In jur de 20.000 de oameni vor fi angajati in urmatorii 15 ani pe platforma de cercetare aplicata si de business din cadrul proiectului Cluj Innovation City, a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai. In prezent, exista 32 de proiecte propuse, printre care patru Centre de inovare in Stiintele Vietii, in IT&C, in Mediu si Energie si in Sanatate. Intregul program este estimat la 500 de milioane de euro, iar pentru segmentul de cercetare si pentru ridicarea unui campus universitar Clusterul va depune o aplicatie de finantare la Comisia Europeana in a doua parte a anului. Citeste in articol cum a luat nastere Cluj Innovation City, care sunt obiectivele sale finale si componentele de dezvoltare.
Cluj Innovation City (CIC) este un proiect de dezvoltare urbana integrata, care urmeaza sa intre in perioada imediat urmatoare in etapa de selectie a companiilor de consultanta pentru realizarea studiului de prefezabilitate. Proiectul este estimat sa ocupe o suprafata de 200 hectare in zona Lomb, din Cluj-Napoca, puse la dispozitie de primarie. Investitia totala este apreciata la aproximativ 500 de milioane de euro, finantarea fiind asigurata din surse combinate.
In februarie 2014, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat ca a discutat cu presedintele Traian Basescu „despre propunerea Romaniei de a dezvolta clusterul tehnologic din Cluj”. „Comisia sustine astfel de initiative. I-am spus ca s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu”, a anuntat atunci liderul executivului european. (Detalii aici) Inainte de a prezenta proiectul la Bruxelles, Traian Basescu a declarat ca proiectul Cluj Innovation City va constitui o prioritate a sa pana la sfarsitul mandatului. (Detalii aici)
La solicitarea HotNews.ro, presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai, a explicat care sunt principalele componente ale proiectului, din ce surse financiare va fi sustinut, care sunt institutiile implicate in dezvoltarea sa si care este obiectivul final al proiectului.
Istoria proiectului
Proiectul a inceput in toamna anului 2012, la initiativa clusterului Cluj IT – care este o asociere intre companii de IT, autoritati locale si mediul academic, infiintata in acelasi an. (Detalii aici) Obiectivul initial a fost sa faciliteze trecerea industriei IT de la una de outsourcing, la una bazata pe inovare si produse proprii (proprietate intelectuala proprie), a declarat pentru HotNews.ro presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai.
Acesta a explicat ca pe parcursul anului 2013 proiectul s-a transformat intr-un program cu patru directii strategice:
- sanatate
- bioeconomie
- IT
- energie regenerabila si mediu
In prezent, proiectul este compus din doua componente majore:
- Cluj Innovation City Ecosystem
- Cluj Innovation City Infrastructure
Conceptul Cluj Innovation City Ecosystem va fi un ansamblu de entitati care functioneaza integrat, componente asigurate de catre fiecare partener, o retea de organizatii si institute de cercetare si de afaceri, a explicat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai. Potrivit acestuia, „Cluj Innovation City Infrastructure Ecosystem va fi in primul rand un ecosistem de colaborare intre institutii de cercetare si dezvoltare, autoritati, companii private si antreprenori si mediul academic. Desigur, colaborarea se va dezvolta in contextul de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure) specifica partenerilor din proiect: laboratoare, incubatoare de afaceri, spatii de educatie, centru de transfer tehnologic, centre de afaceri, spatii comerciale si de recreere”.
Presedintele Cluj IT Cluster a spus ca „vor exista spatii specifice fiecarui centru de cercetare, dar vor exista si spatii comune”, ceea ce va duce la realizarea de parteneriate si transfer tehnologic.
Proiectul este estimat la 500 de milioane de euro. Aceasta este „o estimare preliminara realizata de catre partenerii care au propus pana acum proiecte, Primaria Municipiului Cluj-Napoca, clusterul Cluj IT, Consiliul Judetean Cluj si cele 6 universitati: Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca, Universitatea ‘Babes-Bolyai’, Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj-Napoca, Universitatea de Medicina si Farmacie ‘Iuliu Hatieganu’, Universitatea de Arta si Design si Academia de Muzica ‘Gheorghe Dima'”, a precizat Alexandru Tulai.
Implementarea proiectului este estimata la 15 ani.
In prezent, exista 32 de proiecte propuse. Acestea includ centre de cercetare grupate pe domenii strategice, un Centru de Inovare in Stiintele Vietii, un Centru de Inovare in IT&C, un Centru de Inovare in Mediu si Energie, un Centru de Inovare in Sanatate, fiecare dintre acestea reunind mai multe institute, sustine liderul clusterului.
Acesta a explicat pentru HotNews.ro ca „la segmentul legat de cercetare se adauga un segment legat de educatie, un campus universitar incluzand laboratoare, sali de curs, biblioteci, camine, precum si spatii pentru invatamant preuniversitar si un segment legat de mediul de afaceri, incluzand incubatoare si acceleratoare de afaceri, centru de transfer tehnologic, spatii de birouri, sali de congrese, spatii pentru expozitii. De asemenea, vor exista facilitati legate se sanatate, centre medicale, dotari sportive, dar si spatii verzi amenajate, un centru de arta contemporana, locuinte”. Proiectele sunt initiate de catre fiecare partener, dar sunt sincronizate la nivel de ansamblu pentru eficientizarea investitiilor si a utilizarii resurselor.
Locatia va fi pusa la dispozitie de catre Primarie pentru fiecare componenta in parte, in baza aprobarii finantarii.
In cele 500 de milioane de euro, cat este estimarea preliminara, intra costurile pentru constructie si pentru dotarea laboratoarelor, dar si pentru infrastructura necesara ansamblului, precum si unele programe pe zona de educatie si cercetare.
Finantarea necesara proiectului va fi atrasa atat din finantari publice, cat si din investitii private prin parteneriate public-privat, a afirmat Alexandru Tulai.
Stadiul actual al proiectului
In prezent, componenta de ecosistem a proiectului (Cluj Innovation City Ecosystem) „deja se construieste prin colaborarile membrilor din CLUJ IT Cluster si partenerii externi si se materializeaza in proiecte comune pe zona de educatie, antreprenoriat si cercetare aplicata”, a afirmat presedintele Cluj IT Cluster.
Pe zona de infrastructura (Cluj Innovation City Infrastructure), Tulai a declarat ca exista trei componente care au inceput deja sa fie dezvoltate: Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative (CREIC), Centrul de sprijinire a afacerilor ‘Tehnologie, Evolutie, Antreprenoriat, Microintreprinderi – Zona Metropolitana Cluj’ (TEAM-ZMC) si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb.
Centrul Regional de Excelenta pentru Industrii Creative le va oferi companiilor servicii integrate pentru afaceri, servicii de asistenta gratuita (tip help desk) oferite de personalul structurii de sprijinire a afacerilor in urmatoarele domenii: consultanta si servicii IT, consultanta juridica, consultanta in marketing si vanzari. Potrivit liderului clusterului, „centrul vine in sprijinul necesitatii firmelor de a fi la curent cu ultimele evolutii tehnologice, prin crearea unui corp consultativ alcatuit inclusiv din reprezentanti ai mediului academic. Acestia vor putea comunica cu reprezentantii firmelor care activeaza in domeniul industriilor creative, in functie de specificul fiecarei companii”.
CREIC se afla in prezent in faza de executie, fiind realizate aproximativ 30% din lucrari si urmeaza sa fie finalizat in 2015.
„TEAM – ZMC este un parc tehnologic dezvoltat pentru activitati de productie si microproductie, existand atat corpuri administrative, cat si hale de productie destinate IMM-urilor. De asemenea, vor exista si aproximativ 5 hectare de teren viabilizate care pot fi puse la dispozitia investitorilor privati pentru dezvoltari viitoare”, a explicat Alexandru Tulai. Centrul TEAM – ZMC este la stadiul de atribuire a contractului de executie lucrari, iar drumul de acces este in faza de contractare la Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice. CREIC, centrul TEAM – ZMC si drumul de acces din strada Oasului spre zona Lomb sunt finantate prin Programul Operational Regional, Axa Prioritara 1, prin fonduri alocate polilor de crestere in exercitiul 2007-2013. Potrivit lui Tulai, „ecosistemul (Cluj Innovation City Ecosystem) de colaborare va fi distribuit in cadrul orasului, dar si in intreaga regiune, iar infrastructura specifica va fi implementata in acel spatiu alocat in Lomb”. Urmatoarele proiecte vor fi campusul universitar, suport al procesului de educatie necesar programului, respectiv institutele de cercetare. „Per ansamblu, Cluj innovation City este un proiect care isi va contura detaliile in urmatorii 10-20 ani”, este de parere presedintele Cluj IT Cluster, Alexandru Tulai. Acesta a adaugat ca „pentru segmentul de cercetare si pentru campus dorim sa depunem o aplicatie pentru un proiect major la Comisia Europeana”, proiect care „ar putea deveni unul strategic pentru Romania”. Alexandru Tulai a explicat ca la aceste componente s-a referit si presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care a declarat la inceputul anului ca „s-ar putea sa se puna la dispozitie finantare europeana daca investitiile propuse se inscriu”. „Prin proiectul major amintit urmarim finantarea doar a unor componente din proiect, respectiv campusul si institutele de cercetare. Pentru alte componente vizam implicarea mediului privat”, a continuat Tulai. Presedintele clusterului de la Cluj estimeaza ca actele pentru finantare europeana vor fi depuse in a doua parte a anului 2014.
Cine se va putea angaja
Conducerea clusterului sustine ca pe aceasta platforma vor lucra cercetatori romani si straini, antreprenori, dar vor fi dezvoltate si parteneriate intre companii locale si internationale si echipele de cercetare care isi vor incepe activitatea aici. „Ca si numar total de persoane care vor activa aici, estimam ca se va ajunge la aproximativ 20.000 de oameni, atat specialisti, cat si profesionisti din domenii conexe”, afirma Tulai.
Cercetatorii vor fi angajati in cadrul institutelor de cercetare aplicata. Fiecare institut va avea trei niveluri de operare:
- un nivel va oferi servicii comerciale directe
- al doilea nivel va realiza produse impreuna cu companii private
- al treilea nivel va fi cel de cercetare.
„In acest fel, se va putea asigura finantarea cercetarii aplicate din minim doua surse financiare independente de finantarile publice”, a explicat presedintele Cluj IT Cluster. Acesta a precizat ca „politica salariala va fi politica fiecarui institut in parte in functie de competitivitatea acestuia in piata. Date fiind tintele de realizare de produse sau solutii proprii ale fiecarui institut, beneficiile oferite angajatilor ar trebui sa fie macar la fel de atractive ca acelea din domeniul de outsourcing in IT”. Programul de la Cluj reuneste „o serie de proiecte integrate cu varfuri in sanatate, bioeconomie si energii regenerabile” si „pleaca din start pe ideea unui parteneriat intre autoritatile publice, mediul universitar si companiile private”. „Institutele de cercetare vor oferi servicii comerciale, printre care se vor numara si cercetari pe specializari specifice, contra cost. Suplimentar, in principiu,infrastructura de cercetare-dezvoltare din cadrul Cluj Innovation City va putea fi inchiriata contra cost in conditii particulare pentru fiecare caz in parte. Se doreste o utilizare la maxim la investitiilor in infrastructura de cercetare, inclusiv prin inchirierea acesteia”, a adaugat Tulai. Alexandru Tulai a declarat ca masterplanul integrat al proiectului este in curs de realizare. „Unul dintre punctele majore de interes sunt cercetarile aplicate legate de sanatate, unde echipa care a dezvoltat sangele artificial este in prim plan. Proiectul vine ca un accelerator atat pentru cercetarea existenta, cat si pentru atragerea partenerilor internationali interesati de punerea in piata a rezultatelor”, a afirmat presedintele clusterului. Acesta a sustinut ca „exista un interes major din partea clusterului Cluj IT de a colabora in proiectul de la Magurele [proiectul ELI-NP care va dezvolta cel mai puternic laser din lume – n.red.]. Un centru al cercetarii si inovarii va avea, cu siguranta, colaborari cu alte centre de cercetare, cum este si proiectul de la Magurele, astfel ca si pe alte domenii de specializare este foarte probabil ca se vor initia colaborari punctuale de-a lungul timpului”.
Calendarul dezolvarii proiectului Cluj Innovation City
- Prima etapa, desfasurata in anul 2012 si in prima jumatate a anului 2013, a presupus stabilirea viziunii acestui proiect si obtinerea acceptului in cadrul comunitatii prin discutii mediul academic, cu autoritatile locale, cu factorii politici, cu o parte din mediul economic.
- In a doua jumatate a anului 2013, a fost stabilita locatia, zona Lombului, precum si necesitatea si componenta unei structuri de guvernanta, Fundatia Cluj Innovation City.
- In aceeasi perioada, a inceput promovarea proiectului la nivel local, regional, national si international. In paralel, partenerii au lucrat la formularea si detalierea proiectelor componente.
- Proiectele Primariei din zona Lomb sunt deja in derulare si in a doua jumatate a anului 2014 si in 2015 se vor depune aplicatii pentru noi finantari europene.
- Pentru atragerea de investitii private, anii 2016-2017 vor fi importanti.
- Configurarea de retele interdisciplinare, a parteneriatelor intersectoriale si a cadrului comprehensiv de colaborare intre sectoarele academic, cercetare, dezvoltare si inovare, de afaceri si administrativ se va intinde pe urmatorii 10-20 ani.
Obiectivul final al proiectului este „transformarea rezultatelor cercetarii stiintifice aplicate in produse si solutii comerciale”. „Putem mentiona catinte produsele pentru sange, cresterea eficientei in agricultura prin infrastructuri IT de suport si solutii pentru orase inteligente”, a declarat pentru HotNews.ro Alexandru Tulai.
Sursa: hotnews.ro