„Stupefactie generala!”, „Vant de panica!”, Decizia BNS va incetini cresterea economica si va creste somajul„,”Asalt la ghiseele de schimb valutar!”- acestea sunt titlurile din presa elvetiana de azi dimineata, notand ca atat economistii cat si mediul politic au criticat decizia – surpriza de joi a Bancii Elvetiei care a dus la o puternica apreciere a francului in fata principalilor competitori- euro si dolarul american. Au existat stabilimente financiare elvetiene care au suspendat retragerile de euro dupa ce au fost asaltate de clientii intrati in panica (cazulPostfinance). Sefa FMI, Christine Lagarde s-a declarat si ea surprinsa de miscarea bancherilor centrali elvetieni, mai ales ca in urma cu doar cateva zile numarul doi al Bancii Nationale declara ca fixarea plafonului de 1.2 in fata euro este o masura cheie a BNS. Citeste aici explicatiile date joi de guvernatorul Bancii Elvetiei. Pe cine si cum afecteaza scumpirea francului elvetian?
Exportatorii elvetieni sunt primii afectati. Ganditi-va ca miercuri, o firma elvetiana care produce creioane (e un exemplu) la 0.9 franci bucata incheie un contract de export cu o firma din Romania care ii va plati echivalentul a 1 franc/creion. Romanul va vinde creionul in piata cu 4 lei/bucata, castigand 25 de bani la fiecare creion vandut. Afacerea ar fi asadar de 100.000 de franci (1×100.000), iar profitul firmei elvetiene ar fi de 10.000 de franci (0.1×100.000). Daca contractul a fost incheiat miercuri in lei iar plata si livrarea marfii urma sa fie facuta joi, elvetienii ar fi intr-o mare problema. Partenerii romani i-ar vira in conturi 374.000 de lei, care ar valora 86.500 de franci elvetieni (la noul curs de 4.32 lei/chf). Pe elvetieni, productia unui creion ii costa 0.9 franci, iar ei incaseaza echivalentul a 0,86 franci/creion, adica vand in pierdere, sub costul de productie.
Daca contractul e incheiat in euro, romanul are probleme, intrucat el va plati 432.000 de lei pe cele 100.000 de creioane, fiind evident ca nu le va mai putea vinde cu 4 lei fiindca ar fi in pierdere. Cum competitorii lui vand creioanele aduse din China cu 4,2 lei, romanul este scos din afacere.
Potrivit anuarului de comert international, obtinut de HotNews.ro, afacerileexportatorilor elvetieni in Romania erau la finele anului trecut de circa jumatate de miliard de franci elvetieni, jumatate dintre acestea reprezentand business din zona produselor farmaceutice. La randul lor, romanii exportau in Elvetia marfuri in valoare de circa 300 de milioane de franci elvetieni.
Exporturile elvetiene sunt 2/3 indreptate catre Europa, iar pierderile exportatorilor ar putea urca la 5 miliarde de franci, crede economistul sef al uneia dintre cele mai mari banci- UBS.Acesta a anuntat ca va revizui in scadere cifrele privind cresterea economica pe 2015, dupa ce recent a mai facut o revizuire asemanantoare, pana la nivelul de 1,4%. „Vom re-analiza situatia in zilele urmatoare, dar nu as merge pana acolo incat sa spun ca vom intra in recesiune”, a spus Kalt.
Au fost si brokeri care au dat faliment joi, ca urmare a anuntului soc facut de Banca Elvetiei.
Nuriel Roubini, profesorul de economie care a prevestit criza financiara din 2007, a scris joi pe twitter ca decizia era de asteptat date fiind apropierea momentului in care Banca Centrala Europeana va da drumul tiparnitei, iesirea capitalurilor din Rusia si Europa in cautare de paradisuri sigure, dar si ca urmare a scaderii pretului petrolului.
Directorul Swatch Group, Nick Hayek, a spus atat:”E un tsunami pentru intreaga economie a Elvetiei. Nu doar pentru exportatori, ci si pentru turism si industrie. Nu gasesc alte cuvinte.”
Bursa din Elvetia a scazut joi cu peste 6% si a contaminat negativ si alte burse din Europa, scriu in Romania analistii Admiral Market. „Cea mai sigura victima a evenimentelor va fi economia Elvetiei. Pe de o parte exportatorii vor fi influentati puternic negativ de aprecierea cursului de schimb, pe de alta parte, depozitele in bancile elvetiene si in franci vor fi din ce in ce mai scumpe. Dobanda negativa anuntata de SNB (Banca Centrala a Elvetiei) va fi transmisa si catre clienti, care vor primi fie dobanzi zero, fie chiar vor trebui sa plateasca bani pentru a depozita bani in bancile elvetiene. Sistemul bancar este principala ramura economica a Elvetiei, asa ca, dobanzile negative vor afecta puternic atractivitatea acestui sector”, au transmis joi seara analistii citati.
In Romania, contagiunea vine pe doua cai: cea bancara si cea comerciala. Pe cale bancara, cei care au de suferit sunt detinatorii de contracte denominate in franci elvetieni.
- Sunt circa 150.000 de romani cu credite ipotecare in franci, care isi vad ratele scumpindu-li-se brusc si consistent. In Polonia insa sunt circa 700.000 de debitori in chf, iar ungurii numara si ei cateva sute de mii, dar acestia sunt protejati de o lege data de guvern ce permite conversia creditelor din forinti in franci la un curs fix de 256 ft pentru un franc. Joi, cursul forintului sarise la 393 unitati in fata chf. Banca Nationala a Austriei a interzis in 2008 creditele in franci elvetieni.
„Probabil ca SNB se astepata la demararea in curand a programului BCE de cumparare de titluri de stat, program care in esenta va duce la inundarea pietei cu euro ceea ce va face ca acesta moneda sa continue sa se deprecieze fata de dolar. In acest conditii, SNB ar fi trebuit sa cumpere agresiv EUR pentru a putea mentine minimul cursului de schimb EUR/CHF de 1.20, cumparari care a ajuns la concluzia ca nu sunt sustenabile. In plus, EUR achizitionati, prin devalorizare ar fi adus pierderi substantaile SNB. In conditiile in care acum cateva zile un viceguvernator al SNB asigura pietele ca minimul de 1.20 ve reprezenta in contunare piatra de temelie a politicii monetare a SNB, decizia a de renuntarea la limita a produs o surpiza imensa cu un impact emotional pe masura. Dupa un efect de pendul care a dus cursul de schimb EUR/CHF de la 1.20 la sub 0.9, cursul s-a stabilizat deocamdata la valori usor peste 1”, explica pentru HotNews.ro Radu Craciun, economistul sef al celei mai mari banci locale- BCR.
„Cotele intalnite joi la ghisee pentru franc- crede economistul citat- au probabil si o acoperire emotionala dar cred ca semnalizeaza si faptul ca piata nu a gasit inca un pret de echilibru. Asemenea cote si spread-urile mari arata atat incertitudinea celor care sunt nevoiti sa tranzactioneze cat si disponibilitatea lor scazuta pentru aceasta. E greu de facut un scenariu credibil la cald. Sa nu uitam ca francul este moneda de refugiu. O evolutie pozitiva a mediului global atat politic cat si economic investitorii vor cauta activele riscante, reducandu-si pozitia pe franc si conducand rata spre 1.00/EUR. Daca incertitudinile vor domina francul va mai avea episoade de apreciere”, crede si Camil Apostol, economist sef al Piraeus Bank in Romania.
Sursa: hotnews.ro