Bugetul de pensii al României nu va reuși să-i susțină pe cei care vor deveni pensionari peste 20-35 de ani. În prezent, aproape jumătate din participanții la sistemul de pensii private obligatorii nu își plătesc contribuțiile lunare.
Cu toate că sistemul Pilonului II al pensiilor private obligatorii a fost lansat la nivel național în luna mai a anului 2008, doar 3,19 milioane de persoane din totalul de 6,12 milioane de participanți și-au plătit regulat, lună de lună, timp de șase ani, se arată într-un comunicat publicat, ieri, de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), care prezintă bilanțul contribuțiilor pe Pilonul II la mijlocul acestui an.
Cea mai gravă situație este cea a celor 190.000 de persoane înregistrate în sistem, dar care nu au avut nicio contribuție virată în toți acești ani.
Practic, din cei 6,12 milioane de contribuabili la Pilonul II de pensii, doar jumătate își achită contribuțiile regulat. Asta înseamnă că cealaltă jumătate nu adună mare lucru în conturile deschise pentru pensia privată obligatorie. Mai mult, faptul că în contul contribuției la Pilonul II nu este virat procentul de 4% din contribuția la pensia de stat înseamnă că acelui angajat nu i se plătește nici contribuția la fondul public de pensii (Pilonul I).
Nu este greu să facem un exercițiu de imaginație pentru a contura cum va arăta viitorul României peste 20-30 de ani.
Un studiu realizat anul trecut de cea mai mare bancă din sistem, BCR, arată că țara noastră se situează printre primele cinci state din Uniunea Europeană, alături de Slovacia, Polonia, Letonia și Slovenia, care vor cunoaște cel mai rapid ritm de îmbătrânire a populației în următoarele decenii. „Mediana vârstei populației totală va ajunge la 46 de ani în 2030 și 52 de ani în 2060, de la 39 de ani în 2011”, se arată în studiul citat.
În aceste condiții, experții BCR pledează pentru soluții alternative de suplimentare a veniturilor populației. „Completarea veniturilor la bătrânețe din surse alternative devine astfel o necesitate majoră – pilonul 2 și 3 al sistemului privat de pensii, fonduri de investiții, depozite bancare clasice, asigurări de viață cu o componentă investițională, acțiuni tranzacționate pe o bursă de valori” – acestea ar fi alternativele enumerate de specialiștii băncii. Totuși, nivelul culturii financiare a românilor este destul de redus, astfel încât puțini români se încumetă să investească la bursă sau în fonduri de investiții, preferând mai degrabă depozitele bancare.
Deja bugetul țării are momente când se confruntă cu dificultăți în achitarea pensiilor. Chiar săptămâna trecută, președintele Traian Băsescu declara că un risc al promulgării legii privind reducerea contribuțiilor sociale, propusă de premierul Victor Ponta, ar fi fragilizarea sustenabilității fondului de pensii. Șeful statului a sugerat că au mai fost „zile” în care nu se știa de unde se vor lua fonduri pentru plata pensiilor.
Sursa: money.ro