Miniștrii de Finanțe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluții pentru finanțarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opțiuni de la crearea unei piețe de capital pan-europene până la înființarea unui fond uriaș de investiții.
Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generație, miniștrii de Finanțe au însărcinat Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creștere și să decidă cum să fie finanțate, relatează Reuters.
„Am dat mandat Comisiei și BEI să prezinte un raport inițial referitor la măsurile practice care pot fi luate, proiecte profitabile de investiții care sunt justificate”, a declarat ministrul italian al Economiei,
Pier Carlo Padoan.
Nu sunt disponibile detalii referitoare la natura proiectelor avute în vedere de oficialii europeni.
Pentru finanțarea proiectelor, miniștrii au discutat patru idei, respectiv un plan italian pentru noi instrumente de finanțare pentru companii, o propunere franco-germană de stimulare a investițiilor private și o propunere poloneză pentru înființarea unui fond UE în valoare de 700 de miliarde de euro. De asemenea, este analizată o propunere a viitorului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, pentru un program de investiții în valoare de 300 de miliarde de euro destinat relansării economiei europene.
„Nu avem o baghetă magică, dar avem nevoie de creștere, trebuie să stimulăm cererea fără să ne îndatorăm. Este nevoie de mixul corespunzător de bani publici și privați”, a declarat ministrul de Finanțe francez, Michel Sapin.
Economia UE, care generează circa un sfert din PIB-ul mondial, a înregistrat anul trecut o creștere de numai 0,1%, iar rata șomajului este aproape dublă față de cea din Statele Unite, cu aproximativ 25 de milioane de persoane fără un loc de muncă.
În aceste condiții, investițiile sunt cuvântul de ordine între miniștrii europeni, în pofida politicii germane de reducere a cheltuielilor bugetare.
Germania este presată de Franța și Italia să relaxeze politica fiscală și să se folosească de încasările publice pentru investiții.
Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, susține cu tărie investițiile, dar în această săptămână a respins apelurile ca guvernul de la Berlin să cheltuiască mai mult pentru a susține economia zonei euro, care a stagnat în trimestrul al doilea.
Vicepreședintele Băncii Centrale Europene (BCE) Vitor Constancio a declarat după reuniunea miniștrilor de Finanțe că economia zonei euro va reveni la creștere în trimestrul al treilea, dar avansul pe ansamblul anului va fi sub 1%.
Spre deosebire de Statele Unite, companiile europene depind de bănci pentru 80% din finanțările atrase, dar băncile sunt reticente să dea împrumuturi, în urma crizei.
În Italia, a patra mare economie a Europei, creditele acordate companiilor au scăzut cu peste 70 de miliarde de euro de la jumătatea lui 2011, iar contracția continuă, potrivit datelor băncii centrale din această țară.
Problema este aceeași la nivelul Europei, cu impact asupra redresării, în condițiile în care companiile mici asigură două din trei locuri de muncă în UE.
O altă problemă este costul diferit de creditare în statele zonei euro, regiune unde obiectivul este crearea unor condiții unitare de finanțare.
Sursa: mediadax.ro