Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Bârlad a fost înștiințată de guvernanți că lucrările de construcție ale azilului de bătrâni au fost șterse de pe lista de finanțare.
Simona MIHĂILĂ, Mihaela NICULESCU
Lovitură grea pentru membrii Casei de Ajutor Reciproc a Pensionarilor (CARP) Bârlad, care sunt pe punctul de pierde cele 17 miliarde de lei vechi investiți în construcția azilului de bătrâni, din propriile lor contribuții.
Recent, Ministerul Muncii a înștiințat conducerea CARP că nu va mai da niciun leu pentru finalizarea lucrărilor de construcție a azilului. În această situație, speranțele pensionarilor de a-și recupera banii s-au dus pe apa Sâmbetei, iar șansele ca imobilul să devină o paragină au crescut considerabil.
Zilele trecute, conducerea CARP a avut o întâlnire cu reprezentanții Prefecturii Vaslui, în cadrul căreia le-a adus la cunoștință decizia Ministerului Muncii de a nu mai finanța construcția azilului și le-a cerut să facă lobby pe lângă Consiliul Județean pentru preluarea clădirii. De altfel, această soluție este invocată și de Ministerul Muncii în adresa trimisă. Suma necesară finalizării lucrărilor ar fi de două milioane de lei.
Lucrările de construcție a azilului au început în 2002, la inițiativa conducerii de atunci a CARP. Inițial, s-a solicitat sprijin financiar de la Ministerul Muncii, însă organismul nu are voie să finanțeze decât investiții derulate de instituțiile publice, categorie în care casa pensionarilor nu intră. Pentru că nu exista altă soluție mai bună decât o finanțare de la bugetul de stat, conducerea CARP și autoritățile locale au pus la cale un artificiu, agreat de Ministerul Muncii: un protocol între CARP și primărie, în baza căruia casa pensionarilor punea la dispoziție terenul, iar primăria cerea finanțare de la stat pentru construcția în sine. În plus, CARP s-a angajat să contribuie la randul său cu suma de trei miliarde de lei vechi pe an.
Totul a mers bine până în 2011, dată până la care CARP contribuise cu 17 miliarde de lei vechi, Ministerul Muncii cu 20 de miliarde de lei vechi, iar primăria cu trei miliarde de lei vechi. În acel an, conducerea CARP a denunțat protocolul pe motiv că nu mai are bani, cerând Consiliului Local să-i restituie suma pe care o investise în clădire. Autoritățile locale nici nu au vrut să audă de așa ceva, pe motiv că bugetul Bârladului nu-și permite o cheltuială așa de mare pentru o clădire de care orașul nu are trebuință.
„Am prezentat punctul nostru de vedere domnului primar Constantin Constantinescu. I-am adus la cunoștință că dorim să ne retragem și că ne vrem banii înapoi. Noi nu ne putem angaja să continuăm lucrările de vreme ce asociația noastră nu poate suporta cheltuielile cu întreținerea azilului și cu plata angajaților. Ar însemna să intrăm în faliment”, a declarat Nicolae Mihai, președintele CARP Bârlad.
Pe de altă parte, primarul Constantinescu spune că cei din conducerea CARP sunt de vină pentru situația în care s-a ajuns, din cauză că a refuzat în mod repetat orice propunere lansată de primărie: „Pretenția domnului Nicolae Mihai nu poate fi onorată. Nu avem de unde să scoate suma asta ca să i-o dăm. Singura soluție era să stingem litigiul dintre noi în așa fel înc-ât Ministerul Muncii să accepte continuarea finanțării, iar la final noi intram în proprietatea clădirii și am fi putut să le restituim în tranșe suma investită. Dar acum nu se mai poate face nimic. Soluția savatoare rămâne Consiliul Județean, dacă va dori să facă acest serviciu pensionarilor bârlădeni”.