În cursul acestui an, au fost înregistrate la Colegiul Medicilor trei reclamații, ultima dintre ele fiind depusă luna trecută. Toate reclamațiile intrate în investigare au rămas în acest stadiu mult și bine, până la intervenția lehamitei petentului, iar în lipsa ei se pronunță, după multe insistențe, o lipsă a culpei medicale. Paradoxal, Colegiul Medicilor face apel ca fiecare bolnav care are suspiciuni sau îndoieli în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale de care a beneficiat să depună o reclamație.
George VARZARI
În județul Vaslui au existat de-a lungul timpului multe cazuri raportate de malpraxis, cel mai răsunător fiind cel de acum doi ani, de la Spitalul Județean de Urgență Vaslui, când medicul anestezist Aurel Zabolotnîi. Doi oameni au murit după ce au fost anesteziați de acest medic. Una dintre victime avea doar 16 ani.
Un alt caz răsunător petrecut la sfârșitul lunii iulie la Spitalul Municipal de “Elena Beldiman” Bârlad, când o persoana internată în spital a sărit de la geamul spitalului. Cel puțin așa a susținut personalul medical, după cum relatam, la momentul respectiv, în paginile cotidianului nostru. Familia acestuia a făcut plângere penală pentru felul în care medicii au reacționat la acest incident.
O altă plângere de malpraxis a fost depusă, luna trecută la Colegiul Medicilor Vaslui, fiind încă în investigare. Toate reclamațiile intrate în investigare au rămas în acest stadiu mult și bine, până la intervenția lehamitei petentului, iar în lipsa ei se pronunță, după multe insistențe, o lipsă a culpei medicale.
Paradoxal, Colegiul Medicilor face apel ca fiecare bolnav care are suspiciuni sau îndoilei în ceea ce privește calitatea serviciilor medicale de care a beneficiat să depună o reclamație. Colegiul Medicilor trebuie să parcurgă o serie de etape pentru rezolvarea acesteia. În primă fază, se analizează plângerea, urmând ca mai apoi părțile implicate să fie audiate. În cadrul reunirii Biroului Executiv al Colegiului Medicilor, cei 13 membri trebuie să voteze dacă acel caz poate fi considerat malpraxis sau nu, urmând ca aceștia să elaboreze o serie de măsuri în urma anchetei. În cazul în care partea vătămată nu este mulțumită de răspuns, aceasta poate face recurs la Colegiul Medicilor din București. Termenul de soluționare al unei plângeri de malpraxis este, teoretic, de 24 de săptămâni, iar acțiunea disciplinară luată împotriva medicului se a face în cel mult șase luni de la depunerea reclamației. În cazurile de o gravitate mare, atât pacientul, cât și familia acestuia pot reclama procurorilor serviciul medical adus, sau pot reclama în instanță medicul respectiv.
Cei care au reclamat cazuri de malpraxis spun că termenul de răspuns al celor de la Colegiul Medicilor, de 24 de săptămâni, este o simplă utopie. Oficialii Colegiului Medicilor spun că termenul se poate prelungi pe durata a câțiva ani, în funcție de gravitate.
În 2014 a fost adoptată o nouă Lege a Sănătății care face referire printre altele șI la cazurile de malpraxis. Legea face referire la crearea unei polițe de asigurare a medicilor în cazurile de malpraxis ce au ca efect protejarea bolnavului. Astfel, dacă până anul acesta un pacient care dorea să reclame un caz de malpraxis era nevoit să scoată din buzunare bani pentru expertize medicale, începând cu acest an costurile vor fi suportate de această poliță. Plata poliței este efectuată de fiecare medic în parte, alături de care contribuie și spitalul. În cazul medicilor de familie, aceștia sunt nevoițI să-și plătească singuri aceste polițe.
Deși au fost adoptate diferite măsuri pentru rezolvarea cât mai eficientă a cazurilor de malpraxis, deciziile luate de medici în urma anchetelor ridică semne de întrebare.