Denumită și “uzina de polivitamine”, cătina albă poate fi o afacere prosperă pentru fermierii care doresc să cultive acest arbust. Piața de desfacere pentru fructele de cătină este asigurată mai ales de Germania, care are o cerere extrem de mare. Din păcate, la nivelul județului Vaslui au fost înființate, până acum, doar nouă hectare de astfel de culturi.
Alexandru CROITORU
Cătina albă este considerată una dintre cele mai valoroase specii de arbuști fructiferi, mai ales datorită acțiunilor terapeutice, cunoscute încă din antichitate. Astăzi, echipe de cercetători au făcut studii amănunțite pentru a stabili compoziția biochimică a fructelor, dar și a altor părțI ale plantei, care s-au dovedit a avea un rol esențial în reglarea metabolismului uman și în vindecarea multor maladii, unele dintre ele chiar foarte grave.
Din păcate, cultura cătinii albe a fost recent introdusă în cultura ecologică din România și se cultivă în prezent pe mai bine de 100.000 de hectare.
În județul Vaslui, doar trei fermieri au avut curajul să se apuce de o astfel de afacere, dar pe suprafețe foarte mici. Astfel, există o plantație ce se întinde pe 1,8 hectare la Ghermănești, comuna Drâncei, una de 1,83 de hectare la Tutova, la Ivănești, o suprafață de două hectare și cea mai mare, de 3,5 hectare, este la Ciocani. De reținut este faptul că, o cultură ecologică de cătină presupune pregătirea terenului întocmai ca la orice livadă de pomi și este interzisă folosirea cu 3-4 ani înainte a îngrăsămintelor, ierbicidelor șI pesticidelor. Prima producție este în al cincilea an de la plantare, iar cătina albă se poate planta în toate zonele din țară cu terenuri însorite.
“Costurile de înființare a unui hectar sunt destul de mari, ajungând până la 3.000 de euro, însă merită dacă te gândești că investești o singură dată și culegi 25 de ani. Producția maximă o vei obține în anul șapte și poate ajunge și la 20 de tone pe hectar, iar prețul de vânzare este de 1,7-1,9 euro/ kilogram. Cătina este rezistentă la capriciile vremii, dar trebuie plantată toamna sau primăvara devreme și se asigură o plantă masculă la opt plante femele. Plantarea trebuie făcută în găuri de 45/45/40 cm și la plantare se adaugă 5-6 kilograme de gunoi bine fermentat, care se amestecă cu o parte din pământul din groapă”, spune unul din fermierii care a avut curaj să înființeze o astfel de plantație.
De ce se caută cătina albă?
Răspunsul este unul foarte simplu. Reprezintă un medicament natural, folosit din vremuri foarte îndepărtate în medicina populară. Astăzi, cercetările au demonstrat că fuctele au în compoziția lor substanțe care pot duce la vindecarea unor maladii, unele chiar foarte grave. Este curios faptul că, în compoziția fructelor apar, la un loc și în cantități foarte mari, vitamine hidrosolubile (care se dizolvă în apă – n.r.), cum ar fi: vitamina C, cmplexul B, H, P, PP, dar și vitamine liposolubile (absorbite de sistemul digestiv – n.r.), cum ar fi: vitaminele A, E, D, K, F.
Semințele au șI ele un conținut chimic cu efect terapeutic și pot fi folosite cu success în tratamentul cancerulu mamar, pulmonar și cervical, a leucemiilor, a adenoamelor, obezității și lipoproteinemiei. Frunzele de cătină au proprietăți anticancerigene și antiinflamatorii, iar mugurii au acțiuni afrodisiace, antibacteriene și stimulatorii la nivelul sistemului nervos.
Scoarța cătinii albe este folosită datorită conținutului de tanini și acizi tanici cu proprietăți antioxidante, astringent și antibacteriene, imunostimulatoare și antidote în intoxicațiile cu metale grele. Astfel, lista bolilor în care se recomandă folosirea cătinei ca tratament este una foarte lungă șI conșine de la boli ale aparatulu idigestiv, la afecțiuni maligne (prevenirea și combaterea tumorilor canceroase la sân, plămâni, ficat, colon), afecțiuni cardiovasculare, boli respiratorii, afecțiuni renale-genitale, metabolice și dermatice. Având în vedere larga utilizare a cătinei albe, este de la sine înțeles cererea pieței pentru o astfel de plantă, singura condiție fiind ca înființarea plantațiilor să se facă în sistem ecologic.