Specialiști în domeniul schimbării climatice au prezentat un tablou apocaliptic din punct de vedere meteorologic pentru următoarele decenii – intensificarea turbulențelor, episoade polare și caniculare extreme și valuri oceanice uriașe – la un Congres încheiat joi, la Montréal, relatează AFP.
La inițiativa Organizației Meteorologice Mondiale (WMO), o agenție ONU, aproximativ 1.000 de oameni de știință au dezbătut tema „ce rezervă viitorul în meteorologie”, în această primă conferință mondială dedicată domeniului.
După aproape zece ani de la intrarea în vigoare a Protocolului de la Kyoto, care viza reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, problema nu mai este să se afle dacă va avea loc încălzirea Terrei.
„Aceasta (încălzirea) este ireversibilă, iar populația mondială continuă să crească. Este necesar să ne adaptăm”, subliniază Jennifer Vanos de la Universitatea Texas Tech.
În primul deceniu al secolului al XXI-lea temeratura medie de la suprafața planetei a crescut cu 0,47 grade Celsius. O creștere cu un grad generează 7% mai mulți vapori de apă în atmosferă și – cum evaporarea este motorul care pune în mișcare fluxurile în atmosferă – este de prevăzut o accelerare a fenomenelor meteorologice.
Această accelerare este de prevăzut cu atât mai mult cu cât scenariile reținute de către comunitatea științifică privilegiază o creștere cu două grade a temperaturii medii la suprafața Terrei până în 2050.
„Norii se vor forma mai ușor, mai rapid, iar ploile vor fi mai puternice „, generând inclusiv mai multe viituri, notează Simon Wang de la Universitatea Utah State.
În general, relevă acest cercetător american, creșterea temperaturii va avea „un efect de amplificare asupra climatului așa cum îl cunoaștem noi în prezent”.
Episoade de frig puternic – ca vortexul polar care s-a abătut în această iarnă asupra unei părți importante a Americii de Nord – vor fi mai marcate, mai extreme, la fel ca și valurile de căldură și perioadele de secetă, adaugă el.
Provocarea meteorologilor este, deci, ca de-acum să includă „forța suplimentară” creată de încălzirea globală în modelele de previzionare care devin tot mai complexe, afirmă Wang.
Meteorologii caută supercalculatoare
Pentru a face acest lucru, meteorologii din deceniile următoare vor avea nevoie de calculatoare superputernice care, în prezent, sunt destul de puține.
Meteorologul Paul Williams de la Universitatea britanică Reading a fost nevoit, de exemplu, să recurgă la supercalculatorul Universității americane Princeton, unul dintre cele mai puternice din lume, pentru a studia impactul încălzirii globale asupra unor curenți de aer rapizi (jetstream), situați la aproximativ zece kilometri altitudine, nivelul la care zboară avioanele de linie.
După săptămâni de calcule, verdictul său este fără apel: „Schimbarea climatică amplifică forța acestor curenți (…). Până în 2050 veți petrece de două ori mai mult timp, în zbor, în turbulențe”.
Notând că, în prezent, doar aproximativ 1%, în medie, din timpul zborurilor comerciale este afectat de turbulențe, Williams subliniază că, în cazul în care concentrația de dioxid de carbon va crește în mod exponențial în anii următori, „nu știm cum vor reacționa avioanele” față de aceste mase de aer foarte agitate.
Nici nu se pune problema trecerii la transportul maritim pentru a călători în liniște, având în vedere că pe oceane sunt așteptate valuri monstruoase. „Companiile de transport maritim se vor confrunta cu tot mai multe valuri enorme”, unele putând să atingă 40 de metri înălțime, în contextul în care valurile de aproximativ 20 de metri înălțime sunt cazuri excepționale, afirmă Wang de la Universitatea Utah State.
„Este doar începutul schimbării climatice, deoarece oceanele vor avea un impact mai mare, eliberând mai multă căldură și mai mulți vapori”, avertizează el.
Impactul urmează să fie cu atât mai mare cu cât Calota Glaciară din Groenlanda a început să se topească și ar putea, la un moment dat – „nu mai devreme de secolul următor” – să provoace o creștere cu șase metri a nivelului oceanelor, subliniază Eric Brun, un cercetător de la Météo-France și autorul unui studiu recent pe această temă.
În fața atâtor bulversări, Jennifer Vanos, biometeorolog la Universitatea Texas Tech, apreciază căeste urgentă modificarea urbanismului orașelor și modurilor de viață, în funcție de această nouă realitate, cu scopul de a încerca protejarea populațiilor.
Sursa: descopera.ro