Legea prin care se dorește să facă ordine în ceea ce privește retrocedarea terenurilor pune la grea încercare primăriile vasluiene, care suferă acum din lipsa banilor. Sumele pe care primarii trebuie să le achite specialiștilor în măsurători cadastrale pot ajunge, în unele cazuri, la fel de mari ca și sumele pe care edilii le primesc, anual, de la Consiliul Județean Vaslui.
Alexandru CROITORU
Ieri, a avut loc la Prefectura Vaslui o întâlnire între prefectul Andrei Puică și câțiva primari din județ, iar tema abordată a fost legată de modul în care se face inventarierea tereburilor din fiecare comună, conform Legii 165/2013. De data aceasta, prefectul a ținut să asculte păsurile primarilor, dar și să le atragă atenția asupra faptului că Ordonanța de Urgență a Guvernului care prelungește termenul limită de finalizare a inventarierii nu a fost încă promulgată.
“Cred și știu că situația financiară a primăriilor din județ nu este una tocmai bună și sunt cazuri în care nu sunt bani deloc sau conturile sunt blocate, dar trebuie ținut cont și de faptul că Guvernul alocă pentru fiecare hectar invetariat câte șase lei. Ne covine sau nu, sunt legile țării, noi suntem obligați să le respectăm și nu vreau nici să-mi iau bobârnace de la București și nici să trecem la aplicarea de amenzi”, a spus Andrei Puică.
Astfel, cu toată bunăvionța unor primari, problemele finaciare nu le permit să achite sumele cerute de către firmele care efectuează măsurătorile în teren, iar unele dintre acestea profită de faptul că Legea 165/2013 este o lege organică și are un termen limită de implementare.
“La Solești, lucrarea e aproape terminată, numai că rămâne de văzut dacă firma care a executat măsurătoarea ne va da și procesele verbale înainte ca noi să le dăm banii. Guvernul oferă șase lei pentru fiecare hectar, dar banii aceștia vor veni abia după ce Oficiul de cadastru va încheia procesele verbale de predare-primire cu corecțiile ce pot apărea. Firmele care fac măsurători profită de faptul că legea aceasta are termene limită de finalizare și vor banii”, a spus Mona Bujor, primarul comunei Solești.
La Gârceni nu sunt bani nici de salarii
Un alt primar participant la întâlnirea cu prefectul a ridicat aceeași problemă legată de lipsa fondurilor.
“Am semnat contract cu firma de măsurători încă din februarie, dar nu am făcut nimic. Vor pentru întreaga lucrare 1,48 de miliarde de lei vechi. De unde să le dau acești bani, când eu mâine ar trebui să achit salariile la însoțitori și nu am cu ce? Plus că, pentru salariații primăriei, bani de salarii mai sunt până la finele trimestrului III. Pentru trimestrul IV nu mai avem bani. De doi ani nu mai fac nimic în comună pentru că nu mai sunt bani, de îmi este și rușine să mai dau ochii cu sătenii, iar rectificarea de buget din august nu va aduce mari schimbări. Și nu peste tot este necesară inventarierea. La Gârceni nu au existat decât CAP-uri, oamenii și-au primit terenurile pe vechile amplasamente și nu am niciun fel de problemă cu pământul. Inventarierea poate că e necesară acolo unde există probleme cu suprapuneri de titluri și acolo unde mai sunt terenuri de retrocedat”, a spus Mircia Scutelnicu, primarul comunei Gârceni.
Chiar dacă situația de la Gârceni nu e singulară, probleme cu banii întâlnindu-se peste tot în județul Vaslui, unii primari au reușit să găsească soluții sau înțelegere la specialiștii care fac măsurătorile terenurilor. Un astfel de caz este cel de la Negrești. Acolo, primarul a reușit să semneze un contract care îi permite plata serviciilor în doi ani, în condițiile în care Primăria Negrești este în colaps financiar, salariații nu și-au mai primit salariile de două luni și doar rectificarea de buget din august ar putea debloca lefurile.
La Gherghești, inventarierea este deja realizată în proporție de 70%, cu toate că și acolo lipsesc banii, iar la Hoceni, până la 1 septembrie, se dorește ca inventarierea să ajungă la 80%. Dar sunt și comune unde nu există nici măcar contracte încheiate în vederea începerii măsurătorilor. Un astfel de caz este la Puiești, unde primăria are conturile blocate și un alt caz este la Tanacu unde, la fel, nu există contract, primarul a plecat în concediu, iar inventarierea ar trebui să cuprindă peste 6.000 de hectare de teren.