Home / Tag Archives: zilele culturale barlad

Tag Archives: zilele culturale barlad

Se împute gunoiul din culisele Zilelor culturale ale Bârladului, evenimentul unde o clătită a costat cât un kilogram de carne de pui

de Simona MIHĂILĂ

Primarul Dumitru Boroș are de dat multe explicații în legătură cu modul în care a orchestrat ediția din acest an a Zilelor culturale ale Bârladului. Gafele, scandalurile, țigănia și kitch-ul remarcate de bârlădeni, obișnuiți să consume cultură și distracție de calitate în luna mai a fiecărui an, au fost vedetele absolute ale weekend-ului trecut.

Deocamdată, primii care au ieșit la rampă au fost consilierii PSD, cărora însuși șeful lor, deputatul Adrian Solomon, le-a solicitat să iasă public și să-i lămurească pe cetățeni în legătură cu votul pe care l-au dat organizării acestui eveniment.

”Am aflat de existența firmei de organizat evenimente când aceasta era deja instalată în centrul orașului”

Așadar, ieri, consilierii PSD, în frunte cu viceprimarul orașului, Roxana Miron Feraru, au susținut o conferință de presă în care au deschis ușile culiselor Zilelor culturale, spunând public ceea ce, neoficial se știa: că firma responsabilă pentru atmosfera care i-a oripilat pe bârlădeni timp de trei zile și-a deschis teatrul de operațiuni de la Bârlad cu permisiunea primarului Boroș, dar fără acordul Consiliului Local. Abia după ce a ocupat centrul orașului, a montat terasele, grătarele cu mici, a instalat scena etc. și când mai erau câteva ore până la începerea spectacolelor, primarul Boroș a convocat Consiliul Local în ședință extraordinară, punându-le consilierilor locali sub nas proiectul de hotărâre privind încheierea protocolului de colaborare cu firma respectivă (Creativ ERA SRL Ialomița).

”Aș vrea ca toți bârlădenii să știe că nu am participat la organizarea efectivă a ultimei părți din ediția de anul acesta a Zilelor culturale ale Bârladului și mă refer în mod deosebit la spectacolul de pe scenă, la amenajarea așa-numitului târg de pe aleea cu palmieri, la amplasarea mijloacelor de distracție pe platoul din spatele Bisericii Domneasca și cu atât mai puțin la ceea ce a fost pe strada 1 Decembrie, acele mese cu mâncare și băutură. Nu am fost consultată nici măcar un moment cu această organizare”, a declarat viceprimarul Roxana Miron Feraru.

Ea a precizat că singura dată când s-a discutat despre spectacolul ce urma să aibă loc pe scenă, a fost în ședința ordinară de Consiliu Local din aprilie, când a fost aprobat programul și devizul Zilelor culturale: ”Dar nici atunci nu s-a vorbit despre niciun protocol de colaborare cu vreo firmă care să organizeze evenimentul. Am crezut cu toții că, la fel ca în fiecare an, Zilele culturale vor fi organizate de Primăria Bârlad prin personalul instituției”.

Firma, adusă pe ușa din spate, făcea împărțeala ilegală a domeniului public. Pe bani!

Fără permisiunea Consiliului Local, reprezentanții firmei au intrat în acțiune și ghici pe ce au pus ochii? Pe buzunarul comercianților!

”Săptămâna trecută, mai mulți comercianți din Bârlad au venit la mine și la colegii mei din Consiliul Local și ne-au spus că niște persoane i-au contactat și i-au întrebat dacă vor să închirieze spațiu contra-cost, din terenul public, în zona unde urma să aibă loc spectacolele. Am rămas stupefiați. Oamenii erau extrem de nemulțumiți din cauză că acea taxă care li s-a cerut era de ordinul miilor de lei. Mai mult, erau indignați că persoanele cu pricina nu au putut prezenta niciun fel de act în baza căruia cereau bani și închiriau terenul public al Bârladului.

Am cerut lămuriri în legătură cu ce se întâmplă, contrariată că mai ales că respectivele persoane nu aveau niciun document oficial care să le permită să facă o astfel de împărțeală a domeniului public”, a relatat viceprimarul Miron Feraru.

Nu se știe dacă afacerea ar fi mers ”pe burtă” până la capăt sau dacă primarul Boroș și-a amintit în al 12-lea ceas că nu-i de capul lui în fruntea orașului.

Așa că, deși firma Creativ ERA își începuse demult treburile prin târg, la foc automat, primarul a inițiat un proiect de hotărâre pentru încheierea unui protocol de colaborare cu această firmă și i-a convocat pe consilieri în ședință extraordinară vineri, în prima zi de concerte. Ce se întâmpla dacă majoritatea consilierilor locali respingeau proiectul? Ce s-ar fi întâmplat dacă Boroș se trezea că nimeni nu e de acord ca acea firmă, sau oricare alta, să organizeze activitățile? În mod clar, totul s-ar fi anulat, iar bârlădenii nu ar fi avut parte de spectacolele anunțate. Se prea poate ca Boroș să fi mizat exact pe faptul că cei din CL nu vor avea tăria să-și asume un asemenea risc și i-a pus în fața faptului împlinit fără nicio emoție.

 

Boroș știe cum să joace. Cum să-i joace!

Strategia lui Boroș a avut rezultatul scontat: ”Joi, toți consilierii ne-am trezit că suntem convocați în ședință pentru a aproba încheierea unui protocol de colaborare cu o firmă din Ialomița care să organizeze spectacolele de scenă. Așa, pe repede înainte. Ședința a avut loc vineri dimineață numai că, atunci când am ajuns la primărie am constat că firma, deși nu aprobasem încă încheierea protocolului, se instalase deja: scena amenajată, strada 1 Decembrie blocată și ocupată cu mese, umbrele, bănci, standurile se amenajau atunci. Am fost uluiți cu toții. Dacă cei șase consilieri PSD prezenți la ședință nu ar fi votat proiectul, atunci concertele anunțate inclusiv pe bannerul de pe turnul primăriei, nu ar mai fi avut loc. Unii artiști erau așteptați cu mare nerăbdare de oameni, iar refuzul nostru de a aproba proiectul s-ar fi putut interpreta drept o piedică în calea derulării Zilelor culturale. Așa cum s-a întâmplat și când am sesizat ilegalitățile legate de patinoar. Dar nu ne-am imaginat nicio secundă că acest eveniment va fi organizat într-o așa manieră încât să nu mai aibă nicio legătură cu manifestările de calitate care se desfășuraseră pe parcursul săptămânii. Munca instituțiilor de cultură a ajuns să fie denaturată și asociată cu un eveniment care nu a avut nimic de a face cu ceea ce ține de tradiția culturală bârlădeană”, a mai spus Roxana Miron.

Andrei Huiban: ”Această situație nu se va repeta”

Prezent la conferință, consilierul Andrei Huiban i-a pus în vedere primarului Dumitru Boroș că niciodată, de acum încolo, consilierii PSD nu vor mai aproba proiecte de hotărâre dubioase, sub pretextul presiunii timpului: ”Cu orice risc, situația nu se se va repeta. Nu vom mai accepta astfel de proiecte aduse pe ultima sută de metri, băgate sub nas, fără discuții în liniște, fără votul comisiilor. Este inadmisibil să fim presați și obligați. În altă ordine de idei, fac o cerere publică către o serie de personalități importante din Bârlad: doamna consilier municipal Elena Monu, președinta Academiei bârlădene și a comisiei de cultură din cadrul CL, doamna profesor Oltea Gramaticu, președinta filialei Bârlad a Societății de istorie, profesor Gruia Novac, prof. Vasile Cârcotă, de numele cărora se leagă proiectul Zilele culturale ale Bârladului. Aș vrea să îi rog să-și exprime public un punct de vedere legat de modul în care a ajuns să fie organizat în ziua de astăzi acest mare eveniment cultural anual de la Bârlad. Ceea ce s-a întâmplat, dacă nu denotă incompetență, atunci cu siguranță arată o reală neglijență”.

13 lei clătita, la Zilele culturale ale Bârladului

Câți bani a câștigat firma în cauză în urma exploatării domeniului public, pe ce a cheltuit primăria cei 80.000 de lei alocați finanțării evenimentului, ce a avut de câștigat Bârladul lăsând organizarea acestui eveniment în mâinile unei firme private și pe ce criterii a fost selectată aceasta sunt întrebări al căror răspuns nu l-au primit nici consilierii locali.

Cert este că, în timp ce bârlădenii s-au ales cu mahala și debandadă, comercianții aduși de firma ialomițeană au plecat de pe meleagurile bârlădene cu teșchereaua plină. Prețurile produselor preparate în bucătăriile ambulante s-au vândut la prețuri de neimaginat. O clătită cu dulceață a costat 10 lei, una cu înghețată – 13 lei, și tot 10 lei au plătit oamenii și pentru așa-zisa vafă cu ciocolată (foto). Să mai spunem că un Kurtos Kalaks costa 15 lei, cu 5 lei mai mult decât în stațiunile turistice, iar un balon în chip de figurină și umplut cu heliu se vindea cu 25 de lei?

Care o fi fost motivul pentru care autoritățile locale nu au profitat de acest eveniment pentru ca banii încasați de la bârlădeni să nu ajungă în buzunarele unei firme străine ci în bugetul public este, iarăși, o problemă care dă naștere la multe interpretări.

 

Tanti Aglaia și tot neamul ei au aterizat la Zilele Culturale ale Bârladului

de Simona MIHĂILĂ

Evenimentele organizate de autoritățile bârlădene în acest week-end la Bârlad au ucis fără milă și ultima fărâmă de speranță că tanti Aglaia nu va afla niciodată de Zilele culturale ale Bârladului. Dar Tanti Aglaia a aflat și, împreună cu tot neamul ei, s-a dezlănțuit plenar, adânc și hotărât.

Ce sunt Zilele culturale ale Bârladului

Pentru cei cărora nu li s-a dat șansa să afle, Zilele culturale ale Bârladului sunt un grupaj de manifestări ce a debutat în anii ’70 și care și-a propus să se prezinte într-o așa manieră încât să transmită mesajul că arta și cultura nu sunt sunt apanajul exclusiv al elitiștilor, al academicienilor sau al snobilor.

Mai cu seamă odată cu trecerea anilor, inițiatorii și-au dorit să coboare barierele care izolau cercul acestora și să-l facă accesibil pentru cât mai mulți oameni. Nu întotdeauna o asemenea încercare a fost încununată de succes, însă de la o ediție la alta, Zilele culturale ale Bârladului au câștigat public semnificativ, mai ales atunci când entitățile implicate au înțeles că atractivitatea unei manifestări stă în echilibrul dintre ingredientele care o compun. Între o lansare de carte, de exemplu, unde un vorbitor plicticos și fonfăit cuvântează anost și interminabil, și una în care prezentarea electrizează asistența prin meșteșugul vorbelor sau prin note de umor,  și în care organizatorul mai și relaxează atmosfera printr-un moment muzical (ales în ton cu evenimentul, desigur), în mod garantat publicul va alege cea de a doua rețetă. Și va onora de fiecare dată invitația.

Dar nu a înțeles nimeni vreodată că o activitate culturală atractivă înseamnă ca la intrare să te întâmpine Mickey Mouse. Chiar ultima zi a evenimentului, care este dedicată distracției și relaxării, nu a făcut nicicând rabat de la calitate. Concerte cu artiști de ținută, muzică bună, finalizate cu spectacole de artificii sau de lasere încheiau demn și civilizat Zilele culturale, într-o atmosferă care să nu le știrbească prestanța și nici să le răpească farmecul. Căci Zilele culturale nu înseamnă nici Festivalul berii, nici Sărbătoarea toamnei și nici temeiul bâlciului.

Cine este tanti Aglaia

Spuneam despre tanti Aglaia că a descins hotărât la Zilele culturale ale Bârladului, pentru prima dată de când este organizat acest eveniment. Acum câtva timp, scriam că interiorul Primăriei Bârlad a fost amenajat de conducerea orașului după gustul estetic al acesteia, așa încât coloanele de marmură din perioada interbelică vor face casă bună cu gresia ordinară tipică WC-urilor publice.

Tanti Aglaia e mare amatoare de mici și bere servite și la piață, și la botul calului. Tanti Aglaia adoră să mănânce semințe pe stadion, în parc și în centrul orașului, când iese la promenadă, după emisiunea ”Noră pentru mama”. E și foarte credincioasă. Duminica se duce la biserică însoțită de prietenele ei, Pachița și Maghița, cu care șușotește cât ține slujba despre păcătoasele care intră în sfânta biserică cu capul descoperit, ca destrăbălatele alea de au apărut la ”Acces direct”.

Tanti Aglaia e și colecționară. Are un carnețel plin de autografe de la diverse vedete: Sorinel Puștiul, Minodora la Maxim, Vali Vijelie sau Nicoleta Luciu.

De ce s-a simțit bine tanti Aglaia la Zilele culturale ale Bârladului din acest an

În ultimele două zile, tanti Aglaia a fost în extaz. Ca niciodată, autoritățile locale au pregătit un final pentru Zilele culturale ale Bârladului exact pe gustul ei. Cu grătare fumegânde în aer liber, fix lângă primărie. Mese lungi cu bănci din lemn amplasate în fața Galeriilor de Artă (se răsucește în mormânt dr. Constantin Teodorescu) unde să poată servi în tihnă micii cu muștar și mujdei, pastramă, cârnăciori, bere, semințe.

Platoul din spatele Bisericii Domneasca a fost ocupat cu mașinuțe, trambuline, tobogane gonflabile, pentru ca micii bârlădeni să descopere încă din copilărie spiritul cultural al urbei.

Trotuarele au fost ticsite cu bucătării ambulante care preparau pe loc Kurtos Kalaks, clătite și chiar salată ”tradițională”. Tanti Aglaia ar fi avut poftă și de niște zacuscă, dar poate la anul.

În mijlocul tuturor acestor atracții culturale, a poposit și Circul. Cu clowni, acrobați musculoși și acrobate feline. O splendoare!

Până să înceapă programul artistic pe scenă, tanti Aglaia a savurat muzica de la una din terase. Ritmurile faimoasei melodii ”Jaga, jaga” au ridicat-o de pe scaun și, în admirația generală, tanti a reușit câțiva pași cu paharul de bere pe cap.

Doar Minodora la Maxim, prezentă și ea pe scena bârlădeană printr-un act artistic memorabil cu manele, i-a mai dat o asemenea exaltare sufletească.

Va rămâne în memoria lu’ tanti Aglaia și recitalul Andreei Antonescu (jumătatea eșuată a trupei Andre de acum 20 de ani). Nu pentru șlagărul ”Moșule, ce tânăr ești” cântat acum, în prag se sezon estival, ci pentru vocea masculină care a întrerupt-o pe Andreea pe scenă pentru a face reclamă unei mărci de bere. Aia din butoaiele de aluminiu care au străjuit fermecător terasa cu mici și cârnați din mijlocul străzii, în vecinătatea statuii lui Alexandru Ioan Cuza.

Pe tanti Aglaia nu a deranjat-o faptul că programul nu a fost respectat și că, de exemplu, cei care s-au adunat sâmbătă în Centrul Civic ca să-l audă pe Alex Velea au aflat că acesta a cântat cu o seară înainte. Și ce dacă autoritățile nu au anunțat? Bine că i-au dat manele, mici, bere și circ!

Epilog

Aseară s-a lăsat cortina și peste cea de a XXXIII-a ediție (33, pentru tanti Aglaia) a Zilelor culturale ale Bârladului. Păcat de munca responsabililor veritabili din spațiul cultural și artistic al Bârladului, de copiii inimoși și talentați care au dat tot ce aveau mai bun, de talentele autentice care au putut evolua nestingherite și nepângărite de inconștiența edililor locali.

Din fericire, goana disperată de imagine a primarului Dumitru Boroș, vizibil prăbușită după doi ani de mandat fără realizări, nu i-a silit și pe ei să accepte serviciile unei firme de organizat evenimente distractive. Încă!

Dar nu se știe ce va fi anul viitor, an preelectoral. Sperăm să nu asistăm la vernisaje unde rățoiul Donald ne va cânta primirea și nici la simpozioane unde să dansăm Pinguinul. Pentru că, domnule Boroș, Zilele culturale ale Bârladului nu înseamnă nici Festivalul berii, nici Sărbătoarea toamnei și nici temeiul bâlciului. Pentru un asemenea eveniment, 3 în 1, n-ai decât să-ți faci Zilele Boroș. Cu zacuscă pentru tanti Aglaia!

 

 

 

Bârlădenii, nemulțumiți de ediția din acest an a Zilelor culturale. Ce vrea să schimbe de anul viitor viceprimarul Roxana Miron Feraru

Deși au trecut 32 de ani de când se sărbătoresc Zilele Culturale ale Bârladului, organizatorul principal, Primăria Bârlad, constată că mai sunt multe lucruri de pus la punct și că trebuie să renunțe la unele metehne moștenite de-a lungul anilor. Este greu, dar ca o sărbătoare a bârlădenilor, ce este, trebuie să împace toate gusturile și să formeze altele, noi.

Chiar dacă Primăria a constatat că ediția din acest an a fost mai reușită decât cea din anul anterior, nu neagă că au fost și lucruri care nu trebuie să se mai repete. O primă nemulțumire a bârlădenilor a fost legată de programul Zilelor Culturale ale Bârladului, care nu a coincis cu cel stabilit inițial, prezentat pe afișe și pliantele împărțite. Încă din prima zi, programul a început să sufere modificări întrucât unele instituții și asociații au dorit în ultimul moment să participe la sărbătoarea bârlădenilor. S-a ajuns astfel la o decalare a orelor și chiar la desfășurarea mai multor activități la aceeași oră.

O altă nemulțumire semnalată de participanții la activități, a fost cea legată de durata acestora. Nu ar fi rău de luat în calcul că timpurile s-au schimbat, că oamenii nu mai sunt cei de acum 20-30 de ani, că este un public tânăr și foarte tânăr, al cărui interes nu poate fi ținut treaz la activități interminabile, cu subiecte neatractive.

Roxana Miron Feraru, viceprimarul Bârladului, a declarat reporterului Est News că, la anul, va încerca să aducă îmbunătățiri în acest sens. „Am asistat la aproape toate activitățile acestei ediții ale Zilelor Culturale ale Bârladului. Cu tot respectul pe care îl port personalităților bârlădene care se implică de zeci de ani în organizarea de activități, cred că este cazul să umblăm puțin la durata activităților. În cazul simpozioanelor care se adresează publicului larg, vom stabili o durată de desfășurare de maximum o oră și jumătate, iar în cazul sesiunilor de comunicări științifice care, de regulă, sunt acțiuni dedicate profesioniștilor, celor de specialitate, durata lor să fie ceva mai mare.”, a precizat Roxana Miron Feraru.

Viceprimarul Bârladului, care s-a ocupat îndeaproape de sărbătoarea bârlădenilor, a precizat că pe viitor se va pune accent nu doar pe cantitate ci și pe calitate. Roxana Feraru spune că renunțarea, anul acesta, la teatrul de revistă în favoarea muzicii clasice a fost un plus pe care bârlădenii l-au salutat, la fel ca și „Noaptea muzeelor”, prima ediție a festivalului „Tradiții și obiceiuri din zona Bârladului” sau simpozionul „Interculturalitatea și interdisciplinaritatea – teme primordiale ale educației”, organizat de Liceul Tehnologic ”Petru Rareș”.

Despre premiera teatrală – un spectacol nereușit pentru care spectatorii au plătit

Municipalitatea, ca organizator de bază al Zilelor Culturale ale Bârladului, va trebui să aibă, pe viitor, mai multă grijă de bârlădeanul de rând, care vrea să se bucure în egală măsură de activități, de manifestări, ca și alți concitadini ai săi.

Incontestabil, bârlădenii au putut avea acces gratuit în instituții și la spectacole, cu o singura excepție – Teatrul ”Victor Ion Popa”. Deși premiera „Grădinile meseriașe cu copii și câini” a fost inclusă în programul sărbătorii bârlădene, doar câteva zeci de bârlădeni au intrat gratuit, pe bază de invitație, restul fiind nevoiți să își cumpere bilet, creându-se astfel o discriminare între spectatori. Decizia teatrului de a participa în cadrul Zilelor Culturale ale Bârladului cu un spectacol nou e departe de a fi fost cea mai înțeleaptă. Actorii nu au avut timpul necesar pentru repetiții, lucru care s-a văzut în seara premierei. Deși strădaniile fiecărui actor în parte sunt demne de laudă, per ansamblu piesa nu s-a închegat, lucru observat atât de către spectatorii fideli cât și de cei mai puțin avizați.

Textul destul de greoi al piesei și rolurile destul de solicitante ar fi necesitat poate o perioadă mai mare de repetiții și, dacă premiera ar fi fost scoasă peste două săptămâni, altul ar fi fost ecoul. Dacă mai punem la socoteală și pana de curent înregistrată la începutul spectacolului (teatrul neavând generator), putem spune ca teatrul bârlădean chiar a avut ghinion.

Pentru unii mumă, pentru alții ciumă

De asemenea, ar fi de dorit ca bugetul alocat acestei sărbători să fie împărțit cât mai echitabil organizatorilor de activități, proporțional cu amploarea evenimentului. Poate că nu ar fi rău ca la anul Primăria să-și îndrepte ochii și către Galeria de Artă „N.N Tonitza”, care a fost neglijată ani la rând de Zilele Culturale ale Bârladului, Fundația Culturală „Dr. Constantin Teodorescu” fiind cea care a suportat toate cheltuielile aferente activităților desfășurate. Și poate că s-ar impune ca măcar după șase ani de la trecerea în eternitate a doctorului Constantin Teodorescu, cel care pentru câteva decenii a fost catalizatorul activităților culturale din Bârlad, Primăria să publice o carte despre personalitatea și contribuția acestuia la viața urbei. (Mihaela NICULESCU)

%d blogeri au apreciat: