Noi lupte sângeroase au avut loc duminică între forțele ucrainene și separatiștii proruși din estul Ucrainei, dar căutarea victimelor zborului MH17 continuă în pofida acestor confruntări. Șase civili au fost uciși și 13 au fost răniți în 24 ore în luptele de la Donețk, fief separtist din estul Ucrainei pe care forțele ucrainene încearcă să îl izoleze, a anunțat duminică primăria.
În celălalt bastion separatist, Lugansk, trei civili au murit în lupte în ultimele 24 de ore, a anunțat duminică primăria, care cu o zi înainte avertizase asupra unei situații „în pragul unei catastrofe umanitare”. În acest oraș cu 500.000 de locuitori înaintea ostilităților, apa și electricitatea sunt întrerupte, iar comunicațiile sunt foarte perturbate. Totodată, aprovizionarea cu hrană și carburanți din exterior este aproape imposibilă. Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a anunțat sâmbătă seara, pe baza mărturiilor refugiaților înainte de a părăsi orașul în ultimele zile, că au loc „bombardamente cu artilerie grea”. „Majoritatea magazinelor sunt închise și oamenii încep să rămână fără hrană”, a anunțat aceasta. Potrivit organizației, bombardamentele se intensifică în jurul Donețk, cel mai mare oraș din această regiune industrială, principalul fief al rebelilor care au proclamat o „Republică Populară”. Sâmbătă, tirurile de artilerie de origine nedeterminată au distrus mai multe clădiri și o școală. O corespondentă a AFP a văzut cadavrul unei femei la fața locului. În total, confruntările din estul Ucrainei au provocat peste 1.100 de morți potrivit ONU de la începutul ofensivei Kievului, în aprilie, care s-a intensificat însă în ultima lună. Forțele ucrainene progresează și încearcă să izoleze separatiștii în bastioanele lor din Donețk și Lugansk.
De la începutul ofensivei, „teroriștii au pierdut trei sferturi din teritoriul pe care îl controlau”, a afirmat duminică un purtător de cuvânt militar, Andrii Lisenko, în cadrul unei conferințe de presă. Forțele ucrainene întâmpină însă o rezistență încrâncenată din partea separatiștilor. Statul Major ucrainean a anunțat că pozițiile sale au suferit mai multe atacuri în noaptea de sâmbătă spre duminică, cu rachete Grad, o armă imprecisă care lovește zone întinse. Ele au fost vizate, de asemenea, potrivit aceleiași surse, de noi tiruri de artilerie lansate de pe teritoriul Rusiei. În jurul locului unde s-a prăbușit avionul Boeing malaysian, forțele ucrainene și rebelii au promis să respecte un armistițiu dar în ultimle zile s-au auzit permanent explozii în depărtare.
O mică echipă de experți internaționali, care a mers sâmbătă la locul incidentului în căutarea unei părți a fuselajului avionului, a preferat să se întoarcă din drum, tirurile de armament greu părând să se apropie. Principalele căutări efectuate de vineri de zeci de experți au continuat însă. O sută de specialiști din cadrul polițiilor olandeză și australiană, a căror misiune a fost amânată în numeroase rânduri din cauza confruntărilor, au ajuns din nou duminică la locul catastrofei, potrivit OSCE. Vineri și sâmbătă, ei au recuperat fragmente umane ale victimelor și lucruri personale ale acestora, care au fost transportate cu un vehicul frigorific la Harkov, în teritoriul controlat de Kiev, de unde vor fi repatriate în Olanda în vederea identificării. Munca minuțioasă, întreprinsă cu ajutorul câinilor special antrenați se anunță complexă la mai mult de două săptămâni de la catastrofa din 17 iulie care a condus la o creștere a tensiunilor internaționale. Kievul acuză direct insurgenții că au doborât avionul Boeing al Malaysia Airlines, care transporta 298 de pasageri dintre care 193 de olandezi, cu o rachetă furnizată de Moscova. Peste 200 de sicrie au fost deja repatriate în zilele care au urmat catastrofei, precum și cutiile negre ale aeronavei.
Separatiștii nu au autorizat folosirea unui avion fără pilot al poliției australiene la locul catastrofei, fapt denunțat de purtătorul de cuvânt militar ucrainean drept o dovadă că insurgenții „nu sunt interesați de o anchetă obiectivă”.
„Utilizarea unei drone ar fi permis descoperirea de noi dovezi și stabilirea faptului că teritoriul este minat”, a denunțat Lisenko. „Ar fi putut dezvălui că teroritii (separatiștii, n.red.) sunt la originea tirurilor care au întrerupt activitatea misiunii” sâmbătă, a adăugat el.
Unda de șoc provocată de această dramă a determinat europenii, până acum divizați și reticenți în a sancționa un important partener comercial, să adopte împreună cu Statele Unite sancțiuni economice fără precedent de la Războiul Rece împotriva Moscova, vizând în special băncile publice.
La Washington, Barack Obama a denunțat în cadrul unei conversații telefonice, vineri, cu Vladimir Putin susținerea puternică pe care Moscova o acordă separatiștilor. Premierul britanic David Cameron a apreciat sâmbătă că NATO ar trebui să își regândească relația pe termen lung cu Rusia și să își consolideze capacitatea de a reacționa rapid la orice amenințare.
Sursa; mediafax.ro