Summitul NATO s-a deschis, joi, la Newport (Marea Britanie) pe fondul tensiunilor cu Rusia, acuzată de agresiune militară în Ucraina. 60 de șefi de stat și de Guvern discută despre criza ucraineană, dar și despre alte crize, în special cea creată de gruparea Stat Islamic în Irak și Siria, a cărei amenințare este din ce în ce mai presantă. Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, a anunțat că un plan pentru un armistițiu în estul separatist al Ucrainei urmează să fie semnat vineri, la Minsk, și că NATO îi susține pe membrii săi care sunt pregătiți să furnizeze asistență militară Ucrainei.
„Mâine, la Minsk, urmează să fie semnat un document care prevede etapele implementării unui plan de pace pentru Ucraina. Prevederea-cheie a acestui plan este un armistițiu”, a declarat Poroșenko joi, cu ocazia summitului NATO de la Newport.
Grupul de contact, format din reprezentanți ai Kievului, Moscovei și Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), va avea o reuniune vineri în capitala belarusă, la care vor participa și rebelii proruși din estul Ucrainei.
„Dacă întâlnirea are loc, voi da instrucțiuni Statului Major pentru o încetare bilaterală a focului”, a asigurat președintele ucrainean.
Liderii separatiștilor proruși au anunțat, la rândul lor, pe site-ul oficial, că sunt dispuși să ordone vineri încetarea focului, în cazul unui acord la Minsk. Liderii autoproclamatelor republici de la Donețk și Lugansk „sunt dispuși să ordone o încetare a focului vineri, începând cu ora 15.00 (15.00, ora României) dacă se va ajunge la un acord și reprezentanții Ucrainei semnează un plan de soluționare politică” a crizei, au anunțat ei.
Separatiștii au propus propriul plan de pace în mai multe puncte, incluzând în special interzicerea, începând de vineri, de la ora 15.00, a zborurilor militare deasupra teritoriilor revendicate de autoproclamatele republici din Donețk și Lugansk.
Planul propune, printre altele, deschiderea unor culoare umanitare începând de duminică, ora 10.00, pentru a permite transferul refugiaților și a unor echipamente umanitare spre orașele Donețk și Lugansk, cu trenul.
Pe fondul unei posibile detensionări a situației, mai multe explozii au avut loc joi în apropierea portului strategic ucrainean de la Mariupol, pe malul Mării Azov, au relatat jurnaliștii AFP, iar trupele ucrainene au anunțat că au loc confruntări cu blindate ale insurgenților. „Rezistăm, însă este foarte greu cu arme de foc în fața blindatelor”, a declarat Serghei, voluntar în cadrul batalionului Azov, susținător al Kievului, aflat la un punct de control amplasat la ieșirea din partea de est a orașului, unde a fost transportat unul dintre membrii batalionului, rănit în confruntări.
Armata ucraineană a afirmat că artileria rusă a deschis focul asupra pozițiilor ucrainene în apropiere de localitatea Bezymenne, situată la aproximativ 30 de kilometri est de Mariupol.
Pe de altă parte, președintele Petro Poroșenko a afirmat că Alianța Nord-Atlantică urmează s- adopte o declarație la finalul summitului de la Newport, în care Alianța își anunță susținerea pentru statele membre dispuse să oferă asistență militară Kievului, o decizie ce riscă să provoace criticile Moscovei.
„În declarația sa, NATO va susține măsurile bilaterale din partea statelor membre în vederea acordării de asistență tehnico-militară Ucrainei. Este exact ceea ce așteptam”, a declarat Poroșenko.
Președintele rus Vladimir Putin a anunțat, miercuri, un plan de pace în șapte puncte pentru soluționarea conflictului din Ucraina și a reafirmat că Rusia nu este implicată în violențele care au provocat aproximativ 2.600 de morți în aproape cinci luni.
00:00 – NATO va oferi Ucrainei un ajutor de 15 milioane de euro, anunță Rasmussen
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a anunțat joi seara că Alianța Nord-Atlantică va oferi autorităților de la Kiev un ajutor în valoare de 15 milioane de euro pentru reformele din domeniul Apărării, relatează agenția rusă Itar-Tass, în pagina electronică.
22:00 – Rasmussen: Rusia „nu a făcut vreun gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”
Secretarul general al NATO Anders Fogh Rasmussen a acuzat joi Rusia că „nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă în Ucraina”, într-o conferință de presă susținută la Newport, unde se desfășoară lucrările Summitului Alianței Nord-Atlantice, relatează AFP.
„Rusia luptă împotriva Ucrainei, în Ucraina. Trupele și tancurile rusești atacă forțele ucrainene. Și, deși vorbește despre pace, Rusia nu a făcut nici măcar un singur gest pentru ca pacea să fie posibilă”, a declarat Rasmussen la finalul unei reuniuni a Comisiei NATO-Ucraina.
22:00- Poroșenko, „prudent optimist” în legătură cu încheierea unui armistițiu vineri
Președintele ucrainean Petro Poroșenko s-a declarat „prudent optimist” în legătură cu ajungerea la un armistițiu în estul Ucrainei, în cursul unei reuniuni între beligeranți prevăzute vineri la Minsk, relatează AFP.
21:20 Washingtonul pregătește noi sancțiuni vizând Moscova, în coordonare cu UE
Statele Unite pregătesc – în strânsă coordonare cu Uniunea Europeană (UE) – noi sancțiuni economice vizând Rusia, acuzată de agresiune asupra Ucrainei, a anunțat Casa Albă în prima zi a Summitului NATO de la Newport, în Țara Galilor, relatează AFP.
„Statele Unite pregătesc noi sancțiuni. Lucrăm în coordonare cu europenii”, a declarat Ben Rhodes, un consilier pentru Securitate Națională al lui Barack Obama, într-o conferință telefonică.
„Dacă Rusia continuă să agreaveze situația (în Ucraina), suntem pregătiți să exercităm o presiune și mai mare”, a adăugat el.
Rhodes nu a oferit detalii despre sancțiunile avute în vedere la Washington.
UE urmează să anunțe vineri după-amiaza o nouă serie de sancțiuni vizând Rusia, decise de către liderii europeni în urma unor informații despre participarea unor trupe rusești la confruntări armate, alături de rebeli proruși, în estul Ucrainei.
Propunerile avansate de către Comisia Europeană (CE) prevăd aprofundarea sancțiunilor economice din faza trei decise la sfârșitul lui iulie și care vizează accesul pe piețe de capitaluri, apărarea, bunurile cu dublă folosință civilă și militară și tehnologii sensibile.
În total, numele a aproximativ 20 de personalități „provenind din cercurile puterii și din anturajul” președintelui rus Vladimir Putin ar putea să fie înscrise pe lista cu persoane vizate de o blocare a averilor și o interdicție de a călători în UE, potrivit unei surse europene.
Uniunea ar putea să-l înscrie pe ministrul rus al Apărării Serghei Șoigu pe lista de persoane vizate de sancțiuni, pentru atingere adusă suveranității Ucrainei, au anunțat joi surse europene.
20:15 NATO își reafirmă angajamentul față de Afganistan
Liderii NATO și-au reafirmat joi, la Summitul NATO din Țara Galilor, angajamentul de a susține Afganistanul și i-au îndemnat pe cei doi candidați la președinție să coopereze pentru a încheia acordurile de securitate necesare cât mai rapid posibil, anunță organizația într-un comunicat.
Liderii statelor membrelor NATO și ai țărilor partenere în cadrul ISAF și-au reafirmat pregătirea de a lansa o misiune necombatantă în Afganistan după 2014, prin care să ajute la formarea, consilierea și asistarea forțelor afgane de securitate, îndemnând ca demersurile juridice necesare în acest sens să fie semnate „fără întârziere”, se arată în document.
„Nu pot să subliniez suficient cât de important este acest lucru”, a declarat secretarul general al Alianței Nord-Atlantice Anders Fogh Rasmussen, citat în comunicat. „Fără semnătură nu poate exista misiune. Planificarea noastră este completă, dar timpul este scurt”, a insistat el.
„Misiunea Susținere Hotărâtă post-2014” este unul dintre cei trei piloni ai angajamentului NATO pe temen lung în Afganistan, alături de o contribuție pe termen lung de susținere a Armatei Naționale afgane și de consolidarea pe termen lung a cooperării practice cu Afganistanul, precizează NATO în comunicat.
„Odată cu încheierea misiunii ISAF, în decembrie, vom schimba natura și scopul implicării noastre în Afganistan”, a anunțat secretarul general. „Însă angajamentul nostru va dura, deoarece stabilitatea în Afganistan înseamnă, de asemenea, securitate pentru noi”, a subliniat Rasmussen.
Acest triplu angajament vizează să consolideze câștigurile obținute în cei 13 ani de misiune ISAF, în special în dezvoltarea unor forțe de securitate puternice, profesioniste și capabile, dar și în domeniile educației, sănătății, dezvoltării economice, drepturilor omului și libertăților fundamentale, în special pentru femei, subliniază Alianța Nord-Atlantică în document.
În cadrul întâlnirii, conducătorii ISAF au subliniat importanța continuării susținerii din partea comunității internaționale și a eforturilor susținute de către Guvernul afgan mai ales în privința continuării consolidării responsabilității și contribuției financiare, îmbunătățirea guvernanței și statului de drept și protejarea drepturilor omului pentru toți.
Întâlnirea a oferit totodată posibilitatea de a aduce un omagiu membrilor forțelor afgane și internaționale care au servit în această țară și în alte operațiuni NATO. „Este momentul potrivit să ne amintim ceea ce am sacrificat și ceea ce am realizat”, a declarat secretarul general citat în document. „Curajul, efortul și sacrificiul lor au făcut națiunile noastre mai sigure și au îmbunătățit securitatea globală”, a adăugat Rasmussen.
La această reuniune au participat, de asemenea, ministrul afgan al Apărării Bismullah Khan Mohammadi, lideri din Japonia, state din Asia Centrală și reprezentanți-cheie din comunitatea internațională, ONU și Uniunea Europeană (UE).
18:40 Hollande: Nava Mistral, livrată Rusiei în cazul unui armistițiu și acord politic în Ucraina
Franța va livra o navă de tip Mistral Rusiei, cu condiția ca în estul Ucrainei să fie instaurat un armistițiu și ca la criză să fie găsită o „soluție politică”, a declarat joi președintele francez François Hollande la Newport, în Marea Britanie, relatează AFP.
„Care sunt condițiile? Un armistițiu și o soluție politică. Astăzi (joi), aceste condiții nu sunt întrunite. Cum aș putea să livrez o navă care poate să fie mâine o navă de război, odată ce în Ucraina este criză?”, a spus François Hollande după ce s-a întâlnit cu președintele ucrainean Petro Poroșenko.
„Imediat ce condițiile sunt întrunite – este întru totul posibil în octombrie sau noiembrie -, navele vor putea să fie livrate”, a adăugat Hollande, subliniind că acest contract în valoare de 1,2 miliarde de euro reprezintă „ore de muncă pentru șantierele Saint-Nazaire”, în sud-vest.
Președintele francez, care s-a întâlnit cu Poroșenko în cursul Summitului NATO din Țara Galilor, a dezmințit că a fost suspus unor presiuni din partea partenerilor săi occidentali pe tema livrării navelor către Moscova.
„Atunci când a izbucnit criza în Ucraina, eu am avertizat, am apreciat că nu pot fi impuse sancțiuni care să pună în discuție contracte semnate, deci nu am fost supus niciunei presiuni de niciun fel și din nicio parte”, a dat e asigurări.
În plus Hollande a fost foarte prudent în ceea ce privește planul de ieșire din criză propus de către președintele rus Vladimir Putin. „Pentru moment nu există un armistițiu, nu este încă hotărât unul, deci nu este credibil, deoarece nu se acționează în vederea lui. Nu va exista un armistițiu decât dacă este însoțit de un ansamblu de principii care să permită o soluționare politică”, a insistat Hollande.
„Situația din Ucraina este gravă deoarece, în acest moment, în țară se desfășoară operațiuni militare”, a adăugat el.
17:00 O dronă survolează permanent zona hotelului Celtic Manor unde se află în acest moment liderii celor 28 de state membre NATO, însoțiți de 4000 de delegați. Mii de filtre de securitate blochează accesul terestru neautorizat, potrivit trimisului Gândul în Marea Britanie.
Dronă deasupra Celtic Manor // Foto: Anca Simina/ Gândul
16:00 – Președintele ucrainean s-a întâlnit cu liderii occidentali la Newport, înaintea summitului NATO
Președintele ucrainean, Petro Poroșenko, și liderii american, britanic, francez, german și italian s-au întâlnit joi la Newport, în Marea Britanie, înainte de deschiderea oficială a summitului NATO.
15:15 – Rasmussen le cere liderilor afgani să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, i-a îndemnat joi pe rivalii din scrutinul prezidențial afgan, să semneze un acord privind prezența trupelor străine în țară începând de anul viitor, în condițiile în care Alianța își va retrage trupele de luptă până în decembrie, relatează AFP.
„Nu trebuie să ne ascundem, timpul este limitat”, a declarat Rasmussen, la sosirea la Newport, în Marea Britanie, unde va participa, alături de 60 de lideri ai Alianței, la summitul NATO.
„Trebuie să știm foarte rapid dacă aranjamentele de securitate necesare vor fi semnate de Guvernul afgan, deoarece este o condiție prealabilă pentru prezența noastră în Afganistan după 2014”, a adăugat el.
14:15 – Ponta: Toate instituțiile statului au o poziție comună la Summit-ul NATO; e un caz fericit
Premierul Ponta a declarat că este un caz fericit faptul că toate instituțiile statului sunt de acord și lucrează împreună pentru interesul național la Summit-ul NATO, unde România are o poziție coordonată, spre deosebire de „cel mai nefericit caz” privind propunerea României de comisar european.
13:00 – Rasmussen: Planul de pace al lui Putin este contrazis de implicarea rusă în Ucraina
„Implicarea rusă în teren”, în estul Ucrainei, generează îndoieli privind voința reală a Rusiei de a se ajunge la un armistițiu, a declarat joi, la Newport, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
11:50 – Președintele Băsescu a ajuns în Marea Britanie pentru a participa la summit-ul NATO
Președintele Traian Băsescu a ajuns, joi, la ora transmiterii acestei știri, în Marea Britanie, unde va participa la summit-ul NATO, pe agenda reuniunii aflându-se situația din Ucraina, dar și misiunea Alianței din Afganistan în anul 2015.
Sursa: mediafax.ro