pe site-ul institutiei (il gasiti la finalul articolului). Este vorba de o „Cerere de incetare a calitatii de persoana fizica fara venituri”, care trebuie depusa in termen de 15 zile de la data la care ati devenit persoana cu venituri.

Cat trebuie sa platiti? 5,5% din salariul minim brut pe economie. La valoarea din acest moment – 1.050 de lei, persoanele fizice care nu realizeaza venituri vor plati 57,75 de lei pe luna, adica 173,25 in fiecare trimestru. In total, aproape 700 de lei pe an. Insa aceasta suma va creste din mai, candsalariul minim se majoreaza la 1.250 de lei. Ceea ce inseamna ca, din mai, CASS platit de romanii fara venituri va creste la 68,75 de lei pe luna, in total 825 de lei pe an – si asta cu toate ca ei nu au cum sa beneficieze de cresterea salariului minim, din moment ce nu au venituri.

Prin venituri se inteleg salarii, pensii, ajutor de somaj, venituri din activitati independente, chirii, venituri din agriculturi sau pescuit, alocatia copiilor, sumele platite in timpul concediilor medicale si chiar ajutoarele sociale. Exista cateva categorii de persoane exceptate totusi de la plata CASS: de pilda, tinerii intre 18 ani si 26 de ani, daca sunt elevi sau studenti si nu muncesc, sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati in intretinerea unei persoane asigurate, gravidele si lauzele care nu au niciun venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut, persoanele persecutate din motive politice, veteranii si vaduvele de razboi.

Sursa: stirileprotv.ro

Cinci indicatori care arată în ce prăpastie este România

Două milioane de gospodării din șapte milioane nu sunt racordate la sistemul de canalizare, o treime din populația aptă de muncă este pierdută în statistici la „alte categorii“, deficitul fodului de pensii ajunge la 40%, unu din trei absolvenți nu trece de bacalaureat. Abia astfel de statistici indică ce uriașă este distanța între ce vrea România să fie și ce este de fapt. 

Guvernul Cioloș, proaspăt instalat, spune că, având un mandat limitat, se va con­centra pe doar câteva pro­iecte majore, dar în așa fel încât să facă drumul fără întoarcere. Creș­terea ratei de ocupare a populației, ate­nua-rea deficitului la fondul de pensii, creșterea calității pregătirii elevilor, un plan de lucru pentru rezolvarea problemelor demogra­fice sunt doar o mică parte din problemele la care guvernul trebuie să mediteze.

ZF ridică în fața guver­nului Cioloș – care ieri a avut prima sa ședință – cinci pro­bleme pentru care trebuie să se construiască scheme de îmbunătățire, care să fie conti­nuate și în guvernările viitoare: 2,6 milioane de români ocupați cu agricultura de sub­zis­tență, 20 mld. lei deficit la pensii, 33% din­tre absolvenții de liceu nu iau bacalau­reatul, rata fertilității de 1,3 copii la o femeie și peste 2 milioane de gospodării care nu sunt conectate la sistemele de apă și ca­nalizare.

„În mod clar, dacă se dorește o îmbunățire a ratei de absolvire la baca­laureat trebuie să se înceapă reformarea învățământului primar și secundar, iar primele rezultate să se vadă abia după opt ani, cel puțin. Școala trebuie reabilitată pe fond, nu în mod «pompieristic», prin slăbirea exigenței la examene, pentru că situația actuală este înfiorătoare. Trebuie să se construiască politici pe termen lung“, a explicat Bogdan Murgescu, istoric al economiei și profesor la Facultatea de Istorie a Universității București. El a mai spus că nivelul de salarizare al profesorilor debutanți face această meserie neatractivă pentru cei bine pregătiți, astfel că o mare parte dintre profesorii de sub 40 de ani care predau în prezent în sistem sunt absolvenți ai unor facultăți în care „nu s-a prea făcut carte“, iar dacă profesorii nu știu cum să scrie și să vorbească corect limba română, nici elevii lor nu vor ști.

„În ceea ce privește situația din agri­cultură, cred că în ultimii ani au avut loc evoluții importante, ca urmare a unor sti­mulente acordate, însă meritul este parțial al statului român. Situația s-a îmbunătățit ca urmare a unor politici europene care încurajează colectarea de produse agricole, însă în general procesul de tranziție în agricultură este mai lent. O problemă rămâne însă din cauza forței de muncă îmbătrânite din această zonă“, a mai spus Bogdan Murgescu. În ceea ce privește de­ficitul la fondul de pensii, profesorul Mur­gescu admite că aceasta este una dintre pro-blemele grele ale României, care a încercat să fie rezolvată printr-o lege mai veche, de creștere a vârstei de pensionare a popu­lației. „O soluție pen­tru rezolvarea parțială a acestei pro­bleme ar putea fi «oprirea robinetului» în ceea ce privește pensionarea înainte de vreme, pentru că s-au creat multe inechități sociale din cauza acestei practici. La nivelul întregii Europe probabil că va fi nevoie de politici imigra­ționiste prin care să se aducă imigranți care să aibă calificările necesare pe piața muncii din fiecare țară. Se poate face o politică deș­teaptă în această privință, în state precum Canada există deja modele“, a spus Murgescu.

Care sunt primii indicatori la care trebuie să se uite miniștrii cabinetului Cioloș

2,6 milioane de români sunt „ai nimănui“

Peste 2,6 milioane de români, adică aproape o treime din populația aptă de muncă, sunt încadrați la rubrica „alte categorii“ în statisticile oficiale, majoritatea ducând un trai la limita sărăciei, fiind „ocupați“ cu agricultura de subzistență. Situația nu s-a mișcat deloc în ultimele trei decenii, astfel că România se compară din acest punct de vedere cu state precum Ecuador, Guatemala sau Kazahstan. Cu o pondere de aproape 29% a populației ocupate în agricultură, România se află la mare distanță de a doua țară din Uniunea Europeană după acest criteriu, Polonia, unde ponderea este de doar 13%, potrivit unei analize realizate de prof. dr. Cezar Mereuță. Pentru a diminua din aceste decalaje, experții susțin că trebuie încurajate crearea de IMM-uri de procesare a materiilor prime din agricultură capabile să exporte, precum și realizarea unor investiții în sistemul de irigații. În prezent, dintr-o populație de 20 de milioane de locuitori, doar 4,5 milioane au statut de salariați, în contextul în care populația activă (aptă de muncă) este de 9,2 milioane de persoane.

20 mld. lei, deficitul de pensii

Guvernul Cioloș ar trebui să se uite cu atenție la deficitul fondului de pensii, care a ajuns anul trecut la 12 miliarde de lei și care va ajunge la 19- 20 de miliarde de lei până la finalul acestui an.

Reducerea CAS cu 5 puncte la angajator aplicată din toamna anului 2013, majorarea automată a pensiilor ca urmare a indexării acestora cu valoarea inflației și a creșterii economice (prevăzută în legea pensiilor), dar și creșterea anuală a nivelului de contribuții la pilonul II de pensii (prin care se mută practic o parte din contribuțiile la sistemul public în cel privat) sunt factorii care influențează negativ bugetul de pensii publice.

România are în prezent 4,5 milioane de salariați care contribuie la sistemul public de pensii și care „susțin“ 5,1 milioane de pensionari aflați în plată, iar decalajul este cu atât mai problematic cu cât în prezent în piața muncii este activă cea mai numeroasă generație a României, „decrețeii“ (născuți în primii ani de după 1966, după decretul de interzicere a avorturilor).

O prioritate pentru guvernul Cioloș ar trebui să fie realizarea, sau măcar începerea, unui plan pe termen lung pentru găsirea unor soluții pentru sustenabilitatea sistemului de pensii atunci când primii „decreței„ vor ieși la pensie, începând cu anul 2032. Atunci, dintr-o dată, numărul de noi pensionari va fi mult mai mare, iar efectivul de salariați nu mai are cum să crească foarte mult, pentru că natalitatea este pe un trend descendent.

Unu din trei absolvenți de liceu nu ia bacalaureatul

România a pregătit în ultimii cinci ani peste 400.000 de absolvenți de liceu care nu au luat bacalaureatul și care, astfel, nu au putut justifica de ce au mers la școală timp de patru ani. Singurele opțiuni ale pieței muncii pentru ei sunt slujbele plătite prost, de muncitori necalificați. În 2011 și în 2012, doar 45% dintre absolvenții de liceu au reușit să promoveze acest examen.

Chiar dacă rata de promovare a absolvenților de bacalaureat s-a mai îmbunătățit anul acesta (a ajuns la 67,9%, ceea ce înseamnă că doar 51.000 de liceeni din aproape 160.000 nu au reușit să promoveze acest examen), pregătirea din ce în ce mai slabă a celor care ies de pe băncile școlilor este una din cele mai mari probleme cu care se confruntă angajatorii. Introducerea unor cursuri de consiliere în carieră în gimnaziu și în liceu, creșterea cifrelor de școlarizare pentru domeniile care pregătesc absolvenți cu specializări cerute pe piața muncii și eforturile pentru reintroducerea la scară largă a învățământului profesional sunt doar o serie de măsuri pe care noul guvern ar trebui să le ia în considerare pentru îmbunătățirea calității educației. Și, desigur, finanțarea educației la nivel similar cu cel din alte state din Uniunea Europeană (raportat la PIB).

Rata fertilității, de 1,3 copii la o femeie, trebuie să crească cu orice preț

În 2014 s-au născut mai puțin de 198.000 de copii, număr cu aproape 40% mai scăzut decât în anul 1990, potrivit datelor de la Statistică. Specialiștii spun că scăderea populației este unul dintre cele mai grave fenomene, cu consecințe negative pe termen lung. Migrația afectează semnificativ acest indicator, având în vedere că, spre exemplu, în 2013 femeile românce din străinătate au dat naștere la 22.000 de copii.

Lipsa locurilor de muncă și a unor politici care să încurajeze natalitatea a făcut ca acest indictator să ajungă la un nivel extrem de scăzut, care va avea impact direct în economie. O femeie din România naște, în medie, 1,3 copii, iar rata fertilității a cunoscut o scădere aproape dramatică după căderea regimului comunist.

Specialiștii spun însă că o rată de fertilitate de 2,2 asigură menținerea populației la un nivel constant pe termen lung, în vreme ce rate de fertilitate inferioare acestui nivel vor duce la un declin al populației. Acesta este indicatorul la care ar trebui să înceapă să lucreze actualul guvern.

Peste 2 milioane de gospodării nu sunt conectate la sistemele de apă și canalizare

Dintre cele 7,46 de milioane de gospodării, doar 71% erau dotate cu instalație de alimentare cu apă și mai puține (61%) aveau instalații de alimentare cu apă caldă, potrivit datelor definitive de la recensământul realizat la finalul anului 2011.

Totodată, statisticile arată că doar 70% din gospodării sunt racordate la instalațiile de canalizare, în timp ce situația este mult mai bună în ceea ce privește racordarea la rețeaua de energie electrică (98% dintre gospodării). Noul guvern trebuie să pună bazele îmbunătățirii acestei situații pentru ca România să intre în paramatrii „normali“ în rândul statelor din Uniunea Europeană din acest punct de vedere.

Sursa: zf.ro

Atenție la termenul fiscal 25 mai! Astăzi se depun principalele declarații de venit în vederea impozitării. Cine și cum trebuie să completeze formularele

Data de 25 mai 2015 este termen-limită pentru depunerea Formularelor 200 (“Declarație privind veniturile realizate din România”), 201 (“Declarație privind veniturile realizate din străinătate”), 221 (“Declarație privind veniturile din activități agricole”) și 230 („Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor“).

Formularul 200 “Declarație privind veniturile realizate din România” se depune de către persoanele fizice care au realizat în anul 2014, în mod individual sau într-o formă de asociere, venituri în bani și/sau în natură din România, provenind din:     1.1. activități independente;     1.2. cedarea folosinței bunurilor;     1.3. activități agricole, silvicultură și piscicultură, pentru care venitul net se stabilește în sistem real;     1.4. transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise; 1.5. operațiuni de vânzare-cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și orice alte operațiuni similare, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. NOTĂ: Contribuabilii care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private, conform legii, și solicită restituirea acestora și/sau care optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul datorat pe venitul net anual impozabil/câștigul net anual/câștigul net anual impozabil pentru susținerea entităților nonprofit, completează secțiunea corespunzătoare din formular. Contribuabilii care își exprimă această opțiune pot solicita direcționarea acestei sume către o singură entitate nonprofit sau unitate de cult. Contribuabilii care au realizat venituri din activități independente/activități agricole, impuși pe bază de normă de venit, și/sau din cedarea folosinței bunurilor, care nu au obligația depunerii declarației și care au efectuat în cursul anului fiscal de raportare cheltuieli cu burse private și solicită restituirea acestora și/sau optează pentru virarea unei sume în contul unei entități nonprofit sau al unei unități de cult, depun formularul 200, completând secțiunea corespunzătoare din formular. Declarația se completează în două exemplare: ‐ originalul se depune la: a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află domiciliul fiscal al împuternicitului sau curatorului fiscal, după caz, în cazul persoanelor fizice care nu au domiciliul fiscal în România, pentru următoarele categorii de venituri: ‐ venituri din drepturi de proprietate intelectuală; ‐ venituri din cedarea folosinței bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere la sfârșitul anului fiscal; ‐ venituri din investiții reprezentând câștiguri/pierderi din transferul titlurilor de valoare, altele decât părțile sociale și valorile mobiliare în cazul societăților închise; ‐ venituri din investiții reprezentând câștiguri/pierderi din operațiuni de vânzare‐cumpărare de valută la termen, pe bază de contract, precum și din orice alte operațiuni de acest gen, altele decât cele cu instrumente financiare tranzacționate pe piețe autorizate și supravegheate de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. c) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru contribuabilii persoane fizice, fără domiciliu fiscal în România care realizează venituri, altele decât cele prevăzute la lit. b); ‐ copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul/curatorul acestuia.

Formularul 201- “Declarație privind veniturile realizate din străinătate” se completează și se depune de către persoanele fizice rezidente române, cu domiciliul în România și persoanele fizice care îndeplinesc, pentru anul 2014, condiția de rezidență prevăzută în Codul fiscal,  care au realizat în anul 2014 venituri din străinătate, impozabile în România, ca urmare a desfășurării unor activități în străinătate, cum ar fi: – venituri din profesii libere, – venituri din activități comerciale, – venituri din valorificarea drepturilor de proprietate intelectuală, – venituri din cedarea folosinței bunurilor, – venituri din activități agricole, piscicultură, silvicultură, – venituri sub formă de dividende, dobânzi, – venituri din premii, venituri din jocuri de noroc, – venituri din transferul proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, – câștiguri din transferul titlurilor de valoare, venituri sub forma câștigurilor din operațiuni de vânzare‐cumpărare de valută la termen, pe bază de contract și alte operațiuni similare, alte venituri din investiții, – venituri din pensii, – alte venituri impozabile potrivit Codului fiscal. Veniturile realizate din străinătate de persoanele fizice în anul fiscal de raportare, precum și impozitul aferent plătit în străinătate, exprimate în unități monetare proprii fiecărui stat, se vor transforma în lei la cursul de schimb mediu anual al pieței valutare, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului. Veniturile din străinătate, precum și impozitul aferent, exprimate în unități monetare proprii statului respectiv, dar care nu sunt cotate de Banca Națională a României, se vor transforma astfel: a) din moneda statului de sursă într‐o valută de circulație internațională, cum ar fi dolari S.U.A. sau euro, folosindu‐se cursul de schimb din țara de sursă; b) din valuta de circulație internațională în lei, folosindu‐se cursul de schimb mediu anual al acesteia, comunicat de Banca Națională a României, din anul de realizare a venitului respectiv. Declarația se completează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia,  înscriind cu majuscule, citeț și corect, toate datele prevăzute de formular, în două exemplare: ‐ originalul se depune la organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul își are domiciliul fiscal; ‐ copia se păstrează de către contribuabil sau de împuternicitul acestuia.

Formularul 221-“Declarație privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit” se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează, în anul 2015, în mod individual, venituri impozabile din România, din activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme de venit, provenind din: a) cultivarea produselor agricole vegetale; b) exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi și altele asemenea; c) creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală. Declarația se completează în două exemplare: – originalul se depune la: a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalți contribuabili persoane fizice. – copia se păstrează de către contribuabil sau de împuternicitul/curatorul acestuia. Formularul 230 “Cerere privind destinația sumei reprezentând până la 2% din impozitul anual pe veniturile din salarii și asimilate salariilor” se completează și se depune de către persoanele fizice care realizează venituri din salarii și asimilate salariilor, în următoarele situații : ‐ au efectuat în anul de raportare cheltuieli pentru acordarea de burse private conform Legii nr.376/2004 privind bursele private, cu modificările și completările ulterioare și solicită restituirea acestora ; ‐ optează pentru virarea unei sume reprezentând până la 2% din impozitul anual, pentru susținerea entităților nonprofit care se înființează și funcționează în condițiile legii sau unităților de cult. Formularul se completează în două exemplare: ‐ originalul se depune la: a) organul fiscal în a cărui rază teritorială contribuabilul are adresa unde își are domiciliul, potrivit legii sau adresa unde locuiește efectiv, în cazul în care aceasta este diferită de domiciliu, pentru persoanele fizice care au domiciliul fiscal în România; b) organul fiscal în a cărui rază teritorială se află sursa de venit, pentru ceilalți contribuabili persoane fizice; ‐ copia se păstrează de către contribuabil sau de către împuternicitul acestuia. Declarațiile menționate se depun în format hârtie, direct la registratura organului fiscal sau la oficiul poștal, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Declarațiile se pun gratuit la dispoziția contribuabilului. Data depunerii declarației este data înregistrării acesteia la organul fiscal sau data depunerii la poștă, după caz. Formularele 200 și 230 se pot transmite prin mijloace electronice de transmitere la distanță, prin Spatiul Privat Virtual  sau pe baza unui certificat digital, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. ATENȚIE! Nedepunerea formularelor 200, 201 și 221 până la data de 25 mai 2015, inclusiv, se sancționează cu amendă cuprinsă între 50 și 500 de lei. Modelul formularelor precum și instrucțiunile de completare a acestora se găsesc pe portalul ANAF, la adresa: http://www.anaf.ro/public/wps/portal/ANAF/AsistentaContribuabili. Informații detaliate se pot obține: – accesând pagina de Internet,  www.anaf.ro; – telefonic, la Biroul central de asistență telefonică a contribuabililor, la nr. 031.403.91.60; – la serviciille/birouri de servicii pentru contribuabili din cadrul unităților fiscale teritoriale.

Sursa: adevarul.ro

Noul Cod Fiscal, propunerile Guvernului

Guvernul propune scaderea TVA la 20% incepand de la 1 ianuarie 2016 si la 18% din 2019, eliminarea impozitului pe constructii speciale, a accizelor la titeiul din productia interna si la produsele de lux. Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a declarat ca actualul Guvern isi mai doreste cota de impozitare diferentiata pentru microintreprinderi din 2016, scaderea cotei unice la 14% in 2019 si obligatia de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice  Premierul crede ca “prin reducerea TVA, care e cea mai dificila, si celelalte masuri, avem sansa sa avem un sir de 8 ani de crestere economica, cum a fost din 2000, de la Guvernul Isarescu, pana in ultimul an al Guvernului Tariceanu.

In Programul de guvernare cu care USL venise la guvernare este mentionata revenirea la un nivel de TVA de 19%, “pe masura ce cadrul fiscal-bugetar o va permite”. In ianuarie 2015 Guvernul a avizat cota redusa de TVA de 9% pentru serviciile de cazare cu demipensiune/pensiune completa/all-inclusive, dupa ce anterior redusese cota de TVA la produsele de panificatie.

Reducerea TVA a fost discutata de fiecare data cand echipa FMI a venit in tara, dar nu a existat un acord din partea troicii pentru a o aplica.

Premierul Ponta a anuntat recent ca obiectivul Guvernului pentru acest an este ca, din ianuarie 2016, sa fie redusa taxa pe valoarea adaugata (TVA) la toate produsele.

Codul fiscal stabileste in Romania o cota standard de TVA de 24% pentru toate operatiunile impozabile, care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse.

In domeniul alimentelor, exceptia se aplica pentru livrarea sortimentelor de paine si a altor specialitati de panificatie, a anumitor tipuri de faina sau grau, context in care cota de impozitare este de 9%.

Eliminarea impozitului pe constructii speciale de la 1 ianuarie 2016

Guvernul sustine ca vrea sa elimine impozitul pe constructii speciale incepand cu 1 ianuarie 2016, chiar daca aceasta masura ar crea un gol bugetar de 1,6 miliarde de lei brut in bugetul de anul viitor. Potrivit Guvernului, golul din buget va fi acoperit din venituri din TVA (n.red.care va fi redus de la 24% la 20% in 2016), din contributii sociale si impozite pe salarii.

Recuperarea din venituri ar putea fi de 0,85 miliarde lei, ceea ce inseamna ca ramane un impact bugetar net negativ de 0,75 miliarde de lei. Aceasta este o recuperare ipotetica. Daca nu se obtin veniturile prevazute, ar putea fi recuperat si mai putin.

Guvernul sustine ca vor fi acoperit o parte din golul bugetar din crestere economica suplimentara de 0,2 puncte procentuale, din investitii in sectorul privat mai mari cu 0,5 puncte procentuale si din crearea a 20 de mii de locuri de munca.

Guvernul vrea sa elimine accizele la titeiul din productia interna si la produsele de lux

Guvernul intentioneaza sa fie foarte generos in privinta accizarii, propunand prin noul Cod Fiscal reduceri in cazul unor produse si eliminarea pentru altele. Impactul bugetar negativ ar fi, daca s-ar aplica proiectul de Cod Fiscal in forma initiata de Guvern, de 2,8 miliarde de lei. Mai exact, propune eliminarea din sfera de impozitare atât a titeiului din productia internă si a unor produse de lux: cafea, bijuterii, blanuri, autoturisme etc. Pentru bauturi alcoolice, cafea, tigari, carburanti Guvernul vrea reduceri importante, insa este greu de crezut ca pot fi puse in aplicare avand in vedere ca accizele au crescut anual in functie de un grafic convenit cu Comisia Europeana.

Guvernul aduce ca argument pentru aceste propuneri scăderea consumului la carburanți, băuturi alcoolice, cu influențe negative asupra veniturilor bugetare, dar și asupra indicatorilor macroeconomici. Pe de alta parte, si reducerea sau eliminarea unor accize tot influenta negativa asupra veniturilor bugetara va avea. Acesta mai ales in conditiile in care, Guvernul estimeaza ca poate recupera din alte venituri ipotetice doar 1,5 miliarde lei din golul de 2,8 miliarde lei pe care il vor crea aceste masuri. Presupunand ca estimarile Guvernului sunt corecte, impactul bugetar net va fi de 1,3 miliarde lei.

Un alt argument al Guvernului pentru reducerea accizelor este apariția fenomenului de alimentare cu combustibil de către transportatori în alte state membre cum ar fi Ungaria și Slovenia (unde se restituie o parte din accize) sau Bulgaria, care are un nivel redus de taxe.

Ce reduceri de accize propune Guvernul

  • Scaderea cu 20% a accizei la motorina ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
  • Scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
  • Scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)
  • Scaderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
  • Scaderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
  • Scaderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)

Ministrul Finantelor, Darius Valcov, a prezentat, in sedinta saptamanala de guvern, principalele elemente ale noului Cod Fiscal. Guvernul adopta azi proiectul noului cod fiscal, care va fi pus in discutie publica si trimis apoi in Parlament pentru aprobare. Prezentarea unor propuneri de maxima importanta pentru economie are loc fara ca ziaristii sa poata pune intrebari.

Toate reducerile de taxe vor avea un impact negativ brut asupra bugetului de 16,2 miliarde lei in 2016, iar impactul net ar putea fi de 6,8 miliarde lei, in urma recuperarii unor venituri ipotetice.

Cota TVA

  • Reducerea cotei standard pentru toate bunurile si serviciile de la 24% in prezent la 20% incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Reducerea cotei de TVA pentru carne, peste, legume si fructe de la 24% in prezent la 9% incepand cu  1 ianuarie 2016
  • Introducerea taxarii inverse pentru livrarea de cladiri, parti de cladire si terenuri de orice fel, pentru a caror livrare se aplica regimul de taxare, incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Reducerea cotei TVA de la 20% la 18% incepand cu 1 ianuarie 2018
  • Suntem a 5-a tara ca nivel al TVA, vom ajunge sub media UE dupa scaderea la 20%
  •  Frauda fiscala din TVA a fost mai mare dupa majorarea TVA
  • Practic, in momentul in care a crescut TVA a crescut si evaziunea
  • Impact bugetar brut de 11,6 mld lei in anul 2016
  • Impactul negativ net asupra bugetului: scaderea veniturilor cu 5,2 miliarde lei in 2016
  • Estimare de crestere a numarului locurilor de munca cu circa 145 mii in anul 2016 si cu circa 75 mii in urmatorii ani
  • Impact bugetar negativ de 1,7 miliarde lei in 2017 si de 5,9 miliarde lei in 2018

Contributiile sociale de stat:

  • Introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunara de calcul a CAS si CASS de la 1 ianuarie 2016
  • Eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016
  • Introducerea obligatiei de plata a CAS si CASS pentru toate persoanele fizice care realizeaza venituri
  • Reducerea contributiei de asigurari sociale la angajat de la 10,5% la 7,5% de la 1 ianuarie 2017
  • Reducerea contributiei de asigurari sociale la angajator de la 15,8% la 13,5% de la 1 ianuarie 2017
  • Impactul negativ bugetar pentru 2017 e 5,2 mld lei, dar net e de doar 2,5 mld lei. El presupune si o crestere economica suplimentara de 0,5 pp

Impozitul pe veniturile microintreprinderilor:

  • Cote de impozitare diferentiate, in functie de numarul de salariati:
  • 1% pentru microintreprinderile cu 2 sau mai multi salariati
  • 3% pentru microintreprinderile cu un singur salariat
  • 3% + 1530 lei trimestrial, pentru microintreprinderile care nu au salariati
  • Impactul asupra bugetului va fi pozitiv de 316 mil. lei

Modificarea pragurilor:

75.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2017

85.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2018

100.000 euro, pentru incadrarea in categoria microintreprinderilor in anul 2019

Impozite pe dividende

  • Eliminarea impozitului pe dividende incepand cu 1 ianuarie 2016.
  • Impact bugetar brut negativ de 1,86 miliarde lei, iar net de 0,86 mld lei in 2016

Cota unica:

  • Guvernul propune reducerea de la 16% la 14% in 2019
  • Reducerea cotei de impozit pe veniturile obtinute din Romania de nerezidenti de la 16% in prezent la 14% incepand cu 1 ianuarie 2019.
  • Impact bugetar brut negativ de 4,8 mld. Lei, iar net de 2,5 miliarde lei in 2016

Impozit pe costructii:

  • Eliminarea impozitului pe constructii incepand cu 1 ianuarie 2016
  • Impact bugetar brut negativ de 1,6 mld. lei in 2016, iar net de 0,75 miliarde lei

Accize

  • Diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorina, benzina fara plumb si benzina cu plumb), astfel:
    Scaderea cu 20% a accizei la motorina ( de la 1897,08 lei / 1000 litri la 1518,04 lei / 1000 litri);
    Scaderea cu 18,62% a accizei la benzina fara plumb ( de la 2035,40 lei / 1000 litri la 1656,36 lei / 1000 litri);
    Scaderea cu 16,28% a accizei la benzina cu plumb ( de la 2327,27 lei / 1000 litri la 1948,23 lei / 1000 litri)Scaderea cu 15,38% a accizelor pentru bere ( de la 3,9 lei / hl / 1 grad Plato la 3,3 lei / hl / 1grad Plato)
    Scaderea cu 70% a accizelor la vinuri spumoase ( de la 161,33 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs) si cu 77,7% pentru bauturi fermentate spumoase (de la 213,21 lei / hl produs la 47,38 lei / hl produs)
    Scaderea cu 30% a accizelor pentru alcool etilic (de la 4738,01 lei / hl alcool pur la 3306,98 lei / hl alcool pur)
  • Eliminarea din sfera de impozitare atat a titeiului din productia interna cat si a produselor care in prezent se regasesc la Capitolul II “Alte produse accizabile”: cafea, bijuterii, confectii din blanuri, autoturisme etc.
  • Impact bugetar brut negativ de 2,87 mld. lei in anul, 2016, iar net de 1,34 miliarde lei

Taxe si impozite locale:

  • Cota impozitului pe cladiri rezidentiale va fi cuprinsa intre 0,08 % 0.2%, fata de cota actuala  0,1 %;
    Cota impozitului pe cladiri nerezidentiale, va fi cuprinsa intre 0,2%-1,3%
    Pentru terenurile situate in  intravilan au fost introduse limite minime si maxime, pe ranguri de localitati si zone.
    Pot majora, pentru cladirile si terenurile neingrijite situate in intravilan,  impozitul pe cladiri si impozitul pe teren cu pana la 500%;
    Pentru terenul agricol din extravilan nelucrat timp de doi ani consecutiv, se poate majora impozitul pe teren cu pana la 500%.

Efectul cumulat al propunerilor

Impact bugetar brut negativ de 16,2 miliarde lei, iar net de 6,8 miliarde lei. In 2017, impactul brut va fi de 6,9 miliarde, iar net de 3,1 miliarde lei. In 2018, impactul brut va fi de 7,1 miliarde lei, iar net de 3,6 miliarde lei. In 2019, impactul brut va fi de 4,8 miliarde, iar net de 2,3 miliarde lei.

Codul de procedura fiscala:

  • Se reglementeaza dreptul contribuabililor de a se adresa instantei de contencios administrativ in situatia in care contestatia nu a fost solutionata de organul competent in termen de 6 luni de la data depunerii.
  • Se dezvolta regulile cu privire la interpretarea legii fiscale care sa permita, ca ultima solutie de interpretare, aplicarea principiului “in dubio contra fiscum” (in caz de dubiu cu privire la norma fiscala, interpretarea se face in favoarea contribuabilului).
  • Se reglementeaza incetarea de drept a masurilor asiguratorii, dispuse potrivit Codului de procedura fiscala, care au fost luate inainte de emiterea titlului de creanta atunci cand titlul de creanta nu a fost emis si comunicat in termen de cel mult 6 luni de la data la care au fost dispuse masurile asiguratorii.
  • Se reglementeaza regimul obligatiilor fiscale accesorii pe perioada suspendarii executarii actului administrativ fiscal, dispusa de instanta, in sensul ca pe aceasta perioada nu se datoreaza penalitati de intarziere, ci se datoreaza doar dobanzi.
  • Se reglementeaza principiul rezonabilitatii si echitatii ca mod de conduita a activitatii organelor fiscale atunci cand acestea isi exercita dreptul de apreciere. Acest principiu presupune ca, in cazul in care organul fiscal are un drept de apreciere si isi exercita acest drept, utilizarea acestuia nu poate fi discretionara, organul fiscal trebuie sa actioneze echilibrat, asigurand o justa proportie intre scopul urmarit si mijloacele utilizate pentru atingerea acestuia;
  • Se reglementeaza expres principiul legalitatii in administrarea impozitelor si taxelor, potrivit caruia procedura fiscala se desfasoara in conformitate cu dispozitiile legii, organul fiscal avand obligatia de a asigura respectarea dispozitiilor legale privind realizarea drepturilor si obligatiilor contribuabilului sau a altor persoane implicate in procedura;
  • Se dezvolta principiul bunei credinte care trebuie sa guverneze relatiile dintre contribuabili si organele fiscale. Astfel, potrivit acestui principiu, contribuabilul trebuie sa-si indeplineasca obligatiile si sa-si exercite drepturile potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege, iar organul fiscal este obligat la respectarea riguroasa a drepturilor contribuabililor in fiecare procedura aflata in derulare;
  • In procedura de atragere a raspunderii solidare, se clarifica procedura audierii inaintea emiterii deciziei de catre organul fiscal, in sensul ca persoana in cauza are dreptul sa isi prezinte in scris punctul de vedere, in termen de 5 zile lucratoare de la data audierii. In plus, s-a reglementat sanctionarea cu nulitatea a deciziilor de atragere a raspunderii solidare emise fara audierea prealabila a persoanei careia i s-a atras raspunderea
  • Se reglementeaza posibilitatea contestatorului de a-si sustine oral contestatia in fata organului competent cu solutionarea acesteia, situatie in care se va convoca si organul fiscal emitent, scopul fiind dezbaterea contradictorie a cauzei;
  • S-a reglementat posibilitatea efectuarii indreptarii erorilor materiale din documentele de plata ale contribuabililor si in cazul in care plata s-a efectuat intr-un cont al altui buget decat cel al carui venit este creanta platita;
  • S-a prevazut ca avizul de inspectie fiscala sa fie comunicat in toate cazurile, chiar si daca aceasta presupune comunicarea la inceperea inspectiei;
  • S-a extins de la 3 la 5 zile lucratoare de la data incheierii inspectiei fiscale dreptul contribuabilului de a prezenta, in scris, punctul de vedere cu privire la constatarile inspectiei fiscale. In cazul marilor contribuabili, termenul este de 7 zile. Termenul poate fi prelungit pentru motive justificate cu acordul conducatorului organului de inspectie fiscala;
  • S-a eliminat taxa extrajudiciara de timbru pentru eliberarea certificatului de atestare fiscala emis de organele fiscale, la solicitarea persoanelor fizice, in scopul reducerii poverii administrative, precum si a diminuarii birocratiei

Sursa: hotnews.ro

Veniturile agricole, impozitate

Persoanele care realizează venituri din activități agricole sunt obligate să-și declare veniturile la Fisc.

Persoanele care realizează, în mod individual, venituri din comercializarea produselor agricole, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole și arbuștilor fructiferi, creșterea și exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală în stare naturală, sunt obligate să-și declare veniturile până pe 25 mai. Încasările se declară în Formularul 221 – ”Declarația privind veniturile din activități agricole impuse pe bază de norme de venit”, care se depune la Administrația Județeană a Finanțelor Publice Vaslui.

Persoanele fizice sau membrii asociațiilor care dețin cu orice titlu suprafețe destinate producției agricole nu trebuie să depună Formularul 221: în cazul terenurilor necultivate; pentru cele cultivate cu plante furajere graminee și leguminoase pentru producția de masă verde, precum și pentru pășuni și fânețe naturale, destinate furajării animalelor deținute, pentru care venitul net se determină pe baza normelor de venit, inclusiv a celor neimpozabile; agricultorii care cultivă, pe o suprafață mai mică de două hectare, cereale, plante oleaginoase, cartof, sfeclă de zahăr, hamei pe rod, cei care cultivă tutun pe o suprafață mai mică de un hectar, precum și producătorii de legume de câmp a căror suprafață cultivată este mai mică de 0,5 ha; țăranii care cultivă legume în spații protejate pe o suprafață mai mică de 0,2 ha sau leguminoase pentru boabe pe o suprafață mai mică de 1,5 ha; cei care dețin pomi pe rod pe o suprafață de până la 1,5 ha, vie pe rod până la un ha sau care cultivă flori și plante ornamentale pe o suprafață mai mică de 0,3 ha; crescătorii de animale care dețin mai puțin de două capete vaci și bivolițe, 50 de oi, 25 de capre, șase porci, 75 de familii de albine sau 100 de păsări de curte; arendatorii care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor; persoanele fizice care desfășoară activități agricole pentru care venitul net se determină pe bază de norme, în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică.

În cazul în care activitatea agricolă pentru care venitul net se determină pe bază de norme se desfășoară în cadrul unei asocieri fără personalitate juridică, obligațiile declarative revin asocierii și se îndeplinesc de către asociatul care răspunde de îndeplinirea obligațiilor asociației față de autoritățile publice. Formularul 221 cuprinde datele pentru stabilirea venitului impozabil pentru fiecare localitate pe raza căreia contribuabilul își desfășoară activitatea. Asocierile fără personalitate juridică sau contribuabilii care dețin suprafețe destinate producției agricole vegetale sau animale în localități diferite vor completa un tabel pentru fiecare localitate.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com
%d blogeri au apreciat: