Creștinii ortodocși și catolici îi sărbătoresc mâine pe Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil. De fapt, aceasta este sărbătoarea tuturor îngerilor și arhanghelilor, cunoscută sub numele de Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Peste 20.000 de locuitori ai județului Vaslui își vor sărbători onomastica.
Dincolo de semnificația laică ce implică distracție, băutură și mâncare, ziua de 8 noiembrie are semnificații profund religioase. Aceasta este ziua dedicată îngerilor, iar numele complet este „Soborul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil și al tuturor cereștilor puteri”.
În iconografia ortodoxă, cei doi arhangheli sunt pictați pe cele două uși laterale ale catapeteasmei, ca păzitori ai ușilor Raiului. Mihail este redat la miazănoapte, iar Gavriil la miazăzi. În iconografia bizantină, ei sunt pictați cu două aripi, semn al apartenenței lor la lumea cerească, Arhanghelul Mihail ținând în mână o sabie de foc, iar Arhanghelul Gavriil purtând în mână un crin alb.
Etimologia numelor de Mihail și Gavriil are o strânsă legătură cu divinitatea și provine din limba ebraică. Mihail înseamnă „Cine este ca Dumnezeu?” iar Gavriil înseamnă „bărbat-Dumnezeu”.
Conform Scripturii, toți morții vor ieși din morminte la glasul trâmbiței Sfântului Arhanghel Mihail, iar Arhanghelul Gavriil este purtătorul veștilor bune, acesta anunțându-i pe Sfinții Părinți Ioachim și Ana de nașterea Maicii Domnului. Tot el le-a arătat păstorilor că s-a născut Pruncul Sfânt, pe Iosif, logodnicul Mariei, l-a întărit ca să nu se îndoiască de nimic, a călăuzit Sfânta Familie în Egipt și a adus femeilor mironosițe vestea Învierii Domnului.
Credințe și obiceiuri populare
Semnificațiilor religioase ale acestei zile li se adaugă și o serie de credințe populare. Se spune că este bine să fie aprinse lumânări pentru cei care s-au sinucis, iar cine va munci în această zi va avea parte de chinuri mari înainte de moarte.
În zonele muntoase, Arhanghelii sunt sărbătoriți și ca patroni ai oilor. Există obiceiul ca în dimineața zilei de 8 noiembrie să se facă o turtă mare din faină de porumb, numită „turta arieților” (arieții fiind berbecii despărțiți de oi). Această turtă era aruncată în târla oilor, odată cu introducerea berbecilor între oi. Dacă turta cădea cu fața în sus, era semn de bucurie în rândul ciobanilor, considerându-se că în primăvară toate oile vor avea miei, iar dacă turta cădea cu fața în jos, era mare supărare.
Ziua de 8 noiembrie este totodată un hotar între toamnă și iarnă. În popor se crede că Marmareaua, soția lui Scaraoțchi, vrea cu orice preț ca iarna să se abată imediat asupra oamenilor, însă Mihail are rolul de a opri venirea bruscă a anotimpului rece. De aici apare și denumirea de „vara Arhanghelilor” sau „vara iernii”, ce cuprinde câteva zile călduroase în perioada dintre 8 noiembrie și Căciun.
Peste un milion de sărbătoriți
La nivel național, își vor serba onomastica peste 1.300.000 de români, iar în județul Vaslui peste 20.000 locuitori vor fi felicitați.
Cele mai frecvent întâlnite nume sunt Mihai, Mihaela, Gabriel și Gabriela, însă există și o serie de derivate ale acestora: Mihăiță, Mihnea, Găbița, Gabia etc. Există și câteva persoane din județ care au numele inspirat de peste graniță: Michael, Michaela, Gaby.
În Bârlad, există aproximativ 1.356 de persoane care poartă numele de Mihai, Mihăiță și Mihail și în jur de 1.200 de bârlădence se numesc Mihaela. Ceva mai puțini sunt cei care se numesc Gabriel, Gabriela, Gabi sau Gavril, cam 1.300.
Vasluienii manifestă o și mai mare atracție față de numele Mihai, Mihaela și derivatele acestora. Aproape 3.000 de locuitori ai orașului Vaslui poartă aceste nume și mai puțini sunt cei care se numesc Gabriel, Gabriela, Gavril, Gabi. Cifrele arată că puțin peste 1.000 de vasluieni se numesc astfel. (Roxana CUCU)