Reprezentanții SRI au declarat, sâmbătă, pentru MEDIAFAX, despre deciziile prin care așa-zisa lege „Big Brother” și Legea cartelelor prepay au fost declarate neconstituționale, că efectul acestora „a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”.
Purtătorul de cuvânt al Serviciului Român de Informații (SRI), Sorin Sava, a transmis, pentru MEDIAFAX, un punct de vedere privind deciziile Curții Constituționale a României nr. 440/08.07.2014 și nr. 461/16.09.2014 prin care au fost declarate neconstituționale, în integralitate, Legea nr. 82/2012 privind retenția datelor (cunoscută ca Legea „Big Brother”), respectiv Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicațiile electronice și regimul cartelelor preplătite.
Sursa citată precizează, în primul rând, că SRI își desfășoară activitatea cu deplin respect pentru lege, în conformitate cu principiile respectării drepturilor omului, cu standardele internaționale și cu angajamentele ce derivă din calitatea României de membru al comunității euroatlantice, în vederea îndeplinirii obiectivelor asumate. „Rezultatele activității desfășurate până în prezent, care plasează instituția în elită comunității de intelligence, bună reputație profesională a SRI precum și încrederea populației în capacitatea instituției de a proteja drepturi și valori consacrate constituțional, au fost posibile și datorită existenței unui cadru normativ corelat cu evoluția tehnologică”, mai spune Sava.
În același punct de vedere se subliniază că SRI nu formulează aprecieri cu privire la deciziile Curții Constituționale, dar „atrage atenția cu privire la implicațiile pe care le generează aceste decizii, consecințele fiind deja resimitite în reducerea drastică a capabilităților operaționale, în imposibilitatea instituțiilor statului de gestiona riscuri și amenințări iminente la adresă securității naționale precum și în crearea unor vulnerabilități fără precedent, de natură a afecta siguranță cetățenilor”.
În acest context, SRI reiterează faptul că în mod curent grupări cu activitate în domeniul crimei organizate transfrontaliere, spionaj cibernetic, terorism, criminalitate informatică și alte preocupări de natură criminală, utilizează anonimitatea în comunicații, permisă acum de legea română, pentru acțiuni care afectează grav securitatea națională și ordinea publică, atât pe teritoriul țării noastre cât și în spațiul euroatlantic sau al altor state.
Potrivit sursei citate, invalidarea instrumentelor legislative, care până în prezent au contribuit semnificativ la prevenirea și înlăturarea amenințărilor manifestate la adresă României, nu poate fi, în situația actuală, compensată prin niciun alt mijloc sau modalitate altenativă. „Prezervarea intereselor de securitatie națională, cu precădere în contextul regional actual, marcat de crize, instabilitate și revirimentul unor amenințări asimetrice, este extrem de dificil de realizat în absența unor instrumente juridice care să asigure atât Serviciului Român de Informații, cât și celorlalte instituții ale statului cu atribuții privind apărarea, ordinea publică și securitatea națională, cadrul adecvat îndeplinirii responsabilităților specifice în acest domeniu”, mai subliniază purtătorul de cuvânt al instituției.
Pe de altă parte, SRI menționează că raportarea statelor europene la Decizia CJUE care a anulat Directiva 2006/24/CE privind retenția datelor „este diferențiată, respectiv corelată cu specificul și natură riscurilor și amenințărilor cu care se confruntă fiecare dintre țări și îndreptată în scopul evitării de a prejudicia capacitățile naționale de răspuns la riscuri și amenințări”.
Tor despre deciziile prin care au fost declarate neconstituționale cele două acte normative, SRI reiterează faptul că efectul acestora „a produs un vid legislativ, cu consecințe grave, greu de anticipat, asupra securității naționale”. „Activități riguros reglementate în țările cu tradiție democratică sunt acum suspendate în România care, astfel, este lipsită de o bază legislativă adecvată corelată cu evoluțiile tehnologice și dinamică alertă a riscurilor și amenințărilor locale și regionale”, mai spune reprezentantul SRI.
În consecință, arată Sorin Sava, în raport cu misiunile încredințate și angajamentele internaționale asumate, SRI își exprimă, „în mod onest și transparent, îngrijorarea cu privire la situația creată” și consideră „necesară adoptarea urgentă a unor soluții normative prin care să se asigure echilibrul între nevoia de a proteja drepturile omului și responsabilitatea de a apăra securitatea națională, astfel încât instituțiile statului care au acest rol să își poată îndeplini obiectivele profesionale, în interesul cetățenilor României”.
Curtea Constituțională (CC) a decis, în 8 iulie, că Legea 82/2012, cunoscută ca legea „Big Brother”, este neconstituțională.
Conform unui comunicat de atunci al CC, cu unanimitate de voturi, Curtea „a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile Legii nr.82/2012 privind reținerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de rețele publice de comunicații electronice și de furnizorii de servicii de comunicații electronice destinate publicului, precum și pentru modificarea și completarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice sunt neconstituționale”.
În motivarea deciziei, Curtea a arătat că actul normativ este de natură să prejudicieze manifestarea liberă a dreptului la comunicare sau la exprimare.
Legea 82 prevede obligativitatea furnizorilor de telefonie fixă și mobilă și de internet să rețină timp de 6 luni anumite date ale abonaților care să fie trimise, la cerere, autorităților din domeniul siguranței naționale pentru acțiunile de prevenire, cercetare, descoperire și urmărire a infracțiunilor grave.
În 16 septembrie, și Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost declarată neconstituțională în ansamblu de către CC. Decizia a fost luată de judecătorii constituționali cu majoritate de voturi.
CC a luat această decizie întrucât dispozițiile legii nu au un caracter precis și previzibil.
De asemenea, Curtea a constatat că modalitatea prin care sunt obținute și stocate datele necesare pentru identificarea utilizatorilor serviciilor de comunicații electronice pentru care plata se face în avans (cartele pre-pay), respectiv a utilizatorilor conectați la puncte de acces la internet (wi-fi) nu reglementează garanții suficiente care să permită asigurarea unei protecții eficiente a datelor cu caracter personal față de riscurile de abuz, precum și față de orice accesare și utilizare ilicită a acestor date.
„Curtea a reținut incidența în prezenta cauză a considerentelor Deciziei nr. 440 din 8 iulie 2014, întrucât actul normativ dedus controlului de constituționalitate nu reprezintă în fapt decât o completare a dispozițiilor Legii nr. 82/2012, preluând parțial soluții legislative acolo reglementate, dar care au încetat să mai producă efecte juridice ca urmare a constatării neconstituționalității lor”, a arătat CC.
Potrivit Curții, dispozițiile legale criticate nu numai că relativizează garanțiile de siguranță a reținerii și păstrării datelor, neimpunând standarde corespunzătoare de asigurare a nivelului de securitate și confidențialitate care să poată fi controlate efectiv, așa cum a reținut CC în argumentarea soluției pronunțate prin Decizia nr.440 din 8 iulie2014, ci, prin lipsa oricărei reglementări cu privire la modalitatea de accesare și utilizare a datelor cu caracter personal, legea este viciată în mod iremediabil.
Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay a fost atacată la CC de Avocatul Poporului, pe rațiuni legate, între altele, de ocrotirea vieții intime și de faptul că actul normativ nu ar reglementa criteriile obiective de stabilire a duratei stocării datelor cu caracter personal.
Sursa: mediafax.ro