Est News

Informații false despre Bârlad

În baza unor documente publicate de marele om de cultură Bogdan Petriceicu Hașdeu și despre care istoricii au conchis că acesta le-ar fi falsificat cu intenție, de câteva luni circulă informația că Bârladul împlinește anul acesta 840 de ani de când a fost atestat documentar pentru prima dată. Istoricii infirmă categoric această variantă și îi trimit pe cei care propagă știri mincinoase să se documenteze înainte de a deschide șampania aniversară.

Simona MIHĂILĂ

De câteva luni, în mediul online circulă informația că anul acesta Bârladul are motiv de sărbătoare, întrucât s-ar împlini 840 de ani de când a fost atestat documentar pentru prima dată. Știrea s-a propagat cu repeziciune în rândul bârlădenilor. Unii s-au grăbit cu urări adresate bătrânei urbe, dar și cu reproșuri la adresa autorităților locale și județene care nu marchează în vreun fel acest eveniment.

Din păcate pentru amatorii de festivaluri, de concerte aniversare și de focuri de artificii, istoricii bârlădeni, și nu numai, demontează categoric această informație și le sugerează „răspândacilor” de știri mincinoase să se documenteze prin surse acreditate înainte de a le împrăștia. Verificarea unei asemenea informații este la îndemâna oricui, mai cu seamă din 1998, când a fost publicată prima ediție a „Istoriei Bârladului”, în două volume, lucrare coordonată de profesorul Oltea Rășcanu Gramaticu.

Temeiul falsei informații îl reprezintă două documente publicate la sfârșitul secolului trecut de către Bogdan Petriceicu Hașdeu, așa-numita „Diplomă Bârlădeană”, care ar data din 1134, și un al act despre care Hașdeu afirma că este din 1374. În ciuda faptului că B.P. Hașdeu este un nume de referință în peisajul literar românesc, fiind renumit și pentru preocupările sale enciclopedice, juridice, lingvistice, folcloristice, publicistice, istorice și politice, s-a dovedit că marele om de cultură a falsificat cele două acte publicate, cu bună intenție.

Acest aspect este consemnat și în „Istoria Bârladului”, de unde mai aflăm că în documentele cu pricina Bârladul apare menționat ca fiind sediul unei formațiuni statale în sudul Moldovei, aceea a berladnicilor.

Profesorul de istorie bârlădean Marcel Proca, directorul Școlii „Iorgu Radu” din localitate, este de părere că sunt persoane interesate să mențină publicul într-o stare de confuzie, din orgoliu: „Au fost făcute expertize privind limbajul din cele două ducumente puse în circulație de Hașdeu, scrierea, caracterele, care nu corespund cu epoca respctivă. Cred că unor colegi le convine să mențină această falsă informație dintr-un soi de vanitate pe care o avem noi, bârlădenii. Sunt încercări de a exagera anumite elemente de istorie locală. Oricum ar fi, însă, Bârladul a jucat un rol cultural de seamă în diferite perioade”.

Vârsta documentară reală: 613 ani

Conform constatărilor cercetătorilor, agreate de cei mai mulți istorici, primul document autentic în care Bârladul este menționat pentru prima dată datează de la 1401, urmat de un altul, mult mai categoric, din 1408.

„Până la 1401 – 1408 nu putem vorbi de o atestare documentară a Bârladului. Că ne dorim noi ca orașul să fie mai vechi, e altceva. Și chiar este mai vechi. Săpăturile arheologice au dezvăluit că urmele de viețuire aici datează de dinainte de această atestare. Și dacă la 1401 se vorbește deja de un târg Bârlad, este clar că el nu a apărut peste noapte. El s-a constituit într-o perioadă mult mai lungă care este anterioară acestei date. Dar este o diferență mare între o atestare documentara și o dată probabilă a apariției orașului”, a mai precizat profesorul Proca.

Documentul de la 1401 a fost emis de domnitorul Alexandru cel Bun și reprezintă un act de danie în care figurează, printre martori și „boierul Negrea de la Bârlad”. În 1408, același domnitor acordă o scutire de vamă unui număr de opt localități, printre care și Bârladul.

„Indiferent de vechimea lui, Bârladul a jucat dintotdeauna un rol foarte important. A fost sediul marii vornicii al Țării de Jos începând cu secolul al XVII- lea. După cum știm, Țara Moldovei era împărțită în Țara de Sus și Țara de Jos. Bârladul juca în rol foarte important, mult mai important decât al altor târguri din vecinătate. Petru Rareș, când a venit delegația boierească să-i spună că a fost numit domnitor, l-a întâmpinat la Podul Pescăriei. Asta pentru că, înainte de a fi domnitor, Petru Rareș era negustor de pește și venea la Bârlad cu căruțele de pește de la Galați”, mai povestește Marcel Proca.

Review Overview

User Rating: Be the first one !
Exit mobile version