Mâine, noul Cod Penal și noul Cod de Procedură Penală vor intra în vigoare pe fondul nemulțumirii magistraților, care au așteptat până pe ultima sută de metri o ordonanță de urgență care să limpezească unele prevederi neclare sau să amâne aplicarea acestora. Atât DNA, cât și conducerea Înaltei Curți de Casație și Justiție și-au exprimat îngrijorarea față de intrarea în vigoare a celor două normative.
Intrarea în vigoare, de mâine, a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală, un eveniment istoric în opinia celor din sistemul justiției, are loc pe fondul unor nemulțumiri exprimate public de asociații profesionale și chiar de magistrați de calibru, cu funcții de conducere. Ieri, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și conducerea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și-au exprimat profunda îngrijorare privind lipsa unei ordonanțe de urgență pe care au așteptat-o până în ultima clipă, dar pe care guvernul nu s-a grăbit să și-o asume. Magistrații se așteptau ca ordonanța cu pricina să lămurească aspectele neclare și neconcordanțele care se regăsesc în cele două coduri.
”Începând cu data de 15 octombrie 2013, în repetate rânduri, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis Ministerului Justiției propuneri pentru modificarea și completarea noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală, în scopul evitării disfuncționalităților în activitatea instanțelor judecătorești la momentul intrării în vigoare a noilor coduri. Astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a propus, în principal: majorarea limitelor speciale ale pedepsei în cazul unora dintre infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave, modificarea dispozițiilor noului Cod de procedură penală care au drept efect crearea unor situații suplimentare de incompatibilitate, stabilirea compunerii completului care soluționează contestația împotriva încheierilor prin care instanța dispune asupra măsurilor preventive în cursul judecății, alături de clarificarea unor dispoziții legale în scopul asigurării unei practici unitare. Modificările și completările dispozițiilor noului Cod penal și ale noului Cod de procedură penală propuse de instanța supremă, precum și modificările și completările propuse de instituțiile implicate în punerea în aplicare a noilor coduri trebuie să se realizeze înainte de data stabilită pentru intrarea în vigoare a acestor acte normative”, a declarat președintele Curții Supreme, judecătoarea Livia Stanciu.
La rândul lor, procurorii DNA și-au exprimat “deosebita îngrijorare” privind intrarea în vigoare a codurilor în forma adoptată de Parlament, susținând că «există un risc major ca eficiența investigațiilor în cauzele de corupție să fie semnificativ diminuată”.
Nemulțumirile procurorilor
Potrivit unui comunicat de presă remis ieri de DNA, intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave.
Astfel de fapte sunt sancționate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare vor fi pedepsite cu închisoare de la unu la cinci ani, astfel încât termenul de prescripție a răspunderii penale se va reduce de la 15 la 5 ani. Având în vedere că multe înșelăciuni comise în dauna statului, precum cele săvârșite cu ocazia reconstituirii dreptului de proprietate, sunt identificate după mulți ani de la săvârșire, prevederea din noul Cod penal va împiedica tragerea la răspundere a autorilor.
«Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă, chiar pentru o singură zi, va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect. Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanțelor sunt în situația de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micșorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod. Totodată, în 64 de cauze aflate în curs de urmărire penală la DNA urmează să se împlinească termenul de prescripție a răspunderii penale, din același motiv. Totodată, persoanele condamnate definitiv pentru infracțiuni de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave vor beneficia de aplicarea legii mai favorabile și de reducerea obligatorie a pedepsei la cinci ani de închisoare”, se menționează în comunicatul DNA.
O altă nemulțumire a procurorilor vizează dispozițiile referitoare la efectuarea urmăririi penale «in personam», acestea fiind considerate neclare cu privire la momentul la care trebuie să fie adusă la cunoștința suspectului această calitate, ceea ce ar atrage imposibilitatea folosirii tehnicilor speciale de investigație. Reglementarea a fost criticată de practicieni întrucât poate fi interpretată în sensul că persoana cercetată devine suspectă și trebuie anunțată în momentul în care există indicii rezonabile că a săvârșit o infracțiune, ceea ce lipsește de eficiență metode precum interceptarea comunicațiilor și folosirea investigatorilor sub acoperire.
Propuneri fără răspuns
«Prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficiență corpul de specialiști care funcționează în cadrul organelor de urmărire penală, în condițiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceștia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză. Astfel, după întocmirea unui raport de constatare, este obligatorie efectuarea unei expertize ori de câte ori concluziile raportului de constatare sunt contestate de către inculpat. Noua reglementare încalcă principiul constituțional potrivit căruia judecătorul sau procurorul administrează probe numai
atunci când sunt necesare pentru aflarea adevărului, instituind obligația de a administra proba cu expertiza ori de câte ori un inculpat solicită acest lucru. În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor și care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare», se mai arată în comunicat.
De asemenea, DNA apreciază că normele tranzitorii nu cuprind prevederi referitoare la măsurile de supraveghere autorizate potrivit legii vechi și care sunt în curs și nu reglementează situația persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale potrivit vechilor dispoziții, ceea ce va genera dificultăți de interpretare în practică. Astfel, interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituția supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituție nu este suficient reglementat.
Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA și DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiției în cursul lunii noiembrie 2013, în vederea inițierii unui act normativ care să modifice prevederile ce pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupție, fără a primi însă un răspuns oficial.
Președintele Traian Băsescu a ieșit ieri public și a cerut guvernului să adopte ordonanța de urgență așteptată de magistrați.
La Vaslui, prima zi a noului Cod Penal, chiar dacă este sâmbătă, îi va găsi la muncă pe judecătorii completelor penale învestite să soluționeze sesizările privind aplicarea legii penale mai favorabile în cazul deținuților. Nu mai puțin de 11 magistrați, cinci la Tribunal și șase la Judecătoria Vaslui, vor fi prezenți la serviciu pentru a soluționa sesizările comisiilor din cadrul Penitenciarului Vaslui, în cazul tuturor solicitărilor termenele acordate inițial fiind preschimbate pentru 1 februarie. Până ieri, la Judecătorie fuseseră înregistrate 60 de astfel de cereri, iar la Tribunal – 39. Deținuții vizați de aplicarea legii penale mai favorabile nu vor fi aduși mâine la instanțe, judecătorii dând soluțiile în urma studierii dosarelor înaintate.