Din vechime, breslele meșteșugărești din România au manifestat un respect deosebit pentru sărbătorile religioase. Chiar dacă o zi de pauză la lucru le-a diminuat întrucâtva veniturile, nu s-au abătut de la obiceiul de a nu lucra în zi de sărbătoare religioasă.
Tehnologia, vremurile moderne au diminuat considerabil numărul breslelor meșteșugărești, iar Bârladul nu a făcut excepție de la această tendință. Una dintre cele mai active a rămas cea a cizmarilor, chiar dacă și în interiorul ei meșterii au fost decimați de modernism. Mai sunt doar câțiva cizmari răspândiți în cinci cizmării și au rămas în continuare fideli credinței în Dumnezeu, considerând cu tărie că în sărbătorile cu cruce roșie nu se cuvine să muncească.
De Bobotează și de Sf. Ion, ca de altfel și în toate sărbătorile religioase, cizmăriile au fost fie închise, fie deschise doar pentru a prelua comenzile sau returna încălțămintea deja reparată.
„Așa procedam și pe timpul lui Ceaușescu. Veneam la muncă, dar nu lucram. E mare păcat! Noi cizmarii nu coasem, nu dregem și nici nu tăiem în sărbătorile religioase. E o tradiție venită din moși – strămoși”, a declarat un cizmar cu state vechi din Bârlad.
Așadar, dacă aveți cumva nevoie urgent de înlocuirea flecurilor, a pingelelor sau de mici reparații de marochinărie, evitați să mergeți în zi de sărbătoare. Bârlădenii au fost nevoiți să aștepte până pe 8 ianuarie, când cizmarii își vor relua munca.
Nu știm cum reușeau reprezentanții acestei bresle în timpul comunismului să sfideze regimul și să nu lucreze, dar au riscat și tot nu și-au încălcat tradiția veche de sute de ani. Asta, într-o perioadă în care întâiul cizmar al țării – Ceaușescu – era ateu convins. (Mihaela NICULESCU)