La initiativa parlamentarilor PSD, Gabriela Vranceanu Firea si Darius Valcov, Parlamentul a modificat legea administratiei publice la inceputul lunii martie astfel incat primarii si presedintii de Consilii Judetene sa-si poata delega atributiile catre un numar mare de angajati din cadrul institutiei. Astfel, primarii sau presedintii de Consilii Judetene vor putea scapa de eventuale anchete DNA, au declarat surse judiciare consultate de Hotnews.ro, deoarece procurorii anticoruptie nu au competenta legala de a cerceta simpli functionari, ci parchetele locale.
- Despre acest subiect a scris in premiera Laura Stefan pe site-ul Contributors. „PSD a imunizat toti baronii lovind in competenta DNA”, scrie si Sorina Matei pe blogul ei.
Pana la modificarea legii, primarii isi puteau delega atributiile viceprimarilor, secretarilor si city-managerilor, insa senatoarea Gabriela Vranceanu Firea (sotia primarului de Voluntari, Florentin Pandele) si Darius Valcov (fost primar de Slatina, ex-PDL) au propus extinderea categoriei de angajati carora primarul le poate delega atributiile.
- Articol unic. „Articolul 65 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza: Art. 65. – Primarul poate delega atributiile ce ii sunt conferite de lege si alte acte normative viceprimarului, secretarului unitatii administrativ-teritoriale, conducatorilor structurilor sau personalului din aparatul de specialitate, in functie de competentele ce le revin in domeniile respective.”
In plus fata de propunerea initiala a celor doi parlamentari PSD, in Senat a fost depus un amendament din partea unui senator UDMR prin care si presedintii de Consilii Judetene sa-si poata delega atributiile exact ca primarii, catre o categorie larga de angajati. Astfel, legea votata in Senat precizeaza ca si „Presedintele Consiliului Judetean poate delega, prin dispozitie, atributiile la vicepresedinti, conducatorilor compartimentelor functionale sau personalului din aparatul de specialitate, precum si conducatorilor institutiilor si serviciilor publice de interes judetean”. Vezi aici intreg traseul legii.
Surse judiciare consultate de HotNews.ro a declarat ca, prin aceste modificari, se da posibilitatea primarilor si sefilor de CJ sa scape de eventuale anchete penale. Potrivit surselor citate, „Articolul 13 lit.b din OUG 43 stabileste competenta dupa calitatea persoanei. Practic, indiferent de suma obiectului mitei sau a prejudiciului, DNA are competenta exclusiva de a instrumenta infractiunile de coruptie si cele asimilate celor de coruptie savarsite de primari si sefii CJ. Prin noile modificari, daca primarul sau seful CJ isi deleaga comptentele unui functionar din subordine, sef serviciu sau sef birou, chiar daca acest functionar savarseste o infractiune, el nu mai poate fi urmarit penal de DNA ci de parchetul local. De ce? Pentru ca primarul sau seful CJ se va apara: am semnat ceva? Nu. Mai mult, aveam atributiile in domeniul respectiv delegate unui functionar. Luati-l pe el. Iar DNA nu il pot lua pe el pentru ca excede competentei sale.”
Expertii consultati de HotNews.ro mai sunt de parere ca „modificarile respective afecteaza mai ales instrumentarea infractiunilor asimilate celor de coruptie unde se lucreaza pe terenul infractiunilor deja savarsite. Ne referim aici mai ales la art.13 ind.2 din Legea nr.78/2000 / abuzul in serviciu contra intereselor publice. Prin delegarea competentelor unui simplu functionar, fie el si sef serviciu sau sef de birou, primarul sau seful CJ nu mai semneaza niciun act si nu poate fi acuzat de abuz in serviciu, chiar daca analiza actelor oficiale indica indubitabil incalcarea legii in emiterea unei autorizatii, aviz sau procedura de achizitie publica. Practic, aceste modificari protejeaza primarul sau sefului CJ de anchetele DNA. Ei controleaza din umbra, prin delegare, emiterea de autorizatii, avize, proceduri de achizitie publica, insa nesemnand nimic, nu patesc nimic. Functionarii care semneaza insa raspund penal insa unde, la parchetul local unde sunt destui procurori blazati, tematori, neexperimentati sau impresionabili politic, care fie dau solutii de netrimitere in judecata, fie taraganeaza cercetarile”.
De notat ca propunerea legislativa a trecut prin Camera Deputatilor prin aprobare tacita. Nici un parlamentar al Opozitiei nu a sesizat public pericolul modificarii legii administratiei astfel incat primarii si presedintii de consilii judetene sa poata evita o eventuala raspundere penala. Aceasta este o cerinta mai veche a primarilor din toata tara. Prim-vicepremierul Liviu Drangea a semnat, in septembrie 2013, un acord cu Asociatia Comunelor prin care le promitea primarilor, intre altele, exonerarea de raspundere penala sau de verificarile ANI. Acest lucru nu s-a putut realiza prin modificarea legilor penale, ci s-a recurs, dupa cum a declarat o sursa judiciara pentru Hotnews.ro, la „o smecherie tipic romaneasca”.
De remarcat ca presedintele Traian Basescu a promulgat legea in 12 martie 2014 fara sa ridice vreo obiectie, astfel ca modificarile votate de PSD au devenit lege, fiind publicate in Monitorul Oficial. De asemenea, nici un partid din opozitie n-a reactionat public in timpul discutarii legii in Parlament si nici dupa votarea acesteia. Mai mult, in timpul dezbaterilor din Parlament, presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, ridiculizeaza opozitia reprosandu-le tocmai lipsa de reactie.
Liderul grupului PDL, Mircea Toader, ridica la un moment dat problema procedurii (nu se refera nici o secunda la fondul modificarilor propuse), iar Zgonea ii raspunde: „Da, daca Florin Popescu, fost presedinte al Consiliului Judetean Dambovita, actual membru al comisiei, n-a sesizat aceasta problema, ce sa mai vorbesc de restul? Pai, doar la… mi-am adus aminte acum… domnul Popescu este si un om pe care este greu sa nu-l observi. Mergem mai departe la… si daca nici domnul Popescu, macar domnul Oltean, vicepresedintele Biroului permanent, care n-a sesizat aceasta chestiune de fond. Un om cu vechime in comisie, fost presedinte al comisiei. Domnul Toader, de dansul nu mai vorbim ca e la industrii” (Vezi aici dialogul integral)
Sursa: hotnews.ro