Politica Regionala, portofoliul de care se va ocupa Corina Cretu, comisar european din partea Romaniei in viitorul Executiv european, sustine dezvoltarea tarilor membre si reducerea discrepantelor dintre cele mai bogate si cele mai sarace regiuni ale UE. In exercitiul bugetar 2014-2020, UE aloca 351,8 miliarde de euro pentru indeplinirea acestor obiective. Anterior, portofoliul a fost ocupat de austriacul Johannes Hahn.
Potrivit site-ului oficial al Uniunii Europene (www.europa.eu), politica regionala a UE este una de investitii, care sustine crearea locurilor de munca, competitivitatea, cresterea economica, imbunatatirea calitatii vietii si dezvoltarea durabila. Aceste investitii contribuie la punerea in aplicare a strategiei Europa 2020.
Politica regionala exprima, de asemenea, solidaritatea UE fata de tarile si regiunile mai putin dezvoltate, concentrand fondurile in domeniile si in sectoarele in care acestea pot avea un rol important.
Politica regionala vizeaza reducerea disparitatilor economice, sociale si teritoriale semnificative care exista inca intre regiunile Europei. Neabordarea acestor disparitati ar putea afecta unele dintre bazele UE, inclusiv piata sa unica extinsa si moneda acesteia, euro.
In perioada 2014-2020, UE va investi o suma totala de 351,8 miliarde de euro in regiunile, orasele si economia reala a Europei. Acesta va fi principalul instrument de investitii al UE pentru a atinge obiectivele strategiei Europa 2020: crearea de locuri de munca si generarea de crestere economica, abordarea problemei schimbarilor climatice si a dependentei energetice, reducerea saraciei si a excluziunii sociale.
La aceasta va contribui si definirea mai buna a prioritatilor-cheie ale Fondului european de dezvoltare regionala, cum ar fi sprijinul pentru intreprinderile mici si mijlocii, obiectivul fiind de a dubla sprijinul, de la 70 la 140 de miliarde EUR pe durata celor 7 ani.
Pentru sprijinirea dezvoltarii economice a tuturor tarilor comunitare, UE pune la dispozitie cinci fonduri principale, si anume: Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR), Fondul social european (FSE), Fondul de coeziune (FC),Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR), Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (FEPAM)
Potrivit UE, finantarile europene vor fi folosite la:
– stimularea intreprinderilor mici si mijlocii,
– sprijinirea cercetarii si a inovarii,
– efectuarea de investitii intr-un mediu inconjurator mai curat,
– imbunatatirea accesului la tehnologiile digitale,
– dezvoltarea produselor si metodelor de productie noi,
– sustinerea eficientei energetice si combaterea schimbarilor climatice,
– stimularea educatiei si a competentelor
– imbunatatirea legaturilor de transport spre regiunile indepartate.
EUROPA 2020 – este strategia UE pentru promovarea unei cresteri inteligente, durabile si incluzive. UE a stabilit urmatoarele obiective care trebuie atinse pana in 2020 in cinci domenii principale:
1. Ocuparea fortei de munca – populatia intre 20 si 64 de ani trebuie sa fie angajata in proportie de 75%
2. Inovatia – 3% din PIB-ul UE trebuie investit in cercetare si dezvoltare
3. Schimbarile climatice – trebuie atinse valorile tinta „20/20/20” pentru climat/energie (inclusiv o crestere la 30% a reducerii emisiilor daca este posibil)
4. Educatia – cota celor care parasesc scoala de timpuriu trebuie sa fie sub 10% si cel putin 40% din populatia intre 30 si 34 de ani trebuie sa fi absolvit studii de invatamant tertiar sau studii echivalente
5. Saracia – reducerea saraciei prin obiectivul de a scoate cel putin 20 de milioane de persoane din saracie si excludere.
In perioada 2014 – 2020, Romania 43 miliarde de euro de la UE, din care jumatate sunt destinate politicii de coeziune
Comisia Europeana a adoptat, saptamana trecuta, Acordul de Parteneriat cu Romania, document care stabileste strategia de „utilizare optima” a fondurilor europene alocate Bucurestiului in perioada 2014-2120, a anuntat Executivului de la Bruxelles.
„Acordul pregateste terenul pentru investirea a 23 de miliarde euro, suma care reprezinta totalul finantarilor in cadrul politicii de coeziune (in preturi curente, incluzand finantarea din cadrul Cooperarii teritoriale europene si alocarile bugetare pentru Initiativa privind ocuparea fortei de munca in randul tinerilor), precum si a 8 miliarde euro pentru dezvoltare rurala si 168 de milioane euro pentru sectorul pescuitului si pentru cel maritim”, potrivit Comisiei Europene.
Comisia considera ca investitiile din fonduri europene vor atenua somajul si vor stimula competitivitatea si cresterea economica prin sprijinul acordat inovarii, formarii profesionale si invatamantului in orase si in zonele rurale. De asemenea, investitiile vor promova spiritul antreprenorial, vor combate excluziunea sociala si vor contribui la dezvoltarea unei economii ecologice, in care resursele sunt utilizate eficient, mai precizeaza CE.
„Am adoptat un plan de investitii strategic, vital, care asaza Romania pe calea crearii de locuri de munca si a cresterii economice in urmatorii 10 ani. Acest Acord de Parteneriat reflecta determinarea comuna a Comisiei Europene si a Romaniei de a utiliza in modul cel mai eficient fondurile UE (…) Obiectivul major nu este viteza, ci calitatea”, a declarat comisarul pentru Politica Regionala in functie, Johannes Hahn.
In perioada de programare 2014 – 2020, Romania beneficiaza de fonduri europene in valoare de aproximativ 43 miliarde de euro, din care peste 22 miliarde de euro sunt alocate pentru politica de coeziune.
CV Corina Cretu: fosta jurnalista, apropiata de Ion Iliescu si prietena a sotiei premierului
Corina Cretu are 47 de ani, a absolvit, in 1989, Facultatea de Planificare si Cibernetica Economica, din cadrul ASE Bucuresti, si a urmat ulterior cursuri de specializare ca analist programator.
In vara lui 1990, Corina Cretu s-a indreptat spre o cariera in presa. A inceput ca reporter politic, apoi a devenit publicist comentator la cotidianele „Azi”, „Cronica Romana” si „Curierul National”. Ca jurnalist, s-a remarcat prin faptul ca a reusit sa-i ia o declaratie in exclusivitate presedintelui american de atunci Bill Clinton.
Corina Cretu nu a ramas in presa o lunga perioada, ea renuntand si la cariera jurnalistica in 1992, cand s-a angajat ca expert la Cabinetul purtatorului de cuvant al presedintelui Romaniei, Ion Iliescu. Cretu a lucrat in aceasta functie timp de patru ani, respectiv intregul mandat 1992-1996 al lui Ion Iliescu.
Corina Cretu si-a inceput efectiv cariera politica in 1997, cand a devenit secretar executiv al PDSR si sef al Departamentului Imagine si Relatii cu Mass media din cadrul Consiliului National al PDSR.
In anul 2000, Corina Cretu a candidat din partea PDSR pentru un post de deputat de Bucuresti, fiind aleasa in aceasta calitate. Decide insa sa demisioneze imediat (pe 10 ianuarie 2001) pentru a-l urma pe Ion Iliescu la Presedintie, intrucat acesta castigase al doilea sau mandat constitutional.
In 2004, dupa ce Ion Iliescu si-a terminat ultimul mandat, Corina Cretu a candidat din nou, pe listele PSD, de aceasta data pentru un post de senator, demnitate in care a si fost aleasa. Ca senator, Corina Cretu a fost membru al Comisiei de politica externa si euroobservator la PE din partea Romaniei.
Astfel, in 2005, Corina Cretu a fost aleasa, prin votul plenului reunit al celor doua Camere, membru in delegatia de observatori ai Romaniei la Parlamentul European.
La primele alegeri europarlamentare, organizate in Romania in anul 2007, Corina Cretu este aleasa eurodeputat. Ea candideaza si in 2009, cand este aleasa din nou.
Corina Cretu este, in prezent, vicepresedinte al PE, fiind aleasa in aceasta functie in iulie 2014, cu un numar de 406 voturi. Corina Cretu este si vicepresedinte al PSD. Corina Cretu are un venit anual de 74.400 de Euro, bani proveniti din activitatea sa la PE.
Corina Cretu s-a casatorit, in 2012, cu omul de afaceri Ovidiu Rogoz. Printre invitati s-a numarat si sotia premierului Victor Ponta, europarlamentarul Daciana Sarbu, cele doua fiind prietene.
Corina Cretu si-a construit cariera politica in proximitatea fostului sef de stat Ion Iliescu, fapt pe care nu l-a negat niciodata. Ea a fost alaturi de Iliescu in cele doua mandate la Cotroceni, ceea ce a dus la aparitia, in presa vremii, a unor zvonuri privind existenta unor relatii extraprofesionale.
Totodata, numele Corinei Cretu a fost implicat intr-un scandal cu tenta sexuala dupa ce hackerul “Guccifer” a facut public schimbul de email-uri dintre aceasta si fostul secretar de stat american Collin Powell, din perioada 2010-2011. In aceste email-uri, Cretu il numea pe Powell “dragostea vietii mele”. Powell a precizat, ulterior, ca nu si-a inselat sotia cu Corina Cretu, cu care e casatorit de 50 de ani.
Presa a speculat ca miza acestei relatii a Corinei Cretu cu Colin Powell ar fi tocmai obtinerea unui post de comisar european.
Sursa: incont.ro