Țările NATO trebuie să intensifice eforturile pentru a contracara acțiunile Rusiei, afirmă secretarul general al Alianței, Anders Fogh Rasmussen, notând că unele state, inclusiv România, au început să ia măsuri pentru creșterea bugetelor destinate apărării.
„Agresiunea rusă împotriva Ucrainei i-a făcut pe unii să ceară ca Alianța Nord-Atlantică să fie mai bine pregătită pentru a contracara astfel de atacuri-surpriză. Sunt de acord în totalitate. De la început, eu am catalogat această criză ca fiind un semnal de alarmă pentru Alianță și pentru toți cei angajați în favoarea unei Europe nedivizate, libere și în pace”, scrie Anders Fogh Rasmussen într-un editorial publicat în Financial Times.
„NATO nu este o entitate individuală. Este o alianță de 28 de națiuni suverane și toate deciziile sunt luate prin consens. Uneori, acest lucru poate necesita timp sau poate genera frustrare. Însă, împreună, suntem mai puternici decât fiecare dintre noi individual. Iar acum ne confruntăm cu cea mai mare provocare de la sfârșitul Războiului Rece; mă aștept ca aliații să facă mai multe pentru securitatea noastră comună”, adaugă secretarul general NATO.
„Încă de la căderea comunismului, NATO a depus eforturi pentru dialogul cu Rusia, sporind cooperarea și îndreptându-se spre un parteneriat strategic. Însă reacția Rusiei a fost să încalce regulile, să alimenteze conflictele în Republica Moldova, Georgia și Ucraina, să conteste ordinea internațională axată pe reguli. Separatiști susținuți de Rusia sunt implicați în pierderea tragică a avionului companiei Malaysia Airlines. Acest tip de comportament a transformat lumea într-un spațiu mai periculos și mai imprevizibil”, adaugă Rasmussen.
„NATO a avut o reacție rapidă față de anexarea ilegală și nelegitimă a Crimeei. Am suspendat cooperarea la nivel practic cu Rusia, păstrând însă deschise canalele de dialog. Am sporit cooperarea cu Ucraina. Am luat imediat măsuri pentru consolidarea capacităților de reacție, mobilizând mai multe nave, mai multe avioane militare, efectuând mai multe exerciții terestre. Aliații din cadrul NATO au dublat prezența avioanelor de vânătoare deasupra statelor baltice, lansând zboruri de supraveghere deasupra Poloniei și României. Am trimis mai multe nave în Marea Neagră și în Marea Baltică”, amintește Rasmussen.
„O Rusie în ascensiune nu este singura provocare cu care ne confruntăm. Avem de-a face cu o serie de crize, începând din nordul Africii până în Orientul Mijlociu și Caucaz. Astfel că, începând cu apărarea antirachetă, cu intensificarea capacităților de supraveghere și cu exercițiile comune, aliații din cadrul NATO depun eforturi pentru a se asigura că avem ce este necesar pentru a face față provocărilor în materie de securitate ale secolului 21 și pentru a menține cea mai puternică alianță militară din istoria omenirii. Când spunem că apărarea NATO se bazează pe principiul «toți pentru unul și unul pentru toți», vorbim serios”, a subliniat Rasmussen.
„Însă optimizarea capacității de reacție necesită resurse și o puternică voință politică. În ultimii cinci ani, aliații din cadrul NATO au redus bugetele apărării în medie cu 20%. Rusia a sporit bugetul apărării cu 50%. În timp ce Statele Unite și unii aliați europeni, inclusiv Marea Britanie, au investit semnificativ pentru modernizarea forțelor militare, alte țări trebuie să intensifice eforturile”, insistă Rasmussen.
„În contextul în care economiile noastre au început să își revină, trebuie să inversăm tendința de reducere a bugetelor apărării. Acest lucru nu este ușor, dar este esențial. În mod încurajator, unele țări – precum Polonia, România și statele baltice – au făcut deja pași clari în această direcție. Mă aștept ca viitorul summit să demonstreze că suntem pregătiți să investim mai mult pentru a menține puternice capacitățile noastre”, afirmă secretarul general NATO.
„Acțiunile Rusiei nu trebuie ignorate. Există riscuri la adresa ordinii globale instituite după Războiul Rece. Alianța Nord-Atlantică este mai necesară ca niciodată. Cu ocazia summitului din Țara Galilor, suntem determinați să arătăm că Alianța Nord-Atlantică are o atitudine serioasă”, a încheiat Rasmussen.
Conform proiectului de rectificare prezentat de Ministerul român al Finanțelor, fonduri suplimentare de 400 de milioane lei vor fi acordate apărării.
Sursa: mediafax.ro