Home / Tag Archives: vigotex

Tag Archives: vigotex

Fabrica de abrazive a Bârladului, pusă la pământ! Un depozit Dedeman îi va lua locul

de Simona MIHĂILĂ

Începe schimbarea la față a zonei industriale a Bârladului, cea care a fost incubatorul economiei orașului, în anii comunismului. Zilele acestea, bârlădenii au putut observa cum buldoexcavatoarele au pus la pământ halele în care au fost produse, în special în anii comunismului, milioane de corpuri abrazive atât pentru industria internă, cât și pentru export. Fabrica de abrazive a Bârladului, cunoscută după anii ’90 sub numele de SC Abrom SA, devine așadar istorie, în acompaniamentul pulberii de cărămidă și al scrâșnetului ultimelor ziduri strivite sub greutatea buldozerelor.

Din surse neoficiale, am aflat că pe terenul respectiv va apărea un depozit de materiale de construcții și articole de bricolaj al companiei Dedeman, acesta urmând să fie cel de-al doilea depozit al firmei, pe teritoriul județului Vaslui.

O înregistrare video și mai multe fotografii surprinse de bârlădeni în timpul lucrărilor de demolare au fost postate pe rețelele de socializare. Imaginile au produs tristețe și au generat zeci de comentarii, mai ales din partea celor care și-au câștigat pâinea, în anii ’80, în vestita întreprindere.

Fabrica de abrazive a fost construită în anii ’70, în timpul procesului de industrializare a țării, fiind printre cele mai noi din zona industrială a urbei.

 

Vizita lui Ceaușescu la fabrica de pietre abrazive de la Bârlad

Abrom s-a înscris în itinerarul vizitei făcute la Bârlad, în septembrie 1982, de Nicolae Ceaușescu.

Iată cum era oglindită în ziarul ”Scînteia”, vizita dictatorului comunist la ”Întreprinderea de pietre de polizor, cea mai tînără întreprindere din Bârlad, al cărei colectiv, și el tînăr, trăiește astăzi emoția și bucuria întîlnirii cu secretarul general al partidului”: ”Tovarășul Nicolae Ceaușescu a apreciat rezultatele muncii de pînă acum și a recomandat tînărului colectiv să acționeze în continuare pentru sporirea și diversificarea producției, subliniind că o asemenea sarcină este pe deplin realizabilă întrucât materiile prime de bază – alumina și nisipul – sunt asigurate din țară. Examinînd, în secția de finisare, o serie de produse realizate din materiale recuperate, conducătorul partidului și statului nostru a cerut să se acorde cea mai mare atenție acțiunii de recuperare și refolosire a tot ce poate fi reintrodus în circuitul economic, fără a se diminua parametrii de calitate”.

 

Efectele politicii de după Revoluție: vândută bucată cu bucată, pe nimic

 

După Revoluție, Abrom a fost privatizată, ajungând, în anii 2000, în proprietatea omului de afaceri Ionel Maftei.

Practic, acesta a devenit proprietar doar pe o parte din ceea ce a fost cândva fabrica de abrazive. În 2007,  Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului a preferat să vândă societatea bucată cu bucată, în detrimentul vânzării pachetului majoritar de acțiuni pe care-l deținea societatea, de aproximativ 70%. Acest lucru a fost explicat, de decidenții vremii, prin faptul că exista speranța că statul va putea recupera o parte din datorii, care se ridicau atunci la 300 de miliarde de lei, din care 200 de miliarde reprezentau penalități și majorări de întârziere.

Aceste datorii au fost acumulate în perioada în care SC Metarom Exportimport SRL București a deținut pachetul majoritar de acțiuni, iar firma nu a făcut altceva decât să devalizeze societatea bârlădeană. Mai exact, Metarom a gajat cu 90% din active un împrumut de 60 de miliarde de lei vechi și, după ce și-a băgat banii în buzunar, firma bucureșteană nu a mai plătit niciun leu la bancă. Astfel, chiar și după intervenția statului, Abrom nu a mai reușit să se redreseze financiar, afundându-se din ce în ce mai mult.

S-a ajuns la falimentarea și vânzarea fabricii, iar prețul de pornire a fost de 8,22 milioane de lei, deși unitatea era evaluată la 16,44 milioane de lei.

Omul de afaceri Ionel Maftei, cel care deținea și Vigotex SA, a cumpărat principalul activ al SC Abrom SA, hala de producție, pentru care a plătit 4,1 milioane de lei, precum și și aproximativ 10.000 de produse din portofoliu, multe dintre ele brevetate și înregistrate la OSIM, pentru care a preluat și dreptul de proprietate. Totodată, a intrat și în posesia terenului din curtea fabricii și câteva clădiri anexe.

Afaceristul Ionel Maftei a încercat să redreseze fabrica și să o pună pe picioare, însă Abrom SA își pierduse o mare parte din clienți, iar producția a scăzut de la 400 de tone/lună, la numai 10 tone/lună. Pentru a deveni profitabilă, fabrica ar fi trebuit să producă măcar 50 de tone lunar. Cu toate acestea, afacerea nu a fost una chiar proastă: Maftei și-a mărit domeniul imobiliar deținut în Bârlad cu câteva hectare de teren intravilan, obținute la un preț mult mai mic decât valoarea acordată inițial de evaluator. Astfel, activul funcțional al SC Abrom SA, compus din sediu, mai multe hale și anexe amplasate pe un teren de peste 24.000 mp, mărci și brevete de invenții au dispărut din peisajul economic bârlădean în condițiile în care în România mai exista doar o fabrică de profil (Carbochim), iar capacitatea de producție a societății bârlădene o situa pe locul al V-lea în Europa.

%d blogeri au apreciat: