Oficialii Ministerului Sănătății suspectează, în prezent, că furnizorii raportează servicii neefectuate practic, lucru care le generează venituri nemeritate. O dată cu introducerea cardului de asigurat, neoficial, se vorbește despre o economie de cel puțin 30% din sumele înghițite acum de sistemul medical. Aceasta însă nu este prima încercare de stopare a fraudelor. În 2007, a fost lansat cu surle și trâmbițe Sistemul Informatic Unic Integrat, un soft de 36 milioane de euro, care ar fi trebuit să creeze o situație clară și actualizată la minut a serviciilor prestate și a medicamentelor eliberate, lucru care nu se întâmplă nici până astăzi. Exponenții sistemului sanitar sunt sceptici și în ceea ce privește atingerea scopului cardului de asigurat, inițiativă care va înghiți încă vreo 40 de milioane de euro. „Până acum, toți medicii s-au plâns de SIUI. Acum mă aștept să se plângă de card”, spune prof. dr. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România.
Alex SAVA
George VARZARI
Începând cu 23 septembrie, Poșta Română va livra cardurile naționale de sănătate, cu confirmare de primire, la adresa de domiciliu a fiecărui asigurat, predarea făcându-se pe baza actului de identitate și a semnăturii. În situația în care, după două prezentări la domiciliu, cardul nu a putut fi predat titularului, operatorul de servicii poștale îl va returna la sediul CJAS Vaslui, de unde asiguratul îl va putea ridica personal.
Cardul național de sănătate va fi folosit pentru dovedirea calității de asigurat în vederea furnizării serviciilor medicale și se va emite individual, pentru fiecare asigurat cu vârsta de peste 18 ani. Astfel, serviciile medicale vor fi validate și decontate doar în baza cardului național de sănătate, iar persoana care se prezintă la medic trebuie să-l aibă asupra sa. În cazul neprezentării cardului, serviciile medicale vor fi contra cost. Termenul de valabilitate al cardului esete de cinci ani.
Cheltuielile pentru producerea cardului sunt suportate de Ministerul Sănătății. Asiguratul va suporta contravaloarea cardului în situația solicitării unui duplicat ca urmare a pierderii, furtului sau deteriorării, precum și în situația modificării datelor personale. În termen de 15 zile de la producerea uneia din situațiile de mai sus, asiguratul este obligat să solicite, prin intermediul casei de asigurări de sănătate, eliberarea unui nou card. Contravaloarea unui astfel de card este de circa 10 RON.
Informațiile ce pot fi accesate de pe cardul național de sănătate sunt: numele, prenumele, CNP-ul, codul de asigurat și numărul de identificare al cardului național de sănătate.
Milioane de euro cheltuiți fără mari speranțe
Cardul național de sănătate reprezintă codul de acces pentru toate sistemele informatice ale Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și cobnține date de identificare ale asiguratului.
Conform oficialilor CNAS, el va fi instrumentul de confirmare a prestării de servicii medicale pentru tot felul de furnizori. Altfel spus, se intenționează stoparea fraudelor din sistemul sanitar prin verificarea strictă a serviciilor raportate spre decontare prin acest card de asigurat.
Deși la prima vedere introducerea cardului național de asigurat este o inițiativă lăudabilă, se ridică, totuși, niște semne de întrebare. Tot pentru eradicarea fraudelor din sistemul medical a fost conceput și Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI), celebrul soft informatic pentru care Ministerul Sănătății a plătit 36 de milioane de euro și care nu și-a demonstrat până acum utilitatea. Acest program ar fi trebuit să ofere o viziune clară și actualizată la minut a serviciilor prestate/medicamentelor eliberate de fiecare furnizori în parte. Numai că programul funcționează defectuos, iar decontarea se face în baza evidențelor raportate cu un alt soft.
Lumea medicală este sceptică în ceea ce privește cadrul de asigurat. Inițiativa aceasta va scoate din bugetul Ministerului Sănătății aproape 40 de milioane de euro și cel mai probabil nu își va demonstra utilitatea.
„E greu de spus dacă vor dispărea fraudele din sănătate. Și cu SIUI s-a vrut același lucru. Sunt atâția ani de când a fost introdus, dar nu s-a văzut nimic. O să discutăm peste vreo doi, trei ani despre cât s-a economisit cu acest card. Până acum, toți medicii s-au plâns de SIUI. Acum mă aștept să se plângă de card”, spune prof. dr. Vasile Astărăstoaie, președintele Colegiului Medicilor din România.
Buletinul biometric, aceeași Mărie
O altă inițiativă care va conține aproape exact aceleași date ca și cardul național de asigurat este cartea de identitate biometrică. Oficialii Ministerului Sănătății ar fi putut folosi acest document pentru eliminarea fraudelor din sistemul medical, în baza unui protocol cu Ministerul de Interne. Motivele pentru care acest lucru nu s-a întâmplat nu sunt cunoscute nimănui încă, dar sunt lesne de bănuit pentru toată lumea. Din bugetul sănătății era musai să mai sară 40 de milioane de euro către „cine trebuie”.
O misiunea imposibilă
Cunoscătorii sistemului sanitar spun că, în prezent, cuantumul serviciilor medicale raportate dar neefectuate reprezintă o treime din totalul raportat. Același procent este valabil și în cazul consumului de medicamente gratuite și compensate. Aceleași surse spun că, în cazul în care fruadele ar fi eradicate, furnzorii de servicii medicale – atât cei de stat, cât și cei privați – ar sucomba. În cazul furnizorilor de stat, al spitalelor, în mod deosebit, un buget lunar mai mic cu o treime decât actual ar însemna în primul rând imposibilitatea achitării cheltuielor de personal, știut fiind că unitățile sanitare cu paturi cheltuie între 75 și 85 de procente din venitul total pe salarii. În ceea ce-i privește pe furnizorii privați, aceștia accesează contracte cu CJAS tocmai pentru sumele provenite din servicii raportate, dar neexecutate. Altfel, CJAS decontează serviciile la aproape un an, deci furnizorii nu ar putea trăi fără aceste „mici” artifici, întrucât procentul de profit de pe un serviciu real este insignifiant. În aceste condiții, este mai ușor de crezut că furnizorii de servicii se vor reinventa decât că fraudele vor dispărea o dată cu introducerea cardului național de sănătate.