Duminică se împlinesc cinci ani de la încheierea primului acord cu Fondul Monetar Internațional (FMI) de la venirea crizei.
Pe data de 4 mai 2009, Consiliul Executiv al FMI aproba acordul stand-by cu țara noastră, pentru un împrumut în valoare de 12,95 miliarde de euro. În total, autoritățile române au împrumutat, la acel moment, de la finanțatorii externi aproape 20 de miliarde de euro. Pe lângă suma oferită de FMI, 5 miliarde de euro proveneau de la Comisia Europeană și câte un miliard de euro de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și de la Banca Mondială.
Din spusele guvernanților români de la acel moment, împrumutul din 2009 a fost necesar din mai multe motive: finanțarea deficitului bugetar, întărirea rezervei internaționale a țării, dar și un semnal pentru piețele financiare internaționale că avem o centură de siguranță care să ne protejeze în cazul agravării turbulențelor economice. Așadar, din suma totală de 20 de miliarde de euro, deficitul bugetar a „înghițit” 7,3 miliarde de euro, iar 10 miliarde de euro au ajuns în rezerva Băncii Naționale a României (BNR). Cum criza economică s-a prelungit mai mult decât se așteptau piețele și politicienii, România a fost nevoită să mai contracteze un împrumut de la FMI, în primăvara anului 2011, la expirarea primului acord de finanțare. Valoarea acestuia a fost cu mult mai mică, de 5 miliarde de euro de la FMI și Uniunea Europeană. De data această, România nu s-a atins de banii creditorilor externi, împrumutul fiind considerat ca fiind de tip preventiv. Tot ca preventiv este tratat și cel de-al treilea acord de finanțare încheiat, în toamna anului trecut, de țara noastră cu FMI pentru doi ani și pentru o sumă de 2 miliarde de euro. Chiar dacă ne-au ajutat puțin la acoperirea găurilor bugetare și mai mult pe partea de imagine în exterior, aceste acorduri cu FMI ne-au cufundat țara în datorii mari. Datele oficiale publicate de Ministerul Finanțelor Publice (MFP) arată că ponderea în PIB a datoriei guvernamentale externe a României s-a triplat de la finele anului 2008, de dinaintea semnării primului acord cu Fondul, și până la sfârșitul anului trecut. Astfel, ponderea în PIB a datoriei publice a Guvernului țării noastre, calculată după metodologia europeană, a crescut de la 13,4%, la sfârșitul anului 2008, până la 38,4%, la finele lunii decembrie 2013, reprezentând un avans de peste trei ori.
România ajunge să dețină primul loc într-un clasament nefericit al creșterii datoriilor publice, fiind chiar singurul stat membru al Uniuni Europene care și-a triplat datoria publică de la venirea crizei.
Susrsa: money.ro