Abrom SA Bârlad a fost vândută bucată cu bucată de către AVAS, iar cel care a profitat cel mai mult de acest lucru a fost omul de afaceri băcăuan Ionel Maftei, care a reușit să cumpere activele societății cu 4,1 milioane de lei, deși fabrica a fost evaluată la un preț de patru ori mai mare.
Alexandru CROITORU
Ne plângem că trăim într-un județ în care rata șomajului a atins cote alarmante, situându-ne pe primul loc la nivel național, că nu sunt locuri de muncă, dar nimeni nu vorbește despre modul în care a dispărut industria vasluiană, distrusă bucată cu bucată de cei care auținut cont doar de propriul buzunar.
După ce toată Zona Industrială din municipiul Vaslui a căzut pradă privatizărilor făcute după interesul fiecăruia, a urmat devalizarea industriei bârlădene. Astfel, una din cele două fabrici din țară producătoare de materiale abrazive avea să dispară de pe piață, odată declanșată procedura de privatizare și de vânzare a activelor. Încercări au fost de menținere a Abrom SA pe piață, numai că nu s-au bucurat de succes. Una dintre ele, declanșată prin 2007, a ținut de declanșarea procedurii de licihidare voluntară, prin care Autoritatea de Valorificare a Activelor Statului a dorit să nu vândă pachetul majoritar de acțiuni pe care-l deținea fabrica, de aproximativ 70%, ci să vândă activele fabricii, adică să vânda societatea bucată cu bucată. Acest lucru a fost făcut în speranșa că statul va putea recupera o parte din datoriile care se ridicau atunci la 300 de miliarde de lei, din care 200 de miliarde reprezentau penalități și majorări de întârziere.
Aceste datorii au fost accumulate în perioada în care SC Metarom Exportimport SRL București a deținut pachetul majoritar de acțiuni, iar firma nu a făcut altceva decât să devalizeze societatea bârlădeană. Mai exact, după ce a gajat cu 90% din active, Metarom a obținut un împrumut de 60 de miliarde de lei vechi și, după ce și-a băgat banii în buzunar, firma bucureșteană nu a mai plătit niciun leu rate. Astfel, chiar și după interveneția statului, Abrom nu a mai reușit să se redreseze financiar, afundându-se din ce în ce mai mult.
S-a ajuns la falimentarea și vânzarea fabricii, iar prețul de pornire a fost de 8,22 milioane de lei noi, deși unitatea era evaluată la 16,44 milioane de lei noi. Unul dintre cumpărători, SC Vigotex SA Bârlad, firmă condusă de omul de afaceri Ionel Maftei, a reușit să cumpere principalul activ al SC Abrom SA, hala de producție, pentru care a plătit 4,1 milioane de lei noi. Totodată, a primit și terenul din curtea fabricii și câteva clădiri anexe. În acel moment, afaceristul băcăuan nu a cumpărat doar activele, ci și aproximativ 10.000 de produse din portofoliu, multe dintre ele brevetate și înregistrate la OSIM, pentru care a preluat și dreptul de proprietate.
Afaceristul Ionel Maftei a încercat să rederseze fabrica și să o pună pe picioare, însă Abrom SA își pierduse o mare parte din clienți, iar producția scăzuse de la 400 de tone/lună, la numai 10 tone/lună, iar pentru a deveni profitabilă, fabrica ar fi trebuit să producă măcar 50 de tone lunar. Cu toate acestea, afacerea nu a fost una chiar proastă: Maftei și-a mărit domeniul imobiliar deținut în Bârlad cu câteva hectare de teren intravilan, obținute la un preț mult mai mic decât valoarea acordată inițial de evaluator. Astfel, activul funcțional al SC Abrom SA, compus din sediu, mai multe hale și anexe amplasate pe un teren de peste 24.000 mp, mărci și brevete de invenții au dispărut din peisajul economic bârlădean în condițiile în care în România mai exista doar o altă fabrică de profil, iar capacitatea de producție a societății bârlădene o situa pe locul al V-lea în Europa.
“Nu vreau sa îmi dau numele pentru că încă mă mai leagă amintiri multe și frumoase despre Abrom și lumea judecă în necunoștință de cauză, dar dacă e să mă întrebați pe mine, aș putea spune că nu numai cei care au dorit privatizarea societății sunt vinovați, ci și un management făcut prost, care a dus la pierderea unor piețe importante și de aici, la scăderea producției. Abrom SA a fost considerată unitate de producție de interes național, AVAS a trecut-o în administrare specială, dar tot la faliment s-a ajuns. Și asta din cauza datoriilor pe care le-a acumulat. În 2002, salariații au cumpărat pachetul majoritar de acțiuni numai că, ajunsă în pragul falimentului, firma a revenit în portofoliul statului, dar acumulase deja datorii de peste 210 miliarde de lei. La asta se mai poate adăuga și procesul pe care Abrom l-a pierdut în fața inginerului Emanoil Rusu, fost angajat care a cerut, pentru câteva invenții proprii, brevetate și folosite apoi în procesul tehnologic, 200 de milioane de lei noi”, povestește un fost angajat al SC Abrom SA Bârlad.