Până la data de 25 octombrie, doar 1.770 din peste cei peste 30.000 de vasluieni cu afaceri agricole au ajuns la ghișeele Fiscului pentru a-și achita datoriile față de stat. Potrivit legii fiscale, toți fermierii sunt obligați să achite cel puțin jumătate din valoarea totală a impozitelor pe care le datorează statului român, calculate la veniturile obținute. În România, majoritatea fermierilor (mici și mari) știu să ceară subvenții și să crească prețuri, dar când se pune problema achitării de taxe și impozite, totul se transformă într-o nebuloasă.
Bogdan RUSU
Anul acesta Administrația Județeană a Finanțelor Publice (AJFP) Vaslui a emis doar 1.770 decizii privind obligațiile financiare pentru veniturile realizate din activități agricole ca urmare a faptului că tot atâția fermieri (persoane fizice și firme) au depus declarații de venit în baza cărora s-a executat calcularea procentului de 16% datorat statului român. Restul de fermieri, de până la aproximativ 30.000, au uitat să mai treacă pe la AJFP. Ca sumă, cei care și-au depus declarațiile de venit, au de achitat un impozit agricol total în valoare de 1.038.157 lei (peste 10,38 de miliarde de lei vechi). Achitarea acestei sume trebuie realizată cel mai târziu la 15 decembrie, iar cei care nu vor respecta Codul Fiscal vor primi notificări.
Anul trecut, sute de fermieri din cei care au dclarat veniturile nu au mai achitat sumele datorate statului și au intrat pe procedura de executare silită. Ceilalți, care nu au depus declarații, motiv pentru care AJFP nu a putut impune taxe, au scăpat basma curată.
Aceste plăți anticipate cu titlul de impozit/contribuție se efectuează direct către bugetul de stat, în două rate egale: 50% din impozit până la data de 25 octombrie inclusiv și 50% până la 15 decembrie, iar aceste fonduri intră în visteria statului, județul neprimind nimic.
La capitolul plătitori de impozit agricol, Vasluiul nu a stat prea bine nici anul trecut: s-au depus 2.306 declarații privind impozitul pe veniturile din activități agricole, deși numărul declarațiilor așteptate a fost de 2.575. Fiscul a emis 2.306 decizii de impunere, pentru o suma de 1.522.000 lei, din care s-au încasat doar 932.000 lei. Analizând această involuție a numărului de declarații depuse de agricultori de la un an la altul , precum și involuția sumei încasate, se poate deduce că în județul Vaslui evaziunea fiscală, cel puțin în domeniul agriculturii, este uriașă.
Într-o țară normală, europeană, majoritatea persoanelor care administrează terenuri agricole și-ar achita dările la stat fără a sta prea mult pe gînduri. Articolul 71 din Legea nr. 571/2003, privind Codul Fiscal, stabilește clar ce activități agricole se taxează: cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantațiilor viticole, pomicole, arbuștilor fructiferi etc. Se impozitează și veniturile obținute din creșterea și exploatarea animalelor. Impozitul pe venitul din activități agricole se calculează de AJFP prin aplicarea procentului de 16% la un venitul obținut teoretic la suprafața de teren, stabilit în baza unor normative de calcul.
Pentru români, intrarea în democrație a însemnat posibilitatea de eludare a legii și de îmbogățire rapidă, mai ales din agricultură, unde în materie de taxe există un vid legislativ. Și chiar dacă ar fi existat o legislație în acest sens, nimeni nu ar fi fost în stare să verifice concret de ce suprafață cultivată dispun fermierii. Nici în prezent, după ce s-a reglementat impozitarea afacerilor agricole, este foarte greu, dacă nu chiar imposibil ca AJFP să-i prindă pe fermierii cu terenuri masiv cultivate, care nu-și achită impozitele la stat.
Începând de la data de 1 februarie 2013, după două decenii în care șmecherii din agricultură s-au îmbogățit, statul a încercat să impoziteze această activitate producătoare de bani. Mai mult, legislația adaptată noilor timpuri, i-a luat în vizor și pe micii producători, prin lărgirea ariei de impozitare, fiind taxate veniturile din pomicultură, legumicultură, viticultură, zootehnie precum și cele din valorificarea produselor de origine animală.
Menționăm că „mic fermier” nu înseamnă fermier sărac. Știut fiind faptul că la 1.5 ha de livadă, profitul poate ajunge și la 75.000 de euro într-un an, iar la 0,5 ha, profitul poate ajuge la 20.000 de euro. Nu mai adăugăm fermierii cu 10-15 hectare variat cultivate. În situația în care un mic buticar este impozitat pentru toate veniturile obținute, firesc era ca și cei care au dat lovitura în domeniul agriculturii să plătească taxe. Ori grădina cu potențiali plătitori de taxe este foarte mare. Consiliul Județan Vaslui a estimat că suprafața agricolă a județului este de 401.182 ha (75,45% din suprafața fondului funciar al județului). Cea mai mare parte a suprafeței agricole (72,6%) este formată din terenuri arabile, la care se adaugă pășuni și fânețe în proporție de 23,8%. Viile reprezintă 3% din suprafața agricolă, iar procentul livezilor este de 0,6%. Statistic, de exemplu în anul 2008, mai bine de jumătate din terenul agricol al județului (205.374 ha) a fost exploatat. Situția a fost la fel până în prezent. Cultivatorii există cu duimul, dar nu și plătitori de impozite pe măsură.
Dacă nu ar exista evaziunea fiscală, la fiecare 100 ha cultivate cu grâu sau porumb, de exemplu, statul al câștiga peste 7.000 de lei. La cele 100 ha cultivate, administratorul este impozitat pentru 98 de hectare. Pentru acestea, AJFP aplică o normă de venit de 449 lei/ha. Calculând, 449 x 98 # 44.002. Aplicânde cei 16% la 44.002, rezultă că administratorul terenului datorează statului 7.040,32 lei
Anual, în medie, la nivel județean, la ghișeele AJFP sunt așteptate peste 30.000 de persoane fizice cu afaceri în agricultură. Din acestea, 18.000 au terenuri cultivate, 6.000 sunt crescători cu cel puțin două bovine, iar 1.500 dețin individual peste 50 de ovine. De asemenea, urmau să achite impozite și aproximativ 1.000 de producători de viță-de-vie (peste 1 ha fiecare), 500 de crescători de porci (peste 6 porci de fiecare), dar și 30 de deținători de livezi (cu peste 1,5 ha de fermier). Din moment ce doar 1770 dintre ei au depus declarații de venit, ne întrebăm unde sunt restul? și nu în ultimul rând, pentru ce statul român achită subvenții tuturor agricultorilor, inclusiv celor care nu achită taxe?