Aurel Găvan, cel care a condus destinele Bârladului în legislatura 1992 – 1996, fiind primul primar ales al orașului după ’89, a fost condus pe ultimul drum, ieri, de Bobotează, pe un ger năprasnic.
Înmormântarea sa a fost una atipică pentru o personalitate locală: traseul către Cimitirul „Eternitatea” nu a inclus o oprire și în fața sediului Primăriei Bârlad, așa cum se obișnuiește în cazul tuturor celor a căror activitate profesională s-a identificat cu această instituție, nu au fost rostite discursuri de către niciun reprezentant al clasei politice locale și nici măcar de către Constantin Constantinescu, primarul în exercițiu.
Potrivit declarației lui Constantin Nițuc, purtătorul de cuvânt al Primăriei Bârlad și cel care a fost numit în această funcție de însuși ex-primarul Aurel Găvan, pregătirile din punct de vedere tehnic pentru suținerea discursurilor s-au făcut încă de alaltăseară. Familia defunctului a refuzat, însă, orice ceremonie specială, preferând să se limiteze la respectarea datinilor creștin-ortodoxe.
Slujba religioasă de înhumare a fost oficiată la Biserica Sf. Ioan, de către trei preoți, în frunte cu protopopul Vasile Lăiu. Trupul neînsuflețit al lui Aurel Găvan fusese depus la capela acestei biserici încă de duminică, ziua în care fostul edil-șef al Bârladului a murit.
De remarcat este faptul că relativ puțină lume a ținut să-l conducă pe ultimul drum. Membrii familiei, câțiva cunoscuți, primarul Constantinescu, Nițuc, un număr restrâns de colegi de partid, printre care Gheorghe Manaz, vechi colaborator de nădejde al lui Găvan, Corneliu Pleșu, cel care i-a urmat la conducerea PD și actual co-președinte al noului PNL, precum și câțiva tineri din organizația locală în frunte cu Alexandru Curelaru, co-președintele tineretului PNL la nivel de județ.
Atât Curelaru, cât și Pleșu regretă că nu au avut ocazia de a evoca personalitatea fostului coleg de partid, într-o cuvântare specială.
„Nu ne rămâne decât să respectăm decizia familiei. Am fi vrut să spunem încă o dată, în mod public, cât de mult a însemnat el pentru Bârlad și de câtă apreciere se bucură în ochii noștri, cei care am văzut în el un model demn de urmat în politică și, mai ales, în peisajul civic. A fost un prim-gospodar așa cum Bârladul nu a mai avut, pentru că el le-a oferit oamenilor șansa de a trăi civilizat. A demarat investiții pe care alții, cu mai multe avantaje politice decât el, nu au reușit nici să le continue și, cu atât mai puțin, să le finalizeze”, ne-a declarat Corneliu Pleșu.
„Ar fi fost oportun să subliniem și noi tinerii, că suntem mândri de contribuția însemnată pe care a avut-o domnul Găvan în ascensiunea urbei, că-i apreciem eforturile și implicarea. Chiar dacă, personal, nu eram în politică atunci, sunt la curent cu realizările lui. Este omul care a dat startul schimbării la față a orașului nostru. Asta nu trebuie să se uite niciodată”, a adăugat Alexandru Curelaru.
Aurel Găvan a încetat din viață la vârsta de 66 de ani, în urma unei boli incurabile. Înainte de ’89 a fost economist la IRB. Anterior funcției de primar, a fost deputat (1990 – 1992) în primul Parlament al României de după ’89, din partea Frontului Salvării Naționale (FSN).
În perioada 1996 – 2000 a fost consilier local, iar între 2000 și 2004 a ocupat funcția de consilier județean, din partea Partidului Democrat. A fost șeful organizației de la Bârlad timp de 12 ani, din ’92 și până în 2002.
Sub conducerea lui, la Bârlad au prins contur investiții majore, precum aducțiunea gazului metan, supralărgirea Bulevardului Republicii (finalizată de cel care i-a urmat la conducerea orașului, Doru Gabriel Craus), etc.
Găvan este al treilea edil însemnat al Bârladului care a părăsit această lume. Primul a fost Ioan Talpău, mâna sa dreaptă, cel care a fost viceprimar în timpul mandatului său. Acesta a murit în urma unui infarct, în urmă cu circa 12 ani. Al doilea este chiar Craus, de la a cărui trecere în neființă, anul acesta se vor împlini 4 ani. Ziarul Est News le-a prezentat cititorilor condițiile dubioase, care nu și-au găsit nici astăzi răspuns, în care a sfârșit Craus. (Simona MIHĂILĂ)