Casa Hamangiu, unul dintre cele mai cunoscute monumente istorice din Bârlad, este la un pas de prăbușire, dupa 10 ani de când un patron din oraș a cumpărat-o cu scopul de a o consolida. Lucrările au început în 2004, dar totul a fost lăsat baltă după ce patronul a ajuns la concluzia că investiția este o reală fistulă finanaciară, drept pentru care a scos clădirea la vânzare.
Simona MIHÂILÂ
Casa Hamangiu din Bârlad, unul dintre obiectivele incluse pe Lista monumentelor și ansamblurilor istorice din România, situat exact în spatele vechiului sediu al Băncii Naționale, este pe punctul de a se prăbuși, la exact un deceniu de la începerea lucrărilor de consolidare.
Conform panoului de descriere a investiției existent în curtea clădirii, lucrările de „restaurare, consolidare și reconstruire” au început pe 15 aprilie 2004 și ar fi trebuit să fie finalizate un an mai târziu, la aceeași dată.
După zece ani, lucrările nu doar că nu au fost finalizate, dar clădirea a ajuns o veritabilă ruină, arătând infinit mai rău decât o știau bârlădenii în 2004. Pereții nu mai au tencuială, niște găuri țin loc de ferestre, iar zidurile cu cărămida la vedere abia stau pe picioare, mâncate de vreme și roase de ploi. Lista ar putea continua, însă acuratețea descrierii ne este limitată de noianul de buruieni și arbuști sălbatici care au năpădit casa și care continuă să se înmulțească în voie, ascunzând-o de ochii cârcotașilor.
Proprietarul clădirii este SC Consint SA, o firmă de construcții din Bârlad despre care nu s-a mai auzit nimic în ultimii ani. A cumpărat imobilul în urma unei licitații organizate de primăria locală în 2004. La acea vreme, vânzarea a fost considerată un adevărat succes, fiind văzută ca singura soluție de reabilitare a monumentului istoric, cunoscută fiind lipsa de interes a primăriilor pentru reabilitatea clădirilor de patrimoniu. Fișa tehnică care motiva prețul arăta că tâmplăria din lemn este distrusă, pardoselile nu mai există, finisajele interioare sunt deteriorate, iar instalațiile sanitară și electrică nu mai existau. Unii constructori apreciau că restaurarea imobilului ar costa circa 6 miliarde de lei vechi, cu atât mai mult cu cât, fiind clădire de patrimoniu, orice intervenție se face cu condiția menținerii elementelor arhitecturale și numai după obținerea avizelor de la Comisia Națională a Monumentelor Istorice.
Fiindcă accesul în clădire și pe teren este obstrucționat de un gard montat de proprietar de jur împrejur, e greu de spus ce s-a făcut concret în interiorul clădirii, așa cum este greu de presupus că s-ar fi făcut ceva. Cert este că nu mai există nicio șansă ca firma Consint să-și ducă la bun sfârșit planurile de restaurare a monumentului, de vreme ce pe peretele cel mai vizibil al clădirii tronează un banner imens pe care scrie că proprietatea este de vânzare.
Tot paragina este viitorul
Am încercat să aflăm amănunte despre toată povestea din ultimii ani ai Casei Hamangiu, însă nu am putut lua legătura cu niciun reprezentant al SC Consint SA. Culmea, nici măcar la numărul care însoțește anunțul de vânzare nu a răspuns nimeni, în ciuda insistențelor noastre.
Întrucât este vorba de o clădire de patrimoniu, am considerat că ar fi de așteptat ca primăria să aibă un minimum de detalii. Însă nici primarul Constantin Constantinescu nu a putut oferi lămuriri: „Nici noi nu mai știm nimic, nici despre Consint, nici despre casă. Știu că în urmă cu ceva timp, o firmă s-a arătat interesată de cumpărarea terenului, dar nu cred că au ajuns la o înțelegere. Am încercat de câteva ori să invităm Consint la câteva dintre licitațiile noastre, dar nu au fost de găsit. Din câte știam, erau în lichidare”.
Despre vânzarea Casei Hamangiu, edilul-șef nu o creditează cu sorți de izbândă, opinia sa având drept suport experiența de constructor: „Nu cred că o să o cumpere cineva. Va avea soarta unor imobile asemănătoare din țară pe care proprietarii nu au bani să le repare. O intervenție la o casă de patrimoniu înseamnă în jur de 1.200 de euro pe metrul pătrat, dublu față decât dacă ai constri o clădire nouă. Faci două case la prețul ăsta. Trebuie respectate elementele arhitecturale, nimeni nu poate reface un monument după capul lui, ci numai așa cum a fost el odată. Viitorul este paragina.”
Istoria unei clădiri cu parfum de altădată
Casa Hamangiu pare să fi fost construită după jumătatea anilor 1800. A aparținut lui Constantin Hamangiu, renumit magistrat bârlădean, care a avut un rol important în Marea Unire de la 1918.
După 1940, imobilul a fost trecut în proprietatea statului, prin naționalizare și dat în administrarea RAGCL Bârlad (fosta regie de gospodărie comunală). A fost revendicat de moștenitorii ultimului proprietar, dar aceștia au acceptat să fie despăgubiți material.
În timp, clădirea a avut și i s-au dat o mulțime de destinații. Mai întîi, a găzduit Sanepidul Bârlad, după care, o bucată de vreme a fost abandonată. În 1999, ex-primarul Doru Gabriel Craus a hotărât să facă din ea un fel de „palat politic”, adică să închirieze partidelor (indiferent de orientare) spațiu pentru sedii. Când a preluat puterea, Juverdeanu nici nu a vrut să audă de „politizarea” casei și a avut ideea trecătoare de a aduce aici RAGCL.
