În timp ce alegătorii votează, ba cu micul – ba cu speranța în sân, aleșii din Parlamentul României ce au ajuns în funcții datorită alegătorilor vasluieni trag chiulul. Numiți politic, mulți parlamentari nu vor reprezenta niciodată interesele alegătorului, ci vor îndeplini idealuri proprii sau de partid. Astfel s-a întâmplat ca în doi ani de mandat, deputații vasluieni să vorbească și să intervină mai mult pe la colțuri, decât în plenul Camerei Deputaților. Toți au bifat câteva inițiative – unii mai multe, alții mai puține – însă niciunul nu a făcut ceva concret pentru Vaslui. Așa se face că în vreme ce deputații s-au jucat de-a… deputații, conturile lor s-au îngroșat, iar alegătorii vasluieni se zbat în aceeași sărăcie, fără locuri de muncă și fără o infrastructură socială demnă de un județ membru al Uniunii Europene.
Bogdan RUSU
Din 2012, de la ultima campanie electorală ce viza locurile calde din Parlamentul României, aleșii poporului au cam dispărut de pe scena politică vasluiană. Potrivit legilor țării în care trăim, parlamentarii, recte deputații, pot lupta pentru a crește nivelul de trai ai celor care i-au ales în circumscripțiile electorale. Întâmplător sau nu, aleșii vasluienilor s-au trezit într-o mare instituție de stat și au uitat problemele acute ale județului. Unii au dormit, alții au lipsit, iar în final vasluienii au rămas la fel ca înainte. Șomajul este mare, investitorii nu vor să vină, iar săracii doboară recordurile la nivel național.
Potrivit informaților de pe site-ul Camerei Deputaților (www.cameradeputatilor.ro) am aflat că aleșii noștri au lucrat în doi ani de mandat cât alții într-o săptămână. Se știe oficial că un salariat cu program standard de opt ore, la fiecare 22 de zile de lucru, prestează aproape 176 de ore/lună. Aleșii au însă alt statut, unul privilegiat. În cele 36 de sedințe de plen, senatorii au lucrat efectiv aproximativ 104 ore, în care au discutat și supus la vot diferite proiecte de legi, ordonanțe și au vorbit la tribună. În cazul deputaților, în 35 de sedințe de plen, au muncit 94 de ore. Problema este că o sesiune parlamentară este de cinci luni, iar în această perioadă deputații au lucrat cât un muncitor într-o singură lună.
Toader Dima, o prezență discretă în plan local
Dima a mai susținut un alt proiect de lege al unui coleg, ce viza ca fermierii să primească dreptul de a stabili numărul de câini folosiți pentru a apăra o exploatație agricolă de prădători. Nu de alta, da era important pentru orice pensionar din județ, care trăiește cu sub 400 de lei pensie.
Sergiu Vizitiu, îngrijorat de risipa de alimente
Ca și Toader Dima, acesta a susținut proiectul referitor la jocurile de noroc. O inițiativă proprie a vizat realizarea unui studiu privind risipa de alimente. Numai că la ce sărăcie este în colegiul deputatului, e greu de crezut că e nevoie de o inițiativă privind risipa.
Victor Cristea, preocupat de calamități
Adrian Solomon, inițiative respinse
Deputatul de Bârlad Adrian Solomon a bifat 20 de inițiative legislative, majoritatea respinse definitiv de plenul Camerei. De asemeneam deputatul bârlădean a mai avut 39 de întrebări și interpelări, centrate în special pe șoseaua de centură de Bârladului. Solomon a mai avut zece moțiuni, din care nouă au fost respinse, iar una nu s-a mai votat. A avut 20 de luări de cuvânt în plen, majoritatea vizând proiecte de modificare a unor acte normative.
Dan Bordeianu și domeniile de internet
Deputatul vasluian, traseist pe ruta PNL-PSD, a susținut în doi ani de mandat 25 de propuneri legislative, 28 de întrebări adresate guvernanților, a intervenit în plen la 20 de ședințe și a semnat 6 moțiuni. Celebru a devenit prin inițierea unui proiect de act normativ ce viza înființarea unui registru care să monitorizeze și să rezolve litigiile apărute între deținătorii de domenii pe internet “ro”. Cum fiecare alegător care l-a pus în funcție are câte un domeniu de genul acesta, de ce să nu se creeze o altă instituție care să toace banii statului?
Florin Ciurariu și impozitarea zilierilor
Deputat PNL, a avut la activ în cei doi ani de serviciu pro-patria 23 de inițiative legislative, două întrebări și interpelări, șapte moțiuni și a intervenit în plen la șase ședințe. Unul dintre proiectele susținute de Ciurariu este cel ce urmărea monitorizarea fiscală a lucrătorilor cu ziua. Potrivit, actului respectiv, la fiecare 10 lei câștigați, săracii urmau să primească 8.52 lei, diferența reprezentând contribuția la asigurări și impozitul pe venit. Ideea nu a fost rea, însă cu siguranță că Ciurariu nu ar mai fi fost ales niciodată în funcții cheie. Prea mulți săraci pentru asemenea idei!
Irinel Stativă, medicamente pentru animalele sălbatice
Un alt înalt demnitar de Vaslui invizibil politic este deputatul PSD Irinel Stativă. Acesta s-a “chinuit” atât de mult să-și pună mintea în folosul vasluienilor, încât a semnat nouă inițiative legilative, a intervenit în plenul Camerei la două ședințe și are la activ zero întrebări și zero moțiuni. Cinste celor care l-au ales! Stativă a dorit să transforme ziua de 24 Ianuarie în sărbătoare națională și să se realizeze un management al vânatului de pe zona de frontieră. Pe Stativă l-a interesat foarte mult hrănirea și tratarea cu medicamente a animalelor sălbatice aflate la frontierele țării. Nu de alta, dar ar fi fost bine să îngrășăm, de exemplu, mistreți ca să-i împuște vânătorii de peste graniță. În rest, cuvântul Vaslui nu se găsește în ideile lui Stativă.
Tudor Ciuhodaru, un parlamentar activ fără rezultate
Acest deputat PPDD deține recordul pe județ în materie de activitate. Omul în cauză are la activ 119 inițiative legislative, 169 de întrebări și interpelări și alte documente semnate din scaunul de deputat român. Menționăm că nu toate propunerile legislative ale aleșilor din ținutul Vasluiului au avut legătură cu județul ce i-a lansat în funcție. Astfel că suntem în continuare săraci, deși au trecut doi ani de când am ales un nou Parlament. Printre activitățile sale de ales vasluian să numără inițiative legislative legate de județul Iași (localitatea sa de domiciliu) Ciuhodaru a avut ideea de a-i obliga pe demnitari, directori de descentralizate etc. să aibă caziere medicale, pentru a nu mai încerca să scape de justiție pe motive de sănătate.
Tot Ciuhodaru a mai susținut o idee legislativă ce viza înlocuirea programului laptele și cornul din școli cu suplimente alimentare diversificate sau cu mese calde, pentru a alunga monotonia unui meniu constant. Fiind ales la Bârlad, activitatea lui Ciuhodaru nu a fost canalizată cu precădere în ideea reprezentării politice a celor care l-au ales din acest municipiu.