După aproape doi ani de acțiuni în instanță, conducerea Palatului Copiilor Vaslui a câștigat procesul ce viziează rezilierea contractului de reabilitare a imobilului în care își desfășoară activitatea și plata unor daune. Instanța a obligat firma SC Impex Romcartel SA Iași, care a lucrat la reabilitarea sediului Palatului Copiilor fără să respectate prevederile contractuale la plata sumei de 1.650.054 lei (16, 5 miliarde de lei vechi), reprezentând contravaloarea lucrărilor decontate. În plus, constructorul va achita Palatului Copiilor suma de 25213, reprezentând daune de interese și suma de 11.390 de lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Impex Romcatel a pierdut, de asemenea și garanția de bună execuție, o sumă foarte mare, ținând cont că aceasta se calculează la valoarea lucrării. Cu toate că Palatul Copiilor a câștigat procesul, în acest caz rămâne o incertitudine colosală legată de Ministerul Culturii. Din moment ce acest minister a autorizat SC Impex Romcatel să presteze activități de reabilitare a monumentelor, este de neînțeles cum se face că în decurs de doi ani, nici un reprezentant al ministerului nu a verificat modul în care Impex Romcatel își face datoria. Greșelile Impex Romcatel au fost colosale, salariații acestei firme făcând mai mult rău decât bine: au demolat sobele vechi din Palatul Copiilor dar nu au astupat găurile din tavan, prin care ieșeau hornurile. Astfel s-a ajuns să plouă și să ningă prin acoperiș. S-au lăsat pereții dezveliți de îmbrăcămintea de protecție, iar zidăria exterioară a început să tragă umezeală. S-au distrus burlanele de fontă (imposibil de înlocuit), s-au montat uși exterioare de proastă calitate și s-a lăsat instalația de apă neizolată termic. Este demnă de laudă reușita conducerii Palatului, care a reușit într-un final, după zeci de ședințe în tribunal, să doboare interesele Impex Romacatel.
Cum s-a distrus un monument istoric?
Primul răspuns îl oferă Inspectoratul de Stat în Construcții (ISC) Vaslui, care într-un document de control menționează că SC Impex Romcartel SA Iași a părăsit șantierul fără a proteja lucrările executate.
Corpul de Control al ISC, în același document, datat 27 ianuarie 2013, mai face o serie de precizări interesante: “În prezent, coșurile de evacuare a fumului de la vechile sobe au fost îndepărate, iar în acoperiș sunt spărturi, fapt care permite zăpezii să se infiltreze” și “în partea de nord există fracturi între corpul principal al clădirii și corpul nordic”. Nici lucrările din subsolul imobilului făcute la nivelul instalației sanitare nu au fost protejate prin asigurarea unei temperaturi optime în perioada de iarnă, existând riscul ca țevile să înghețe.
Controlul ISC Vaslui, la solicitarea Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național (DJCPN) Vaslui s-a făcut abia în anul 2013, la doi ani după ce firma de construcții a sistat orice lucrare la sediul Palatului Copiilor. Motivația care a stat la baza efectuării controlului la șantier abia după doi ani nu ne este cunoscut. De la DJCPN nu am primit nici măcar procesul verbal încheiat atunci când s-a verificat modul de conservare al lucrărilor, fiind invitați să redactăm o cerere de acordare de informații publice în baza Legii 544/2001, în ideea că vom obține cândva un răspuns.
Un alt motiv al stadiului de degradare în care se află obiectivul de patrimoniu vasluian este legislația în domeniu, care permite termene de judecată fără număr și tărăgănarea unor procese la infinit.
Un proces anevoios și de durată
“Mai avem, tot în litigiul asta, un proces nefinalizat, în care noi am cerut rezilierea contractului de expertiza. Totul este contestat, se face recurs la absolut orice proces pe care l-am avut pâna acum. Sunt numeroase procesele, unele s-au încheiat dupa ce au fost mutate pe la Curtea de Apel (Iași – n.r.). La Înalta Curte de Casație sunt făcute recursuri… De trei ani de zile, numai prin procese umblam”, declara Mirela Nistoroschi la finele lunii iulie 2014 pentru Est News.
Reamintim că proiectul de reabilitare a Palatului Copiilor Vaslui a început în 1998. În acel an, SC Provas SA Vaslui estima suma necesară reabilitării imobilului la 4,5 milioane lei (fără TVA). De la realizarea proiectului propriu-zis până la organizarea licitației au trecut zece ani, astfel că abia în 2008 s-au demarat procedurile de licitație. Contractul a fost încheiat pe 3 noiembrie 2011, suma licitata fiind de 5,1 milioane lei, fara TVA. Valoarea a fost indexată cu diferența de TVA, modificată de la 1 iulie 2010, la suma de 5,28 milioane lei. Întreaga sumă calculată însă ochiometric, dar s-a uitat că imobilul supus reabilitării este monument de patrimoniu național, caz în care lucrările de reabilitare trebuie executate de specialiști în domniu și costă foarte mult. După alte analize și experitize, s-a stabilit că pentru a încheia lucrarea ar mai fi nevoie de alte13 milioane de lei. În aceste condiții, Ministerul Educației și Cercetării s-a retras din proiectul deja început. Nemaifiind fonduri, constructorul a oprit lucrările și le-a “conservat”. Adică le-a lăsat în paragină.
Constructorii și-au bătut joc!
Primele conflicte dintre constructor și locatarii Palatului au început la scurt timp după începerea lucrărilor. Deși au fost rugați să lucreze pe porțiuni reduse, pentru a nu perturba toată activitatea profesorilor, muncitorii firmei au început să decoperteze masiv pereții clădirii, suspiciunea conducerii fiind aceea că firma dorea să lucreze pe suprafață mare pentru a încasa bani mai mulți. Mai mult, în spațiile în care au lucrat au distrus mobilierul din dotarea instituției. Inclusiv lambriul vechi ca și sediul Palatului Copiilor a fost avariat, fiind depozitat în subsolul clădirii, în condiții deplorabile. Șantieriștii au demolat sobele vechi din palat, dar au uitat să acopere găurile create în acoperiș, astfel că imediat după ce s-au sistat lucrările, în podul Palatului a apărut un strat de zăpadă înalt până la genunchii unui adult. Salariații firmei de construcții au lucrat la perții din pod, lăsând în urma lor câteva sute de kilograme de deșeuri, pe care salariații Palatului le-au coborât la parter, pentru a preveni apariția unei rupturi la nivelul tavanului.
Copiii de la Palat, exilați prin alte locații
Din cele 18 cercuri care funcționează în cadrul instituției, doar opt își desfășoară activitatea în imobilul monument. Restul, pe unde apucă. Pe la școli și chiar în sediul Casei de Cultură din Vaslui, unitate care solicită o chirie, bani pe care conducerea Palatului Copiilor nu îi poate asigura. Sunt situații în care cursanții învață să cânte în spații din afara Palatului, atât de înghesuiți, încât simplii spectatori stau cu teama de a nu-i lovi cu coatele pe micuții artiști. (Bogdan Rusu)
